INDONEZIA-CRIMINATITATEA,CONSECINȚĂ A SĂRĂCIEI

CUPRINS
1. Indonezia-scurta prezentare a țării
2. Fenomenele criminalității
3. Trăsăturile criminalității
4. Cauzele criminalității
5. Ambasada României în Republica Indonezia
6. Consumul de droguri în Indonezia
7. Arestări de droguri notabile în Indonezia

1. Indonezia-scurtă prezentare a țării

Capitala și cel mai mare oraș: Jakarta –30,214,303 locuitori – zona metropolitană, 2010.

Populație: 258,316,051 locuitori (est. iulie 2016– CIA World Factbook) – locul 4 în lume
după China,India și Statele Unite.

Suprafață: 1,904,569km2

Geografie și climă:
- localizare: arhipelag în SE Asiei, situat între Oceanul Indian și Oceanul Pacific; cel mai
mare arhipelagul din lume, compus din 13,466 insule,conform autorităților locale, iar 992
dintre acestea sunt locuite în permanență; Borneo, Sumatra,Java, Noua Guinee și
Sulawesi sunt cele mai mari.

2. Fenomenele criminalității
Definiție:
Prin criminalitate ca obiect de studiu al criminologiei se înţelege fenomenul social de masă
care cuprinde totalitatea infracţiunilor săvîrşite în decursul întregii evoluţii umane sau numai
în raport cu anumite civilizaţii, epoci, intervale de timp ori spaţii geografice determinate.
Actul criminal reprezintă, în esenţă, expresia concretă a unui ansamblu de fapte (acţiuni şi
inacţiuni) care intră în conflict cu normele penale prin care sunt protejate cele mai importante
valori sociale referitoare la viaţa şi integritatea individului, familiei, societăţii şi statului.
Actele criminale comise primesc o expresie cantitativă, numerică şi statistică, împreună
îmbrăcînd haina de criminalitate.
Criminalitatea este un fenomen social şi, la fel cu alte fenomene sociale (fenomenul
demografic, fenomenul economic), ea este alcătuită dintr-o serie de fapte, care sunt crimele,
fapte care au loc în societate. În fiecare stat modern se ţine o evidenţă strictă a criminalităţii,
pe perioade de timp, pe localităţi, pe ţară, încît în felul acesta criminalitatea devine un
fenomen cunoscut cantitativ, cu o anumită identitate şi vizibil în manifestările şi în
consecinţele sociale şi individuale pe care le produce. Pentru toate aceste motive,
criminalitatea trebuie cunoscută şi studiată.
Formele criminalităţii
În teoria şi practica criminologiei un rol deosebit se atribuie cercetării formelor criminalităţii
după gradul de cunoaştere, descoperire, înregistrare, verificare şi soluţionare judiciară. Astfel,
formele criminalităţii, după aceste criterii, sunt de cinci feluri sau nivele:
-Criminalitatea sesizată (înregistrată) reprezintă totalitatea crimelor (infracţiunilor) săvîrşite
sau pretins săvîrşite, care sunt crime sau apar ca şi crime şi care au ajuns la cunoştinţa sau au
fost înregistrate la organele de urmărire penală. Această formă de criminalitate, de regulă, este
înregistrată la organele de poliţie, procuratură ori la instanţa de judecată – în caz de plîngere
directă – şi este cunoscută.
-Criminalitatea descoperită reprezintă totalitatea crimelor în care autorii sunt descoperiţi şi
cunoscuţi (ori bănuiţi că sunt autorii adevăraţi).
-Criminalitatea deferită justiţiei reprezintă totalitatea crimelor transmise pentru soluţionare în
instanţa de judecată.
-Criminalitatea judecată reprezintă totalitatea crimelor care au fost examinate de instanţa de
judecată şi aceasta a pronunţat o hotărîre penală definitivă. Aceste patru forme reprezintă
criminalitatea relevată, aparentă sau legală.
-Criminalitatea neagră sau ocultă reprezintă totalitatea crimelor neînregistrate şi, deci,
nedescoperite şi nejudecate. Acestea sunt crimele care n-au ajuns la cunoştinţa organelor şi
autorităţilor competente. Numărul acestora este cu mult mai mare faţă de crimele înregistrate,
descoperite şi judecate.

3. Trăsăturile criminalității

a) Caracterul social de masă – se caracterizează printr-o totalitate de infracţiuni,

comise într-o societate , într-o perioadă de timp determinată.

b) Caracterul de fenomen uman complex – majoritatea autorilor recunosc faptul că

nu pot fi explicate comportamentele infracţionale, avînd în vedere diversitatea
modalităţilor de săvîrşire a infracţiunilor. Aici nu putem analiza doar un factor care
conduce la săvîrşirea actului ilicit, ci trebuie avute în vedere factorii generali de mediu
(sociali, biologici, psihologici, morali);

c) Caracterul evolutiv, care exprimă ideea persistenţei fenomenului infracţional,

structura şi dinamica sînt diferite de la o epocă la alta, de la o o zonă geografică la alta.

d) Caracterul anti-social, dăunător – se caracterizează prin faptul că fenomenul

criminalităţii, faptele antisociale provoacă daune destul de mari societăţii. Crima, în
 esenţa sa, comportă un pericol sporit în societate, atentînd la ordinea şi securitatea
publicului.

e) Caracterul variat al criminalităţii – care derivă din varietatea infracţiunilor

încriminate prin legea penală şi varietatea formelor de exprimare concretă a
infractorilor prin infracţiunile săvîrşite. Aşa cum nu există doi indivizi identici, tot aşa
nu există două infracţiuni, chiar de acelaşi tip identice.

f) Caracterul cauzal al criminalităţii – constă în aceea că criminalitatea, fiind un

fenomen cu manifestări fizico-sociale, nu poate exista în afara unui proces cauzal.

4. Cauzele criminalității
-cauze generale, care se referă la cauzele mai multor feluri de crime, cauze legate de
persoana criminalului şi cauze referitoare la mediu;
-cauze speciale, care se referă la un singur sector (domeniu);
-cauze parţiale, care privesc un segment dintr-un lanţ de cauze;
-cauze obiective, care ar fi legate de aspecte materiale ca, sărăcia, lipsurile materiale etc.;
-cauze subiective, care s-ar referi la aspectele psihice ale infractorului;
-cauze principale, care au un rol determinant în comiterea actului infracţional;
-cauze secundare, care au un rol mai redus în comiterea crimei;
-cauze determinante, care joacă un rol hotărîtor în comiterea unei crime, spre exemplu,
dorinţa de răzbunare;
-cauze declanşatoare, care provoacă trecerea la act, spre exemplu, o ceartă sau conflict;
-cauze ereditare, care aparţin elementelor dobîndite prin naştere, ca debilitatea mintală sau
alte boli de natură psihică;
-cauze de dezvoltare, care se referă la condiţiile de dezvoltare a criminalului, la influenţe
negative din partea unor persoane cu care criminalul s-a aflat în contact.

5. Ambasada Romaniei în Republica Indoneză

Recomandările Ambasadei
Tipurile de infracţiuni mai frecvente sunt furturile din locuinţe, furturile de maşini,
agresiunile, fraudarea cărţilor de credit.
Se recomandă evitarea deplasărilor pe jos, în zonele aglomerate, unde se înregistrează
frecvent furturi operate de motociclişti aflaţi în viteză.
-Evitaţi circulaţia pe timp de noapte, locurile aglomerate, demonstraţiile şi deplasarea în zone
izolate ale ţării.
-Păstraţi în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărţile
de credit şi nu le expuneţi în mod vizibil asupra dumneavoastră sau în maşini.
-Respectaţi tradiţiile şi obiceiurile locale. Persoanele de sex feminin sunt sfătuite să adopte o
ţinută şi un comportament decent în public.
-Uşile si geamurile de la autovehicule trebuie ţinute închise.
-Dacă călătoriţi în scop turistic, folosiţi numai operatori acreditaţi. Urmaţi sfaturile
conducătorului grupului şi ale forţelor de ordine.
-Consumul băuturilor alcoolice este tolerat numai în marile hoteluri şi restaurantele din
oraşele mari.

6. Consumul de droguri în Indonezia

Scena de droguri din Indonezia este ceva de o contradicție. Legile indoneziene de droguri sunt
printre cele mai stricte din Asia de Sud - Est , dar utilizarea de droguri ilegale este relativ
mare , în unele părți ale țării .
Război Indonezia privind drogurile este oarecum compromisă de dimensiunea și insula
geografia țării. Indoneziană Agenția anti-drog BNN nu are suficiente resurse pentru a
monitoriza mile nesfârșite ale țării de coastă, prin care marijuana, ecstasy, Meth, și heroină
reușesc să se strecoare prin intermediul cu regularitate.
Acest lucru nu ar trebui să fie luate ca o lumină verde pentru a se deda, totuși. Autoritățile
indoneziene sunt gata să facă un exemplu de străini care folosesc droguri ilegale în jurisdicția
lor. Kerobokan închisoarea Bali găzduiește o mulțime de străini care credeau că pot fenta
sistemul și a pierdut pariul.
În conformitate cu Legea indoneziană nr 35⁄2009, lista substanțelor controlate din țară este
împărțit în trei grupuri diferite. Capitolul XV din Legea 2009 stabilește sancțiunile pentru
fiecare grup, în timp ce apendicele listează toate medicamentele care se încadrează în fiecare
grup. Posesia și traficul de toate medicamentele enumerate în apendice sunt ilegale, cu
excepția cazului efectuate de persoane sau companii aprobate de guvern.
Grupa 1 medicamente sunt văzute de către guvernul indonezian ca terapeutic inutil cu un
potențial ridicat de a provoca dependență. Grupa 1 de droguri merită a - sentințele mai grele
închisoare pe viață pentru posesie, și pedeapsa cu moartea pentru traficanți de droguri
condamnați.
Posesia se pedepsește cu 4 până la 12 ani de închisoare și amenzi de 800 de milioane de IDR
la 8000000000 (US $ 89,600 la US $ 896,000). În cazul în care medicamentele depășesc 1
kilogram (pentru medicamente prime , cum ar fi marijuana) sau 5 grame (pentru droguri
prelucrate , cum ar fi heroina și cocaina), poate fi aplicată o pedeapsă maximă de închisoare
pe viață.
Traficul se pedepsește cu 5 până la 15 ani de închisoare și amenzi de IDR un miliard la zece
miliarde (US $ de 112,000 la US $ 1,2 milioane). În cazul în care volumul de droguri
depășește 1 kilogram (pentru medicamente brute) sau 5 grame (pentru medicamente
prelucrate), se poate impune pedeapsa cu moartea.
Medicamente din grupa 1, o listă parțială: heroină, cocaină, marijuana, hașiș, mescalina,
MDMA (ecstasy), psilocibina, mescalina, LSD, amfetamina, metamfetamina, opiu și derivații
săi
Grupa 2 medicamente sunt considerate de lege ca fiind util pentru scopuri terapeutice, dar
periculoase din cauza potențialului lor ridicat de dependență.
Posesia este pasibilă de la 3 la 10 ani de închisoare și o amendă de IDR 600,000,000-
5000000000 (US $ 67200 la US $ 560.000 de ). În cazul în care volumul de droguri depășește
5 grame, 5 la 15 ani închisoare poate avea ca rezultat.
Traficul se pedepsește cu 4 la 12 ani închisoare și amenzi de 800 de milioane de IDR la opt
miliarde de euro (US $ 89,600 la US $ 896000). În cazul în care volumul de medicamente este
mai mare de 5 grame, poate fi aplicată pedeapsa cu moartea.
Medicamente din grupa 2, o listă parțială: morfină, metadonă, oxicodonă, petidină, și
hidromorfonă.
Grupa 3 medicamente sunt considerate ca fiind utili terapeutic și moderat de dependență, dar
nu în același grad ca și medicamentele din grupa 1 sau 2.
Posesia este pasibilă de la 2 la 7 ani închisoare și amenda de IDR 400-3000 milioane (US $
44,800 la US $ 336000). În cazul în care volumul de droguri depășește 5 grame, 3 la 10 ani
închisoare poate avea ca rezultat.
Traficul se pedepsește cu 3 la 10 ani închisoare și amenzi de 600 de milioane de IDR la cinci
miliarde de euro (US $ 67200 la US $ 560.000 de ). În cazul în care volumul de droguri
depășește 5 grame, poate fi impusă închisoare de la 5 la 15 ani.
Medicamente din grupa 3, o listă parțială: codeină, dihidrocodeină, și buprenorfina
Sancțiunile enumerate aici nu sunt absolute; judecătorii indoneziene poate lua în considerare
circumstanțe atenuante și să impună o pedeapsă mai ușoară, ca rezultat.
Jakarta (Indonezia), 29 mai 2020 - În urma noului raport al UNODC „Droguri sintetice în
Asia de Est și de Sud-Est: Ultimele dezvoltări și provocări”, Biroul Programului UNODC din
Indonezia, în parteneriat cu Consiliul Național al Narcoticelor din Republica Indonezia
(BNN) a efectuat un briefing virtual al raportului către agențiile naționale de aplicare a legii.
După raportul celor de la UNODC si BNN, în ciuda prețurilor în scădere, puritatea
metamfetaminei din Asia de Sud-Est rămâne ridicată sau a crescut. Pentru Indonezia, acest
lucru implică faptul că utilizatorii existenți vor avea acces sporit la droguri și vor exista
utilizatori noi. Acest lucru necesită o extindere urgentă în prevenirea și tratamentul
persoanelor care consumă droguri.
Un alt pas înainte ar fi dezvoltarea mecanismelor de avertizare timpurie prin colaborarea cu
spitalele pentru identificarea intrării pe piață a opioidelor sintetice. Creșterea gradului de
conștientizare ar fi necesară, de asemenea, pentru personalul de aplicare a legii din prima
linie, luând în considerare schimbările de pe piață, cum ar fi tranzacțiile online, transporturile
poștale și de transport aerian.
Oficialii din diferite ministere au făcut schimb de idei cu privire la calea de urmat, inclusiv cu
privire la înființarea de posturi de comandă interzicerea BNN pe siturile de frontieră terestră
din Indonezia. Ministerul Marinei și Pescuitului și-a angajat, de asemenea, sprijinul pentru a
ajuta la desfășurarea interdicțiilor pe mare. De asemenea, a fost făcută o propunere privind
conducerea personalului de construcție a capacităților în domeniul manipulării materialelor și
drogurilor periculoase, cum ar fi fentanilul. UNODC va continua să coopereze cu guvernul
Indoneziei în problemele drogurilor, aplicării legii și sănătății.
La acest briefing virtual au participat înalți oficiali din Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Dreptului și Drepturilor Omului, Ministerul Finanțelor DG Vamă și Accize,
Ministerul Afacerilor Sociale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Maritime și
Pescuitului, Poliția Națională Indoneziană , Centrul de analiză și raport de tranzacții
indoneziene, Garda de coastă indoneziană și Agenția de gestionare a frontierelor indoneziene
a Ministerului Afacerilor Interne.

7. Arestări de droguri notabile în Indonezia

Frank Amado , arestat în 2009, condamnat la moarte în 2010, în așteptarea recurs. Amado, un
cetățean american , a fost gasit cu 11 de lire sterline de metamfetamină.
Schapelle Corby , arestat în 2005, pentru lansare în 2024. 9 livre de canabis au fost găsite în
geanta ei bord boogie la Bali Aeroportul Internațional Ngurah Rai .
Bali Nouă , arestat în 2005, condamnat la închisoare pe viață și de moarte. Cetățeni australian
Andrew Chan, Si Yi Chen, Michael Czugaj, Renae Lawrence, Tach Duc Thanh Nguyen,
Matthew Norman, Scott Rush, Martin Stephens, și Myuran Sukumaran au fost implicate într -
un sistem care să introducă ilegal 18 de livre de heroină în Australia. Chan și Sukumaran erau
căpetenii ale grupului și erau aplicate pedeapsa cu moartea. Restul au fost condamnați la
închisoare pe viață.

BIBLIOGRAFIE
1. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/criminologie/fenomenologia-
criminalitatii/
2. https://jakarta.mae.ro/node/484
3. https://g-switch.org/ro/asia/indonezia/drug-laws-in-indonesia-1629332/
4. https://kemlu.go.id/bucharest/lc/lists/daftar_pejabat_dan_staff/category-official-and-
staff
5. https://www.unodc.org/southeastasiaandpacific/en/indonesia/2020/05/bnn-smart-
report-briefing/story.html