Yendiga Akira UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DREPT CIVIL, Dr. Valentina Cebotari DREPTUL FAMILIEI Edigia a II-a; Revézutd si completata. Chisinau 2014347.61/.64(075.8), C33 Manual: Dreptal fami ‘Autor: Cebotari Valentina, doctor in drept te de manual de cStre Catedra de Drept Civil infifric al Facultatii de Drept a USM, pentru studenfii facultitilor de drept. Recomandat in Prezentul manual 4, fost elaborat tn conformitate cu programa cursului Familisi din 26 octombrie 2000, paratel fiind prezentate si opiniile doctrinare privind unele probleme ale dreptului familiei $i materialele practicii judiciare tn domeniu. Este destinat studentilor, masteranzilor, doctoranzilor, profesorilor din ile de invatamint superior, —avocatilor, lueritotilor —organelor administratiei publice locale, organelor de fnregistrare a actelor de stare civil situturor celor care se interesezt de legislatia familiala. Redactor: Tamara Osmocheseu Prepress: Serghei Cebotari Deserierea CIP a Camerei Nationale a Cértii Dreptul fa Manual / Valentina Cebotari ; Univ. de Stat din Moldova, Fao, de Drept, Catedra Drept Civil. ~ Ed. a 3-a, rev. i compl. ~ Chiginau : 8. 1n,, 2014 (Tipografia “Reclama”), — 34 p. 1000 ex. ISBN 978-9975-58-033-5. ISBN 978.9975-58-033-5. ©V. Cebotari, 2014 CUPRINS TITLULI NOTIUNI INTRODUCTIVE, Capitolul I. Notiunea, obiectul si principiile esenfiale ale dreptului familiei Bibliografie .. Capitolul II. Raporturile juridice familiale §3.Faptelejurdice in dropl amit § 4, Rudenia si afinitatea si important Jor jur § 5. Realizarea gi apdrarea drepturilor f § 7. Actele de stare civila. {nregistrarea actelor de stare civ Bibliografie Seale tite 7S 7 TITLUL DO - CASATORIA $I REGLEMENTAREA EI JURIDICA Capitolul IIL. incheierea cisitoriei § 1. Notiunea de cdsatorie gi natura ei juridica ... a 3§ 2. Conditiile de fond ale cAsttoriei § 3. Lipsa impedimentelor la cAsatori § 4, Procedura incheierii cisitori Bibliografie Capitolul IV. Relatiile personale dintre sofi Capitolul V. Relajiile patrimoniale dintre soti 103 106 § 1. Caracteristica general a rel § 2. Regimut! legal al bunurilor sotilo 2.1. Proprietatea comund in devalmasi (2.2. Proprietatea personalii a soti § 3. impartirea proprietitii comune § 5. Regimul contractual 5.2. Modificarea si rezilierea contractului matrimoni 5.3. incetarea si declararea nul 134 Bi sun 136 liografie . Capitolul VI. incetarea cisatoriei a actelor de stare cit 2.1. Desefacerea cisitori 142 2.2, Desfacerea cisitori ou 144 § 3. Desefacere 146 \cetarii cAsAtoriei in urma desfacerii ei ice ale incetarii casat 150 \cetrii cAsitori 150 4.2, Efectele juridice ale incetari 131 Capitolul VII. Declararea nulititii cSsitoriei § 1. Notiunea de casitorie nul si cauzele de nulitate § 2. Subiectele dreptului la actiunea de declarare a casitoriei nule ...... a § 3. Efectele ni Bibliografie ... TITLUL 1 RELATMLE JURIDICE DINTRE PARINTI SI COPIL 169 175 Recunoasterea benevola a pate 176 2.2. Stabilirea paternititii in instanfa jidecttorease 178 183 186 190 192 195 198 201 wn 208§ 4, Luarea copilului fra decdderea din drepturile parintesti ......... 220 Bibliografie ... w. 222 TITLULIV OBLIGATIA DE iNTRETINERE Capitotul XI. Obligatia de intretinere dintre 224 230 seve 230 vive 236 238 239 243 243 245 je a se intretine reciproc 3.3. Scutirea sorului (fostului sot) de obligatia 246 § 4. Obligatia de intretinere dintre algi membri ai 248 Capitolul XII. Modul de plati si incasare a pensiei de intretinere § 1. Contractul privind plata pensiei de intrefinere .....usncnsesnn 254 § 2. incasarea pensiei de intretinere n baza hotéririi instantei judecatoresti .. 262 § 3. Restanfa la pensia de intretinere 268 § 4. Rispunderea pentru nerespectarea termenelor de plat a pensiei de intrefinere ... an 267 § 5. Plata pensiei de intrefinere in cazul cind debitorul Intrefinerii isi stabileste domiciliul in straindtate Bibliografie . TITLULV FORMELE DE EDUCATIE A COPITLOR RAMAST FARA OCROTIRE PARINTEASCA Capitolul XI. Adoptia § 5. Efectele adopt § 6. Incetarea adoptiei Capitolul XIV. Tutela gi curatela minorilor ordinea de instituire a tutelei gi 303 306 312 316 son 319 322 acopi aoe .. 325 § 3. Incetarea activitatii casei de copii de tip familial Bibliografie wu.TITLUL VI REGLEMENTAREA RELATIILOR FAMILIALE CU ELEMENTE DE EXTRANIETATE, Capitolul XVI Reglementarea relafiilor de cisitorie si familie cu elemente de extranietate §1. incheierea si lesfacerea cisatoriei Tithal I NOTIUNI INTRODUCTIVE Capitolul I. NOTIUNEA, OBIECTUL $I PRINCIIPIILE ESENTIALE ALE DREPTULUI FAMILIEI § 1. Nofiunea de familie si funcyiile ei. § 2. Obiectul si metoda de reglementaré a dreptului familie. § 3. lzvoarele dreptului familiei § 4. Principiile esentiale ale dreptului familiei imiliei cu alte ramuri de drept. $6. Caracteristica generaldi a dreptului families in jarile strétine § 1. Nofiunea de familie si funefiile ei Articolul 48 din Constitutia Republicii Moldova stipuleaza c& familia constituie elementul natural find intemeiati pe cisator d obiect de cercetare a mai multor stiinfe, nofiunea de poate avea multiple divérsitayi. in jurisprudenfé ea este definiti sub dou aspecte: din punct de vedere sociologic si din punet de vedere juridic. In sens sociologic, familia — ca form& specific& de i ~ desemneaz& grupul de persoane unite prin ie sau rude care se caracterizeazi prin comunitate de viata, interese $i intrajutorarc.! Familia este o realitate biologic’ prin uniunea ce se realizeazi fntre un barbat si o femeie si prin procreare; o realitate sociala prin Uniunea familial este o relatie specific’, complex’, care imbind ' Filipeseu I. Tratat de dreptul familiei.~ Bucuresti: ALL, 1996, p. L. 9diferite aspecte ce nu pot fi gisite Ia alte categorii sociale. Ea este 0 uniune deosebiti a societatit in baza cércia au apérut mai multe formatiuni obstesti, inclusiv statul si dreptul? Luind nastere prin csitorie, familia poate fi format din sofi, ulterior, dupa nasterea r — din sofi si copii. Aceasta este familia nuclear’, dar ea poate fio familie extinsd atunci cind este format din sot alte rude, cum ar fi parintii sotilor, fratele sau sora unuia dintre raporturi a) de casitorie, care constituie baza fail b) cele dintre sofi, care constituie efectele cdsatoriei; °) si copii, care sint rezultatul raportur . In unele cazuri mai pot exista gi alte raporturi, cum ar fi raportul dintre mama necisatorita si copilul ei, dintre adoptat $i adoptator ete. Jn sens juridic, familia desemneazi grupul de persoane intre care exist drepturi si care izvoriisc din césatorie, rudeni adoptie, precum si din alte raporturi asimilate raporturilor de familie.’ Aceste doua nofiuni ale fe juridic’ — in mod obignuit se suprapun, aceasti coincidenfé nu exist’. Spre exemplu, in cazul desfacerii cdsitoriei prin divort relafiile in ‘sens sociologic inceteaz’, deoarece intre sofi-nu mai existi o comunitate de viati si de interese. fnsi intre copil si parinte se pistreazé re care se manifesta prin dreptul copilului de a primi intrefinerea i educatia de Ja parintele care lo numele de familie primit prin stabilirea filiatici etc. deoarece familia formeaz4 obiect de reglementare in domeniul de Xapsen A. I. Bpa u cemba 8 CCCP. ~ Mocxsa: Mateus, 1964, p. $5. » Filipescu I. Tratat de dreptul fami aplicare a unot legi speciale si de aici si sensurile speciale ale sint sotii, coy de acestea. Potrivit Codului Civil, cercul este foarte mare, cuprinzind pe soful supraviefuitor, pe descendenti, ascendenfi, rudele in colaierali pind la al, [V-lea grad inclusiv. Conform Codului desemneaza toate persoanele care au obligafii de jc casitorie, rudenie, afinitate Funcfia biologica a familiei, care determina cresterea numérului populatiei si a situatiei demografice in orice tard, este dictaté de insigi natura existenfei omului. Atracfia cétre sexul opus, precum si necesitatea de a nagte gi creste copii este inerent naturii umane. Desigur, aceasti necesitite este influenfata de societate, fiind in strinsd legaturé cu dezvoltarea mijloacelor de productie in societatea concreti. In diferite perioade istorice statul poate si itatea prin diferite masuri economice (ca exemplu iul fostei URSS) sau sa frineze (ca independenta fata de societate, familia, dial ei de organizare, este Cenetiioe npaso, - Mocksa: JOpauseckaa nmteparypa, 197, p. 7. uw