marcatl de pAcat, cl omw este rlspunzitor pentru
aceaatl istorie plinA de pk.at, ,i cl plcatul unui
om li afecteazl pe ceilalti, fi lumea din jur.
BIBUOGRAFIE. C.K. Barrett, From First Adam
to Last, 1962; M. D. Hooker, NTS 6, 1959•60, p.
297-306; NIDNTf 1, p. 84-88; A. J.M. Wedder-
burn, NTS 19, 1972-3, p. 339·354. AJ.M.W.
ADAMA cfn ebr. .Gg_amah). Cetate in tmutul lui
Neftali (las. 19:36). Probabil Qam Hattin ('[. Aha-
roni, JNES 19, 1960, p. 179-181, o identificl cu She·
mesh-adam din sursele egiptene) . J.P.U.L
ADAMI-NECHES. Un loc mentionat in Ios. 19:33,
pe granita hu Neftali. Se pare cl a Cost o trecltoare fi
a fost identificafi cu locul modemnumit Kh. ed-(Da·
miyeh). \4!zi LOB. R.A.H.G.
ADEVAR.. Adevlrul. la fel ca fi *cunoqterea, este
folosit In Vf itt doui sensuri: (1) sensul intelectual, cu
privitt la faptele care pot ti dovedite adevArate sau
false (Deut.17:4; 1 imp.10:6); (2) sensulexistenfial
fi moral, intilnit mult mai frecvent, care se referi la
adevlr ca~ un atribut al unei persoane. Fra\ii lui losif
stnt refinuli itt inclusoare pentru ca vorbel.e lor ,.sl fie
pw;e la inc:ercare" fi pentru a tti ,,dacl este adevit' in
ei (Gen. 42:16), adici pentru a atla dad sint oameni
de tncredere, consecventi, cu wt caracter bun. Este
semnificativ faptul cl dintre cuvintele ebr. traduse
,,adevlt' ( ,cmer. emund), al doilea este tradus uneori
,,credinciotie" (l)ait. 32:4; 05eA 2:20) (*AMIN). vr
pune un accent mai mare pe temeiul adevirul.ui tntr-o
penoanl demnA de incredere dedt pe faptele propriu
zise dintr- un anumit incident. Aceasti cmlibilitate
este in esen¢ un atnbut al lui D ~ (Ps. 31:S;
ler. 10:10), al clru.i adevir .,ajunge pini la nori" (Ps.
108:4). Prin urrnare, I>wnnei.eul Bibliei se deose~te
foane mult de ieitlti]e plgine capricioase. El este
adevlrat, adicA, El este consecvent atft tn grija Sa
iubitoare fa{i de copiil S4i (Gen. 32:9 f,unn.) clt fi ln
ostilitatea Sa implacabill fatl de pleat (Ps. 54:5).
Nu este o deosebire mare tntre adevlr ca atri-
but al lui Dumnezeu sau al unei activitAti a Sa.
Astfel, El juded cu dreptate (Ps. 96: 13) ti trimite
adevlrul (in trad. rom. ,.izblvirea", n.tr.) (Ps. S7:
3). Cu\lintul Siu este adevirat In sensul cl este
valabil tn permanentJ . .,Dupl cum Tu este ade-
vlrat, tot &fil ti Cuvintul Tiu este adevirat, dupl
cum este scris: .,Cu\lintul Tiu, Doamne, diinui~te
in veci tn ceruri" (Pa. 119:89) (Ezodus, J\abbah cu
privire la 29:1). Ca n1spuns dar lui Dumnezeu fi in
ascultare fatl de lege, omului i se cere sl trliasci
adevlrul, (Ps. 119:51) si-1 aibl in protuniimea
fiintei sale (Ps. 51:6) ti sl fie temelia oriclror
relaJii dintre oameni (Exod. 20:16; Deut. 5 :20).
In literarura greaci cuvintele folosite pentru
adev4r (aletheia, aleches, allthinos) nu au aceeafi
nuanti personali fi morali. Dimpotrivi, adevlrul
este pur intelectual. Este .,starea dep1ini sau reall
a lucrurilor .•• La fel ca ti in limbajul juridic,
aletheia este starea realll de lucruri care trebuie
aplratl tmpotriva unor afirmaµi diferite, fi de
aceea istoricii folosesc acest termen pentru a indica
ADONI-BEZEC. dn ebr. · @nf-~eq. ,.domnul lui
0 (Neem. 10:16}. Este acela~i cu Adonicam (Eua
~ ' ) . luda ~ Simeon, pregltindu-se sA cucereascA
teritoriile lor i-au combinat fortele pentru a infrlnge
evenimentele reale, pentru a le deosebi de mit, iar
filozofii foloseac termenul pentru a indica exia-
tenta real! tn sensul absolut'' (R. Bultmann, TDNT
1, p. 238).
in NT, aceste cuvinte gr. apar in mod ob~nuit
,i aduc cu ele atit sensul din vr cit ti sensurile lor
din gr. elinA fi clasici, 8'8 incit de multe on este
foarte greu de decis care nuantil predom.inA. Tottifi,
este posibil si facem distinctie tntre trei sensuri
largi in care stnt folosite cuvintele, chiar daci
existi anumite suprapuneri.
1. Credibilitate, veracitate, corectitudine a ca-
racterului (sensul ebr. este predominant) . Acest
sens este aplicat in egali m4sun1 lui Dumnezeu
(Rom. 3:7; 15:8) ti oamenilor (2 Cor. 7:14; Efes.
S:9). Folosirea cuvfntului "adevir" in sensul acesta
nu este ob~nuiti, dar ideea unui Dumnezeu tn care
putem avea incredere ci fti va respecta cuvtntul
este subtnteleasA in tot NT.
2. Ade~irul, in sensul de lucru real ti complet,
in opozitie cu ceva ce este fals fl cu lipsuri (Marcu
5:33; Efes. 4 :2S). Credinta crettina, in special, este
adevlrul (Gal. 2:5; Efes. 1:13). lsus a afirmat ci El
era adevlrul personificat (loan 1:17; cf Efes. 4:
21) . El este mijlocitorul adevirului (loan 1:17) ti
Ouhul Stint ii conduce pe oameni la adevir (loan
16:13; cf. 14:17; 1 loan 4:6), ap tndt ucenicii lui
Isus cu.nose adevlrul (loan 8:32; 2 Joan 1), ll
implinesc (loan 3:21), rimin tn el (loan 8:44) fi
na,terea lor din nou ca fi copii ai lui Dumnezeu se
bazeaz! pe adevlr Oac. 1:18). Adevlrul este mai
mult decft o formula de credeu • este cuvfntuJ activ
al lui Durnnezeu care trebuie ascultat (Rom. 2:8 ;
Gal. 5:7).
3. Adjectivul alethinos poartl uneori sensul
"platonic" de lucru real, spre deosebire de ceva ce
este o simpll inflti,pre sau copie. Astfel, Cristos
este un slujitor al adevAratului cort (Evr. 8:2), in
contrast cu umbrele ritualului levitic (Evr. 8:4
,.urm.). fntr-o aluzie clarii la cuvintelede instituire
a Cinei Domnului, lsus declari cl El este adevlrata
pline (loan 6:32, 35) fi adevirata vitl (loan 1S:l).
In mod aseminitor, adeviratii tnchin6tori (loan
4:23) nu stnt doar sinceri, ci sint reali. fnchinarea
lor este o apropiere reali de Dumnezeu1 care este
Duh, In contrast cu ritualul care limiteail prezenta
lui Dwnnezeu la lerusalim sau pe Mt. Garizim (loan
'4:21) fi care, tn eel mai bun cat., ~te simboliza
pe Dumnezeu, iar In eel mai rAu caz ft poate distor-
siona.
BIBUOGRAFJE. R. BultmaM, TDNT 1, p. 232,
251; C.H. Dodd, The Interpretation of the Fourth
Gospel. 19S3, p. 139 f ,umt., 170-178; D. J . Theron,
.,Altheio in the Pauline Corpus", EQ 26, 1954, p.
3-18; A. C. Thiselton, NIDNIT 3, p. 874-902.
F.H.P.
ADMA. Una dintre Cet.Aple ctmpiei (Gen. 14:2, 8;
Deut. 29:23); este JegatA de *Teboim (Osea 11:8).
Asocierea cu GaUl (Gen. 10:19, sugereaiJ corectitu•
dinea localizirii modeme a celor cinci orw,e ca fiind
scufundate in partea de S, sub apele MArii Moarte.
J.A.M.
3. Unul dintre cei care au pecetluit leglmintul
2:13, etc.).
M.A.M.