GLANDE

ENDOCRINE

Proiect realizat de Duta Tudor

sub îndrumarea doamnei profesoare Ana-Maria Mihalache
Endocrinologia reprezinta stiinta care studiaza structura si functia
sistemului endocrin - glandele cu secretie endocrina si hormonii produsi
de acestia direct in sange.

Alaturi de sistemul nervos, sistemul endocrin ajuta la transmiterea si

integrarea informatiilor; daca sistemul nervos regleaza activitatile
organismului prin intermediul impulsurilor electrice transmise de catre
neuroni, acestea fiind rapide si scurte, sistemul endocrin o face mai lent,
dar avand un raspuns de lunga durata, prin termediul hormonilor
transportati prin sange pana la nivelul celulelor tinta.

Secretia hormonala este ajustata in permanenta in functie de mediul intern

si extern printr-un mecanism complex de feedback. Identificarea acestui
mecanism de control si a biortimurilor endogene a permis structurarea
unor protocoale de diagnostic si tratament de exactitate aproape
matematica - o particularitate a endocrinologiei. Spre deosebire de
feedback, biortmurile sunt innascute, dar sufera o sincronizare sub
influenta factorilor de mediu. Ele pot avea o periodicitate de minute-ore
(secretia gonadotropinelor hipotalamice), pot fi circadiene (periodicitate
de circa 24 de ore - secretia cortizolica, de testosteron) sau repetabile la
aproximativ 30 de zile (ovulatia)

Glandele endocrine sunt reprezentate de hipotalamus, hipofiza (pituitara),

epifiza (glanda pineala), glanda tiroida, glandele paratiroide, pancreas
(componenta endocrina), glandele suprarenale, gonadele (ovarele sau
testiculele).

Orice afectare glandulara poate determina o disfunctie - o hipofunctie (un

deficit hormonal) sau o hiperfunctie (un exces hormonal).
 1.HIPOTALAMUS
Hipotalamusul este o structura
care apartine sistemulului nervos
central cu rol complex :

integrarea in mediu
homeostazia organismului
comportament alimentar si sexual
ingestia si excretia hidrica
bioritmurile
reactia la stres
reglarea starilor emotionale primare precum furia si frica
reglarea circulatiei si respiratiei, a temperaturii bazale
controleaza axele endocrine (prin secretia unor releasing
hormoni)
Fiecare axa endocrina
dispune la nivelul
hipotalamusului de un
releasing hormon pentru
fiecare trop hipofizar, care
controleaza la randul lui o
glanda periferica. In cadrului
fiecarei axe hormonii
periferici controleaza la
randul lor tropii hipofizari si hormonii hipotalamici prin
mecanismul de feedback.
 2.GLANDA TIROIDA

Glanda tiroida este o glanda endocrina,

care are forma de fluture. Este situata la
baza gatului, lungimea fiecarui lob nu
depaseste 5 cm, iar greutatea sa nu
depaseste 30 de grame la adult. Dimensiunea sa redusa este indirect
proportionala cu importanta acestei glande pentru sanatate: tiroida
influenteaza modul in care functioneaza fiecare celula, tesut sau
organ, de la muschi, oase si piele la tractul digestiv, creier, inima si
multe altele.
Glanda tiroida
indeplineste aceste
roluri in primul
rand prin secretia
hormonilor care
controleaza
rapiditatea si
eficienta cu care
celulele
transforma
substantele
nutritive in
energie (activitate chimica cunoscuta sub numele de metabolism) –
altfel spus, gland tiroida are un rol important in reglarea
metabolismulul, astfel incat celulele sa functioneze normal.
Afectiunile tiroidiene sunt determinate de diferite dereglari la
nivelul productiei de hormoni – daca nu sunt tratate la timp,
acestea se pot agrava si pot cauza alte probleme severe de
sanatate.
3.TIMUS

Timusul este glanda în

care are loc maturarea
limfocitelor T. El este
compus din doi lobi de
dimensiuni diferite, legați
împreună prin țesut
conjunctiv și acoperite de
o capsulă fibroasă subțire. În fiecare lob există o regiune
superficială de țesut ,denumită cortex, precum și o regiune
adâncă, cunoscută sub numele de medulă. Unele celule T
produse în cortex se deplasează la medulă, de unde intră în
sânge prin
venele
 medulare și devin o adăugare la limfocitele prezente în
sângele periferic și organele limfoide.
4.GLANDELE SUPRARENALE

Glandele suprarenale sau adrenale, dupa cum sugereaza

si numele, se regasesc la polul superior al rinichiului. Sunt
formate din zone cu embriologie si functie distincta :
corticosuprarenala are rol in productia de gluco- si
mineralocorticoizi, steroizi iar medulosuprarenala
sintetizeaza catecolamine.
 5.GONADELE

Gonadele (testiculele si ovarele) guverneaza comportamentul

reproductiv si sexual uman prin productia de hormoni
sexuali si gameti.

Testiculele contin doua compartimente : compatimenul

germinativ reprezentat prin tubii seminiferi si celulele
Seryoli si compartimentul endocrin reprezentat de celulele
Leydig. Celulele testiculare sunt sub controlul FSH si LH,
care stimuleaza spermatogeneza (productia de
spermatozoizi), secretia de Testosteron, Dehidrotestosteron,
17β;estradiol in cantitati reduse si mici cantitati de
progestogeni.

Androgenii
determina
dezvoltarea si
mentinerea
caracterelor
secundare
masculine
(pilozitate,
aspect fizic,
voce etc.), promoveaza cresterea, participa la formarea
spermei, determina caracterul agresiv si cresterea libidoului.
Ovarele sunt acoperite de un epiteliu germinativ si de o
capsula conjunctiva subtire si sunt formate din doua zone:
corticala si medulara. Zona corticala contine foliculi ovarieni
in diferite stadii de maturatie si corpi albicans inclusi intr-o
stroma conjunctiva. Zona medulara contine pediculul
vasculo-limfatic si nervii glandei.
Ovarul matur prezinta functie ciclica - la 28 - 30 zile are loc
ovulatia cu eliberarea unui ovocit (ovul); productia de
hormoni steroizi (estrogeni, progesteron si mici cantitati de
androgeni) este perfect coordonata cu ovulatia si
responsabila de inducerea carcaterelor sexuale secundare
feminine si de transformarile morfologice genitale destinate
reproducerii.

Deficitul de hormoni sexuali -

in hipogonadismul feminin si
masculin - duc la afectarea
fertilitatii, tulburari de ciclu
mesntrual pana la lipsa completa a acestuia (amenoree) la
femei, regresia caracterelor sexuale secundare si pot avea
impact sistemic asupra sistemului cardiovascular si osos in
special.
Excesul de hormoni sexuali este mai rar intalnit, la femei in
chisturi ovariane cu hiperestrogenism secundar, in tumori
sau boli genetice la ambele sexe.