Canf. dr. tng. STELIAN POPESCU Conf. dr. Ing.

DAN MII'iOC

Ing. EDY DUMBRAVA Ing. OVIDIUSAMOILESCU

ACTIONARI SI AUTOMATIZARI •
Manual pentru lieee ind ustriale cu prafil de mecanica, rnetalu rgie, prelucrarea lemnulul , Industrle allmentara, textile ~i confecnl, poligrafie. anii IV fl V. scoll de mailjtl'l ~i de speclallzare postttceala,

EOITURA

DIOACTICA. ~I PEDAGOGJCA BUCURE$TI-19n

'M, n',(,Jalul a

f6~t {eyizujt cop'fo('r;C)' programei 'I1rH'l~Is.te'l1ul E.dLh::.a\lel ~i inva~amintuilli

~co'lar.~eaprobate

de

",

l'iI'lteriarul a fost

elaborat

astfelt: APARATE

Capitolu'

E~DlI mbr.av'a,: q,p, 1.2,3,4 (A,B ,C,D)" 6, ov, Sarnotlescu : cap, 4 CE,F). 5, 7, 0 St. Popescu: cap, 9,10,11,12.13,15,16,19,2()

PENTRU ACTIONARI' ELECTRICE

D. Mihol:; cap. 14,17,18

A. APARATE ELECTRICE DE CONECTARE NEAUTOMATE In instalatlile electrice de joasi'i tensiune " 80 roloeosc apaf'a~e neautomate cu ac'\,[onare manu al a" care serVGSO pentru: conectare §l deconectare, pl'oted,ia circui telo r ~i 3 nacordarea .receptcarelor. 9 SCllura.toal'ole,lnc.bid sau deschid oircuite care ml~tnt· parcurse de curent. Se menlieaza intT'e portiunile instala,tijlor electl'ic0 eu scopul sepaI'arii aeestora, In efecluat'ea. lInOI' rnanevre de distribl.r~itl
II
I·

i ! ,
;

"

bornele 3. 'Con;t~ct.u 1 fix 1, (furca), asiguL'a'.o presiuno C(}l'13spunzaLoi).l'c. pe contacbul 11] obil 5 (clli;i Lul)" care so ponte roti tn jurul axnlui 6.
,
I

Ia repnraliii. In Iigura 1.-1; fst,c p.rozentat un sepurasor. mouo polar, Cadrul 1 fl~' leaga .In parnint, Pe izolatoarele 2 s1.JJt fixate
sau

Redactor; lng, Monica Serbu Te hnoredactor. Atia 'Timpau Graf'irian: Victor Weg~'niann

,
monopolar.
I

Fig. 1_,1, Sepal\ator pentru

* Cele mai
1JB.1'C

mults acponal'l 'cl~e.ll'icri"se l'eali2nazrtlatensluni sub. 000 V, m6.ij,..,. In' IWe-'lienlar'ea aparaturi i spclJ'ifi(~e':in nt: 'V:"111 TBI'"l'i. dec'it la uceast.ll:

categoric.

arcului eleetrie, Intneruptonrele cu ptrghiese oorrst.ruiesc 'ill tat'fi. pJnu In WO° A au ar.:lioha:r(l dir'ecl:a, 'iar pentru OUI'o)l1,ii de ,2QO, 35.0, GOO~j ,t 000 fi, ~ ell actinnaro in{Urec,t;a, '.. intr~l'ltljtoan'le ~i comllta;toa~ele IIRc1tet ~i(m. came. Ansambl1l1 apuratulul se Qbtinl'l pcin hwir(~jl'ea pe ae:eJa~i ax .a unui n.um~('· vaoiabil de clemente 'de cOllstrllC1,ie sirnilara, fiecare element cnprinztnd 0 cale eurent, lnt,reI'u]lboarele~i comutatnarelc p.aeJxet cuprind oserie de ·(H~cut'isuprapuse pe care slnt. monhte',contactele fix<:!, Contaetele mobile, din ma,t,eriul conductor elastie, cite unul pentru fiecare sector, stnt a~ezate pe un ax central si se <leplast'uztl soliiJal' ell acosta. . U:n disp;ozltiv re:alizeaza mtreruperea hrusca, independent de viteza crt (;,IlI;C este actiollata maneta monta~ii. libel' pP, ax, In fj gum I. 2., es ter,H'ezen tata diagrama un uicomu ta;t.ol' p aehet, Conform cl:iagl'a.mei,aetjonat:f~a se [aee tn clOll!l dil'ect,ii: din 0 ill 16<1:1.)- diu 0 til II, Prirnul dise este d~ aacadare, iar urmatoarele patru discutistnt caile de eurent, Ccntactele mobile au . fost as:lSel alese, Inen sa realizeze in examplul diu 'i'ignri'i 'In.chiderea cailor de curent de 10. S_1, S2 la Lll L~ 'pe pozitia 1 ~i de la 811 S2 la )If[, M2 pe pczitia II. Se fuLrica in ~al'll: intreruptoere ~i comntatuare pachet .§i em carne de 10,25 ~i 63 A, ,380 V, ~O Hz sau 220 V e.c, • Signrnnlem ell fuzibil sl.:nt. aparate rle protect"w care 1n'~!'el'u :e:il'cui'Lele clcct.i'ice la trecerea unui cup rent mai mare decit eel }ll'evu-zut, prin topiraa unui element fu,ZiLil jns.eriat· In circuit, ' Timpul dupa. care se top~~Lc Iueibihrl ~i 111care s.~ intl'(JI'upe clrcuitul depinde de valuarea eurentutui. .SI Caracteristicile tehnice ale gigm~aIlt,elo-l' fuzibile slJ.lL: cur en: III nominal, tensiunea IMminalii, caraaeFig. I. 2, 0~herrl ristica de topire fli eapacltatea de ruperc; (.\ j"gii,rii COl) tao tclor Curentul nominal aJ :;igul'antei ~e rhaIicheaza }hfUtru .(;ortmtato· pe ,sociu. I'n 1 p'ar::llCL.

SepOYI).'boffr>ele. liint llx,S'iJ,e ~lc 'c'atmcHa'hf) dCl' l>t!P~J'I) t) Nll'( h!~,ilOl):i u~tTeI ae·expl ie;f"i: 'ab\$ep!~o: COIDflre]'Ql' de's tiilget(l, 'a al',(l:ahri' 1~)1-1C~r'; Stl I)I'ntst 1:II ilas_Q t. jn '~~[~'a ~e:p;Nl'~~raret('i'p,o'larepe:trM1u ln~Ci.l'jol· 'pen br1u ,I .~moV ~i'al~w~)n~i nOllul'lah de 200 ... 100:0 A. • 1ntn~I'_uI1t(l}1fele en ])u'g,hie slnt, qjHit<lte de. jqa.sit ~(!f\Rbl'X\'e" J\Q"WO'nate manual ~id imensionate pen tru comubarea (tllc hJJ (lll(lq' ~j d,(;j$oh! do~~ea)cunentilor d? servici.~;ConSLrllct~Yl awe dqQselJil'o (h~.SQJ3fftM(n~"(j" !ntre1'1~!ptDtJ.rel?smt prevazute fm dispozitive de, Jr(~'oLHilt;r()' 1rilpnl,r'lv'a

j
I

ae

I"

"

Caracteristica de ~opin\ l'oprczinLa tirnpul de topire in tunclie. de eurentu I care str ah ate Iuzi hilul, Celrnai des tn!','llniteininstal.a(,iile de joasa Lensiunc. sint 'S);glJ.l'U1ite1e unipolare eil file!., avtnd curentul nominal intre n ~i 100 A, Acestesigul'ante se co [upun d i ntr-un socl u, patron ul Iuzibi l~j cap ao 11.1 en fiJ et pentru fixarea patronului In soclu, ln~Ma se produc sigUl'<Lnte eu capacitate de rupero mica, mijlocie ~i cumare put.ere derupere, (MPR) cu patrcauo Iuzibile intra 0,5 ,~i 3:0 A., 6 lntr-o mare diversitaje de forme conabructivo. In ac,\i<)nal'ile electrice, sjg1J.J','lJi1;oJr; 1'(1&1 iZ{\hla protectia Impotriva curentilor de ::"}Ul'tcil'euit,. .. La alegeJ'e:a fuzibilelor C.M'8 pi'otejeaz;'i un motor se lauln eonsideratie tirnpul ~'.j curentul de pOl'n ire, valoareacurentului de sourtcirouib al ret,olei de alimen ~are,timfiul in care trebuic sepa,rat rnotorul .de retea etc. Dimcnsionarea C{Jrecla ·a Iuzihilului so· face pc CB.l'uc:!;ti'['jlttica de tOvirfl. • Frizell) ~ifi~eltl s1nL aparate foIosi 1:0 psntru conectarea la retalele de j'OItS,a \,P,flHilrne a consll[fl.a(;ol'i.hn' rnohili. S8 produo jntat'a diverse ~ip,\'U'i de prix!:! tii I'i~c industciale pentru eurent de 6; 10', 25~i (-);j A ~i tomilHli ptni1 10. 380 V, 50 Hz, Se construiesc prize §i bipolare ~i tdpOlul'e.; acestea slnt pl'6'v1izutecu' un contact, de prote.'c'\..ie 10.care so I'Morileazit conductorul de proteotill. Dupti fell.ll montajului, llf'ize'hl so construiesc pentru rnontaj mgropat (ill special peutru ruasini lmelte-) sau aparent,

n~{1

B. RELEE

DE

PROTECTIE

1n :1«tionurile electrice se Iolosesc, in afara aigurantelor ell fuzillil, aparatc de .t_)l'o-teci-lo cure la Q v·a'pia:tje determ1uati1 a marimii pentru 'care au ,Cost co:n:sLnti te, com and,u instantane usau temporisat COm u Larea
unui contact, • UelClile minimale ~i maximale de teusiune 11i C\lrOllt. Ileleele de tensinmi ~jnt pentnu curcn t, alterna tiY !(;ele mini rnale - pentrn tfJllsiunile 48, 120, {50 ~i 320 V, iar cele maximale pentru 60, 200'=;Ii:400 V; se J).o!, rl:'-gla In'l.ru 0,25 si 0,5 Un pentm Icg?-l'e a in paralel ~i intre 0,5 ~i .1 Uj-I] pel1l;ru legal'ca in l3el'ie a hohi'neiol'.

II

t "
I' f
1

1\

Releele de cu 1~0ll'hHtxlll (lw f:lMlltO'flM valori nominals tn:Ll'c 0 ,Ow ~'i ·~OC! i\. . Re.lee.J? maximala
lutei~SJt;'* nominal,

IH\tl Ii I'll

'1111'1 ,n

III.hi 1',1I1j.:Ul¥, p(\l:I1!~tln

j
i
I

ehwtrice

de

sCl.'O'M:

(lu~'u.·~'o. valoJ'i ~j

do

,IJIJI'€in't

Jml,l,ej~tl:.:i:\

1l10~(jIUln(1 I

'ltln~,I'iol~l(lsupl'aI

J'0Pl'Or.flH~hl II IIJI~JI~i pIi ai c'111'en~lill'li

• Releelc termDllhnota,lico l)P tejfHlz~ 11fH)I,()hr:(,lf.l ,j.tYlpO'(irh'o. uno]' .supraaarcini d:e hmgtl d.:tI,N1M elo valori i'oatt,a apl'opilJ.~.e do ct1l',entul ~i nominal _al releul 11 L In tara ,so. fabl~ca )'elee termiee pentru DUr6n1,)nominali mtre :10§i
@O A In constrw:Me tdpQlmRI

dinseria TSA.

Alegerea releului termohimetalio se face astfel: cunosctnd' valoarea curentului nominal al motorului se alege eurentuI de servicin Is al releului - do valoare imediat superioara: apoi se determina valoarea do, declansare pentru 1, 1In al rnotomlui, care trebuie so incadreze 'in domeniul de reglarea releului, de :prefel'inNi in spre limita superioara, Releele

Contactoarele {leCOlllandit. stnt. foh::isittl 1nso.hemele de actionari ee relee interrnediare pentru raultiplicarea lUI 01' semJ'wle,' Se construiesc in lw'D. oontactoare de, comanda en opt contacte, pentru bensiuni normalizate ale bohineide la 24 pina la 500 V, 50 Hz ~i la 24 pinEl Ia 220 V c.c, Contactele supo:rta un curent nominal termic de 6 A. • Releele de timp, , realizeaaa aoeeasi fUlw'tje ea ~i releele intermediare, dar actiunca este decalata in timp rata de impulsul de cnmanda, .; Ileleele de tirnp se' deosehesc dups feltLi ternporizarii: en temporisare 1(1,-Cilplare (contactele se comuta dupa un intel"'Vul do timp de Ia axcitarea hohinei) §i C(~ temporisare la decl!plaf'c (contactele se comuta clupa

oe

un interval

de Limp

de 10. dezexcitarea

.boblnei).

sa

terrnice se construiesc eu rearmare manuala sau eu revenirsa dupa declansare (Ill, riioirea, tennobimetalelor),

automata "

• Intreruptoarele automate aloat'Uiesc 0 categocie impOl'tanbJ de aparate electrice combinate pentru comutarea, prctectia ~i coruanda motoarelor, transfo-l'matoar'~)lnr ~i liniilor electrice. Tntreruptomele. aulomate trebuio sa l'lrpa curentii de acurtcircuit fnarte mari, de ordinul zecilor de kiloamperi ~i din aceiisLii causa stnl,
dotate
I

cu dispositive

complexo

pentru

stingerea

arcului,

C. APARATE ELECTRICE DE CONECTAR£ AUTOMATA

categoria aparatelor electrieo 'de ~onedare autoinata se aparatele de comntare: contactoflrele~i releele, precU1u~i tntrerupto«rele automate, care in ufata oornutarii mai realizeaza de asernenea 0 Iunc-

In

inclttd

ln t,ara, Ia Intr,eprincleJ'ca Electroaparal.aj, se produc tntreruptoaro automate,' diu seria ISOL de 0,« ltV, 100,,250, 500 A) precum ~j lntreruptoare din seria O'rO)'lAX de '1 000 ~j 2 ·500 A.
Sec~iunea prin tnireniptorul. 0 1'0 j~f iLX din rigura 1.3 pOT'I.nif,e analizarea cinetnaticil ~i anhansambluriloc aparatului, Barela de legat,ul'({ 1 llLl'ilba't cadru 1 fix- .'2 la eontaetele debrosabile fixe 3. Caile de 0111'ent, so oontinua pri'll contactele debrosahile mobile 4: eonstruetiei
I

tl6- de protectie,

• Contaetoarele executa inehiderea, deschiderea san cornutaraa circuitelor, la comenzi realizaie prin contactul unui butcn sau al unui releu. Se actioneaza prin comanda Iocala sau de la dista:qta, . , . Contactoarele au capacitate de rupere imp ortanta , ~l prezinta reeistenta mscanica Ia uzura j permit \11"). numar marc de manevro ~i, 0 freev:en}a de conectare ridieata,

attt la contactele pT'inr:ipale fixe /J ~iIs: coamela de sullaj fixe 71 cit~i la oentactele-prineipale mobile 6 *i ia coamele de sufla] mobile 8. 1]0 volum important din gaharitul aparatului ll ocupa camerele de stingere 9, cu placute doionice. Maneta de actionare 19 at1~ioneaza resortul de anclan~al:e 15 §i mecanismul de anclansare 14, " Decl!lri~atoarele· nomhinate -termic8 ~ rnaximale to *i declansatorul
aSl\lJra axului de declansare 12. Disde asernenea declanearea; jp cazul in care, se executa 0 manevra gl'e~iLii. Po IHW1;e.O, frontalit 80 gaseso.butcaoele 16 .de unclansare: ~i deCial1§-are ~i eemnalizatoarele care indica: "resoul'te armate'' sau ,,1'060[(1't,(: nearruate" ~i· positiile ."i.nchis", ,;deschis". de tensiunc minima J'Z, ac'ti0neaza.

Din seria AC3', se fabrica in tara corrtaotoare in gama eurentilnr ncminali tntre 10 §i 400 A, A0~ionaI'ea se- face Ion curanf alternaBiv." pentnu tensiuni cuprinse Intre 24 ~i 500 V, 50 Hz i;li intra 24 ~:i 220 V- (l',C ; sm.t
prevazute cu contacte

pozitivul de sig_Ul'flutK 13 produce

auxiliare normal

dsschise ~i normal Inohisa,

I
I

Oe fa r;9!ea A

L a f71%('
f 0
)... CIt GIl

L1

•• •

.7

• • ••••
stea-triungtii,

Fig, -1.4. Schema dll logaturi a comutatorului

D. APARATE DE POR.NIRE. REGLARE, FRINARE $1 AUTOMATIZARE

1. APARATE DE PORNII\E ~I REGLARE

Aparatele zei de rotatie

~i reglare ~e Iolosesc Ia pornirea ~i reglanea vitea motoarelor eiec(,rtce. • Coumt;\tonre}o stea-n'luughi se Iolosesc la ponnirea Tll(l-Loq_telo~ electrice asincrone 011 rotorul in acurtcircuit, pentru reducerea curentului absorhit la pornire. Trecerea din pozit.ia stea In pozitia I..riunghi se face manual. Comutatoarnle stea-teiunghi S6 construiesc cu.contacte ln aer de 26 A si 03 A, sau 10 ulei ~ de 1:00 A ~i 200 A. in rigiD'a 1.4 este prezentata schema de legi'ituri a unni cornueator stea-triunghi, '. ." , .. In schema de legaLuI:l ~l pc diagrama lnchiderii contactelor se ponte urmat-i succesiimea realizarii f'unctiunii prop use.

de pornire

• C~ntrol(\l'ele se Iolosesc pentru coneetarea ~i comutarea eircuitelor de Corta ~i de comanda, Controlerele peniru. circuiieleprincipole racordate la cutiic\l. cezistente se rolosesc pentru pornirea lli reglarea vitezei ruotoarelor cloctrice, pentru t:.ureutii pina la 100 A. So deosebesc douii t~]'lurj construct.ivo ; eu tambur si cts came. . IXI i'igura 1,5 este repl'ozentata diagrarna eontactelor cu legiitul'ile executate pentru ~unt.al'ea unor l'€izisteutc. Controiereie peruru cirouiie securulare se Jolosesc pentru comutarea unor puteri rnaii, cu aparate de ~abarj,t reduse, Contaotelo ?Otl.t1'oJ?l'eJol: pentru cireuite secundare r;lll'L dimensionatepcntru curenti de 10 A fl.1 -eomanda cireuitele de Jorla indirect, prin interrnediul contaetoarelor. pentru circuite secundare, Acest aparat SEl c.0necLeaz0.. Ia l'e?uctol'ul mecanismului de executie §iin functie de unghiul de rotire dB.impulsul doe comanda. Axul aparatulni so poa.te ~otj c0;'1LillUU ~i Jle. 01 se asambteaza fie 0 eerie de discuri cu un anumit profil standard §l tntr-o anu11lJHi. succesiune, Iie: 0 sei-io de discuri pe care se pot Iixa came. 9
• A,)aratuJ de com:tl1{ilt a curser este 0 varianta
0

controlerului

i\-luchiile plaeii sint acoperite en izolato are ceramice canelate pe care se lnfasoara slrrna. . Pentl'u motnare en putere mai mare de 30 kW se folosese cutii eu reziatoare din'fontil sau din tabHi silieioasa,
2. MARATE DE fR1NARE

nate.
Fig,

nui .toIHI~olei'la rezisten te.

t<lde~l_or §'j racondarea

i.s.

Dlagtarna

con-

{[-

Fig. ~.6. Elemen l, dli rezistenta ·sl.rmiL

ell

Reostatele giut aparato Iolosite pentru pomirea ~i reglarea tnracorupun dintr-un element de COIJlUcaroasa cornuna, cu racire tn aer 8'.\U ulei. Se construiesc reostate de pornire ~i reostate de pornire si reglare. Reosf.atele de pornire se folosese exolusiv po durata pornirii .. Reostatclo de pornire ~iroglaro so Ioloseso atH pe dinata pornirli, cH ~Lin timpul Iunc~){)imotoarelor alectrlce. Reostat,elc se I,;,(m ~i 0 rozistenti'l., asamhlate tntr-o

, .Frinele .stnt disp ozit.ive pentru controlul opririi mecani sm (JIor actio. Dupa curentul pe caro-l Iolosesc, frInele sint de curent continuu l}i de eurent alternativ, rnouof'azat sautrifazat, Dupa elementul de actionare, !r1nelepot Ji en elearomagnet san en elearomotor, . Eleotromagnetli de, Irina pot Ii: cu tragere, cu tmpingere, cu tragere ~i,:iu1:pingere. In figura 1.7 este reprezentat un electromagnet monofazat de eurent altemativ pentrn frine tip tamhur. Sahotii 1 slnt apiisa:t,i po tambul'U] :2 de 1'OSOl'tll13. Suhactiunea electrnmagnetului 4, ptrghia 5 actioneaza asupra sabotilor-, departrndu-i,
3. APARAn: DE AUTOMATIZARE

Vionarii1 pentru

ireglarea vitezei,
"

Reostaiele eu rezistoare, metalice slnt elemento pentru reglare in trop'Ce ~i"fie construiesc pennru rnoboare de cnrent alternativ ell rotor bohinat en 11u'terea, pinfl Ia 169 k,V '~i pentru circnltele de c·xcitatie alemaainiloe tie curenb eontinuu. Reostalele en liehia constituia d.e asernenea, fie pentru pomirea,
0

tatoarele

Aparatelo' de autornatizare foloeite In ac:t-ional'ilt;\ electriee formeazfl o categorie eudiveraitate foarte mare, din Cal'S sin] men"tionu:Le 111. celA co urnieaza: busoaneie, chcile de comonds; Idmpile de semnalizare ~ilimi• Butoanele se Iolosesc in irtstalatiile eleetrice pentru darea impulsurilor de comandii, Pot fi prevazuts Crt unul san mai multe grupuri de contacte de tip punte, normal deschise sau uormal inchise. Ca variante constructive e,x:istil: IJu,toane pentru moniaj aparent ~i buioane
manta] ingropat; de

-cursa.

a vitezei motoarelor asincrone cu rotor bobinat en pu~et'j de 250 kW ~i mal rnari. ,.' Uezistoal'ele Slrl'L aparate . Iolosite pontru pornirea, reglarca ~i Iruiarea motoarelor de ourent altemntiv ~i continuu .. Hez istentole .tu'bulare servesc 10. pornirea rrrotoarelor rnici pina la 2 k"\V. Bezi&l:oarelo t.ubulare se executa djn material en rcziwti·'i'itahe malta, constantan sau crorn nichsl. Pentru motoare ou pLiter) pina]a 10 k\iV Sf) Ioloseso outii cu slernenbe din ~1rrna (fig. '1.6). Fiecane element se cornpune dintr-o placa de otel IIrev iizu tii cu degajiil'i pentru ansamhlarea in curie.
10

cutegori.H aparte de aparats construite lie _pentru pornirea ~i.reglaI'ea centinuti

Seria do hutoane. pentru masini unelte fabricate in ·~;;H'a pnate eornanda oirouita de ourent alt.eruativ plna Ia 38.0 V ~i 2 A ~j de curent euntinnu pina la 220 V ~i0,25 A. • Chelle de comandu sint similare In'tl'crllptoarelol') dar curentu'l nominal es"Le sub 6 A. • Liimpile (Ie semnaltzate indica situatiile nor-male sau de avarie, din instalat,j a supra vegheata.

pentru

Fig'.

1..7. Electromagnet i'r'ltH1 Up tumbur,

do

11

Iransforozalo,.,

Se o.x;tlcu'ti'i j11 rnain:l\lh' \"'whm~tl (:OO~lll"Hl(;i , : llrm/JI: 1j,ON/Utl(l\ 1m sau (Xi,8/Jt1}. (:rl!la,Jtn.LI PO~\~O fl dlfl!l11i!tc (I!itll'ub. • Lh)litut.?ul'oJc(lo (\IU'!lfi siJlL, apIIP,flt() \~.IJ: (lfll) 1:IX(l;L\~t Mj:~i:(ntt\lri'l ,ct!.! UI,I ele;n'J(~Jlt apartintnd 'OJiga:1l nlul de eX<UGu1"iv ~( S.J.I1Lfololl,i bl~ tn illsllEtJ'irtil1le

·(Hl.t~Hi'IJelol' pl'in apasarea bntonului sau a Ca:P.l1tU l.ul 1J] tlJ care p6aJ1ta (lont(:j,~lbele m0bllf) I ~1 care se deplaseaza axial. Limitatoarcle' de curta cu ptrghie so tolesesc penbru Lirnibarea ercanelor de masini in miseare ; actionaroa !ie face prin deplasarea nnei ~)lrN1lij prev3.zute cu 0, rola j actionaroa contactelor l'ezulUi din cinernatiea tr~ls",

de ·;;l.u:tom.atizare. Limiuuoarele a~Gu'rS(t cu. bu:_ton r!!a1.i.z:~az:~ comu,ttlrou

Iacte actinnate din exteriorul unci carcase in execul,is IP42, print.r-o p1t~ghie, P1J'g:hi'aesterotita prin t,ragerea unui cab III de .0 tel rl isp us de-a lungn 1 tl'allSpol'toT'uliii. Dupa 0 actionaro, pirgbia !'limine blocats ~i'JriiliN'j personalului de illterventie IocaliZUl'Oa opririi do avarie,
ETOARELE DE TURATIE

Aparat_i.1l' esi.e previizut

cu uu sistcm

de con-

2. SUPRAYEGH

misiei, fie prin deplasarea axiala, fie prin roLa~ie. Limiiatoarele de r;ul'Sacu surub se [01(1S081] pentru Iinritarea curssi onganelor de masini in miscare de I'ota~io. l\li~NH:ea de ('otaUe se trans-

mite unni a:x: filc'tl.l.t, pe

cafe 'aqioneazacontactele

C~U'O

Cursa axiala a piesei care acv;oncaia contactele se rC<l.Jizcazi1. de ohicel in ITolaximum 20 I'O:t~tii. Nurnarul de l'oJla~ii necesare TICI:ttfV ac1,ionareu

electrice.

so depJaseuzi'i.

axial

(intl'l! ghfrlaje)

piesa

Supraveghetoarele de turat;ie slnt aparate folosite pentru flqnat'ea ill coutraourcnf a mecanismelor, pentru conl.rolul rune ~ion'a rii transportoarelor ell bandn, Ja patinars sau ]11 ru perca benzi 101'. In figtlr'~1 1.8 €laLe I'i!dalu principial eonstructja

g!HI to I' do

Fig,. 1.S. Suprav~-

lnra ~H.l eloctromccanlc.

UUID contact poate fi prestahilit. Limitatoarele de cursa magneticese compun dintr-o Gal'cRsa ill fOl'm1l. de furca, in ale cal'ci bra~e stnt montate res peotiv un contact "Lr'estie'" *i un magnet permanent. Contaetul "ti'esLie'~ este un microcontaot capsulat cu viti. tntr-un tub
de st.icliL Sub ac1,lunea magnetului permanentoontaotul

mod normal actionat,

,,0

gasef:lte t.n

Cornutarea Iimitatomlui magnetic se produce crud a piasa lamelara eu 1'01 de ecran magnetic ~i care este fixo.t[l pc un organ de cxecutie, s~ cleplase·aza intl'o hn\tele furcii : in acost caz actinnea elrnpului exercitata. de magnet asupra contaotului "trestie" Inceteazji, ia!' eontactul comuta, E, APARATE CU DESTINATIE SPECIALA

supraveghetorului .de turatie ; fni9cHJ'ea de rota~ie a meeanismului este transrnisa printr-un ax pe care este montat lin ma,gnet permanent 1. Mag!lc(,nl se rot.e~te lntr-un oilindru 2) pe care se afla [) 1nf3.~urarc 11\ scuetcircuit ; pi q;dli a 3 este solidarii cu cilind 1'01 ~. In nimpul Junctionilrii rnecanismului, din interaetiunea dintre cimpul magnetic al magnetului permanent ~i crmpul indus In jnfa~!ll'a'r¢a in fWnl"t.circuit, l'ezuU~ Q deplaaare a cilindrului in snnsul r·ota1>iei. Co. rezultaf., pteghia actioneaza unul din contactele 4. . La frinare, duel viteza sa reduce Ioarfe mult 'intel'actillllC{I cimpueilor devine neglijabila, pJrgllia revine In p01.it,ja iJli~iaW~i contactul so cmnnLii.

F, ANSAMBLURI

$TATICE

pENTRU

ALiMENTAREA ELECTRICE . un spatiu redus,

ACTIONARILOR

Elementele foloseso in instalatiile diversificare ~i specializara

statice

ocupa

astfel tnctt realizarea

unui

In categoria

aparatelor

speciale, so pl'ezinL<'\ citeva aparate care 80 de aetionari eleoirice ~i care ill dic'[t tendinta de
a echiparnentelor electrice indusl~ri~tt(l:

ansamblu de, alimentare dulap eu aparataj.

pentru

un motor se obtine In gaharibul 1I11ui

~, iNTIURUPTOARELE

DE AYARIE

1. TRANSDUCTORUL.

t?welor~ cu banda pentl'.u a permite personaluhri de oxploatare tinere so. comande 0 oprll'fJ ur'gentiI:, din toate punctele deacees

Irureruptoarele

de avarie

cu Iunie so tnonteaz}i

de-a lungul

tnanspcr~j 1n~I'€i-

la tUi!aj.

Transductorul este 0 I'eactan~ii saturabilu Iormfltii. dintr-un miez magnetic ~i b to ffl~urare electrica ; so comporta COl uu generator datensiune variabila sau ca U:Q Lmns'forrrlator cu irn pedan'~a variabila.

12

,I

13

1;
'-Ei:

.~ t'

1.. '«Mf'LlFICp{tG'Rul..

N,~\nc

M;t.;G-

gie in circuits de enrent alternativ ;

- earuuortil de iensiune altematirii, care reglen_zu. cireulatia

de ener-

II tpW,j(}H Ilol'nl J"'llft~ ~m:Lill ()Opl!iJI,ll( un t.a:,r;tsIJj({JLoI' 1,)'sl l'ta:I'1 >1.1 l'edt) • A01 ld MY'!) bl(:)blreuZ?l WIlli
l

Fig. 1.9. l,ha~J'amel~ <p, ampliflcator

..

,'"

U:r;.:j, 1:=
magnetic.

f(t)

pentru 'un

tJ'Elcero a ()ur'(l)l'LtdlJi. Tensiunsa Ia bome]e, saroinii depin:d:e degradld de sabin-are ill reactantei. Tensiunea minima 'depinde

din cele d01,rt\: fI(lllStLt'i dtl

- vClJ'ii1toru.l de tensiune contituui, care regleasa eirculai.ia de energie In circuits decueent cnntinuu. • • Dtspozrtlve semlconduetonre utilizate in eonstrucjla mutatoarelor, Tll'atwlIlul este un dispozitiv realizaf In .tub de sticla'sau de ote], ell vapori de rnereur, catod cald I;'i grilil de comanda, Se Ioloseste peutru realiza.re.a. convertizoarelor de c.c, lUutatorul polianodic ell vapor! do mercur este realizat in cuve din otcl sudat, cu pornpa de vid, l'acire cu apa, cu Q:xcitatiecontinna ~i grile de cmuanda. So Ioloseste ca redresor sau inventor pentru alimentarea
motuarelor mari in metalurgie. Excltrenul este un element monoanodic realizat in cuva sudata, etan~i'i, dieita co aer san apa, cu excitatie continua, .aprindere succesiva §i gl'ile de comandh. Sec Ioloseste ca redresor san oonvertizor, Iguitranul este un element monoanodic realizat in cuva sUI:;laLa et,an~5, r'£lelta cu aer sau apa, en electrod de, aprindere, gl'ilfl de cornanda, Hlr:'i oxcitatie continuil, Se Ioloseste ca redresor sau inventor, Diodele redeeseare semlconrluctoare necomandate se Ioloseso intr-o gami:i Joarte iarg,i'i. Se fabrica diode eu selenin, germaniu ~·isilicin, 'I'rauzlatorul cste un diapozitiv semiconductor, monocristal, diu ge.rmaniu salt sillciu, ell trai straturi impurificate diferit, ell comaudn 800tinua .. In l'cgim. de eomutare poate fi f010sit ca element de circuit de rmrtator, pentru comanda motoarelor de puteri mid. 'llil'istol'nl este un, venbil electric cusiliciu, comandat, CQ patru stca-

de cnrentul de magneti'"'' " . zare rernanen t' Jar tensi,

unea maxima depinde de eadel'ea de tensiuns pe impedanta de sarcina ~i pe rerlresor. Amplificatorul magnetic este prevazu] cu infii~urari suplimentare de comanda care permit deplasarsa punctului 10. care apare saturarea, mai aw'oa~~sau rnai departe de to) prin aplicarea unui flux suplimentar Q!S! (iJg. 1.9).

1~ 1J~i'a so construiesc doua ti]mri de amplilicatoare magnetice, Al'I'lSU ~1AMSI, Iiterelosirnholizjnd urmatoarele: Ampiificator, Magnetic, ell miez dinbabla silioioaaa, cu. tolatn forma de U (sau I) de marimsa 1. .". 8 ~i ou gabarit a sau h. .Puterea absorbitd de l'Byea ajunge plna la so kVA.
3. MUTATORUL

tUJ·i impurifioate

risti(~dl neiiniara, • Mubatoarele

Mutatoarele slut dispositive de transformare statica a parameteilor energiei electromagnoticc ell ajutnrul unor clemente statice eu caraote-

tensilmea

Structarra [izica a tiristorului este ilustrata in Iigura 1.10, In tI'O anoduJ A ~i catodul J( stnt patru straturi t-n->» l1ijonotiunile /1, 12, -C· Sensul de conductie direct al curenbului .in eegim de conductio 1'1', €IsM de la anod la catod, cmd se aplica

diferib,

U;

se clasific3, astfel: - redresorul, care 'transfbrma energia de curent alternativ In energie (to curent oontinuu ; - inoertorul, care tran.'lftwma energia de curenf continnu in energie de curent alternativ ; . - conaertieorui, care. modifioa curentul, tensiunea, Irecvenja ~i.numarul de fa:r,e a snergiei electrice ;
14

de comanda iOI produs de tensiunea UG" sa aplica la jonesiunea 13;at doilea strut peste denumit gl'ilu de cornanda. Curentul o eourportare dinarnica foarte Dana ,~i permit obtinerea uno!' scheme de regla] variate. Tehnica moderna u [:,iIizeaza eel

r(
f1

Tiristoarele

au un guharit

redus,

+Fig.

Rs

mai mnlt semiconductoarele

ell silici u.

1.10. 'I'lristor, StJ;'1H)tlLrll fizica ~i seho-mil de eoncctare.

15

/ IH7l.!JMAr
--:fl_e:P<lI;i;'l \.,{I:QI:(l A'p.U[{lil)'de
!!()m'lfr(U'(J,.

~ hHt~,r:up.t01ire

'C\I

ph'lttJie

nea tuomaie

R e[. d e ee PtQlecf,;:e

I~d"
_de

._;~~gllran ta tu zihi ttl _ p.riz,} ~j fi~e

- liltJ'el'U ptba_l:e, jJXlche t

tensiune curent I-LUrnl.Ohin:lotaJi~e -uJ,eclrom?gnehce

Capitol ul

2,

CINEMATICA

$1 DINAMICA

ACTIONARILOR

ELECTROMAGNETICE

i{pap,qle
conectare

a~ -cOI'Ilactoare

]_101'ti1

-comandll

_retee de limp 11) treru p toar-e autom ate -pornihOl

+-comutatoare

A. SCHEMA DE ACTIONARE.
sLea-Ll'iunghi

CUPLURI

Apara/l1 de' pornire, reglare, {rlnaI'q~i

aJUO!n(l-

+reglars
-frillare

- controlero -r'€.o;state 1- rezislElnte

_ eledI'olllagJlCti

do fr1na

liz,al'e

. I=~~~~,me +aul.ontatizar« Iv . - ampJ - Umifaloarede

Schema structurala a unei actiontu'l electrice (fig.2.1) cuprinde 0 sate ina S, de. exernp 1u un strung) ea pahi lit sa producf un. Iucru rnecanic util ~icare. ptirne~tc energia mecanica de Ill.un motor' electric; Jlj, alimentat cu energie eleotrica. Sistemul mecaniccomportaei 0 masa tot;aHi de iner~le I, care cuprinde atlt pieselo I'n roi'iCJ:H'C, cit 'ii. 0 masa de energie supliitieritara (volant), a;;igudndspo.rirca capa.citalii de acumulare :;;i de cedare a energieiciuetioe, In scopul tudeplinii-ii unui anumit program La sl.abilirea regimului cit) miseare a sisternului (lc' acjionare intervin, in general treicupluci, ccrespunzatorelementelor JI, S '~i'respeetiv I, din Iigura 2.1: ,cuptul moior+actio, cuplul static=de -sarcitui ~i cuplul dinamlc deinm:fie, . . . • Cuplnl motor (J)iJin) este un moment activ, deoarece produce miscarea ansamhlului.; 131 este caracteristic fiecitrui t.ip de l1l.0LOf' (ssineron, sinoron etc.) . Cuplul motor produce m.i~cal'ea!li se eonsidera pozitiv (+Mm)· • Unplnl static (.11s) este un moment resistent, adieu opus momentului motor, flind specific liecarul 'Lip (10 sah)iria ~i euprinde atit. mornentul necesar luerului maoanic ut.il, ctt.$i mcmentul ide Irecare rnecanica (Irecarc in 1'1lgiire free.are ell aerul eL".),
j

de a.6lionare,

rnotorul

primeate

eornanda.

A partue cu destina/iii !p.ecihli'i-

1- Inl,l'cruptoare

cursa

de avarie' cu funie suv~aveghetoQl'e de tU!'atic

Ve,RIFleAR fA CU NOSTINTELoR . ,
-

1. Co ~l'otoct,i:i :Lsigura intrel'uptoJ'ui automat? 2. Bohma unui releu.de t' .'.t dezexel . leului $0. tnohl de- d "/. ImSp"es e. ezexCltaHi; con lll.ctui normal liIGhis al .a 'OU Le. .s.:': upa", ,s._ "so. precizeze cetel derefcu_ de tirnp cste: ) p' ,mporlza:re 111.nchldercj b) eu tempo-pizare la deschidsrej' t ". rm co. sa dcosebes te un . t '1 d . .' 4 P' ,.... .' .. ~o.nro er e. un aparatde cemandJ a ~llrsei?
. I'm
Co. SI!

('0.-

deoscb\J~te

til'

IS lorul

de ll'an!';j~tol'?

l!omoJlfju-

.~

Fig. 2.'1. Schema 2-

structurala

a unci ac{i·o.nuti

e!1j..;ll'l!;ll-.

17

(I

Cup lul statio esbe rczistenb, adiea se opune nd~¢irJ)ii §i deoi, lu mod normal, se considera ncgativ (-JvIJ. • Ouplul dinamie (Jlll1) este un moment, de asemenea resistent, prin care masele in mrscare IJe opun variatiilor. de viLez[i. Bezulta ea In Tuneyionare la viteza constanta, cupful dinamie eate nul. Cuplul dinarnic fiind nezistenb, seopune mi~ciiT'ii~i So con:sidel'u negat.iv (- llI(J in rsgim daaccclerare (In. pornirea din repaus pinii Ia 0 anumita vitez,5, sau in general la cre~tel'ea vitezei) ,~ipozitiv (+- ,11(1) n re:gim I -de Ininare (In opriroa san 10 general Ia scaderea vitezei), _

C. MOMENTE

DE INERTIE, ENERGI~ CINETICA. MOMENT DE VOLANT

• l\iomentul de inel't,ie axial J al UJlIJi corp C (fig. 2.2) in miscared~ r()t-a~ie) este surna prorluselur dint}'€! masa punotelor Tn, ~j pfr~l'atul distantelor Rj fat,a, de axa de rotatie:
J

=E'lIJ.iR.7,
\

>1

in care

1... n:

B. ECUATIA

FlJNDAMENTAL~

MI~cARII

• care act-io-

Etrergia. eiuet,ica A a unui solid format din n puncte este :

Sa rna algebridi a valorilor instantanee _pontl'U cuplurile ~eaza asupra unui sisl.ern In miscare esl.e nula: ilJ'il lui static

J1I.s -

JyJ d

= O.

eclrilibrul cuplului motor 1I1;n; cupluMs cuplului dinamio J11<t. so numoste eeuasia j'1.tndan'wnlala a mi,~cr.tl'ir:. Starea de schilihru se rnentiue pe 'loaui psrinad a Inisciil'ii. Ecnat1u fundamentala PDllte. fi dezvolt.ata trur-o forma an~loagacu ecuatia legii millcarii recti liuii:

Ace;;tsta re1_a~ic" care stablle~te

*i

Decarece suma mjR~ reprez in ta mornentul de ineJ'Fe J al corpului, I'c7,trlW ca encrgia cinetica a unui corp in l'otat.ie poate fj cxprimata sub

forma:

.A

.1-.
2

. (12

Fm=F~-ma,
111 care ratie.

I!m este forta eohivalenta care produce ni.i~cal'ea, F, - rezultanta fort;elor care se opun mi~carii ~i ma - produsul dintre masa ~l()eele-

*i

Aplicind for~a F"'L (fig. 2.2) tangent unui corp cilindric C fix·at tn lagarele ll, t2 va Iua nastere U1l cuplu_}l.tJ", care prnduoe invtrbirea cllindrului cu viteza liniara () sau cu viteza UfIghiuJar.a n. Multipliclnd fOl'te1e cu hratul de ror1~~are osle raza R: c FmR =FsR
= 111m
=

oolatui.

• )IoDlCntuJ tlf> volant. A_c1;ionatile electrice lolosesc In vanumitesituatii mase de inertie care acumuleeza energie cinotion In perioadelo in care cuplul rezistent este redus ~i cedeaza energia acumulata la vlrfuri de sarcina, Aceste mase de inertie ell destinatie speeiala se numesc
1llasa

vita~j_i g(mjS2):

voiansului. este raportul dintre greutatea G ~i aceeleratia gra'" . G' L_;rni=m=-=-.

1 01'

G 9,S1

+ mR.2 dD. = d~
1l1$

Raza medic a punctolor de ll1,/itsa m, este R §i se numeste raza de gira-

+ ~M(l'

tie a volantului:
Nottnd 2R astfel este ;
=

E u, =
11

R. de gil'ape), momentul de inervie ohtimrb '

'.;:

fiD'. 2.2. Actiunea uue] l'orla apli(latH asupra 1;(llli 1~'OI'J.! care se poate rof.i.

_A~arlar,ouplul dinamic 11'11) al unui corp de masK ,"'/ care se roteste eli yiteza Q este proV0i'\,io1\a.li1, cu patratul razei d,e wtutic R.

D (diametrul

J = mR2= - {J

(}( D)
2

ei» [lrgru-] (unitate de masadi Sll. =~

19

18

Marimca

lui DD2 se numeste

momeni de. vutant~i este

data de expresia:

GD~

= 4gJ [kgf_m2].
axul

2, REDUCER EA CUP LUR! LOR D INAM rc E LA AXU L MOTO R

CD2 Sf! da in cataloagele de masini electeice [oxprima] In unit1iti iVIKfS).

Asemsnea cuplurilou statice ~i cuplnrile dinamiee t,l'ehuie recluse la motorului. In an't-ionaecu multipla cu II! axe, Iiecare demOilL din latt~lJl cinematic are nIT moment de inartie de uelatia:

D', REDUCEREA CUPLURI LOR LA AXUL

MOTORULUI Energia cinetica ndukiu: re'clnsa Ia axul 1 aL motorului

nll ()4 ()2

Intre motoml de actionare ~ielomentul actionat ex,is-ta un 1ant cinematic de orga:n~ de masini, axe, nngrenaje, reductoare; Iiecara djrr~re aceete ,eJe~ent.e interrnediare au ~1101nente de incrtie proprii, caro J)I'oduc cupluri dinamice In aeceleraee ~I decelernre. De aaemenea, fiecal'c alem.ent inteemediar inbrodncs 11'flcfJri, carerepr'G%in'l.l1 cupluri rezistant«, Teate cuplurile care mtervin in P'iecare moment-In ecuatia Iundarnentala a u1i~drii trehuie considerate de un ax unic; aeeustB. rapontare se face Ia axul motorului ~i so nurneste reducerea cuplurilor Ia axul motor,

oste cxpl'irnata
J '/'2

prin

::.:,'i}_ A - J12_"<1 -1- J .;}z-=~-1- J 32 -

+ ...

J 1'2 ~=

()~

.::£_,

.,2

rata

'in care prin .f r s-a notal. momentul de inerii« reclus ia axul motorului: Inlocuind rapoartele vitezelor unghiulare prin capoartele de transruisie i, Sf! ohtjlle:

1. R-EDUCEREA

CUPLUR!LOR

STAnCE

LA AXUL

MOTOR.

J't=JL+J2~+J3++
(12,

1'13

..,+Jtl

1.1'''

~.

Puterea motoruluise transmif.e prin cuplaje: ell roti dintate curele magnetics, hidraulica, electrice. . :' Intr-uncmgreaa] simplu (fig, 2.3) exist.a, un ax antrenat, care se r()- ' te~te' ell viteaa D.p ~i un al rloilea ax, motor care se roteste eu vibezn Q,. Toate t.ransrnisiile 'au un tandsmentpropriu 'YJ7J1J (devaloare suhunj'Lara), cru:e reprezinta ,raportul dintre puterea de ie~ire P; (prim i til de aXLLI q) ~l, ~llt~r'ea deIJl!,.~'.itl:e PI) (tran,smi!;f] de. aXl.11 p).: 1\ = PI> '-"jJ~' Datontn vitezelor dderrte,cuplul'lle VOl' i1 deosehi to; _
cuplajs
l,r J~LI'I

l\lornen tul de volant, CD:!. oorespunzator al elementelo» Iantului

iVIUI,leutl11 de volant

este : 01)2 = 4gJ r' total tusumeazit deci moment.ul de volant rcdns cinematic em mnmentul de volant al nrotnrului.

3. TRANSFORMAR

EA M I~CARII

-D E TRAMS LATI E iN M I~CAR E DE ROTATI E

~1 = if' I) Dp Qq

"/)1"1'

Ilaportul de !'!'an!)mitcre intr'e axel« p ~1 q se !1ote~za i~J!r = Q1"JJ ~i relatia de mai sus devine:
i 'I
it' TJ

In lanturile cinernatice intervin elemente carese lUi~ci'i, pc traleotorii Iiniare, In aeestcaz, pentru reducerea cuplurilor la axul motor se proee-deay,a la gasirea uno I' mar'imi echivalente calculate pe principiul onnservari'j

~f

-u =' 1Y1:'(I'

.Moment'ui de inertie I'edus lo: axul motor; produs de masa m in miscare liJJjlH'Q ell viteza 'i.;! est.e :

energiei.

-;--

• --

1);'1

'(i!H1

Fig, 2.3. Cuplareu l\lIgr\lOilj sirnplu,

pl'ill

, tn cazul goneral al lwei adlionat'i cu angron I.tj mult ip lu (e 1.1 n axe) I 'Pu terile ttans'rn'isl\v x'Primate Oct produse Intre ouplu f}i yitez{t stnt.: 'PI
~

JIJomentul d« oolant inteodus ln masele de tra;nslat.ieeste: (GD~), =

r

.M/,li'

!'gmv2 = ",ella. !:!" (lll

20

21

REZUMAT
Regimul de mlscare. al unui sistem de actioll.<il·u este"- de:torminat db. e.chilihl'ul cuplurilor; motor, stat-ic ~i dinarnlc. Ouplu; dinamic al corpurilor III mi.~cU;l'ede l'olafie esk proporpontJ.lcu P0.tl:!tluI r(lzEli .de rotatie, Pentru calculal cuplului. IIlQt(\r necesar Dolunei acl.ioniiy-j electr-ice, /ou.lecuphtf,itf!se red.uv la atc/.tl itlOIYlr.

Capitclul

CARACTERISTICILE
VERIFICAREA CUNO~TINTELOR

MECANIGE -ALE MA~INIlOR

DE LUCRU

'1. Mumentul dinamic este poz ifiv : a) in reglm do accelerate? b) de, frinarc? 2.. MOllicn.Lul de volant GJ)2 va.t.iaztl pl'J)PQr~loIlal cu.: a] mornentul de iflerl:le.8xial? b) patratuJ :J1)OllWJ1 ~nlui de iner'[ie ax ial? 3.. Sa S8 calculeze momen tul de inor] ie al unui volan t a vind mssa de2G l,g .~i rasa de- gira!.ie de 0,20 In. q. Sa se caleuleze rnomentul de io:m:tie'przydus de un corp de 10 kg tn miscare de translatie ell viteza de 0,1 rIljs, daca vil.eza axului dG'l'aportare a Hl8IT1Culelor es te de 1 1'3:4)s.

. A, TI PURl DE MA$INI

DE: LUCRU

Alegere a raotoarelor cu care sin t eclri pate m a~-ini1ede lucru pornesto de sarcina (caracteristica mecanica) a masinii de Iucru. ,CIll'ftctol'isttea, meea-urea It snreinil reprezinta aependen{a dintl'8 cupht·l siati« \~iuna din urmetoarele mdritni : riLcza\ unghiul de rotatie. spa{:iul sau timpul.
de la diagnama Caracteristicile cinci grupe.,
J'

mecanice

permitTmpdrtirea

rnasinilor

de lucru in

,. QJ'upa 1. Cuplu) static 111s. oste constant,

[iotlal& eu vi l8za, jar C(!_r:acteris~iea p~ral({JQ ell ordonata (Iig. 3.1): mecanicri

puterea P oste propnrM pt"ezinMi ca 0 dr.eap~a

M3 = ct ; p,,-, n.
Exemples Ogreuta to sl!sPGpd1'l1:qd(j' c1l'1ignl unci macarale ridic-ala ell acr.ea;;i vi tiniJ.. (18 la sol pln(L 10. Inlil(:imee. cerut1l, cUTl\cior\l1 ((e pe pedurlle rulanl e Ctll'_IJ se dt'.p 1~,sC'o:zi:iin doschidorea unei ha.l\" u-anspo+torut cu banda, caloa ell role- do Ja un Iarni!1~ p nor etc. M[" /

• Grupa 2. Gnpl]]1 static depinde de vitezji, Grupa 2,1. Cuplul static esU:i pro,pm'tibli--al cu viteza, puteroa esto proportio-nala em patratul vijezei, far caractcrisbica mecanica este 0 cUl'ha Care trece.jn-in origtue (fig, 3.2):

.- .-

,./l/

.- .-

A1.:. "-' 11;

ExclJIjlle: Ctlindri ell f.i'in1f C\! curen u tu rb ionart.
frCCtll'B

11

datorita

vHcQzHil.Pj,

F-ig.3.1. C;aracttH'lsliel;i. mecanidl pentru rrt~i.t":1 do lueru dingru,pa 1.

23

Jindrul

in furH:\iO de unghiul d. pecare

RX(\/lIl!lu; un compresor de compreslune.

acj.iona:t dil

(l bieW. manlvela. H face hiela fntl'l de direclia

Cuplul rezJstcnl cursei pistonului

variazll din ct-

• Hrupa inelinare.
Exemplu
I

4. Alura
un vagon

caraeteristicii
pe
0

mecanice

este

determinata
pante,

de

autopropulsat

cale de tulare cu dlferite

• Grupu 5, Caracteristica .lui f;ta;tie In funotie de timp.

Fig. 3.2. Cal'<tclcl' is ucii rnecanica pentru ma~ir)a do lucru din grupa 2.1.
/I
'/1

meoanica este rcda:Lti prin vHriatiacuphl·

ri

Jlig_ 3.S. Ctl.rnclel'istieii wocanic1l. psntru tna.ijtn(l de lucru din grupa 2.2.

Fig. 3:!t. GaJ·ao:[.l,ll'istiG;L mecanica penl.ru m~L;;jll~_ de lucru din. g)'upa 'i.fl.

B. DETERMINAREA

Grupe ~.2. Cuplul static este proportional cu patratul vitezei, puterea este proporjionala cu viteza la puterea a treia iar caracteristlca mecanica este de asamenea 0 cUl'hi1 care [,I'e.caprin origine (fig. 3.3):
Exmnple:

GRAFICULUI CARACTERISTICII DE SARCINA

MECANICII

pompe,

ve:nt.ilatour6,

centrlruge.

este constanta,

Grup« 2:3. Cupful static este invers proportional en viteza,

iar caracteristica mecanicu este
0

hiperhoJa;

(fig. 3.4):

pU!;'I~rra

11$ ........ -:
E:xeml,llJ
=

'I

n'

ct.
[r-OOl::o.lfl.

masini

do h(}binut~i

do dorulat,

stl'ungul'i

Caracteristica rnecanioa l'elJ1'()zinti'.i in practica rezultanta unor MI'a(Jteristici rnccanice elernentare. Aatfel, pentru un EfSeCllSOI'caracterist.ica rnecanica rezulta din supr!l.funel'ca ClIp lulu; de lrecare variabil ~i a unui cuplu constant (fig. 3.5) . • Gl'UP;\ 3. Caracteriatica mecanica (fig. :3.6) !·epr'.'.zintu cnplul pulsator care ponte fi descompus prin metoda matematice tntr-o com ponenta constansa M,sm §1 in oscilajii sinusoidale,

Gralicul caracteristioii meeanioe de sarcina al nnei ma~ili.'j de Iuoru poa'Le Ii traeat d upa determinarea gralicelor fOI'teJor iji vi tezelor aferente. • Lahinctional'ea en vUez.:l,eonstanbl, Jorta rezistenJ[f F, care tl'f'.buie tnv iusa de ma*inii, este rezultan La dintre f orta utili! F\,penlru rea lizarea produsului ~i forta de free are FI" care apare tntre diieritele organe :ill mi~eare ale masinii de, J ucru : F r = F'u, li't- , • La.hme~iollfl,re in gol, forl,a re~isl-ellLu ~j fortn de Irecare se echilibreaza. • Lit tnnettonare tnreghn de pornlre "i de oprire" olnd viteza varin7u in tamp, apare f011a dinarnicd F", proportionula ell masa organelor in misoare m. ~i ell acceleratia lilllttl'U imprimatu acestora: Fd,= mao Forta dezvoltata de motor F' LrehujesQ compensese fOI·ta l'czistenUt :;1 Iorta dinamica: F = F; Fa = F; ma, Din ecuatia eehilibrului Iortelor, S0 ponte explicita acceleratia Iiriiarfi:

av= ---

F-F,.
1"/1,

.. . ',Ie .e tl Ae"elera~,ia l'iind varia ti a viteze; " in J' line t' de ti mp a , ,.

P-F,.

= flu , pein _;__ t

inlocuire se o1)tine Iunctia dintre variatia vitezei ~i Iortei: 6.1.' = 1:.(_

P0l'WI'O?

A {'.ua~ti1 re la'~je ne perrnite sa tro.sam grafi cele f 0 r>~;e ~i vi tozei, LI:\, i rorta F dczvoltat(t de motor Jiind Fh constanta, val'iatia vitezei:
ull---II _

o
Fig. 3.5. Caractoristica
i',etllJi,flnt.1\,

o rr--__ i ~~c
Fig, a.s.
pontru

+_

,-fJ."(-I1

PI - .F" ...... !\ I ',

TIl,

mecauica

Cal'actC;lI'isl,i(~lI JllilCfloiea maflin,:l do' JI.I(wu dill ~nil)l\ 3.

este proportionalu

eli varlntia

bihlfJului:.

24

25

Pe graiicul ~in figaro. .l7 psnbru intervalul de timp fl, viteza este repreaentata prmtc-c dreapta- c.arepoI'l1e~te. din originea axel or de COOI'donate pin~ la vitez.,a rromi:rl~Ja a masinii doe I~Crl'l, iar furta Pi. - pi-in-: t~'-o dreapta pa~alela cu .absoisa: Iorta ,PI echillbrf:a~u fOY"(;a .rezistent,a: r, ~l fort.a dinamica consumata pentru lnvingerea Inertiei. Pantru .intervalul de timp t2, masina de. lucru fsi. C'I)ntiuuam.iR'carea Ia viteza constanta ~i 10. 0 101:1'a constant.a F2 cons~matil pentru 111\'ingereo.

. , " iorttH- rezistente

All

.6t

=:-

0=

]i' - R .
2. ':

'

In

se i'eprezinta pe gralic prin paralelele ]a Uh,e;iSfl. lorta F3 este constanta, vatiatia vitezei devine din nou propm-tionala cu 'variatia timpului: '
~re~mpunjlld os. ~i la oprire
'iJ,=

Viteza ~i

rorfu

"

Ji' 3 110

Pr'

Fig. 3.8.

Gral'icul

de SQrclnU al unai masini

de lucru,

tit
'

iar pe grafic, in intervalul t31 viteza se rspceziuta printr-o dreapHt care porneste de la viteza !l()mi:riaJa ~i scade pil1a 10. (J. Forta dinarnica actiorieaza in acelasi sens cu -forta mntorului astfol cil, F 3se reprezint;a printr-o dre-apLi'i.])araJeJi'i ell abscisa, dar suh valoarea lui F2• . C~nosclnd reIaFa ,dintre.p.utere, forta ~i :¥i:t.ez[l P = Pv, po baza gl'aficului comun al vitezelor ~J .fort,eIm' se poate trece la determinanea ~nlf'ieu.lui de sm~cjl1a al masinii de lucru. ' D
/jV

In acest scop, Fentr'~l_ diferite puncte de timp din abscisu, se determina valorile corespunzatoare ale fortei ~i vitezei, efeotutnd prodirsole si rnarclndu-le pe gralioul de sarcina (fig. 3:8). . ~Grafie-ul de sarcina a] masinii de Iu(',TU araM ca la o fO'1't11 re7.istent'K constanba, puterea clezvoHata neeesara lil'm'a:re~te un grafic similar eli eel al vitezei (trapezoidal).

R-EZ.UMAT

Carccteristica mecanlcii rt niasinilor de lucru: expr lma depcnden1a dirrt,I'C cuplul sl,atjc r;;i una din urmaloarele rnarirnl: viteZa. unghluldu rota tie, sp!l-j;iul s.i Limpul. 111 ,func'~ie de caractcrlslica rnecanica se. cunosc cinci gl'upe do de Iucru. Grajkll.l caracteristicii de sareill~;;t.,1:\ mQ§fnii de Iucru (stmpliflcat) se poate deter" willa diu g'mfi.ceie de LOf'j,a ~i dC,.vHez,a. • ', '

ma.5W

VERI FI c p.. REA

CU NO $TI NTELOR
.' i '.

Un motor antrenea:di

till genera.tor

care debiteaza Intr-e rol,ea avtud consumatori mecanlcs

,'c-<l.
I,'

eu s(ll'cin~ rezistivtl.
Din ce
gFUjJtt

'l~~r)al'i,e·()arad,e['istJ.ca 0.-'2; b,.--.3,;

.'

,..
a motorului?

Fig; 3./.

Graficu.1 [o['~elQl'"l

vltczelof'
t·

ul\oi ma$iHI de lncru,

26

'27

9m~ael.'w~st~cile me?anice la care t~ll'a~;if!se mo,dJfica mnlt elm] cuplul T,8J'lUZa In 1!f(lIte largi, se numose caracteristici suplo (t'ig. ,4.1, caractrl')flbica ~) .. C?mpara1.lu lntne dOll~ caracteriatlci, una mai putin rigidii ~i .alta mar rlgJdu, se face prin masurarea pant.ei acestora.
1.
Capitolul

INDICI

DE CAUTATE

PENTRU ACJ10NARI DE TURATIE

ELECTRICE CU

VARIAllE

CARACTERISTICILE MECANICE ALE MOTOARELOR ELECTRICE A. CONSIDERATII

1. CARACTERISTICILE MECANICE

GENERALE
ALE
MOTORULUI ELI:CTRIC

Alegerea ~i Iolosirea optima a motoarelor elect.rice slnt legato de cunoasterea parametrilor ~j perlormantelor acestora. • In aeestseop este neoesara cunoasterea earacterlstlcllor mecanice, precnm a oornporUal'ii motoarelor eJectrice. Caru;ct.cristiea meeanlea l'cprezinta. dependen{a turaiiei ,n (vitezei de rota~ie) in -runc/ic de cupful motoruiui iIi: n = f( iii) san .Q = f( ill) ~i este construita peraru regimui suuionar al motorului (fig. 4.'1). Caract6rist.iea [}_atur!il:\ este caracteristica mecanicti corcspunzuloar'/J parameuilor uominali ai moiorului. In actionarile electrice est-a necesara adesea Iolosirea motonrclor la lHu'an.vrtrl uifer'iti de cei norn'inali. ., Caracterist.iciIe al;Hfi.eiale slnt, earacieristici mecanice oluinu;« pentn: corulilii de [unctionare rtiferite de cele nominale. Caraeteristici le 'aroifidale se obtin prin 1110di licaren parametrilor rnotorului sau suprapunerea caractenisticilot a doua 1Oot03.1'e cuplate mecanic. • Caraeteri8th~ne moeaniee iu valor! l'clative~ /1 Parametrii unui motor electric pot f'i exprirnati fie in valoriabsolute, fie in valori relative raport t.ate la valorile nominale (considerate procontual). Cu valori relative ae not trasa caraeteristici I valahile pentru 0 aerie de motoare. • Cnr.actm'istici meeaniee l'igide ~j SUllie. Caructeeiatreile mecanice la rare tUl'a~ia so 1110~

*i

. maxuna la r·anl lunctioneaza un JYIOt.OI' electcic. • _Sensnl vuriatiei vitezei indica sensul in care se poato varia viteza, considertnd ea reper viteza de mer's in go I din caracteristica .na tu.rali:i a rnotorului clectl'i(l. 8x.isL;?i variatio moiwzona1d ~i bizonalii. Penl.ru mutoarele asincrone so tnttlnesc Lerrnerrii de vuriatie de v:itez;'i .'/ubsincronasan euprasincrona, dupa sonsul de variatie I'-al;m'l.aL la viteza de sincronism. " • Finc(,(ll], Vlwiu,tici dc, yitllZli est.e un indice care nepresirrt.a modul in care so face trecerea prin d ileritele valori ale variatiei de vi Lor-a. ExisVii vl,u'iatie disconiinud (in LI'ep{'e) ~i variatio continu.ade vil,f)za. • Itaudamentul instalatiei pontru variutia de turatio a]H'cciazii eccnomicitatea diferitelor metode Inlosite. Acest indico tine seama de
pierderile
'ill sal'cinll .• _..
nsticn

,tn actional'ilc electri"M 0.tte neeesara pO,sjbil.itul;ea varierii vitezoi, Val'lr.rea de "jt,eZ8 estc caracbeuiza La printr-o serie do indici de calitato. ~ ~mna (10 I'eghl~ repreziuta raportul i~tre vitHza minima !}i cea

• Ilaportul din fro variati::l, turnt,iei de mel'S ill g'ol ~i a tumt,iej de mill'S
[Q0Ct\fUCe,

de energie

rezu ltate,

'

esto • u n indice care

Sf] ob tine

pe bazav alorii rioi d i ttl tii caracteb

B. MOTORUL

DE

c.c.'

CU

EXCITATIE SEPARATA DERIVATIE

~I CU EXCITATIE

1. DATE PRINCIPALE

1-'

ji'ig.

(t.f. Caractcrlstici . , rnccanico pentru dOll1\., motoarc do c.c,

dificiifoarte putin cind cuplul val'iuzit in limite \ lar:gi se nurnesc caracteristici rigide (fl·g. (.,.i1 ca"p" ",,'" " racteristica 1).

So considera 0 retea de c.c, ell I.ensiuneu U. tJ~fi1:;;uf'al'ii de excitatio {statorului) ii este aplicata 0 I,ensillne separatii Dei respectiv tensiunea '0 tn conectare derivatie, Curen Lul de excitatic este not.aL cu ie. rn_fii~ul'area 'de excitatie: este (lisLribU1tii pe 1111numrir p de psrechi d_€polil productnd un flux <b rezultant pc pol. . , -lndusul (rotnrut), care.se rotesto eu 0 vite2a de n r.ot.jmin, este bohinat ell un Ti'ulIlal' ,0; de ciii de curent, formate din N conductoare care au 0 I~ezjstent,a propeie Ri• ' 29

28

.• Cu.r~nlul P_1:i/i,nrj.lIs [~I i 1HliHn(:l~;i:o in Q!~1'(Hj alit ("e-Zi"s1',e,Il\,Q proprio sa ;ft. 1 ndusului, 011: ~J P.;.f.(\'l~a ,P\ll'ii'I'OI't a 11')n'i:~q!"~o)>jIO!' de (lQm-pensa'[,ie, precurn ~, p'C a }lolflo.l~ llux;iI!lam; sumaacestar l'eZ'~H;,ten-I'\e este n0 tnta ou Be.! ~i se
n.u.J1le~te indusnlul, • '11CIL5hule:t clcetrllllwt{llll'C ,expdm:a. prin l:\Jlatia;" E
M'iirimeaCe
60. a
=

b. Caracteristiel

arttflclale

obnnute

prln

varlatla

rezlstentel

i nd usulul

rezistQuva

E, indusa
=

'

Viteza de rotatie m'e~te proportional uu mai-imea rezistentci din eir:q;nitul rrrtonic (pontru tensiune de alirnentare ~i flux constante) ~ v. relatia (4.4). Prill. modificarea rezistentei indusului, caracteristicilc art.ilicialo se 1'o1>e80in. jurul punctului no, mal'indu-~i panta odaUi. en crfwterca' rezis-Lcnlei introduso suplimentar in rotor (vr Iig. 4.2 ~ caracteristica artiflorala 2),
c; Caractertsticl artlflclale obtlnute Jn rapont alirnentare prrn varlatta fluxul u i de excltatle

In luH'lsLlI'Ul'ect

eoi.or ul ui Be

_'!_~2Vn<I)
60 a

C$lt(ll.
Iiecartri

(4.1.)

= ~ E. 1V este

specifica

electromotnr
oimpurilor

~i se

l1llme9te eonstanui lllNJtrica. • 'Ouplul motarulul M r8zulttt din interactiunea ,~i de excitatie §i ests daL de rela-via:

irrdusului (4.2)

.lV'

1I1~' . anrnea

0m =;- .~~v ast e speCIICUlecm'UI 1 /l 1\7 ifi ~ I" ~

2.,.

numeste constani« mecanica. • Cm'ijutul{lill lndusul motorului

eleotromotor

~i se

Turatia variaza (pentru tensiune de Prill modificarea t'a-~a de caracbertstica

proJwr-\;ionaJil,aJ,e cu l'luxn] - v. relatia (It.4). Huxului, cm'ac.:tcris'~ica S8 deplaseaza ~i f3el'ote;.,~:Le· naturald (fig. 4·.3). const-ant,a)
der lvatie obtl-

de. inverse

esto dat de raportul:

.Ra

1«=---.

l7-E

(4,3)

d. Caracterlsticl arttf lciale ale motoru lui de. c.c, ell excitatle nute prin *u ntarea Indusului

.'2. CARACTE;RISTICILE
CONTINUU CU

MECANICE EXCITATIE

ARTIFICIALE ALE MOTOARELOR. DE CURENT SEPARATA $1 CU EXCITATIE 'OEVIA1IE

f.i guru 4.4. V ad a~i a

legate In serje

~JJl1taT'eH indusului

de conecl.are 1'0}H'ClZentati'l. 'I n oJrtjn(~ prin rnodificarea rcsistentclo I' R, 1;11n tl(wiva'~ie R(~. I
t ural.i 01 se

este

0 schema

Din relatiile (4.1) .~i (/I.J), tU(,a'~ia se pnate explicita ast.ral:

(4.4)
n
/102

.ln care:

Un.Ro

no =

C~iJ)

l'epl·ezint5. viteza ill gol (1(, = 0

=>

n = no) i

nV'f

U, < u,?

¢2~ ¢,
11M

.6.11, este ciiderea.. de htl'a"j,io.

3.

~-¢I <: ¢/;>

Mr

Caracterlstlcl Din relatia

arttftclale

obtln lite prln varlatia

tensiu nii de all rnentare M

Fig. le2. ()bpnut,(}
J
I

iJ ~-----_j__------Af

(4.4) se constata 011_pri1l ruodificarea tensiunii, earacteristicile artiiiciale ob1;il1u~ese deplaseaza paralel cu caracteristica na:turaHi. (ae modlfics numai no)' In Iigura 4.2 este pl'czf'mta:to. caracteristica artificiaM 1 obtiT~lIta Jlri~l reducerea tensiunii suh valoacea uominala 411"

prln variatia tel1:;riunii (1) respoetiv J'ozistonl,e.i indusulni (2):

CUl'udcj'j,stjci.

<'(I,til'iei,d(l

Fig.

obtinulo prin modllicarea ~lllxuluL

[t , 3.

<.,.:;),l'actorisiici

a .. llil(;inlo

30

a
CWIJc.ler;sticq "IJtl/f'uM

aJ:)801'b1t Ia

Ia

Ip =-:-.
]{i

pornire

(n = 0)

este

1/
J,'ig.

~o~, ---------AI ell

Q.4. ::lchemil de acuonar« suntarea .indusului.

Fig. 4,.5. CaJ;\I,Gl~I'isl'i!Ji 2rtificlalo pentru Ril constahta ~i Rs vru'Hlbila.

Caractcl'isticile. mecanice .<;u"()ificia.le care se ]Jot '(ib'~jI1C .sini I'eprm~elltate separat, In flgura 4.5 pentJ'u Rd cOllstantl1 ~i R, variabila, iar III l'igura 4.0., pentru 1{s constanta ~i RdvadabiHi. Reglajul de viLezD. eSLO mono zonal de la viteza nominalaspre viteze Inferioara.
3. PORNIREA MOTOARELOI\ DE c.c, CU EXCITATIE SEPARATA SI CU EXCITATIE DERIVATIE

Motoarele
en exciuatie
~j

de c.c.
sepal'aLa

ajniorul reosunelor de porn ire. RezistenCUt

dod

v ati~,se

porneso

admisHlilcpenregimul torrnic a) rnoto rnlui l;l,j pentru acoperirea cuplului reaistent, . Din ecnatia echilibrului electric:
tru

ril()l'

tcaza cnrantul de PQr~ nire In dorneniul vale-

~ele reoatatului

Iimi-

Limitarea (marimii) curentului .de pornire se face prin pornirea mn~(jruluj avind inseriat in circuitul indusului un reostat H]! (fig. 4.7). Reostatul se compune din -I;l'cpte 40 rezisten:~Brl> r2, c.arorl\ 'Ie 001'08- +~--------~----------~ p,und valori de tUl'a'~i€! stahile pc Fig. iJ..7. Schema. matorului cu excical)acteristjcj artifieiale, tatie sepal'ata (dedvatie) (1) reostat de In Iigura 4.8 sa ~eprezin~a dia,pornire in circuitul indusului, gJ!il'ma pornirii In troptc 11 unui motor cu exc.ibtie separal;a sau derivatie. in rnomentul ' cuplarii viteza oste nula, tensiunea electroractoare ~s:te11easemensa nula, rezistenta ifl:du~~tllui este 111 = Ra +- 1'1 1'2. ran cuplul motor are valoarea maxima. Motorul porneste ~i JUllctioneaza pc oaraoteristica artifi.cialii III pine. in punctul A corespunaator vitezei nJ ~i unui cuplu minim 11IJm (,s.apl'lriOI' euplului reziatent de sarcina -il1r), cind sa scurteircuiteaza p,ezfstenta 1'1.1n aeest fel cwentul'cre~Lc din nou pilla la valoarea corespunzatoare cuplului unaxim (punetul B). Functionarea sa continua pc. cal'aetcl'lsticR. adifiC'iaHt II ~i motorul sa accelcl'caza pilla In punctul C, eorespunzator vitezei n21 ctnd so scurtcircui.tMl.a rezist.enta 1'2, curentnl oresclnd din nou pirnl Ia valoarea coresn punzdtoarc cuplului maxim no (punctul D). f Functionarea trece pc ca%; racteristica artificiaHi 1; in n3 -punctul E, COT'QSpUllZa~OI' t.u'~o ' m ra~iei )/.3' se scnrtcir-cuiteasa

"3

+ + "~,

no

U=E
= C/Pn
P,ig.r..6. Clli'Mlllrislicl uJ'lifi'oiq..Iepen ~i Ira. varia.bilU. rrn R~ conslan,UI

+ R,.l(j,
eli

RJ".

(lbQ)

in care R.. este rezistenta indusului, 'se

observil curemml

o
Fig. 1,.8. Dlugramu al unui riloSLat

1
/rfn

s;

2 .AI),r

AlnMn

Mil

Motorul trece sa Iunotioneze pe caracteristica n~tur\lla p1nil la punctul corespunzator tura~iei norninale (,li euplului reziatent. Scurbcircuitarea rezisten.M... telor de porniro se realizeazii M'n cu contactnare comandate cu

rezisterrba

ta.

pnntru oalculul graiio ell lz'oi rczistent(\.

relee de timp, salt manualell controlere.

32
:1 Ac\ioJliirJ
;<i automatizart

a. Calculul

reztstentelor

de pernlre

prln metoda

grafldi

4. FRINAREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU RATA ~I EXCITATIE DERIVATIE

CU EXCITATIE

SEPA-

Sa pornesbe de 1~ yaloa.rea cunescutaa parametJei1o!' de haze. ai n~otQrului, puterea P n ~l tura'tl'a nm eu Care S6 caJculeaza cuplul nominal:

n; = 9 550 Rn
Variatia cnp1u11!i Inperioada
lYlNr §i

[Nm]

(4.6.)

tin

Alegerea modului de cprire este .impusa de conditiileprocesului tehnologic; protectia muncii; criterii economics ~i po,sibilita'ti de realizare. Deosebit de importanta pentru actionarile modeme este frtnaeea 10rtaLa, in care timplll de oprire este rerlus pcin diferite mijlcace.
a. Frlnarea prin contraconectare

~e p-orni~e S6 face ,intre cuplnljnaxirn cuplul minim -Mm~ Valorile practice ale acestor cupluri SA rau astfel: J.l1.M = (2 ... 2,5)Mn; AIm = (1,05 ... i,1)Mn· In diagrama din fi-gul'a 4.8 se fi:.xeaza valorile calculate pentru })(H, JIIi,.,,, Jliln ~i nn,exprimate in valori relative, adica raportate 10.-111m rcspectiv 10. flo' . Se trasea~a caracteristaca natural((a mot.erului traclnd 'prin no~i punctul de coordonate nm M", Sa ~r:{tseazacaracteristica ul'tificiaIa 111 pcntru rezistenta p:tax,ima introdusa ill circuitul in dusului , Ace'a~t~ trees prin no~i prill punetul de coordonate ,MM., n = O. Sadeterrnina grafic viteza nl de scm-tcircuitare a pfirnei trepte de rezislenVi. (punc-

(contrac.urent)

Lul A). Prin punctul B aflat 10. intersectia dintre 1'1>1 M,M se trElseaza ~i urmatoarea caracteristica artificialB,. II. Se determina viteza n~ de sourtcircuit.are a celei de-a doua trepte de-rezisLen~a (punctul C). Prill punctul D ailat Ia intersectia dintre n2M~\J se traseazi\. ultima caracteristica al'tii'ic.ialu, I. In cazul unui reostat eu t1'01 trepte, orizontala cal~etrece pnin punctul E~rebuie sa intibreasca caractoristica nuLm'ala ill punctul F pe .verticala cuplului MM' In caz contrar, eonst.mcfia se reia prin alte innercari grafice,. variind domeniul It(l! - ~~lm'" " . " Rezistenjelo ralative dill ml'0Ultll1 lIl,dusuJm smt. proportionale en marimea segmentolor masurate ale eadenlo,r de t.~rf.\_'~lep_l! pz, pa' Rezistcntele astlel determinate Hint relative, adica se obtin pl'l]11'apOl': ta-rea Ia rezistenta . Un norruna 1~ R n = ]- . a
H.

no,

no

Frrnarea en comntaeea polaritiifil tensiunii aplicat:e iudusulnl (fig. 4.9). Un exemplu tl constituie actionarea unui mecanism de translatie. In runc't,iOIl~l'ea norma.la, sln:tinchiso conta:cte!e ~i C$'. La. contra:conec-: tare Ci ~1 C2 so desehid, ian contactele C3,~1 C4 se tnohid, .introduclnd )]1 rezistenta de iriullre Be' Tensiunea U ~i euplul electrornagnetie lIf iJ]i schimbasensul, E J]i n iJ]i mentin sansul. U ~i E debiteaaa Impceuna pe rezistenta din cirouituljndusulni. AvantajullIlcto,dei 11 censtituio realizarea unci frInari intense. Dezavantajele constau in consumul de ellergie nerecuperabila prin erect termio _perezisten-te suplimentare ~i necesitatea controlarii punctului de oprire pentru decouectarea motorului.

c,

b. Frinarea

cu

recu per area

energlel

e!ectrice

Ilezistenta

interna

relativa

a 1nolorulul p"
Ree
= 11n '

Iiind :

valorilor Pl,P2' 93' masurate In, raport (:11 intervalul 0 .., 1 de pe axa ordonatelor, hurt ell unitate de JJ\asura~ 110calculeaza .rezistent,ele reostatului astfel:
r1
=

ell ajutorul

P1Rn;

r2

P2Rr.i

"3

= PsBw

Spre exernplu, vehiculele cu traetiune electrica (Ioccmotive, tra,mvaie, t.l'oleih(lZ~) circultnd pe pante de cobol'lre,lJ'ebuie Irlnate in rnodul eel mat economic. La aceasta, in regizn de fhnare reeuperativ conectarea mctorului !'ll.rnlne nescliimhata fa:(;i'i de Iunctionatsa la mel'S in linie dreapta sau 1.0. urcarea pantelor, ['It U1 E ~i n iJ]i pastr'eaza sensul, Hegimul recuperativ sa objine ,~ I c~._ A-f Cl . prin aocslerarea perote tura~ia de = mel'S ill gol atib pentru valori 611Cs I perioare.Jui +no (conectare directa), . r.... ... Rr: eon l}i pentru valori inferioare lui -no (coaectare inversii). + r---- __-=u --1 Frlnarea controlata prin fulosiFig. 4.,9. SGhemado QOutI'aconec taro rea trep telor reoatatului de 1)ornire eli comulareu polarltl1t.il, tensiunil t}i regla] este economica. apllcata hlChL~UJUI.

r------:Jr---'

---c=}-.J

34

3*

35

C~

Frinare

di namlca

Ecuafia sehilibrului , Tensiunea

electric esto:

Frlnarea dinarnica COllStU in deconectarea mot.orulni de la ~et·ea ~j lnchiderea indusului pe orezistenta + ....,.._ ___::...u ~ _ (fig. 4,10). Ea este utllizata la actio11a1'i10 care neeesits a oprire bruscii Fig. 11:.10.Schema de fl'lnat0 dinnmica. sau de mare precizie. in Iunctiouarea normala ests Inchis contactul C1 ~i se face 0 pornire directa san cu. reostatul do pornire in trepte, Rp. La: frinarea dinamiea decJan~8aza G\ §i anclanseaza C2, izolindu -so indusul intr-un circuit tnchis format din rczistenta proprie Ra ~i rezistentaexterioara de frlnal'e Rf. Ca rezistent-a de frinare _poate fi folosita o ,parte din rezistenta de pornire liJireglaj Rp; tensiunea electromotoare E tamine, initial neschimbata ~i datol'lta iner:(;iei continua sa debiteze pe rezistenta din circuit. . Frirrarea este intensa §i precisa.
5. COMANDA RJYATIE) VITEZEI MOTOARELOR OE C.C. CU EXCI'fATIE SEPARATA (DE-

eled1'omotoa,re: E

= C/Pn
~iviteza
Iiind

«LS) marimi
(4.9)

e~:b.e 0 funct-ie de doi parametri, aUt Iluxul cit M:ariabile. lnlocuind (4.8) in (4.7) se ab-tine:

Cefl)n -I- Ral.

Ecuatia echilibrului meoanic este : 111 = en/f)l, (ll.tO) l2{jnstant~Je electric a, respectiv rrtecanica, ale motorului.
2.. CARACTERISllCA
NATURAL~. A MOTQRULUI

Ce ~i em fiind

DE

C.C. CUEXCITATIE

SERlE

Gomanda vitezei acestor tipuri de rnutoare so rcalizeaza prin nmdificarea f'ezisten'ie"i reostabului introdus tn cirouitul rotnnic (v. rig. 11.7) c5i prin mndificarea curentului de excitatie: (v. fig. -4.3).

Slnb Iolosite aeeleasi scheme aplicate ~i in cazul pornirii.

Caracteristica mecauica naturala a mO'~Ol'uluj de c.c. en exoitatic ssrie eete data de constructorul motorului. Curha este 0 hiperbola. Eouatia caracteristicii mecanice a motorului serio arata Ca marimca cuplului ~s~edirect proportionaUi. ell putratlll tensiunii ~i Invers propo!'· vionala eu pukatul -~ura:~iei:. . ..',.'. .: Constructorul motorului ridiea Ia platiorma de tncercari caractells· ticiJe.tcprozentate in Iigura 4.1'1. Curbelo stnt date in valori relative: ~ - .cuplul; v - tura}iaj i - curent,ul S,"Iil - randarnentul rapm':t.at.e III o '1 %Q/ '701 valorile respective nornma eo "\IV/o, '~I ,/0
nom

C. MOTORUL DE C.c. CU EXCITATIE

L DATE PRINCIPALE

SERlE

3.• C:ARACTERISTICILE ARTIFICIA~E ALl: MOTORULUI DE c.c, CU EXCITATIE SERI.E

In schema electnica a unui electrometer de c.c, eu exoitatie seeie , ali, mentarea so face de la reteaua de c.c, ou tensiune constanta U. Infi"i§ul'area de excitatie avtnd rezistenta Re este legata in serie cu infa~urarea indusului, Curontul principal I stl'abate aUt indusulctt ~i lnfiisurarea de excitatie. Fluxul indnctor<l> produs de polii motorului ds o.e. cu excitatie serie este variahil §i depiude de marimea curentulni principal.

Functionarea motorului de. c;c: ou excitatie aerie pe caracberistici antifioialc se ob-vine introducmd 1'ezis~ente in circuitul indusului. La uu curent constant, cuplul ~1 fluxuJ sint de asemenea constante f}i viteza este
prop,o'r'!-ionala cu rezisten t,a:
C,<l! Fig. ld 1. CUl'a.clcl'isLi..:lle. univorsale alo motorul ui tie c. c. cu excltat"):e sene,

n= U-1Ra = r'(R} 'ft'

37

In Iigura 4.12 stnl, determinate graiic o<l!PQcteristjcl artificiale coresp~nz~toare:;hltrOducerii unor rezistente suplimentaro .ln cironitul indusului, Cn dt rezistenta conectata tn circuitul indusului este mai mare cu attt caderea de vit.ezu. .6..n, Bate rnai mare Ij\i caracteristioa este mal di.zatORN).

Punctul A, respectiv B, sedetermina pentru conditia do vi'teza nula: . V. U T.8Z1st.entain pnnetul A este --. iar in punctul B este-- .
.

4, PORNII\EA MOTORUlUI

DE C.C. CU EXCITATIE SERlE

Motorul de c.c, cu excitatre serie se pomeste cu ajutornl rcostatului de pornire, ca ~i rnotoarele de 0;0. _CU excitatie derivatie sau sepul'tlt&. Treptele derezistenta Iimitoaza curentul de pornire ~iaslgLlr'a un cupju minim sufieient pentru accelerate. In toate.metodele de calcul, valoarea curentului maxim 1M sa Iimii';eaza la (2 ... 2;5) In. Curentul minim Ern corespunzator errplului neeesar pentru accelerare Be ccnsidera (1,5 ... 1,75) I". Caicutul rezistemeior de porn ire prit» metoda graf'ica Se 11orne~te de Ia parametrii norninaliui motorului precum i)'i de Ia caracteriatica na:turala N (vezi .fig. 4.12) pasa Ia dispozitie de construetor, Sa. fixeaza pe absclsa valorilo Iimita 1m ~i 1M intree-tll'e -variaz& curentul din indus. Proiectia punctului S, respectiv R, pe verticala in R(I, constituie primul din cele dOna puncte necesars trasal'ii dreptelor 1m = ct ~i respectiv 1M. = ct.
n

Se tl'aseaza dreapta 1m =ct Intre punctele A ~i I, iar dreapta 1M = ct tuhre punctele B ~i H. Hezistenta R1 in punctul Beste i;li valoarea 1'8zistentei maximo din circuitul indusului, de 1;;1, carefncepe pornirea, Motorul se accelereazu pe caracteristica arLificial& 1 plna in punctul C (interseetia lui Bl OU 1m = et), care se proiecteaza crlzontalIn L (pegmental XL), a aterlhln:ihd prima treaptit, in care se scuctcircuite aza 0. prima rezistenta a reostatulrri, Punctul de Iunctionare C se 'transfflra in D (respectiv L 8(3transJeT'[ in JItI), Ia care corespunde 0 re'ljsten~a R2, in circuitul indusului, Motoml se accelereazf pe caracterisbica artificiala .~ (segmentul DOE, respectiv l'rlN) pilla in punctul E (res_pectiv N) in care se scurtoirouiteaza a doua 'trea.pLa a reostatului. La scurtcircuitarea celei de-a trcia 'tl'epte (lin punotul G, functionarea se tl'ansfcra pe earacterisuica naturala N 'in punctul it ~i mai departe ,plna la l' la curentul In §i tur.a:~ia nominala /1,,..
S.FRINAREA MOTORUlUl DE C.C. cU EXCllArlE SERlE n

r.;

lJl1"

a. Frinarea prln contraconectare

n~~R 1 2>3'

.,

-<~~A£_--~~----L-~--~--f----------~--L-----~------~l R R2 Rj R(J Fig. ''d2. Diagrama de calcul al reostatului prin metoda gl'ufiea,

Frlnarea se ohtine prin introducerea rezistentelor In eircuitul indusului pentruIimitarea curentului in timpul idnarii, ohtiniudu-se caracteristici putemic ,c-iizatoare ; jn acest Iel, motorul trece. sa functioneze din cadranul I In cadranul. IV (fig. 4.13) Prin intro ducerea rezis ben~ei R1, p.unct.ul de Iunctionare trece pe caracteristica 1 de frinare <lin punetul B corespunzator t1_.lra~iei -Urn., In punctul C, punctu1 in care rezis ten't,a se reduce Ia valoarea H2• Pe caracteristica 2, fj'j-nal'cuseface tnbre punctul D

,
.

I
0 ----J'+---__.J\t-~~~

1m

1M __ ;'---

=n.

rn

Rz>R3 R, >Rz
"

Fig. ii.1a. Caractoristicile mecauica la Irinara j'eestaticil _prin contraconectare a mctorului serie,

-n

38

39

¢ E in care se reduce din nou rezistenta de la R2 Ja Ea. Turatia devine nuUi in punctul G pe caraeteristica 3 de Irinare, pe care motorul a deoelerat din punctul F. Frinarea prin contraconectare este intensa ~i So Ioloseste la reversarea unor mase mari in miscare de rot.atie.
b. Frinarea • dinarnicji dinalilicrt eu autoexcita,tie

La excitatie constanta 60 ohtine 0 oaractecisl.ica de frlnare dreapta situata in cadranul 11, identica cu caracteristica de Irlnare pentru mctorul derivatie. Frinarea este )ntcnsi'i, precisa ~l rapida, cu posibilitate de control

reosbatic.
6. VARIATIA TURATIEI MOTOP,U LUI DE C.C. CU EXCtTATIE SERJI:;

norrnala sint; Inchisecontactele C~I s,i La frinare contactele G1, s,i C5 se deschid, lnohiztndu-se simulban Cz> G4 s,i CG• Motorul esto deconectat de Ia .l'eteaua de alimentare s,i debiteaza ca generator in circuitul Iormat din reziatenja proprie Rq,l rezisterrta de pomire Rp 'iii 0 'resistenta speoiala de Irlnare Hf. T.e.m. E ramtne neschimbata, I ~i cD i§i men-yin sensul iar If ts,i sehimbii sensul. Curentul de frinare 1, soade proportional en t.e.m, E, care 1a rindul sau scada proportional ou micsorarea turatiei. Caracteristicile mecanice ale frlnarii dinamice ell autoexcitatie stnt situate til cadranul II. Frfnarea este intensa, dar lipsiU\ de precizie ~i lenta. • Frinarea dinamicit. en excitatie independentd (fig, 4..15) La pornire sln,l, anclansate succesiv contactele Gi Ca I'}i C4) obtinlndu-se accelerarea. La Irrnare eon:tactele c; Cal C4 dec-Ian~eaz.a ~j anclanseaza C2• Matorul este deconectat de Ia re~ea ~i dehiteaza oa generator pe circuitul Iormat nnmai din rezistenta proprio Ra ~j rezistenta de 'frtnaro Rr; ]nfi1~llrarea de excitatie R este alimentata independent, printr-o rezistenta de. limit are a curentltIni RL avtnd insedata ~irezistenta reostatului de pornire R:p.
!

Fr'mm'c.a

c, c;

(fig. 4,14).

In

Iunctionare

c,

Posibilltatile de variere a t.uratiei rezulta .din analizarea termenilor expreSlCl: n .

Variatia inductor'.
..
= ---

V-

RI

C,/I)

U, schimbarea

ttn'aF~i se o,bt1ne y]1i~: m.odifical'e.a .Le~siun~i .de aJiITientar~ l'eZlS'~ell't,el din circuitul indusului If ~llnodiflCaeea Iluxului

D. MOTORUL DE

c.c.

CU EXCJTATIE
f'RINCIPALE

M1XTA (COMPUND)

1. DATE

Pe polii magnetici sint Iiobinate doua jllfu~uraJ'i CO.l·Cse conecteaza astral: S in scrie ~i D ill derivatie en indusul (fig. 4.16). Infa~urarile de excitatie pot avea un ef'ect aditional sau diferential in prodUCC1'0U Iluxului rnotorului.
2. CARAqERISTICA NATURAlA $1 CARACTEll. 1ST lei LE ARTI FICIA LEA L E MOTO RU LU 1
DEC.C. cu EXCITATIE MIXTA

C2~ L_~

Rr
--=-u

!c..

_
~

Caracteriatica naturnla a rnotorului (curha 1 din Iigura 4.17) este rezultant.a oaracterisficilor motoarelor serie ~i derivatie : 0 alm'u do: hiperholil, JJl'clungiWpe rarnura abscisci cu 0
OOID}ll.U1d

di'eaptiL
Fig. '-'.15. Schema
eu excita\,i{l

+ i-"

Fig. ".VI. Schema de frlnarB draamidI. cu autooxcltatte.

de fdnare

independenta.

dlna:mfca

Ca'J'acLoristlca naturala este mai l'igitla dectt 0 caracteriatica de motor eerie $i rnai SUpU\ dflCi:L 0 ca~'aeEel'is-Lica de motor deeivatie do aceeasi putere.

u
Fig.

do c.c. ell

fd6.

Schema ruotorulu! oxcitatie mixti1 (compund).

40

41

Dt\torit~i acestOl\. proprietati, rnotorul compund aSlgura 0 schema de pornire cu numar redus de trept? de rezistenta ~i po ats fi folosit in functie de diagrarna de sareina DUma} ca motor eerie san numai ca motor derivatie.
3. PORNIREA $1 FRINAREA MOTORU_LUI CU c.c, CU EXCITATl-E MIXTA

in care :

liz slnt constante ale motorului rcapectiv: de alimentare a stu torulni pe faz.a; II - freeventa tensiuniide alirnencare ; R~2- rezistent« Infa~urarji rotorice i no - turm,;ia .de sinoronism ; n - turatia motorulni,
Kll

U este 'tensiUllea

~7

At

Fig. (,.17, Caracteristicrle de pnrnirs ale motorului cornpund.

eu excitatie mixta (v. fig. 4.16) stnt reprezentato ~ contactoa-

In

schema

rnotorului

de c.c.

. . ." rele de pornire CD' CI, Cz, Cs, Pornn:e:a ln~epe _pe caracteristina naturali1 1,. prin anclansarea contactorului (fIg. 4.17). .Doua caracteristioi artillciale 2, 3 se ohtin seurtoircuitdnd treptele de rezls{;eJlt~ ale reostatului de pornire Rp prin anclansanea contactoarelor ell c2· PrJU anclan~area contactorului c3. inlasurarea seris este scurtoireu:i~aM. ~i m~toruI ,devine derivati«, Functibnare'a ss fage pe caracteristina 4. Se ohserva pcrtiunea curh;l a caracteristicii de porniro int.recarac'teristioile 3 §i 4; care se datoresto efeetulni de amortizara al inJa~Ul'arij serie. , La i.dnare, se §unteazil inHt§urarea senie, .pentru ca Iunctionaraa .sa fie stablH'i; astfel caracteristieile opririi stnt aeeleasi ca pentru rnotorul derivatie . , ,

e.o

cele dona oaracteristici au acee'a~i aJUl"a .. Itamurile 0 B'C' ale caructerist.icilor corespund func:t,ioni'idi in regim de generator ~l TIn fae obiectul de studiu al acestui capitol. Dad cuplul resistent la pornire este mai mic dceit cuplul de pornire al rnotorului Mp, at-unci motorul poate fi pornit prin alirnentarea ell t,CU· siune a statorului, astfel: -1n momentul initial al pornirii, motorul dezvolba uu euplu J11p; - rnotorul porneste, tUI'a~ia creste, deci alunecanea seade ~ipunctul de frrnc'~icinaI'e al motoruluiee deplaseaza din C catre B; - ctupa atingerea valorilor eritioe In punctul E, cnplul dezvoltat de motortnoepe Sa scada, dar motorul accelereaza In eontinuare (punctul de Iunctionare se deplaseasa din B clare A); - in punctul Jl motornl Iunotroneazd Ia tura'~ie~i cuplu nominal,

(fig, 4,18) a curhelor 1Fl = 1(8) ~i n = roW). Intrucit :tarat-in, I?i alunecarea slnt dona marirni inverse 1t = no(i -

Pe bazu acestor

t'\}latii se poate

trece

Ia raprezentarea

gra.tlca
s),

c'

.L

E. MOTORUL
1, CAR.ACTER.ISTICA

ASINCRON
M ECANICA

TRIFAZAT
NATURA

LA· a mnturului
hI

Expresia simplificattl a earacterietieii asincron este r

mecanice naturale
(rnomentul

lJt=

_2MT/.

lJih

==

](12

U2

fl

maxim-critic)
.~(l

(alunecarea s
42
= ~~
II nil-it

critica)

1 (a unecarea)

a
Fig. 4.'18, Caraetcristicile mecau ice afo motorului
a - >If ~ -1'(8): t>

b -7' ~ r(M).
asincron tl'lfazat: 43

D.l!.ca en p'Iul rezistent 111 r variaza in limite mid (d atori til fl'€oal'ilOl' nenniiortne in mecanism etc.), aluneoarea vaniaza de asemenaa cu valori rnici, scaztnd daca a scazut Jl!! r sau cresctnd daca a creseut M . Rezulta e~ ;m~l.9ina asigura 0 Iunctionare stahiHl. la variatiile mici al~ cuplului rczistent. A:ceasta so, inUi:npHi binelnteles rrnmai pe pOl'~hmea a,scencicnba o B a curhei 1IJ = f(s) pe care se guso§te punctul de Iunctionare eealalta J)oJ"vilme hind nestahila. Int.l'-acleya.r se observa oil 0 c~estere ~a,lui M pc portlunea Bet p~ste valo~rev"" 1111<., ~uce 1a sci1derea cup]l1]ui M alunecarea moto~'uIUJ cr.e~te pma laoprirea com'ple~a. . _D'~c~ tnotorul fUllcllOnoa.ia normal pe portiunea stabila a caracteI'lSt1Cl~ ~lla un moment, dat ouplul rezietent i~j sohimba sensul, devenind negativ, rotorul este )·oti.t ell 0 viteza din ce in ce mai mare ~ialunecarea scade, Mot oru I treco prm punctul 0 i.n care s = 0). lV[ = 0) alunecarea incepe davina. negativa, cuplul ill devine de asemenea nezativ ~i musrna Incepe sa Iucreze in regim de generator, to

II"
110

i)t ...__" .....-"--

1'$:::---,~:__

~i

~a

b
Fig. td 9. Caracteristlci mecanice ar,tj[icwl(J ale motorului asipCf'on tI'ifazaL, obtillute prin variajia re~istentei din clrcuitul rotoric: a - M = .t(~); (; - n = I( ~f).

2. CARACTERISTICi

MECANICE ARTIFICIALE

multstabilitatea
rezlstentelor

Iunctionarii

a. Caracterlselcl rnecan lee artlflclale din dreuitul rotorlc

obtln ute

prin

modlflcarea

vaniatii mid ale cuplului -val'iati:i rnari ale alunecarii

['ezisteIl~ in jurul

s.

n:l.OtOI'lllni. InLl'-adevart in punctul A''') 10. valorii nominale "lIn) apar

.1vIodul cum. variaza rozlstel1~e suplimentane

1'0 tor

hchinab,

t'ezul'ba din

oaraoteristloa in circuibul

re]a~ia:

mecanica prin introducerea unor rotoric al motoarelor asincrone eu

b. Caractertsttcl

mecariic€

artif lciale obtlnute

prln

varlerea

tenslu nit de ali-

mentare
l enaiunil

s-

/'-T'

](~82

Modifioaroa oaractecisticii mocanlce so laeo praetic de alimentare 9i l'ezt.d Lit dill rela'tii1e:
MI<=K]-2-;

prin

scaderea

S~ observa oil alunecarea arltica oreste odata en cresterea rezistenjei rotortcs.

Cuplul critic Mit nu se rilodifica. prin introducerea rezistentci suplirrrcntare. . _Familia de caeaoteristici M = f(s) §"i n = f(~li) este reprezentata in

o~
l'1

Sit =

1(2 ----;'-. 1.1

R_l

Iigura 4.19, Portiunea dreapta a caraeteristioii se Inolina din ce in co mai rnult pe masma ce creste rczistenta introdusa in circuitul rotornlui: R2

~e observa, .pentl'u punctu.l ~e functioryare corespunzator cuplului nominal i~" po Iiecare catacterlstlCa se obtineo al~!l alunecare, deci 0 alta ~uFatl:(punctele A, A', A"l A"'")_. Rezulta posibilitatea modiIioal'il turf?-~~~' prl~,Ult~odnce~e~ de rezistente in cirouitul rotoric, dar gama de Va.t'Jat.18 11 vitezei este limitata do Iapt.ul cn Ia alunecitri mari scade Ioarte

< R21 <

R22

<

ca

R23·

<

(.irnp ce alunecarea critica r·amin.o const.antii, reprezentarea grafieii 11 {\w'bolor Iiind cea din Iigura 4.20. Punctul de Iunctionare oorcspunziitor cnplului norninal Mn C01'OSpUl1:de l!nOr ~lunecal'i, deci yow tl:l'atii dilerite pe cele tv.ei c~ractel'isLicj, deci prm scaderea tensrunu de alimentare so puate varra viteza. Gama de regla] este mai I'odusa- deott in cazul rczistentelcr introduse in oircuitnl rotoric, deoarece Be aj unge repede JU1Jr<lb"1U de tensiuaecareia
'ill

So observa

ca cup.1ul

oritiosoade

cu.scaderea

teusiunii

de aliment.are,

45

In acelasi timp, din relatla cunoscubii:

(i°ft no =---,
P1'

in c£~rePI- aste ~mU1i1l'ul e p~l'ech! de poJi,se olJ~erva oa turatia d

de sincromsm osto direct propor~lOnala eu Irecventa, in f:lgurlil 4.21 slnt reprezentate caraeterisficile M = f{s) ~i n = f(lVI), pe care sa observe ea, prin seader,en fl'ecye.nt:ei norninale f1 10.valoarea < tb ouplul maxim. creste 10. valoarea Mi, > Mil Jli tUt'a:~ia de sineronisrn scads Is: valcarea < 1l0' Invers, ctnd fi > fl' ]j;J;~ <Mk §i Ti/o> no· Vacia~ia Irecventei sa poate face in ambole domenii, prinalimentarea mctorului de la un convertizor de uecveoya1 cara:cteristicile mentininctu-§i dgiditatea ~i Iunctionarea masinii fiind 10.fel de stahila pe oricare din caracteristiei.

r;

no

o~ JiG

.~----------~-----~ M
a. Pornlrea prin

3. PORNIR.EA

MOTORULUI

AS1NCRON

Fig. Ll.O. Carnoleristicimeoanlco al'Wkiale alE} motorului asincron LJ·ifu'l.ut" obtinuto prin vur.iil'tia tensiunii' de alirnerrtare:
<1-.M = i(s); bl>=

lntroducerea

rezrstentelor

de pornlre

in clrcultul

rctorlc

riM).

ti corespunde un cuplu maxim mai mic decttouplul resistent ~imotol'UI se bpre~t,e (alunecarea maxima CD se poate obtme este, teore'tic, 81,)" Stabilitatea Clll'acteristieilor scads, de asemenea, ell scaderea tensiunii de alimentare,
c. Caracterlstlcl rnecanlce artlflclale obtinute prln vartatla frecventel tenslunll de allmentare

Introd ucerea rez is'teJl'(:elol' in circui t ul.rotoric aJ mcto arelor asincrone cu rotorul bohinat permite obtinerea unor caraeteristici cu cuplu de por~ niro mare ~i un regim tranziteriu lin, fiil'a~ocuri electriee sau meoanice,

f', ./ 1f<F.

Dadi: se ianfn

consideratie
sEt.

l'e]aVii1e:

= IC;. R.
t,

.11;[1< = ](1"

U2

fi

>

se observa cit nUL aluneoarea c['i~ica, cit ~i eu plul critic cresc ctnd scade lreoventa ~i scad clud aceasta se nlare~te, deos,ebil'ea Iiind OR aluneearea este in,~el's proportionala cu frecventa, iar cuplul critic - en freeven\,j(

Il

4Ir AIj
b

M,f

lapatrat.
46

Fig. /,,21. Caracteris l.ici mecan ino ar lHieiale rut) rn 0 torulu \ asincro n tl'ifuz,a ti ob tinu te .prin varin(;ia tl'Gcverrl.ei tensrunii de alirnentare:
a.-.J1'l=l(s): b-n=f(M).

47

SlafOf'Cll;)

.4J

ns r

Reziatenta de pornire are, intr-un. caz general, m lrept.e. (conoret, s-~ -considerat m = 3) ale o1iror valori slnt fll 1'2'" l'm. ReZ18ten~a totala inseriata in circuitul indusului are valorile': Rl
= 1'1

Ralar

R2 = 1'2
Rm.-l =

+ + ...+ + Ra + ,..+ rm.-l + Ra

1'2 fm-l
/"m;,-1

R;n= Ra
~j

+ PrJ.

o
Fig. 'i-.22. Calculul gratic al j'{lZistOlltolol' ro torice de poruire pentru asincron tritazat:

rnotorul

a - Schema tr~P~elOI' de rel.istcn[rc Introduse 10 ctrou: tut rotortc pe cere tl'ci . .l'Me: b - earactensttea de porntrc .M = l(s); c - caora(lLni,tdca co ponnn-e n = f{M),

din crrcuitul roborie ~i m:oLorullunctioneaza pe caracterisbica natumli'i asiguua a~inge.rea turat-iei norninale ~iscabilitatsa turatiei Ia modificarile ouplului rezietenb. In figura 4.22, a este pl'ezentata schema de Iegare a rezisteujei .de pornirs trifazate in circnitul rntomhn, a dimi l'czisterit,11 pe I'aza cstc Ra.
Cal~~

~upa. tel'_minarea ~e,gi~nului tranzitoriu, rezistenta de pornire se senate

Se traseaza. caracteristica mecanica nann-ala OAIA (yezjfjg. 4.22, b) dreptele corespunzatoare cuplurilor illml ~,)!lM ~i .l1!w CupJ~1 M tt deter. min a pe carac~,el'istica natur~la, puncfml de !Unc~lOnaI'e ll.ommal c~ alunecarea sn- Prin punctele A ~l AI, corespunaafoarc cuplurilor M,'vJ til u.; se duce 0 dreapta care intersecteaza axn cuplurilnr In jnmctul 0'. 813poate demonstra d'i punctul 0' (avlnd ccordonatele M = _lIto, s = 0) este punctul de oonourenta al tuturor dreptelor determinate de intersectiile caracteristicllor artiiiciale cu dreptele il1. = Mm ~i j}! = MM' Din punotul 0' se duce deci dreapta O~C care intersecteaza dreapta Mt! in punctul Cr. Caracteristica artificiala Care pleaca din pU11CLul 0 interseeteaza dreptele JTfM §i ill n in punctele C ~'i C, cOI'espolldcll~e rezistenjei IUax;ime R I: Din punctul C1 se ridica un segment peq~end!cuJaro pe dl'~aF~a ;W 71, care tntilneste dreapta 11{~Jn punctul B. Da.ca. prm punctele B 1;\1 0 5e duce i o noua dreaptii, se obtino punotul B1. Caracteristica artificiala care trece prin punctele OBJ.B corespunde rezistentei R'l, (portiu~ea r'2 este SCUl'tcit'0uita'til). Din p unctul B 1 se nid ica segm en t uI p erp end leu] ar p e dreapta M~.i acesta brehuie neaparatstt intersecteze drenpta })![j1J ill punctul A ,St.~biIlt, anterior, pentru ca pornirea sa se facil in bune cond i1,ji, respect'lnclu·se 'limitele 111M ~i lY]m alese. Daca flu se realizeaza aceasLa coresponden:~ii, atunoi trebuie sa se modifiee limitele 111M ~i Mm In a~a. Iel tuoil. constructia graJidi sa. se inchidil hi punctul A. . . Pe construotia grafidi (fig. 4.22, b) astfel intoClmt1:i., ;Ie poate explica usor mecanismul pornirii. AstJ'e'l, motorul .pol'lle~te In. punctul C, l~ ~unecarea s = 1 ~i cuplnl Ai,'1 ~i alunecareasi cuplnl scad pe oanacteriatica artificial& cOl:es:p~nza~oare r.E!zisLenvei R l.pina 1a. pun.ct.1~l ~l' lln pU!1ct~ I elSe acurteircuiteaza pOl'vri1l1ea de rezistenta J'1 ~l rarmne In circuit numai rezistenta R2• Cuplul creste bruso de In valoarea 111m ln JlfM"alu· necarea corespunaasoero fiind 81, Saajunge astf.eJ in pn"?ctul B ~l dl;

ac010, pe carrlJ~tel'j~ti~a (lOreS}llillzatoar~ Tez.lsten'~el R'l:se ajunge PW1C~ tul Bj, In lvI = MtI~~l S = $2' Se scurtoircuiteaza l~OI"!allnea de reZl$tel1tu
r Hi In circuit ramine numai rezistunta rotorului R(~.Cuplul create hrusc 1: ~jl'IM In pnnctuJ A §i apoi scade ~e earaeteristiea uaturalh, pjna cind ss ajunge 13. punctul sLabiJ de Iuncticnare il1 = M' S = sn' • b
jll

la.

48

49

lb. Pornlrea

prin

reducerea tensiunll

de allrnentare

a jnfa~ur[irjror

statorlce

• Pomlrea en eOllI~I1;ntol' stea-trlunghi, Comutatorul staa-triunghl este un comutator cu actionaremanuala sau automata, l'Japepoate realiza, r(~a cum se vede in figuJ13 4.23,0 porniro in dona trepte de tensiuno a mrrtorului asincron ell rotorul tu seurtcircuit sau a colui cu xotQl' bnhinat, Intr-adevar, tensiunea aplicata Infa~nl'arnOI' statorului in cazul cenexiunii tn. stea este tie ori rnai mica deceit teusiunea de linie jar In cazul eonexiunii in trinnghi esto egaJa. eu terrsiunea de linie. 1 Aeest procedeu de pornire este utilizat Ia motoare rnici ~i mijlocii ~i <€ste; simplu ief'tin. . ,9a,racteristicile de pornire JUt; = f(s) ~i My = [(8) stnt reprezentate In hgJl,r~ 4.23, b. So,ohserya. di motorul pornnste pe caracteristica 11£'(= = f(s) ~l aceelereaza p1.na in momentul eornutarii po conexiunea in stea 1H punctul A. In aeest moment punctul de functiollfAl1l .11mntorului !;at~ h:ru~e din A tn A' simotorul ~C{l)Tt:i.llUa sA se accelereze pe caraetet·IBt.~ca JJl tl = f(f): Punctul de Iunetionare se va deplasa din A Gatre() ~l so va stahili in Iunetie de valoarea cuplului rezisterrt, • Pornjrea ell autotrenstormator de alimentare. ill Iiguna 4.24 este fI~'eZeTitab{i'8cherna depomire prin re dueerea l.snaiunii de alia, C11t are ell ;aJl11mru1atrt6tran.sful'matO'l'uluj_ AT, Autotraasf'ormatoru) este cuplat jn schema la incepuLul pornirii prin contactorul A_ §i dupa trecerea unui

anumit timp, motorul esto conectat la rstea direct prin contactorul L. Autotransf'ormatm-ul se deconecteaza si motorul se accelereaza si Iunc1;ioneaza Ia tensiunea norninala. • •
4. FRtNAREA MOTQRVLUI

ASINCRON

V3

a. Regi rnu I de generator

eu recuperarea

energiei

In reteaua

de

aUmentare

*i

Regimul de generator cu recuperarea energiei in retea l'ealizeaza de. ic'Wt I) limitate a vitezei de rotatie a mecanisrnului ~i 'apa.re in mod natnral.tn a.n\~ll1ite situatii, fiira a, I;i. nece~~l: sa se .ia .mastll'i speciale, Un caz trpic este acela al COb0I'U'1l SUI'Clm] la podurile rulantc. Motorul lucreaz~ in timpul ri~licarii ill regim nominal de motor, dar in l.impul eob~rt;I:ll trece in regun de generator ~i Iimiteaza viteaa de cobortre a i';~tcml;, A-ceast:H se intlIY!pli1 datorifa .Iaptului cu sarcina tinde sa coboaro din ce III ce mal repsde ~l antrcneaza rotorul motorului Ia viteze mai mari dectt viteza nominala, figur~ ~,25"slnt r.epl'0zBtlt.aV;' caracteristioa naturala (R,,) ~i caracterlstwa artifioiala (!1.J < R"J, Se vede ca punctul de f'unctionare in regim de l;n?tOl' A, ruspeetiv A', coeespunde cup lului rezistent Mh cuplul fund pozitiv, La tronerea ln cadranulll cnplul devine negativ (de Irtnare) ~i

.Ill:

R
RS T
/,/ Ollll1!J'klol' I

r;:::=:=U1
Ali

J
I
I

.J

II
I

I!lfP~ I

Ra
Slrflo!'

8
a
Fig,
11.~3.
(l: -

R, >Ra

Rofo!'

s
b
ell comutetor
stea-u-iuughi a .motocului asinoron olccLrlc}t de pImrire; Is - canaetorlsuct uc ])otllire. trifazat;

RutO!'§
Irf
Fig. ',.24. Pormrea eLL autot.l'ans-fol'lnalor de Jl0l'1111'(j a
1110torului

I I
-Mk -M

Pernirca

schema

asincron

trLrUl.at.

Fig. 4.25, Regirnul de fl'i]1al'o CUrecuperarea (},ner'giei I'll rolM, a1 rnotorulul asinorou
Ll'.ifo.zaJ..

Af('

AI"

Iv!

50

51

S8 sta,b~le~te un punet de Iunctienare B, .eespeetiv B', coresplillzotcr cuplului de fr1nare - Mr. Se ohserva ?1t prj~ includerea in l'otora 1})1Ci rasistente R II pUnnV!l L dil lunetionare rn regrrn 60 generator se sti;!.blle~te 1(10 turatie nz>- n\.
b. Regimu! de fri[lar8 dinamlca

in Iigura 4.26 este l'8p:rezent.atll schema de lrtnare dinarrrica r.nlui asincrou t:rjfazat cu roboml hobimrt.

a mote',·

Este important de -l'C'~h:lUt c11 frinarea dinamicii se apUca ~i motoarelor asinaion« cu rotorul in scurteircuic. Motoru] asincrcn 8.0 deconecteasa de la rete ana de curent alternativ prin deschidorea lntl'flruptbrul;li tripolar 11 ~i-doll~raze ale sale 80 aliJI'l,e:n:teaza de Iao BUrSa dl} curenf continuu care consta, in naz nl acesta, clintr-un translormeto» 'J\, ~iun redresar tn punte Rd cuplate prin lntreruptoarele bipolar» 1:2~'i 13, Alimentarea cu curent continuua :iIlfa~urf.li'ilor statorice se prrate Iace in patru mod uri diierite, ariHaLe in Iigura '4.26, c.. Hotorul este conectfr~ pe I'0zisten:l;a de Irtnare R2. In mumentul ezecutiieii ncestor operatii, motorulde~i a _pierduL ,alimcntarea de la l'etea - continua sa se l'otcD,sca datoritdenergiei cineti(JB inmagazj1J__ate de s'istelTl,.Se trace 'in regimde generator sincrun eu :indllctoI'ul Iixcare induce in rotor curenti de frecvent;a: variabila, acestia inchizfndu-se pe l'ezisten~a R2• In Iigura LJ;.26, bse dau diferite caracteristiei de frtnare pentru diferibe valori ale rezisten:tei R_i(R; > Rki R;' > Ra\ RaJ • .In momentui in care se C0m9:ndii frtnarea, Iunetionaren se rnutii din punctul 11 (ca-drEl' null), in punctul B(cadl'anul Ii) ~iapare BUpJU] negativ de fr1na:r:6' -)lfr• Cuplului de frtnare - ill rii corespunrl valori diferite ale vitezel de rota" 'pc pe cela trei curbc: n3> Jt2 > Ttl' Pentru OR Mnarea sa fie eU mai 1'li,pida, este .necesar sa se includa in eircuitul rotoric 0 asernenea rezistenta (R!;,), hldt frinarea sa in!)eapa cu un cuplu de lrlnarecit mai mare,
c. ~,egimuJ de frinar'e prin contraconectare

)Jo
o
Fig, 4:2~. Rcgimul

~l)Jo <De
.do ft;1n.are dinamlca 0.1 motorului asincrun ~l'ifazat:

~,"_"·l1¢lWJJ1il, p!e<itrj~tl de conectanea In{il~uril.ri1{lr §t(tto,Flr;e st roto;lPi'cG; Ii -c~rac:teris~ t'Gllo de 'MIUlre eliYlnll\Cpentru, dJ.!{lrJt.e rezlstcnte coi1C'cl:ntilln [ott,r; C - s,cl\einll' de ~Ql)ectll!'e a 1nm~,ur1iI'llorsturortce i(L accst -re'goi m, "

• ContJ';1coi1Cctarea prill inYJrtil'ea de clltro In eeanism a rotornlul iIi sons inYm'srat(~ de eimpul in:vktitor. In cazul tipio al nrecanisrnului de ridicar€l a sarcinii la pndul rulant, se considera co. motoml Iunctioneaza in sansul ridicarii !}ipnnctul de: Innctional'sAl (fig. '4.27) se ailape carneteristica rnecanica nuturulfl. 1. Coneetrnd in rotor 0 rcziste:nt'u Rl > Ra, punctul de functionare:,co~e3punzator cuplului rezistent iJ1), se V9, deplasa pe caracteristica arL'ificiaIa ;] in punotul As. Vitezacle rotav_ie va fi mai mica 702 < nl. Daca se introduce in circuitulrotonic 0 rezistentD: !}i mai mare R2 > Rl se poate ajunge in situa1;ia in care euplul motor corespunzaLar punctului.X, nu mai poatesetisface cuplul I'.ezistentJl1l'. Agregatul se opreste !}l tncepe cohoare, antrentnd rotorul motorului ill sens invers, punotul do Iunctionare stabilindu-ee in A3• cadranul IV. Cuplul dezvoltat de motor In acest pnnet egaleaziicuplul resistent 'i}i astf'el. sarcina. 00 n.tfnua, coboare cu viteza na'

su

sa

52

53

" COlltracUllcctar(lr! prin Inversarea a tloll!t faze ,~tat.orice,se pcato utiliza atit Ia motoarele asincrone in sourtcircuit cit §i Ia colo eu rotorul bobinat, ne~jst{ln.teJe pentru lirnibarea curentilor mari xlin -timpul f.dnarii se introduc in cazul mtrtoarelor in. scurtcircnit in circuitul infa~ul'ad)(ll' statersce. Considnrind ea mntorul func·~:ioneazD. ill. punc'Lul Jil, din cadranul 1 (fig. 4.27-), In momentul invorsarii fazelm' statorice punctul de Iunctioflare se mu!;a,})eeurba 4 para}ela~i simetrica fat,Ii de punctul 0 cu curha ~ (daca in eircuitul rotorieeste inolusa aceea~i J'czistonta R2 > ~a). Cnplul

dezvoltat
IJ1.U1CLt1l

de motor devine cuplu de Irinara, (lv-Inc! valourea B viteza de rotatie sonde ~i. ajunge .Ia valoarea
l_!

-7U.(l ZCJIO

in
in

jrunctul ](3' Se 01881'V3Ca, spre deosehire de fr1narca dinamica Ia care.dn mornentnl opririi motorului, euplul de Irtnare se anuleaza, la frlnarea pnin contraconectnre cupluL I~i mentine 0 valcare importanta -1l1r3' Din aceasta ,cc1.Uza1 frinarca prin conteaconectare este mulf mai rapidii. 10 momentul opririi motorului, estenecesan sa. S8 fad! deconeetarea lui de Ia T(f\iea, lucru care se realizeasa ell ajutornl unui roleu de '~'uratie care comandii deconectarea.

5. VARIEREA

VITEZEI

DE

ROTATjE

'<I.

Varlerea

prtn

schlrnbarea

numarulul
sa putea

de poli al lnfa~lIrarii

stator lee

Acet~sta metoda
spec~LI.]cctrstruite

s~ aplica la motoarele
efectua

asinorone

pentrua

modifieari

inScllrteirc.uil., In modul de legan

ul 1nfi:isnrElt'iIor statorice. Se ~tiQ oa 'viteza de sirrcronism (1 motoarelor asincrono este invers :pl'opor~ionaM ell nnrnarul de percchi de po],j p:

-M'

lJo

60ft = -. p

Rezult;a eK este posibil ea pzin modiliearea conexiunilor in:fil:~Il'N'i.riJor statoI'ice din stea in duhbi stea san din t.eiunghi in duhla staa (fig. 11.28) sii SO'. obtina viteze do sincronism dilerite,

..

,R

'S

Fig. ~.2?

Fl'lrHlreo.l'f'in

coutraconoctare

a motorului

asincron

[)·j(:<\zat.

Fig, 4,28. Dllenito rnoduri do logure a initi;7udlriJOl' statorlce . asincron trlfazaL,

~, - stea: btrtungbi; c - sica ([lIbla.

ale rno lurulul

54

55

rapida

Se construiesc motoare cu doua san .infa~urari1or, curora le Corespund doua Acest mod de variere a vitezei este in toate actionarile care necesita numai
de 11'1una Ia alta,

ehiar trei posihiJitaj,j de legare a sau trei viteze diferite. Ioarte economic ~jse ubilizeazii 2-3 tl'cpte dQ vitezacu trecere

variatia l\czislell~ej ~e ponte ra,?e J?-umaiin trep~e. La !UoLoare d~ putlr! mari se folosose reo-state eu Iichid, care permit realizarea umn reg aJ continuu, . , Un alt dezavantaj este acela a] plor-derii. de energl~ IJ?-TezlBLenv8. Sistemul de reglare a vitezei motoarelor asmerone prm rntl'o~ucere~ reaistentelor in oirc~itul ro'~orieveste re~oman?at in .cuzuJ rneoanisrnalo care lucreazit In regrm de scurta durata sau interrnitent.
F. MOTORUL SINCRON

b. Varlerea

prln

modificarea

tensiunii

de aJimentare

~t a frecve-ntei

In fig.urile 4.20 ~i 4.21 an Iost prezentate grafio caracteristicile artiIieiale obtinute prin alimentarea eli tensiuno ~i lrecventa variahila a motorului asincron. Varierea vitezei prin mcdificarsa tensiunii de alimentara are dezavantaju] oa cupful critio, co -l}i eel de ponriro, scad co patrutlll tensiunii, De asemenea, rigidita'teacaracteristioii scado ou scaderea tenaiunii. • Yarierea vlteze! prin mrc¥orarea frecvenfei are avantajul ea sa obtin caracterisLici rigida, dar are dczavantejul cre~el'ii euplului eri:Die ~i de pornirs, cure stnt Invers pl'oportionale eupatratui frecventsi. • Nota,. Dad!, se pl'ocedeazilla' 0 mic~orare a freeventei, miesortnr] In acelasi timp ~i tensinnea, sa o:ht.-in carac:.teristicile artificiala din Iigura 4.29, III acest fel se mentina 0 rigiditate sulicienta a caracteristicilon, cuplul critic raminilld constant. Gama de regla.j in domeniul vitezelol' .inferioare ajunge pina la 10 : 11 varierea fi1c1ndll-se 'in 'trepte sau conhinuu ,~i Jiind necesar un conver-tizorde freoven~a corespunzntnr-, c. Varterea
pt'i n modiflqarea rezlstentet din circuitul rotorlc

Caracterisl.ica meeanioa n: ,= f( 1J1) esto I'cpr8.z8ntafll.1n fignra 4.30 ~l este 0 paralela 13.axa cuplurilor, c~e tr~ce pl'lI?c punctul no de pe .~~~ vitezelor ~i este l,im'itaL}\ de cuplurile -:~l A:!rrw,,, l~ care se I 0 duca iesirea din smororusm D. motol'u!m ~l d~CI opnrea I:u. '" , In c~zul motorului sincron eu poll tnecati, valoarea cuplului electro-

-¥~M':,

magnetic

are. expresia ~

'.lV1 = MpIM::Sin01
undo e ests decalajul lutl'e axel? polilor ~impuluiinvll'titor statorie .~i axele polilor de nume contrar aI ,I'oto~lllll1, . . . '," ,_". C· -I U I M' rna,,,", este constant "I depinde de caracteristioile I etelel ~l ,up ." _
a fi posibili.t pormrea, rnot:orul~li smoron m SUI CHI a ~I (I a masini au xi I iare, SO roloseste pOl'll~r~a ill aSl)1c~on: " '". x Rotorul este prevazut ell 0. COhVI~ de pornll'e 10 asn~__ ~ro~, ,1d~'~~lCd .~u cea de Ia motoarele asincrone, Pornirea se face cu, j~~~\~Ul a: ea I otol'~ca lnchisa pe a tczistehti1 ~j nu mai in rnomentul apropiern de vrteza de SlUPentrn

ale rnotorului.

,."

'_:-

,.

fa .x

r, f~----------~~~IJ ~ I) , __
L:

v,

figura 4,22 s-a adttat posihilitatea varierii vitezei prin introducerea rezistcntelor itl circuitul
rotorie.

In

cronism este alimentatii eurent cont.inuu.

REZUMAT

eu
II

~,< t;, (/2<0

Nj < "2

Fig. 1,_,2-9, Carne teristibilo mccan ice artindale ale 1'(10orul 11 i asinoron ll'itazat, t Ollt-iJlute prin vUl'iatia SimT)JtaJl~ a tl'ocvent-ei ~i tensiuni] de aJillliJutal'Q,

Cu ett rezistentele introduse in circuitul rotorio stnt mai mari, viteza scads, gama de reglaj Iiind de 3 ~1. Reglajul nu este cuntinun, Ia motonralo <in pote,l'c mica deoarece

Aq\onurilecloc'trlce ell vai'io.\.io de vitezil se Hl.ll'cciaZfl prin indiei de colitate: gama do regla], sensul ----A.-------.,.-:+-------U;-;'>----~,l 0 "'Ir;QX IT! "ada-tiei de vileza, finetea -vi'il'iat.iei -AI -kl:m{fX de "tteia, variatia cuplulul admiFig. 01'.30. Cal'act.crigtic~ I\1ecanicil /1 = f(M) sib i! In domeniul de -vuflat.1e n -VI Qiatie nvit ,~ molorului " slucron,

56

57

VltC:Z1!l1 mers in gol 9i a ITitezBide mel'S tn sarclna. de • . Oaracteristicilo artl'[iciale ale motoarolor de e.c se obtin prin variatia urrnato, .d'l\)l' pal'a~etri: lensiunea, de alimentare, reaistenja Jndusuiui, Iluxul d~ excltatre. statelor dspoml reo J'nr~a energrei.
Pl'!nare~ Pornirea motoarelor de c.c. S8 face pe Cl\l'act()I'i~tici a!'l.if~cia~e, ell ajulorul

~?i,l'~ndam()ntul

instaJatiei

psntru

Yal'iUIia de viLezfi ~i raportul

diltll'g,

Yaria:iia

vr;R1FICAREA

CUNOFINTELOR.

'

'.

reo-

i. Care sln] metodele de ol)!inore a caracteristlcllor arfif'iciale ale motcarelor? 2. Un motor de e.c, derivatie are curentul de pornire Ilmltat constructiv la 20 A. Se Iuloseste 0 rezistent;'l de pornlre de S oluni, R0zistenta indusulul este de

:noioa,l'eiOF' de c..c. S8 poate oJ)Cine rHil) contraconectarea

111. =
8/1

~j

prlnrccupa.,

3 ohml. Care este tensiunea nominala a motorului?

S . In ce.mod 30 ,5cnrtcircllHeaza rezistentele de pornlre ~i (rlnaro.ale unui motor de.' c.c.? ~. Un reostat de pomire poate fLfolosit ~j pen trn reglarea do vitedi.? 5. Care este ralatia de legttl1l.rii. [ntro Iluxul inductor ~i curenlul princlpal la

2 TilI~

_!_+'~
s
.II,
__:

rnotorul seria?
6. Cum
58' ohtille inversarea sensului de j'ola~Le Ill. motorul do o.c.?: a - I!rin inversarea cenexiunilor Ia indus?

~h '=

Kv

- lr
r

Oaraeteristicile
MIl =

11 1 ~

UT
/;
creste S'll 1)111 constant
SII

.meeaniee
ale motorului Priu Prin . artiliciale
I

b - prin inversarea conexlunilor ']. Penlrn care valcare a rez istentei

Ia :i:nfki:;mrarea de excllatie? indusnlui so ohpne caraoterisl.lca

1,111

limita

motorului serie?
8. Csre.stnt cele doua posibilitfl·ti

asin CF'O}l.

C1'8~te1'8aT8zlstellj;ei 112 ~ \sd(derca teusiunii

.

9. Go slnfcuplulta-itio 1'1. Co Iactori

j}1!J.'

de a frina dinamic -;;i aluneoarca cdtidi. 8,,?

motor serie?

u: {J _

scade il:f/t
S/l

constant

Prin variatia
Irecvenjei

cr€Jj.terea
Irecvsntel scaderea
"

{{
-

scade
r

r, _

stude ,Jl"
01'05"0 Sh

Jrecventsi iV/aJ!rNral"ea motoruiui asincron : Pernirea

creste Mit

\-

Fl~inan~a

I
-

- dinamtca [contraconectars prin to Urea 1'0torului in sons opus clmpu1ui lnvlrti I ()l' , prm schimharsa sensului ctmpului invir'ti LOl',

~-

rezistenje

rotorice

de pornire

reducerea

tensiunii {- cu comutator stcn,.ltiungbi - en autotransformator

cuergiei in I'e~ea

eu reouperarea

10. COS13 inlirnpH elnd cuplul do pornire Mp osLe ma1111Jcd,ecH cupful r€'.7J.slen'l? po.t Ii modi.fjcati pentru cbtmerea caracterlstlcilor al"litic.iale ale motorului asincron? 12. Caee.stnt avantajele ~i dezavan tajelo caracterlsticilor artificialc objinu te priu vadat,itl; re.ziillentelot' din circuitul l"otoric? 13. lla.l' prin variatia tensiunii de al imentarn? 1ft. prin variatia Irecvenjei teusiunii de alimenlare? 15. Care stnt metodele cele mai cunoscuts de pornire a motoarclor asincrone? 16. Cumse. reallzcaza regimul de Irlnare eu recuperarea energlci Ia motoarele aslncrcne? 17. Cum. varhtz~~cuplul de rrtnare la Il'lnUrea Ciinamica §i.la (L'1mrroa contracuren t a motorului aaincron? 18. Citr!l..'.slfltcele datl,a re.gir.nuri de. contraconectare la metorul aslncron :;;1In ce

nar

constau? 1\). Oeme tode'se. u tilizea'l.tL pcntru variersa

vi tezei de rei tat io a mo to rulu i asincron?

Vatierea {- prin sohlmharsa rmrnarului de pori ttl I\Upei - (Jl'~n vari~,pa com. biI\aUl a ,ten,siunF ~~ fl'ccven, tpi de alimcntare - pun modlflcarea l'e~lstontel dill nircuitul I'otnrlc.
J.1if

otOl'ul sincron;

- caractesistica n = 1'(.;11) l'igida - pcrnirca tn asincrun.

tntro

-M'mitx

~j

+ 111,,)[1";

S8

Studiul proceselor tranzitorii este Iuarte important, detw,l'ecc. pe~'mite ca porrtru 0 aetiono.re da:tii sa se st,abi:e~,sc5_ daca procesul tranzltOl'lU rsspectiv eoreapunde eu cerinjele aqtlOIWl'll.. . .• . • Cerintele ac~ionarnorsint multiple ~j sa amintesc aici ctteva dintre ele ; , ibil t _ timpul de pornire s,i fr:lno.re sa fie c,tt, n~Ht'lsovu~t pos: 1. , pen'1'll a slimina timpii morti in. ac1;ionarile eu pomm *1 fl'~nal'J freoVe!1t..?; _ variatia vitezei la pornire s,i .frtnare so. ~?- fIG prea ['apld~~ pentru a nu se atinze valori inadmisihile ale aceelera,tll101' 9,1 de.c.eleratJ~l?r_; ~ I _ euplul de l)Ol'Ilire.s,i Irmare sa nu atlllga va 1on ina d rrusi b 1 e din punot de vedere mecRn;lC; . '. ," ,'. r, . _ cUI'entul de pomlre ~'L fJ'inare sa Iie mGnpnu~ int1ve ~lmlte care n~ pot crea ~ocuri dKunll.toare in retea l}i nu pot dUM latnoalzirea exagerata a motorului.
B, PROCESE TRANZITORII ALE. ACTIONARILOR DE CURENT CONTINUU CU MOTOARE

CAPITOLUL

REGIMURJ TRANZITORII

iN ACTIONARILE

ELECTR:ICE

A. NOTIUN!

GENERALE

• Starile stabile. Motorul electric se poate alla in stare de repaus, de fup.cyionar~ pc 0 an\l~i~a ~reapta de. ,:i~eza n ?iil'ei~ Ii corespund anun:t.lte v~orl .ale cuplului JU 91curentulhi L, sau. de fnnctionare 1a parametrn norninali nm M , In' In toateaceste eazun, mutorul se aHa tntr-o " stare stabila, sta\.Jonara, dac'a paranretrii luati in considecai-ie so mentin constanti, • l1recerea dlntr-o stare st:abiUi, de ]'ullctionure iii alta are earacter de: - pornire (atunei cind se trece de In 0 viteza iuferioal'a (zero)' In una supedoara) ; - fr1nare (atunoi. ctnd se trece de 13.0 vil,8za superioara Ia una inferioara),

In aces t paT agral se va st udia procesul tranzi t.oriu e10ct1'0 mec anic din timpul pornirii motorului dedv-ape de cUl'lm:t COJ~.LlllUU. Pornind de In ecuatia Iundamontala a mwcarl1:
M=
)," -~,

]Vld

+M
dil
-

j.,

u _ GD~

375

(it

,If' ,fJ:1'

Pornirea ~i lrtnarea motorului TIll se Jac insl.an taneu, datorita factorilor care se opun trecerii de la 0 stare stahila 10.alta: --: inertiile rnecanice care so opun accelol'aX'IJ ~i decelertU'ii rnaselor in nuscare ; - inertrile electromagnetice carese opun vfl.I'ia.\;iei hrD~te a tenSilJJlii in circuitele electromagnetice; - iner~iile termice care se opun cre§terii bruste a canLitatii de caldura degajatetn Iierul mnsinii ~j in tnJa~ural'i, Pornirea 1]iMnarea motorului electric slnt deci caraoterizate prin procese tranzitorii mecanice, electromagnetice ~i termice, in. cadcul carora, tntr-un anurnit interval de timp, viteza, cuplul 1]icurentul l~i, rnodifica valorile corespunzatoare initiale, atingtnd lasflr~i('ul intervalului valorile corespunzatoare sti1rll finale.

~i tinind searna cil 10.motorul ~leri~ra'\;~e cU.r'erl~ co~thl,uU ,c~plul este d? proportional cu curantul tranzitorru ~ pl'lll (Hrcul'LI1] indusului ;

M = em cDi = C:ni,
BEl

poate .scriet
GD2 dn L ;11' C". . =-_--,11'_.,.. . 375 dt(J1~

(5.1) electric pentl'u

In acclasi tirnp se pnate serie eeuatia motorul derivatle de cureut continuu: U =E

echilibrului

starn

+- Hi

= e,,<Pn

+ Ri
(5.2)
61

U = C:.n

+-

Rl:

,60

{5.2), se obt,ine:

Daca se deduceexpreeia

lui i din relat,iu {5.l) <9i

GD2. R dli , ,. 375CcCm dt

S0

introduce

hi relatia

c.

u,-_

n _1_

+ __!!____, ir"[ ,
e.c-,

In fjlJura 5.1 osle repro .. zentaLa t:>gralic vaniatia vi-

1"

In aceast.a eouatie sc introduce ;~i se no.teazu.:

vitexa ideaUi de rners in gol:

no=-, C GD3. H _
-----",.----0-, -

•
T
A

•
j

375CrGm

(5.3)

-,

Ecnatia

devine:

c.c;
.-J'

TIt J.{ t

== t.J.n..,..
(5.4)

no = n

+ T d.I' +6.nr. dt

tezei ill tim pul pornirii. In figura 5.2 es ~e ~eprp:zentata in~afic variatia , vit> •. tezei tn cazul -pormrn en re_zoisten'~a de pornire cutrei tcepte.: s; R2, R3·, Po prima treapti1 de pomire, d~ Ia ~impul Z~I'Q la III in eircuitul inrlusului este inclnsa rezistcn·t,a Rl ~l constanta electro.meeanici1 are valoarca maxima:

1/1' ----------

Fi<T, 5.1. Val'iatia vitezel de rota(.ie n tn.. ti~JlU] pornidi' rnotorulu! derivajie de cu-

rent

eontinuu.

I'll aceast.a ecuatie diierentiala de, gradul in'tti no este viteza ideala ·do mel's In gol, n - viteza de rotatie 10.un moment dat, T - constanta -eleotrorneeanica, iar 6ft,. - caderea de yiLezu datorita cuplului rezisosnt, 'Termenul '1' dt rep.!l·ezinta caderea de viteza datorita cuplului diuamic. dn .
'Cit

ne'tica Iiind mare) atingerea vitezei de regirn n, ar nece-

Constanta

elootrornag-

nUl~le~'be ~i

Constanta elsctromecanica T contine a~l'belements eleetrice (C;, R), .~iclemente mecanics (C;'" GD2), arc dirnensiunile unui limp ~i se mai

;so fa-ce mat greu.

• De. l'ctbint: Procesul ta'anzitoriu rle crestere .a vitezei este determinat de censtarrta electromecanioa T. Cu cit aceasta este mai mare, cttderea de vi~ozli. datorita cuplnlui dinamic esbo mai mare ~i pornirea p'rh1 rezolvaraa eouatiei (5.4) se obtinc:

timpul specific de accelerare.

n =nr (11,; n,.)e-T (5.5) aceasta Iiind legea exponentiala de varlatio a vitezei in timpui pornirii motorulni de curcnt continuu derivatie de ]0. viteza inii;ial;l n;
7lr

sita un t.imp tndelungat, dar :in mornerrtul t1, 10.va- ,& k--------.---."..------,.-----r--100.1'03. n1 a vitezei, se scurtcirculteaza o par Le (Lin I'll~ zistenfa si 'in circuit I'(unine inc1us~ ~ezisten'ta R2 mai rIiiea. Constanta electromecanicli To este ~i eo. mai mica ~i vite:za creste mai scurtciecuiteeza din nou 0 parte din !ezi~ten't,a. fji 1'(\.mine in circuit rezistenta R3, constanta eleotrornacanica, Iiind T 3' In .momentul "3 se scurtciecuiteaza In.tl'ea~ ga rezistenta de pormre.~) cons banta elootromecanicti are valoarea ceo. '111m mica.:
repede.

nf

In

momentul

'l2 .%8

= no -

6.np

-repJ'ezinLa valoarea de rogim a v itezei motorului, care S8 oh(iine 10. sI1qitul proeesului tranzitmiu. Practic, in cazul pornirii din sf.area de r:epaus, dupa trecerea unui ·,t,lJ1J p t= 4 T ;

e- 1') = O,98nt, -deci vi toza de .roLa'f,ie este ruarto apropia:t:l de valoarea de l'egim.
n= n,.(1 ~
·62

1,1'

l"ig. 5.2. Val'iat1a vHo.zej doe.~'ota~'i.~,~ ~i ~ C~l-' rentului .' in tirnpul pOplll'll ,ell l'ezl~len'~~ Ull tnei trcpte, lulnd in caosidoratie n~mml !'cg:l!nult ll::l.llzi loriu ~1()c.ll'<)lllO¢[lIIIC.

63',

Pe curb a exponential a caracterisata de aceasta constanta electromecanica, viteza creste, tinztnd sa, atinga valoarea de regim n,,, Prin folosirea rezistentelor de pornire s-a lliarit timpul de pornire total, datorita maririi constantelor electromecanlce, dar -s-a asig01'at 0 pornire "lilla, cu acceleratii ~i ourenti in Iimitele admisibile. In f_igura 5.2 este arKtata, de .asemsnea §i vardat-ia curentului absorhit de indusul motorului in timpul pornirii, lntre Iimitele Ill] ~i 1m, corespunzatoare cnplunlor J1IM fli 1J;J", pe haza cai'oI'a s-an caleulat rezistentele de pornire, Va'l'iutiu 1,0 timp a curontului este exprirnala printr-o relU'~ie similara eelsi deterrninata pentru yitezQ: i
=

CAPITOLUL6

ALEGEREA A

MOTOARELOR

ELECTRICE

DE ACTIONARE

1,,+

u, -ll')e-

Decsehirea constii in Iaptnl ea t.uratia ni~be curbe exponentiale curespunzatoare asimptoticcaflre valoarea de regim IT' C. PROCESE TRANZITORIJ

crel}Le,

iar eurentul seado dura treptolor de pornire, binzind

(5.7)

CRITERII CARl: STAU LA BAZA ALEGERII MOTOARELOR ELECTRICE DE ACTIONARE

ALE ACTIONARILOR ASINCRONE

CU MOTOARE

difieil de detcrminat, deoaroca necesitl1 rezolvarea unor eena:~,jj de echiIibru electric ~imeoanio de 0 fOl'ma cornplexji, In, acesf caz, este neoesar casa se apeleze :;Ii la metode grafice san grafoanalitice.

Variatia in tdmp a vitezei de rotatie, cupluhri ~i curentului

sin] mai

Fiecare ma~ina__ de, lucru are 0 caeaoteristiea meoanica determinaM. printr-un graiic de sar~~a. .. ... ..".... . Asigurarea Pl'OdllctmMtn masmu de Iucru .tn eonditii e?onoau~e l}l a calit1iti-i produ~ului .s~t cont?~~onaw de> ,aslg:n:al'ea .unUl motor de actionare cit mal potrivit conditiilor ,care 11 stnt 111lPUS~,. ... .~ Proiectantul detenmina tipul de motor', co 0 caracteristica ruecamca caeeaatisiace optirn 0 anumita .actionar~: _ ." ,. , Regimul de funofionare Pl'OP!?Um~§inll. de lu_cr.u constituie lIll. (act?r de haza in determinarea alegeru celui mru l)Ott'lVlt. motor de aot.lOllIue. Puterea mtrtorului ales trebuia sa fie cit mal apropmta de puterea nece-

VERIFICAREA

CUNOFINTELOR

1.Ge

eIeotn I lor?

faclOl'1 so

OpUIl

l.recerii motorului

de la

slaro stabHa

la altil_f?.i
~j

Care

esto

La aceeasi putere, gabantul ~l co~tul motorului stnt eu aUt mal sea zute cu cit viteza nominalii este mal mare, . Parcnrgeroa integrala a tuturOr?rit~riilor de alflgere,. cunoasterea tnturor cerint,elor procesului tehnologie §l tncadcarsa acest~Ula_tn ansamhlul

sara. Reductoarele introduo pierderi g~plimentm'~ de a se I,ine seama Ia dimensiona~ea }Jyterl~ moto:ruIUI."

carOl'
,

compensara .. .~_

2. Ce tenomene d1i1mi1Loal'c Sf! eyiL;\ din studiul proceselor mitsuril or eorespnnsa toare ~

kcl.llzitol'ii

apl ioarea

actionacea rnasinilor de lueru.

econo:m.ic,.p~rn-U~

alegerea

corecta

a motoarelor

electrioe

pentru

3. De la ce ecuajii pcrnoste calculul l'egillluilli tranzif;oriu din tlmpul pOI'nil'ii motomlul derivatio de curont continuu? 4. Co Iactorl. inJlf.uenIeaza eonstautolo olecll'omocanice de tirnp ~j cum so poate act,jona nsupra lor?

B. REGIMURI DE FUNCTIONARE

Functionnrea motoarelor eleetrice se olaSi1'ica in regimuri tip dup11. modul tncare este a-tins echilibrul termie. . Una dintre earacteristicile de hazii tnscrise pe pli1cuta m?toruhll est;~ regimul nominal de [unciionare pentru care a Iost construit. Cele mat importante rsgimun de Iuncj.ionare slnt :

• Begfmuleontinuu (de Zanga durata) Be sa.carectecizeaza printr-o funetionare ou 0 duruM suficienta ca echiliheul terrnic sa. fie atins. Temperatura maxima este atinsa 10, echilihru, dupa care motorul fW1C·t-.iO.... neazacontinuu fara ea temperatura sa mai creasca. • Regimnl de scnrta durata RSD. In acest rcgim, durata de func .... tionare 10,puterea nominala estemai m~ca decit durata necesara ca eohilibrul terrnic S'a_ atins. La. 'tirnpul til (fig. 6.4) motnrul ss opre~te ,~i-' He urm,eaza nn repaus suficient de lung ca temperatura initiala 00 Stl tie' restabilita. Se fabrici1 electronrotoare standard psntru durate de func-: tionare de 10, 30, 60· §i 90 min. • Regimul intermltent RI prezinti:i cicluri de Inuctionare care nu depa~0sc 10 min I}i care se i~epetil. identic in toate Iazelo : tncarcare, mI;11'~' 1rigol, pomire, frtnare s,i repaus (vezi fig. 6.5). Raportul in procente dintre dnrata indircarii :;;i duratatctala a unus ciclu se numeste duratii relatira de lucru ~l se noteaza DA, S'b fahl'ica eleotromotoare pentru DA 15%-,25%. 40%, 60%.

lla 01(w.x' T ssmurneste 001\;starrta: de timp a tncalzieii, 'Tangenta in oriee puncf al 'Curbei~i verticala in aeelasi .punot determina pe dreapta (1 = 0pwx valoaraa constantei
-de .tjmp T.

-~
11

I
'1

Eehilibrul terrnic este atins ta masinile de p utero mica SUlI \()U. ventilatie fori;ata. dupa 2-3 'nrc, Ia masinile eu putori mijloeii ~i mari, dupa 4.-8 ore iar Ia masinile inchise, dupa ':7 -12 ore.
.2. DETERMINAREA

-:jDURAT)\.

t
'

Big. 6.1.. Reprezontaroa gra:fica~;) ()cua.tiei cresterii de temperatura. ..

PUTER'1I MOTORUlUI CU SARCINA

iN REGIM CONSTANTA

DE lUNG)\.

,.

(RC) -

C. ALEGEREA

~I VERIFICAREA MOTOF\ULUI DE fNCALZIRE

iNCAl.,ZIREA MOTOfl,ULUI ELECTRIC

IN

FUNCTIE

:vornpelol', ventilatoarelor,

In tr-un asern enea regim Iuereaza moto arela henzilor trarisporteare, . Se CLU10S.C. cuplnlrezistent M r, raportul transrniaiei i ~irandamentul '1]. Se calculeaza cuplul nominal ilin = Ml' i_ ~i puterea nom inala ne-

4-,
t

'I)

Incalzinea motoarelor elsctriee este determinata de pierderea de energie. Pierderile mecanice gmt prod use de frecari de Jagal'e ~i de ventilotie. Pierderile hi fier stnt produse de Val'la,lia Iluxului in circuitele magnetice. Pierderile rezistive se produc tn lnfqsurari. Pierderile se '~ransfOl'ma in ci'ildu.ra ~itemperatura p~l'tilor componente ale mctorului se I·idics.. La Inceput, caldura prcdusa de pierderi determina ludi1zil'ea moterului, Treptat, 0 parte din caldu.ra din oe in ce mai mare satransm ite mcdiului inconjurator pina ce se ohtine echilibrul termic, Echilihnll termic se considera atins dupii mcalzirea ruotorului la, valoarea admisihila, restul ca:Jd.urii produse transmittudu-se rnediului 1nconju 1'.lLo 1'. In flgura 6.1 este reprezentata grafic ecaatia.cresterii de temperc)Vul'a

r.

'ccf>al'ala turatia
,

nn

a motorului Pn =

mat in Nm, So alege din catalog un motor -egaHi lui Pn•

.3\ DHERMINAI\£A

Mnlin 95~

fn care cuplul este expri ..

Be

cu puterea rmediat supenioara sau

, '

PUTERIl MOTORUlUI IN CU SARCINA VARIA-BllA

REGIM DE. lUNG)\. IN TREPTE

DURA·TA

(RC)

e in Iunctie

de timp., 0: = 00(1 - e - Ji).

Echilibrul

'Carmie

esto atins

111 regim de lunga dq.rata cu sarcina yuriabmi in trepto ]tJcl'eaza, de -exernplu, motoarele rnasinilor-nnelte de prolucrare a rnetalolor. In diagrams de sarcina din ligura 6.2, motorul electric fnnetionea:?;a ~reduratele de timp t;i ... lSI]a_ dilerrtesarcini Pi ... P61 carora Ie.ooeespund 'pior-devile, QJ ... Qs' Dimensionarea mutorului pentru a face fat·u unei incarcari continue Ia sarcina cea mai mare, de exemplu, P2' conduce 10,supradimensionare ; in 111Lcl'ya]ele '3, t'l ~iis motorul fiind Incarcat la puterile PL, P3i P!l'~i' tIl
I '

5*

Pierdenile variahile
f!,J12 flt,fl't --2'2

fiind proportionale I1P1;UT

eu patratul ca.!

curentuiul

= k1 R,
2 ... S,l

I'ezulta

!1,f(,

1--

pI
II

!f;,{j_:;

I I I 1JI5 --+---1--- r--- ~

I

----1---

.~

1111

-\tL 2

+r h
2•

12

. -\..

curentul

eehivalent este :

o t.,
Fig.
(j.2.

I
I

te '

I I tJ
f;

I
I

:
t~

J J II

2 1212

+ ...

I:

gi'm (to Iucru con tinuu

]'j(\biHi.

Dlagrama

do sarcina pentru

111 trcpte,

ceu tncarcare

va-

re-

Fjg, 6.3 .. Folosirea

~ablomJlu).

• Verificarea JnCll1zll'ii motorulul prln metoda ClIpIull1:i san puterfl eehlvalente, Pentru nrulte utilaje, diagramele in sarcina se CUllOSiJ 1J} Iunetie de ouplurile. sau puterile cerute Ia arborele motor. Cuplnl eohivalent se obtino din relatia curentului echivalerrt facind tnlocuirile necesare :

Po mai mid decit P2' lnseamna oil va fi .Iolosit nerational, Dimensionarea motorului pentru a face fR~& unci tncarci:i,l'icontinue Ia Ps conduce lli sulrdimensionare. • Detenntuarea puteril motornlui princalcnJ. Pentru Iiscare interval de timp se calculeaza pierderile de putere P ~i cantitataa de ci'ildura dezvoltata Q. Din cantitati1(j de ealdllra rezulta supratemperaturile 0 care so aoumuleaxa tncepmd de Ia temperatura merliului amhiant 01 presupusii zero . • Determiuarea putm'ii motornlul po eale gratieiL Dupa cum s-a Rl'atat in § C1" lieoarui motor Ii este caracterisbica 0 constantil de Limp a tncalzirii T ~iuntimp necesar pentru a ajunge Ia echilihru termio, Cu aceste date specifics motorulni ales,se eonstruieste un ~ablonl reprezentat eu Iinietntrempta In Jigura 6.3) care permitetrasarcn rapidd a portiunilor din eurha supratemperaturilor ab, bk; •.• $ablonul Inloseste atit pentru incaJzll'c, cit ~i pentru racire, conform indicatiilor din figura 6,3, in care til este un interval de timp ciclu, th+1 - intervalul de Limp urmator, iar elL este supratemperabura eorospunzatoal'e lui tho o Vetifical'ea illc..'tlzirH mototulul prin metoda eurentului echlvalent. Aceasta metoda este sigttl,u. ~i de aceea este eel mai mult folosila. in pmctiea. Rationamentul prin care se Iucreaza cu eurentul cchivalent in locul pierderilor soh ivalerrte este urmatorul: daea se separa pierderile echivalente ~j snma pierderiler treptelor fn .constante ~i variahile, toate pierderile eonstante stnt egale Intreele ~i se reduc, deci pierderile variabile eohivalente sin t egaJe eu suma p ierdorilor variahile ale trep tel or.

Metoda. euplului echivalent nuse poate aplica la motoarele de ourent continuu ell flux variahil, Puterea echivalenta se obtine din relatia euplului eohivalent, fac1ml lnlocuirile necesare: .

4. Determinarea puterii -motorului l'(bregim de scuru; dnrala (RSD) In regim de scurta durata (R8D), timpul de Iunctionare t este astrel Iimitat Inclt in timpul de repaus 10 temperatura revine ia va10 afea initiala, . In i'igma 6.4 este rea,B prezentata diagrama pierderilor Q ~,ia supraternpe- f)i<A f----"'I---,;r----_.-""'I Jlat1.U'jJor f) In RSD, / I _ - _ _. I Exemple de motcare / ..... .-1..... : care Iucreaza in RSD slnt ./ J-.-;:;:::::J"'----I eele ale poliz 0are}or. ::::---Functionarea 10. timpul activ 't,,, conduce la incal· I zirea QIl ~i 10. snpratemperatura 0". In practica se Itl eonstata ca timpul activ tit este rnai mic de:oi'f. 3 Ta, Fig. G.4. Diagrarna picrderi lor ~i supratemperauncle T; este constanta de lUl'iJor in RSD.

69

timp

a tncalzinii ifl,r 10 eel.e nrai marc stanta de Limp a racirii mot.orului). Pentru regirnul

deaH 41'0 (undo

l'b este pentru

con-

sn

cit ~i motoare construite special peutru nare standard de 10, 30, 60 !}i 90 min.

se pot Iolosi alit motcare construite RSD avtnd durate

i.Ie

Tim puJ de IUCI'll repaus:

1:"(1,

Insumeaza

tirnpii

de incurcure)
= "l~

iar to, toti timpii da

de t'unc~loDurata

ta = (I + l~

+ r:; ;
i",+ t.Q

to

+ tJ + to".
prin

noLiva reluJiv'u de lueru DA[%J = ~

este expcimata
100
U,

!'claVa:

5, DETERMINAREA

PUTERII MOTOfWLUI

IN

REGIM INHR.MITENT

(RI)

=~ 100.
to

In regim infermitent se l'e.peta identic cicluri de eel mult 10 min, In care timpnl de functionare nu permits atingerea eehilibrului t~~'mic, dupa cum timpul de repaus nu perrnite redohlndirea temperaturii uu~iale1n' .
6.5 este reprezentata 0 .iagrama ineaia ne sarcrna L1l • Pe ourha 1, pornind deIa temperabura mediului arnhinnt., so ObS{1I'V8 cres,terea eupratemperaturii pina la schilibru. Pe curba 2 s;- observa osoilatia supra:tempm'alUl'ii Gma\,: 1)8 durata de lW}al'care I.a ~l On!<~x pe . Iigura
v •

Din diagrarna

foaIa din Iigura 6.6,

/0

rezuJta:
""

.DA[W]

t,,+

/',1

f1'

I~+ ,;; th+ + to. + + + to

tIl
t

I"

x 100.

10

ID

d'

1~1

. ~.

RJ

l'aciI'e;

tn repaus, conditiilo de l'aeil'O ala mot(mdui So inrallta~esc. Durata activa t'cia'L.iva de lucru corectata depinds de Iactorul de corectie pentru

durata

Supratamperatura

repansului

IT'.

maxima

ell puterea .P ec ~i Q"", In acest :fel se ponte rleterrnina 0 ecbjyulent,& ln~re intermitent ~i una tn regim continuu.
Legatura dintrc eupratemperaturile maxime

G.lli

.' . < • .' S-Ul' ob~lne IU(JfUld.In rcgrm continuu

0

DA[%J=

.'

[(~ +

~ta~

X
~/.o

1.00.

sarcina
O)n<!:t'

in ragrm esto data

"

Edli\'al:~l'ea sarcinii Intennttent«

O.u §i

de relatia: BalLI = 6max

Lento:

grama r0£lHt din Iigura saroina d..i(l f'igura 6.6, Sarcina echivalenta

ell 0 sal'cinapcnuanenta. Dia6,6, a so poate branspuns in diagrama 'ideala de b. p.l se calculeaza prin metoda manmilor echiva-

(1 + I:'~ ']10) = 0 (1 + i_ ~). f:l

I
·TfWX l-a

PT
p

t~1

+ P~ l~2 + ," P& I;' t~ + l~+ t';;

p

Haportul constantelor de 'timp a 'incalzll'ii ~i ri'icirii se numeste Iactorul de corec'tie pentrll' dl.cite ~i esto subunitar,
R= I~

r--

P"-

T -< 1, T~

Fig. (i.6. Diagrama ideala do sIJ.I'ciJla In .l'egim in term \ tOil I.,

grama t'eaHI. de sUI'ciru1 intermitentd (fig. 6.6, a), cioiul i)1begl'8J 13flL&1,:. D urata to este mai mica decit 10 min,

• Detenntnaro» durate] active relative de IUCl'lI. 'in dia-

ta:

to
to

i'
(J

Fig, [;.G, Diagrama de sarcjul:

aJ'G alll

; I> -

tr ansp usn,

70

·71

• Reenleularea puterii motorulul in RI de la 0 duratlt de lueru In alta. Sarcina Hi poate Ii recalculata astfel co. un motor RC sa 0 poat.ii prelua, Pnterea norninald, turatia ~i capaoitatea de suprainci\rear:o aleaceluia~j motor difera dupa modal in care este Iolosit:
(Pn)6o

< (Pn)~o < (Pr..)u < (P~h5' (nl1)l~ < (n,J25 < (nn)1o < (n,,)oo' (M ll5 < (1l:1'lh5 < (Mn)(tD < (i111i)00'
lI

Revenirea de la M~ In Mo Jasa rnotorului o rezerva de cuplu bib, cfwepermite revenirea turat,iei pina. Ia fbI (pe aceeasi canaeterisnica 1): ' hi cazul in care caracterietica n aleasa ar fi 3, caderea de vHeza piua lao n4 nu Jusa motnrului l'ezerva de euplu nscesara Elirnecanismul se va oprl. Durata relatjya asocului de sareinjl esto determinate de raportul:

fro

't'=,.£L.

2T

unui motor eu puterea lucru DALse ponte reealeula puterea acestui motor iucrn DA.z:

Cunosctnd caracteristicile

PML 10. durata de

PDA2la 0

Momantul de volant raportat la.arborele motorului pentru a prelua vlrfurile de sarcina se calculeasa en :reJaj:ia: GD2 itt care il1t). este cuplul nominal, oronii.
D,ALEGEREA TIPULUI

dm'at5. de

=!. 375 ,NI"

'l
'S:1l /11)811

alunecaraa

nominalii *i"'no LUl'at-!a sin-

e,

D ETERMi.i'lAF',EA PUTERH MOTORU LUI PENTRU CU VOLANT

ACTIONARI

ElECTRICE

CONSTRUCTIV

A-L MOTORULUI

EX8mpli;: prese mecaniee, masini de ~tanVo.t, ciocane de forja. Volantul aoumuleaza energia cineticd c.lnd sarcina este redusa ~i 0 cedeazd cind apar vtrfuri de sarcina. Socurile de sarcina preluate de .mntor sa . aplatiseaza. Puterea a'ieasa penbru motor 18, 0 . aotionare 011 volant. este redusa rata de aceeasi ac(i_ionare, dar l11ra. volant. In (igura 6.7 S-a1.1 reprezenbat ; in cadrannl J -eara{)teL'is~ica mecanioa a unui OJotOT' asincron, in cadranul diagrama de sarcina pe M care trebuie 15-0 preia, iar in cadranul 11 - diagramele n = f(t) pentru treisituut,ii de lucru, La apuritia.- §ocului de sarcina de Ia 111'0 In Jl1~,vit'c·zo. se reduce de Ia nI Itt (1'2' pe caracteri stica 1t - f(l) - 1, deoarecc ouplul motorulni M esto mai miedectt M 1; intervalul de timp in t Fig. G.? Analtzu slipilitiitii unei care se face reducereu de, yitezu este tl acticlllttrl C\I' volant. (durata ~o.cului).

tn

rv ~

Condi (.iile de IuCl'U dif.erite impuse demedi ul in carese desfaso aru procesele de Iaheicatie au determinat construitea UIl,Ol' game foul'le'Iar0'i de t;ipu_ri de motuare care cliJcl'i1din pUDctUJ de vedere at gradului ~i'n protectie, , • HI'adele uomtnale 110protc,ctle contra, Ilah'lIlldel'ii eorpurllor stritiIlf'l sl it llcllidelol' sin] stabilite In sta.ridUl'dele 532'5-70 ~i 625-71. Gradele de. j)l'otecpe slut muroate ell literele IP, urmate de ;do~a:cifr« caracteristice, ?!rima ci{hicara~'beI'i~bcaindiCiap!'otcct.ia contra uliingeri.1or,~i patrunUCI'Il corpurilor stl'i1me, in Ielulurmator : L p~oi;eQtia contra atingerii jntimpli:itoar'e cu 0 marc suprafa;~;a u CQJ'pUIUl o.meneBc ~i contra p-utl'underii unor 'corpuri solidecu un diametru men mare de 50 mm ; e: pt'.Q'Leq,t-iacontra atingceii eu dogetole §i U l)utl'und:erii corpurilor cu diarnetrul peste 1215 111m; 3. proteetia lmpotriva atingerii 611 unelte ~i alte obiecte similare de dimcnsiuni mici, in general tmpotrtva patrunderii corpuriloc str}iine en diamelrul de peste 2,5 mm: ., 4. protQc'Cia impotri'Vil oMrrg81'ii cu unelte sau alte ohiecte similare de di.mensinni mid, :in general tmputriva pu:tnmdel'u corpurilcr striiino cu diamutrul. peste 1 mm; . 6. pl'otee~ia contna atingerilor ell orice reI de mijloace ~i partial lmpotriva prafului.; 6. protectia totalu contra praiului.

72

73

doua,cif'rii carasteristjca se r?f~di ,~a protectia contra pil:trundorii lichldelol' ~l arc urmatoareles-e:mmftcatll: o - ial'u protectie ; fill ,este l;.npiedicat.a pat.runderea Iiohidslor ; 1 - proteci!a contra p~catur~lor de apa provonite din condens ; 2 - JJr.oLect,~a cuntra pl~~tudJ9r care cad pe dir{)ct,ia vGI'Licala'; 3 - ,protec~:~a cpn~ra ploi J ~onslderate ca piciHuJ'i care cad sub unghi de maximum 4;:)"lata de verticala ; 4- - pl'otect.i_a contra $t1"0l1i:~Ol' picilturi din or-ice directie ; dc 5 - pro~ecy~E\COuLI'a stropilor sub form{i de jet din mice dil'cctie j 6 - protectia contra conditiilor existente :pe puntea navelor ; 7 - protect-HI. contra putnrntierii apei Ia seufundaro Intr-un iiohid : .8- ]~1'0'LecFa contra patr'undGl'li apei Ia soufundare intr-un lichid Bub presrune,
-r £XCWllllI. Un motor IPsa nu perrni.to atingeroa purti!ol' sub tonaiune avtnd diam lrul mol mare de :2,5 rntn (3) ~; nu [lcrrnile l)5,lrundoJ'ea,sLI'opillll' vngbi tnai mare de 45°(3).

,1

ell scule sub un

0. problem~ deos.eb~t1:i I') constituie rnediile cu atmoSrSI'a ()xr>loziva. In mln~le de caL'bulll ~I alte see_to,are industrials, in fmlcl,ie del l'ondi,!,iile locale ~l ~le exploatare, este posiliila formarea UllQ)" arriestecuri exploxive de gaze, vaporr, oeata sau praJ,lI;nprellna cu aerul atrnosfnric, ln cantitate suficienLa IJ1Cjt, prezinte pericol, Stand".rcil1l 6877/1 ... 6.877710-7'3 so, J.'cfera Ia conrliti ile l.e hnico gonerale de calitate pentru eohiparrrerrta destinate sa Iunctioneze in atmosl'era exploziva. . • IhlJln, domtmiiJ,~ ,do tlr.stina1i(l slnt atahilite dou:u gI'lIJJ(l de eohipamente electrice j grupa 1- echipamento cu protectie antigcizu:loasa, sirttbolizate Ex. I; grup« 1i - echipamente au protcct.e. antiexploziva, simbolizate E x. II. Grupa IT so sub d ivide tu ftmc'l~ifJ d.c caracteriaticile suhstantcior care ganerE\az~ uLrn?s!et'f1 explozj',va ,~l hI r,unc'yie de temperatura maxi mil de sup~afuta "nd)~l1(;a. Su.bffrupd(~, ije.temnnate de caracterisuciio substanicior ~Hl dlferenlduza pe hazel iuterstitinlui maxim admis in ccnstructiilo capsulate antidetlagrante: '

sa

II A-O,5 mm; II B·O,.3 mm; IT C-O,2 rom.

Subgrnpele determinate

de temperatura
a

maw/:mrZ de sl,ljJf'a(a{i'r sin:t:

Ti-450°C; T2-300°C; T3-20.o C; T~.135°C; T5-100"C; T6-85~C. Pentru echipamentsle eleol,I'kll destinatesa Iucreze lJ1 locuri In care Ilf~ rlepl]J~c pra] d.e oarbune, se ia In considerare temperaturu 131}mocnire, «a 1'8 1uru teaz i't ·te:mr erat ur a maxi mJl de s up l'ar H}a I a 200°C (T3).
74'f

GIl lUOduJ tle i1role(~tie reprezinba ansamhiul mi'lslil'iiol' specilice aplicate unui echiparaent elo,~Ll'ic pentru trrrpiedicurea aprinderii atmoslerei explozive amhianto. Echipamentela electrice serealizeaza eli urrnatoarele mcduri de protectio: 'd-capsulul'B a.n1idcllogl'anlii. Carcasa eohipamentului este capahila '.ga, snporte 0 explozie interna. datol'ata piitruTiderii in interior a unui auiestec explcziv.pein tmb:inari San alte cai de trecere, AparaLul nu sufer'a avarii §i nu transrnita esplozia in atmostera Jnl)o:n,juri1L'oare; p-capsulare presurizatd. Pal'vi1e porieuloase ale echipamentului elecbrio slnt arnplasate Intr-o carcass Ineare atmosfera explnziva este prev@jUi si excJusa de prezenta unei nl.moslere protectoare presurizate (;If: axemplu prin, vsntilatie fortata cu aero proasp:it sau gaze iner-te)'; i-sig~!r;un!a intrihsccif. Un circuit, electrdo se defineste co. avtnd sigul'anFi intrinseca atunoi cind aprinderea atmoslerei explosive prin sctntei sau efect termic. cste exclusa, atrt Ia functienare normalU cit ~iIn COllR ditii de deleet ; 'l-tnglobare In 11!isip. AtouI electric ~i efectul terrnic slnt neutralizate din punet de vedere aluprindei-ii atrnosferei explosive, prin Inglobarea :parti1or periculoase ale echipamentului nlectrio II nisip ; , o-imersiune 'in ulei. Piirtile per-iculoase ale echipamentului electric stnt imersate in ulei, astfcl inolt arcul electric, scinteile sau gazul Iierbinte Iorrnate sub ulei, 111.l pot aprinde atmosfera exploziva de la supl'afala uleiului ; e-siglll'an(a mitrit,$, La echipamentele electrice care in mod normal Iunctioneaza far'~ indUziI~ excesive, areuri §i. sctntei, in interiorul earcaselor se ian masuri supli mentare Ja,ta de cele adop tate in practica industl'ia15. obi~nlljLa, in vedorea obtinerii unei securitati sporite, s-mod special. Aprindorea atrnosfereiexplozive. este impiedicata prin alte rnasuri declt ccJe definite In eelelalte moduri, Din exernplele care Ul'mef\za, rezulta. otdinea Inscrienii simbolucilor, a~a. cum slnt maruate pe etichetele echipamentolor electrioe. Ex: d II A T3 - pl'otccFe antioxploziva, eapsularo antideflagranta, suhgrupa JI A, clasa de temperatura T3; Ex: p II T5 - protoctie antiexplozivil, capsulare pres't.}rizata, grupa II) clasa de temperatura T5; Ex: 0 I] T2 - Pl'.o'tcctie antiexploziva, .imersiune tn ulei, grupa fI, elasa detsrnperatura '1'2; Ex: d IIII B T3 - protectie antigrisutoasaei antiexploziva, capsulare anti dell a:gran'Lii, grUIHl. 1 ~i suhgrupa B, clasa de temperatura 1'3.

, . ~reb~e l'emarCa_,t
§~

prot,sofia t!npo[(ipa exploziilor nu asigurd implicit 1~ plo~ect~~a norm tla tmpotrioa attngsnlor, patnmderii corpurilor strdine

:B.

a Iiehidelor, . Simbolizarea aparatajulni electri? in conetructie exploziva este iden'twa cu aceea pentru masibile eleetrice.
R E Z U MAT
oare 1m seama

se construlesc pentru regimurl rrominala de rllnctionare de moduUn care este atlns echilibrul Iermic. Aleger.ea ~i I'eri(icarea moto/'ului~ electric se lace tn f(lncFil de lllclilzire. J.n. reglm IlI;term.t(J~t se calculeaza durata relativa de Iucru, aJeglndu-se motof"j <9_lcd~lCeel mat apropiat. Duratals relative de lueru standardizale sint 15 25 40 ~I 60%. . . ., ,

M_otoarele_ electrlce

CAPITOLUL

ACTIONARI

CU

GRUPURI

DE

MA$INI

Vo:anl!t~ fo]o.sei1t~p~ntl'U act10nariJe slectclce cusoeurl de-sarcina, permittnd se ~1egjea UlllU. motor m~n IDIC [dectt mol,oru! necesar aeeloiasi ac1;ion~ri lara volant). . n: fu,!clle de mediul in care se d(J$fu'joar(, procesele de fabl'ica}ie moloarcle :se }Jeg ~m~du~se. s?amn de grad \11 de protectie necesar irnpotriv:a prlh·u·aQClj.:l .plr~f~11~1§I aper, Pentru medii explozive sa aleg motnare In executic a n .rexp ozrva. ~.
VERI FICAR EA CUN0$T1

NT ELOR
pcnlru
0

1:penteu: motor construit

110

dl\rat/l de Iunctlonare

de 90 mm .. este lin moLol' '

a-H.e'? b-RSD? 2. Care sste cuplul u·alii o1uctl'om?lor de 10 kW l1i 1 500 rot/min? ~~8.calculeze p u terea echivalan la pen lr;p diagrarna de

iii:,;

sarcina

dill

4. a-direct raport " so ."... Pl~Leroa.nomllla p In ce .' acu dunata acbivll, relativa de Iuern? . PWpOI ~Iona , ])- myers proportional. 5. Sa SO caleulese puterea unui electromotor de 10 kW ell DA 40% pentru

ana

P [kW1 fO -------.....--

DA 15%. 6-. Se cere sa se alea,ga un electrometer care s.3. aibao pro.

tectie contra atingerilor au orice fel de mijloace l1i parpal impo-

trivapralului,

precum 91 contra

:Vig.

6,.8. Schema.

ele.ctrica a unurgrup 'ratcr-rnntor.

gene-

stropilor cu :picaturi din orice directie. Care este gradul de- protec~ pe contra piitruudenii cnrpuri101' slT/Hne ~i a Iichidelor C-OIlform BTAS 5325-707 aIP113;

Grupurile de. masini sfut utilizate: _ porrtru ohtinerea unor reglaja de viteza en caractedstici suporioare din pUJ;lctul de vedsre -a1 gamei de reglare, precizie otc.: _ pentru ob~±nerea unor caracteristioi mecanioe de 0 anumita forma; _ pentru realizarea UnOI' sisteme de transmisie S'iucTona. t11 cole ce urmeazii se va deserie pe sourt principiul de \\luctionate al urm atoareJor grupuri de masini: - gl'lipul generatOl'-mot01' i _ doua masini cuplate pe acelasi arbore, una Iunctiontnd in regim de motor) iar cealalta in regim de generator; -arborele electric cu masini asinorone. • Fe schema gmpulul gen0l'ator~motor, prezentatd. 1.0. Iigura 7.1, se observa eli motorul asincron MA, alimentat de la reteaua trilazata ell eurent alternativ, antl'eneaza generatorul de ourent eontinnu ell excita~ie i)1de;pendenL.aO. Generatorul alimenteaza direct de la hornele sale motarul de curent. continuu cu exeitatie ihdeplmdc,nta. 1Y, iar ML este masina de lucru pusd in func1-iune de motor. Excits .. iile EXG §i Ex.'!l ale generatol'ului ~i J'espectiv motorului stnt ~ Alimentate de la exeitatoarea E montata pe aoelasi ax:cu motorul nsincron :f}i generatorul. , In cil'cuitul de excitat.ie al generatornlui estepre:vilzut i-eostatul ReG ~i inversol'ul manual K. In eircuitul de excitaFe al rnotoeului este preva:illlt reostatul ReM' Inversorul R serve~te pentru inversarca sansului de rotatie al rnotorului M prin mversarea tensinnii la bornele ,generatorului .. Raportul i.ntre turatia .obtine aste: de 10 ... '12. nominala nnlji tUl'at.ia minima nnw, ce se poate

b - TP5·lb;

-lP23.

76

77

-n
1

d_!-FfJI
ML

-I- '

..
10 •

I!.

t•

b)
;,l;'ig. 1.2. C uplarea pe ac~ 1a,~ .. i arbore a nou masini nslncrone _pentcu w;ig\ll'area S~!lbllttit~ll la vllozii: de rolKt,i(l l'edusa: a _ schema cupl~l'ii cetor rioua maslnl] b - c<l-f[wteristlclle mecantce.

1,-

Fjg. 7.1. SCberila eJccl!'ica a unui grup generator-motor.

Garna de variere a turatiei poate fi mariUi prin .<;11ibirea clmpulnii motorului j][ eu ajutorul reostatului ReM' In cazul alimentacii motorului la -tensiunea nominala Ygensratorul exeitat Ia maximum), turatia sa. poate Ii marit& de circa 2 ... 3 ori prin sIai:d'l'ea clJ-1IPului. • Frtnarea se face _prin deconectarea tnfi1~uri'irii de e_xcita~ie a generatorului EXa de Ia SUI'S/). de alimentare §i ceneetsrea ei pe 0 r'ezisten~a defrlnare, ' In aceast~ situajie, tensiunea electrornotoare a motorului devine mai mare dedi tensiunea eleotromotoare a ge~ehiJ,oruluil E}yj < Ea~i rolu]i188e schimha: motorul devin= generator, iar generatornl-motor, Generatorul G lucrfnd ca motor eu flux: diminuat, antreneaza InoLaI'U] .asincron MIa valori ale turatiei rnai mati decrt valoarea de sincroaism .. iirElOindu.. in regim de gener'atoI'~ ] .. ' . Energia cinetica a motorului M ~i a mal}inii au luoru _ML8Ca(lrep(lde~. realiztndu-se 0 fr·tnare eompleta, care ponte 11urrnata do inversarea sen'sl~lui de retatie, prin oomutarea inversorului K pe pozitia in care 1nHi,,, ~ural'ea EXG este alimentata din non de Ia-excitatcare, dar cupolaritute, inversata. • In figura 7.2, a este re prezentata cuplarea pe aoeIa~i arbore ~J doua masini asfnerone, dintre care una functioneazo. in regim de' motor, "iar cealaita ln.regim de generator. Accf3t.gl'Up rqe rnasini aaigura funotio.narea stabihl Ia 0 viteza redusa,

In fioma 7.2, b sint reprezentate Gar:1cteristicile rnecanice 1 ~i 2 !ftle cr)o/"c!oua ma~jni ~lI'ezultunta lor 3. .. . ..... Cal'actel'istiea m0callidi rezultant.a oste 8UI1Clent de l'lglda pentru
-vitsze

GI hi fi g'l,u:a 7.3 este. reprezentata sehema unui arbnre electrle ell '1l1otoa.1'~a.sillCl~on;ue eu l'costat eomun, Acesu sistem permite sincronizarea vitezelor de rotatie a dona motoare .asincrone care nu stnt cuplate mecanic tntre ale.

mici,

~~ig. 7,3

Arborl'Jle electvic cumotoal'0 a:;;incl'onc ell rcostat comun.

79

...78

C.?ndi{;ia ca sistemul s5. iunctioneze in regim normal, este ca para. metrn ambelor motcaro sa fie identici. Dac5 unghiul de dcc~}~j {}= 0, atunei curen~iicare circ~ll-a prin rotoarele eelor dona masmr stnt egali §l suma aeestor curenji circuM prIll reostatul cornua. Dadi. incaroarile calor doua motoare nu stnt egale a~un~i cUl'en~ul egalizator care ill. nastere circula direct Intre cole dou~ crreuits rotorico, in alara reestatuhri. Cuplul fi.ed(r'(li,illoLQr poate fi privit ea suma dintre ouplul nominal si Dac~ apare d~ci un unghi de dscalaj 0 > 0, atunci aluneearea va cre§te,lUI' 'c.'Llplur'q~ dez~oltate de motoare VOl' fi mai mani ~i va apare euplul egalizator, nnghiul de dscalaj tinztnd (lat1'e valoarea (}.. o.

cuplnl egalizator,

'

CAPITOLUL

a
A ACTIONARILOR ELECTRICE

SCHEME DE ALIMENTARE

~I COMANDA

Schernele de alimentare ~i comanda simplificate, tipice pentru POI"nirea, varierea turatiei ~i frinarea motoarelor electrice utilizeasa aparatele studiate _in capitolele anterioare ~entl'u: - proteetia circuitelor, motoarelor §i personalului de exploatare ; - conectaroa motoarelor Ia ret-eana de alimentare ou energie electrica; - va I' ierea tensi unii de alimentare a tnfa~ urarilor .motoarelor ; - varierea rezi~tel~t,elor suplimentare introduse tn circuitale Jnfi'i.~ural'jJol' ;

- varierea fluxu1ui .inductor al motonrslor ; - cornanda pornicii, varierii turatiei sau Irinarii. Simbolurile utilizate, preoum Ili rnodul de reprezentare al schemelor de alirnentare ~i oomanda stnt standardizate, pontru 0 rnai u~oa.r:a IntolegeI'll a aeestora,

Schema de alirnentare ~i oomanda este reprezentarea grafica conven~ionaHt a instaJa1,iei de aotionare eleetrica, adieu a. tuturor masinilor ~i aparatelor eleotrice, pracnm ~i a legi1turilor dintre acestaa, Circni6ul de forra, reprozentat eu Iinie groasd, contine aparatele pentru consotarea la ro\,oa *i pentru protectia trnpotriva suprasarcinilor ~i scurteircuitelor, preeum R,i rezistentele de pornire, reglaj sau frtnare, Circnitlll de comatuld, reprezentatcu linie suhtire, confine aparateJe de comandd (butoane, oontrolero, 1'01(0) ~i elementele de cornanda ale aparatelor de conecture ~i protectie (bohine de anclansarc, contacte auxiliare), Logaturile dintre masini ~_i aparato sint reprezentate in ordinea lor Iogica, pentru a permil.e tntologerea l1$onra a sehemei.
81

I
.I.

POR:NIREA $1 INVERSAREA SENSULUI . ASINCRON iN SCURTCIRCUIT,

DE ROTATIEA
DE PUTERE

MOTORUI,.UI JVllcA

• Elomontele ])J'ineipale aJe sehemei (fig. 8.1) sint lU'lIi4to arelez - electr8Tl).ot:oru.I ml; - <wuf.flctOl:ll'ele, cl, 02 pentrupornire ~i inversarea sensului de rotalie, comandate prln butoane de cnmanda, $> Pornirca motornlni: - s.e apasii li,utonul b2: • anclau~eazaql care: - prin c.a.n.d, (oontact auxiliar normal d:(lschis')s:e i'!H5ne; ~"jwiri c,a.nJ. (contact nuxuliur normal inr;his) blochea-,,;1 pe (3) - prin C.P. (eontacte principale] porne§te in!) insens direct: anclo.n~etl.za, '~:J. car-e: - prin e.a.n.d. se retitle; - prin c.a.n.l: hlo,cheaza pe c1.; -prin C.P. porno~tc 1))'1' ln s{)ni>invers. e Opl'irea IUotOfllln,i ' Pentru aceasta se apasa hutonul OJ ~i ,arrLfel dec:lan~~azr(, t.1,se de.schld C.P" 80 bpJ:e.~t() mi. Observatic. Dadl rnotorul (1 fllI1C'\,ionat tntr-un anumit seus ~i s-a -dateomand« do eprice, 0 n1)'ua po rnire.ln sens contearpoate Iicomandata •

dupa scurgerea tirnpului necesar pentpu oprirea cO,ffi'p~eta, a mO:Eor~~uL Joncaz contrar ar avea Ioc 0 fdnate pnn cuplare mversa, schema nefiind' prGglHita penbru aceasta, ' COI~tacto],111 Cl alirnenteaea mutorul ell succasiurrea normalaa fazeJ(w' R, S, 1" iar euntactorul C2 ousuccesiunea T, S, R, Care asigura inversarea sensului de l'o.tatic,
8. PORNIREA C.U REZISTENTE DE PORNIRE IN iN FUNCTIE DE TI.MP" A MGTQRULU(ASINC,RON

CU

CIRGUITlJL INEl.E

ROTORIC ...

- (lac/e .~capasd hutonul bs:

• Elementele ]lJ.'incipale ale schemer (figura 8.2) slnt - motorul asincron ell inele nIl ~i rezistenta de llOrnire trei trepte r1 inoTusa in circuitul rotoric; RST

l1rm

toarele: tJ.'ifa,za:tucu

e5
o-L, .. ;-.

IlJib2

e4

c(-J
dT

/'1

QI"llired cu rezi!>ten:te de pO!'l111'etn circuitul j·oljll'i£, loflln'cpo limp, a III 0 toru Iu j asmcron cu in ole. ..

d0

, 83

- contactorul ci pentru conectarea motorului Ia retea, eomandah prin hutoane de; comanda ; '" ." - contactoareie C2, Ca, C4 pentru scurtcirctutarea rezlstenyeI de pornire r1) comandate prin relee de Limp, • POrnITe3 motorulul: - se apasa btuonul hI: • anolanseaza Cl care: - prin c.a.n.d. se autoretine I - prin c.a.n.d; alirnenteaza bohina d11 . _. prin C.P. porneste motonul mIl cu rezietenta f1. in circuitul rotoric. Mororul m1 se acc~IeI'eaza ~i dUI?a i~tel'valele de tt, t~, (3: . - cupleaza succesrv dl! d21 d3 ~l prill c.a.n.d. alimenteaza bobinele

eS

Fmp
.
w

(2)

- anclanseaza 03, C'II! 04 care prill C.P. scurtcircuitenza treptela de pli 1"]111'0 ale ;ezistenlei rl' ~ " . .' Motorul Tnl se accelereaza pina la turatia nommala. II Ol)rirea motorului: ._ so apasa hutonul b2: • se dezexcita C1 ~i so opre.~te motorul ml; • c~ C31 C4 se dezexcita reintroduotnd in circuit rezisterrtele 1'1" • ()hservap e, Pornirea rnotorului asincron ell inele, cu l'ezis:Len~,e de pornire incluse in circuitul rotorio, se. poate face ~l )n I:unot.I~.. de ell rent san de turatie, dar so }Jrefera pOl'lllrea tn Iunctie de limp, Iiind mai ll~or de realisat s,i de conbrolat,

c3)

04;

'.

Fig. t:l.B. !"l'iIw.rea

dlnamica

a motorului

asincron

in scud circuit,

C, FR1NAREA MOTORULUI ASINCRON iN SCURTClfKUIT

1. FRiNAREA DINAMICA

• Elementale principale ale sehemei (fig. 8.3) stnt urma:Loarele~ - motornl asincron In scurtch-cuit InJ; - transforrnatorul eoborttor m2 ~i redresorul In punto n1 pentru alimentarea eu curent eontinuu a statorului In timpul (dnarii,; - contactorul Cl pentru coneetarea 1£1.etca a motorului, cornandat r prin hutoane de comanda i - contaetorul Cz pentru fr1nare, comandat printr-un rsleu de Limp. • Pornirea moturulul:
-

redresorul n . ~fot~rul fdnRaza ~i dupa trecerea t.impului necesar pentaru Irlnare : • cupleOl,z~ad1 ~i prin C;1:Ii.t taie alimonharea bobinei Cli ~i a propniei .sale bob • Ol>servath3. Schema prezentata realizeaza fr1nare~ ?inarnica in Iunctie de tirnp.. prin dec?[(eciial'ea de la retea a motorului ~l coneetarea a doua faze ale statol'ulm La 0 aursa de curent cnntinuu. .
I]l

d~ee]an~eaza Ct care: - prin c.a.n.d . .l$i taie autoreWterea;. . - prin c.a.n.t. perrnite alimentaroa bobinei c2; - prin C.P. dcccnceteaza motorul de la 1'(J'~e~1 deolanseaza C care: - pr!.ri c.a.n,~~. .~ti~o~e~iue.; se ". - prIll c.a.n .. . tale ahment.area boh11l1ll.. c1, L - pein C.P. alimenteaaa primarul transformatoruhri
9

mz

me.

• •

se excHa C1 care se autorejine, F1'in3l'oa dinamid'i:: - se apaflii batDnul.bp•

se apasti btuonul

O2:

2. FR.tNAREA

PRiN

CUPJ.;AR.E

INVERSA

• Blementele ptlnoipale ale sehemei (fig. 8.4) stnt : - motonulaeincron In scurbcieeuit m,~ cu rezistcn.to. de fl'inate tri-

~azata 'd 85

. - contactorul 01 pentru conectarea la J'eteu a motorului comandat prin butosne de comand:a;' l - contactorul 02 pentru Irtnare pi-in 01;1)1&1"0 lnvel'sa cornandat PI'; relsul U!. ) n !{eleul debut'Hjie f! 1 e~te astfel construit Indt in stars de repaus COl)t.actele .slnt deschise, Jar In stare de Iunctionare se tnchids fie eontactul 1-2, lie conbactul 1-3, cerespunzator sonsului de rotat.ie al rnotorului, • Pornirea motornlui:
<

deelanscazii C care: - }lri.n' c.a.ll.t~ permite alirnentarea din nou a bobinei - prin C. P: der;onecteaza rnotorul de Ia rfi\tea.
9

Ct'
~i ouplul

Observape. Rezistentu

l·1

arc rolul de a Iimita curentul

tn . birn pul frinarLi.

iii.

SI3

butonul bl: • declaneeasa 01 care: - prin c.a.n.d, i~itale autoretinereaj - prin e.a.n.i. alimenteaza bobina c2; - prin C.P. deeonecteazjt rnotorul de In ret"t;la; , • decla~~eazi'i. .C2 care prin C. P. conecteaza 010 L01'ulla retea en razele inversate prm re7ilsEen'ta 1'1' Motorul frine,azi.'i ~i til momentul atingr-rii tlll'atiei zero, ccntactul 1~2 al releului de turatje U1 se deschido, deci: .
se (lpas(l

• •

apa.~rJ buionul b~; ss exciUi 01.) care se "all t.oretiuc, Ftina.rea prin cuplare i)lversi').;

VI\RIEREA TURAT\EI CU REZl5TENTE DE REGlARE A.sINCRON CU INELE

LA MOTORUl

• Elementele prlneipale ale seliernei (fig. 8.5) a) sint urmia;oarele: - rnotorul asincron en inele In.l en rezistonta de pornire ~i I'eglare 'tFifazat9. 1'1 l?i el~cttom[tgnetu I de frIna Sl; , - contactoarele Cil C2 pent.ru coneetarea motorului la rete a ")i inversarea sensu lui de rotatie, cOlTIitn,d.9.1,e prin controlerde cornanrl ,; ; ~ oontactoarele 02; C4, Ci) pen t.rusourtcircuitarca treptelor dn pornlre ~ireglaro, cornondate ppm oontrolerul de comanda /11 ~i prin releole de ti.r"Qp da ~i (14· ' Diagrama inchiderii cOll,1/aotolo1' eontrolerului de oomanda lil esl.e .o.aUJ: III f'igura 8.5, b. e Pomirea motorului: S(J puuc canirolcrul bj ]Ie llozi(>ia zero (oontactul Ltnchis}; cuplear.atl1 ~:i prin c.n.d. se ulJtol'c1.ine ~i ulimentead schema de

«;

e8

-se pune controlerul pc pozuia 4 .tnaime" (eontactele 2, 4, 5, 6 1nchlse): • ancln.n~eaza C1 care: - prin c.a.n.d. ulimentcuzi1 bohinn d2; - prin e.a. ri.i: blocheaza pe 02; ~ j)rin c.p. Jlorne~te motnrul en rczisb8n1.a or! iuclusK:in circuitul .r,otol'ic, iar eJfl.Ctl'On1tJ.gu·etul 81. actiOU'M,za trina perrtru ridicare a sahotilor. r Motoml accelereaza ~idupa intervalole de timp tl, 12, f3: CD eU]Jlcaza. d2) da, d~ ~i prin c.nid, alimenteaea bobinelo C3, C"11 "51 II» Mc1an~eaj';a ca, 041 Cs ~j prin C.P. scurtcirouiteaza treptele de P0I'nire ale rezistentei rl" Motonu] se accelereaza pina la atingerea t.uratiei nominate. & VUl'ierea turaj;iei motorului. Daca se pane oontrolerul pe c alta pozitie, de oxamplu pozitia Z ;,tnainte") anclah~caza numai contactoa1:018 C2 ~:i,C:;l deci moborul 50 accelereazd pina In tU1'at~ia: 11.1 corespunsatoare Scnr1.cil'Clli[,5.Hi uneisingure treptc a rezisteI1t.ei de pornire. ~i roglare f}i
eOlJlh)
II ~

oomandii ;'

Fi'g. 8,1>. Frinarea

prln cuplare

hwel'stl

fI

motorulu!

aaincron

in sct'u·.lch·cuH.

sa

functioneze

'on a.r.eastfi. 'bwai;i.c.

86

87

oj

Daca motorul fUlIc{.ionea'la ell ~,utatia norninala, N:zisteIi't.a de pernire ~:i reglare l'iind compIet I>cyrtcil'cUitata, ljIi se trece controlerul pe exempl u de pe po~ti (, 4 "inain te" pe pozitia 3. ,,1;n.ain'Le",declauseaza contactcl'Ul c5 ~i fI.eintr.oduce in circuit treapta de l'ezistenta corespunzlitoare. Tura\-ia ruotorului scads 113, valoarea 11<jl, cotBsflUllZaioare iunctionarii eu dima b'lJ_Pie s'(n.1J'tci~~cuitate. La treoerea de Ia () v~teza infcrioadl. Ia 0 vite.zB. superioara, prooesul traneitoriu c.ste cnntrolat ptin relee de timp, .Oprirea motorul ui: ~ se P1U.I,C comroierul pc po:.i(ia zero (contactul 1 i:nehis): • d8clan~eaziito'ate oontactoarele 11]rslcele de timp ; • 'i~i pierde alimerrtarea eleotrornagnebul de Irina ~i lasa ~raho'~;ii sa presezo cuplajul fduei. . • ObS01'ya,l,:ie. Funetionarea schemei pentru p.o;dtii1e "lnapoi" ale controlerului so explicii similar, sensul de l'ota~ie 301 motorului fiind inver sat. . Rezii:)ten+[t r 1 este inclusa in circuit aUt in Limpul pornirii d.t ~i in timpulfunctioni1l'ii motorului pc trapterle lL1j'a~ie mai mini de.cU turatia w.nnlIlaii1. Din aceastU causii, l'ezisten01o de pomire !;Ii reglaro 'trcbuie Sa fiemailurgdimensionatedeeitrczistcnt-eJede.potJl.ire.prin care treeo cutent numai in Limpul POl'llil'ii.
E, PORN1REA CU REZ[ST~NrE_ DE PORNIRE A MOTORULUI DER1VATIE DE CURENT CONTINUU
1. PORNIREA

IN

I'UNCTIE

os

TIMP

4 3 210
f

lnalnte

tn,Opoi

2 3 4·
X- X
X

x x x. ,
;< x

x
X

4
Fig:. 8,5.
l'o~,lSle[\\,; mlrod IJSO 'ill circuitul (6toric a:l [L'iD [oj'llll\] aslilC!nm cu iriele,
~ari)lTea

x
.x

'" Elemontelo prin-eitialo ale sehemel (fig. H.B) shit I~rmrl'toarele: ~ mototul de curent continuu ml GU Infa~ut'fU'ea de ex.rit·atie Ex, prev4zut eu rezistenjele de pornire pL, I'll; ~ e.o.n.Laotol'ul c1 pentru coneotarea. motorului h re1~eal comandat prll butoano de cornanda: • contactoarele 02' Cs pentru scudc-ircuitarea l'czistenW1or de por~ nirc, eomandate prin releele de timp dJ.! d2•

.lu

t'lI~if)j cu

'i<

XX

• POJ:II.ir.ea. ntorului: m

Xx

X.

~ so apasa lwtunul Ol) • ancl'an~eaza Ct care: ~ prin c.a.n..d. a]'i1:rHlUt.ea:ZU bobina releului de timp dL; _ prin C.P. popnO~t0 ml 01.1 I'll /'2 incluse in c·il'onit.ul indusului,

88

+-

2 PORNIREA

iN FUNCTIE

DE TURATIE

• Elemontele principale ale sehemel (fig. 8.7) stnt ur:[~at~arele: _ motorul de curent continuu m1 eu )nHi~urarea, de excitatie Ex, prevazut eu 1'ezistcntele de pornire ri' r2,. r3; • _ contactorul C1 pentru conectarea mntorului 10. retea, comandat prin butoano de comanda ; ..' _ contactoarele C21 Cll! c~ pentru sourt.ciceuibarea rezistentelor de pornire, .. Not.a. Contactoarele C2, C3, "C<I, sl,nt as~rel al~.so tnctt anclansarea lor sa. aiM, loc SUeCeS1Y Ia v~ol?le El = ,Cgnu E2 =. Cen2' E3 - C,//'3 ale tensiunii electromotoare din mdus, adica 10.valcrile n1! n2J n@ ale turavici lTl.OtoI'ului.

Fjg. 8.6, Pormrea ell rezistente de porn.ire, In fUl1cIie de timp, a motoJ'l,lli.d derivatie do cm'OIH continuu.

Dupaintervalul de limp tIl clnd motorul ajunge III t uratia nJ.: • actioneaza d1 ~i prin c.a.n.d. alimenteaza bohina czi
bobina releului de limp ds; - priu C.P. seur'tcircuite'uza f'l_. Mutorul se aceelereaza In continuare ~i dup,l in tervalul de timp t'l,) cind ajungo Ia turatia 1'&2: • actioneaza dz ~i prine.n.d, alimenteazjl bobina c.,,; • anclaIl~eaZa c3 ~ijrrin C,P. scurtcircuiteazd r~. Motarul se accelereaaa pinD. Ia atingeroa turatiei nominate, • Oprirea rnotorului: - se apasii butonul b2;: • se dezexeita C1 til se Intrerupe air·cuit.pI in!, Obsen'<lf,ie. Heleele de timp sln~ reglate pentru a comanda scurtcircuitarea _re.zistell~:,elor de porniro la intervalclo dr. timp "1" t2, calculate a.sUel inert pnmirsa sit fie coulorrna principiului pomirii' in Iunetio rIn • 'declanseaza c2 care: - prin c.a.n.d. oJimentcazu

LJ
Fig.
i:l,? .

timp, 90

Pormrea
Q •

ell rczlstentc~~' de nornire,

dlJri.vatie do eurerrt

III fl_lIlGl·ilJdo ~urQtie, ,

-0011LlIIUU.

:;t

moterului

91

• Pornirea motondu1: ~ se apasd butonul b]_: .~clan~eaza c~ care: - prtn C·)' . c.a.n.d. se autoretins r , - 'pnn .. P. porne~t.e lIll cu '1) '2) '3 incluse in circoitul indusului, Pe maSUI'a ee motorul se l:\ooelereazaa'binO'ind valorile x J··2) 1'· ·a-I-" ., t'-" -. to '"I) ,"3 " t urauei, teo nsrunea electromotoars ra valorile E_I, E 21 E a si snecesiv: • . C' '1 }-;, • ann anseaza C2 care pnn .P. scurtcircuiteaza r . • a.nc1an~ea:z~Ca care pr~n C. P. scurtcircuiteaza f2 ~) • a,ncl~n~,eaza c4 care prm C.,P. sourtcirc:uiteazii I:a, In CO,Utll,ll~ar_e motorul se accelerea,za pIna la atingerea valorii nominale a turatlel. • Dprlrea motorulut. •

- se apasa b«tonltl b2:

se dezexcita
C1

~i se opreste ml'
iN FUNCTIE DE CURENT

3. PORNIRtA

• meme~tele prlncipale ~le schemer (fig. 8.8) srut urmataB.:l\ele: -;:;motorul ~e curent contm~1U 7nl cu illra~Ut'area de excltni.ie Ex Jlrcvazu~ eu rezistentele de normre f1 1 r 2,. ' . - ccntactorul 01 pontJ"u conectaraa motorulni la rete a, comandat prm hutoane de comanda;
, J;

-- eonbactoarele 02' Os"pentru scurtoircuitarea rezistent,elor de parnire, cornandate prin relee de CUJ'eJ\t. Releele de eurent dt ~id2 slnt, roglate sa cupleze Ia valoarea 1JIJ a enrentului din indus ~i sa deeuplezo J<1- valoarea 1m. • Pomirea motornlnh - S(~apaS(t butnnul br: • anclanseaza 01 care: - pnin e.a.n.d, se autoretino i - prin C.P. porneste m1 eu I'll '2 incluse tn oircuitul indusuTui. Deoarece ourentul din indus care se lnchide prin bobina dt §i prrn rezistentele 1'1) 1'2' 'are valoarea initialli (maxima) 1M: .cup1eaza di care: - prin, c.n.t. blocheaza pe 112 (nici ca nu poate anclansa dator.ita o.a.n.d. al contaetorului (2), Motorul seaccelereaza p'lna ctnd, la valoarea n1 a turatiei, curentul din indus are valoarea minima 1m. deci: • decupleaza dl §i prin c.n.i. alimenteaza bobina ell; • anelanseaza e2 care: -lwin c.a.n.d. _p['egaJ,e~te alimentarea hobinei lui 03; - prin C.P.scnr-tcircuit,eaza r1 ~ibobina (ll> seotlndn-Ie din Iunctiune. Curentul din indus se inchide acum prin C.P. c21 bobina dz ~i rezistenta 72 ~i are din nou valoarea 1M• deci: • cuploaza di §i prin o.rut. blocheazd pe c3• Moterul accelereazadin non pina la turatia n2• corespunzaboare valorii 1m a curcntului din indus, deci: • decupleaza d2 §i prin c.n.i. alimonteasa hohina Cll; • anclan~eaza C3 ~i prin C.P. sourtcircuiteaza 1'2 !iii bobina d21 .scotindu-le din Iunetiune, • Oprirel1 motorului:
-

Observa~ie. Scheme1e- de pomire tn functie de ourent so utilizeaza mai rar in practica, ~ianurne atunci crud S8 (lore 0 precizie mare a pornirii.

SB

apasa butonui b2•

F. POp,NIREA MOTORULU\ SlNCRON

FUNCTIE DE VITEZA, CU AUTOTRANSFORMATOR

DE lOASA TENSIUNE,

DE PORNIRE

fN

Fig. B.8. Pomlrea

eu 'rczig\Gnt~ db po'mirCl, t11 I.u:llctie de cnrent, a motoruloi

dal'lv·1.tl\l

de curent

conllnuu.

Pornirea in regim asineron a motorului sincron se ponte face- direct numai atunoi clnd consbructin mctorului ~i reteaua de aliment are permit aeest lucm. Alimentarea lnfa~l1rarii de excitaties(l tnchide pe 0 rezisten~5. la Inceputul pornirii, pentru a pretnttmpina apari}ia tenaiunilor ridicate, 93

neadmiae, Ia cuplarea.statorului la re~ea. Alimentarea cu curent continuu a infa~llr'ftriid.0 excitatie Til rnomentul abingerii vitezei subsincrone S6 Iace in unasau dona trupte, Momentul de alimentare a lIlra~Hrarii de oxci:tutie SB 1118ge asLfiod hwitsincronizarea fie- ell mai rapidii, ~ncurile rle curent.Ia circuitul statpl'i,j cit mai mid; iar timpul de pornire suiicicnt -de scurf pentru it -preintlmpina. supralncalzirea tnfa§urarii de pornire ·a mutorului,

]:¢

su

~rm\ \1
I,.

infa~tU'<lJ'ii de excitatie Inainte de cuplaroa atatorunominala se recomandii riumai in eR2uHlicarc-iirii. reduse .a motorului, deoarece cuplul de sincronizare cste mio. 2) Alimentarea tnra~ural'ii de oxoitatie en tensiunea Tec1nsa., adieu in trepto, se recornanda in cazul pornirii 1:0 gol a .motoarelor, deoarece
1) Alimcntarea
'lui la tensiunea

o Important:

Fig, lUI. Diagrama de varia]!e a curentulul

suceosl un aa a Ilernan
\0101'

f2N2 ~~0h8s---~1
.
.
J;,

-.

1'0 torico,

si lIux-ulul

In rolcul de

cuplulde sineronizare este de asemenoa mic, 3) In eazul pornirii motorului sub sarcina, alirnentarea Gxc,itatid- se face numai J~tl 0 ~'ingnra LrEiajJLa~i nu mai dupe. cuplarea stnt.or-ului Ia "~ensi nea no III ina lit. u Sincrcnizarea motorului sineron llOl'nit tn regim asincron ceate 0 o p.el'a1jie extrem ellj hnport;antii \ in c arese urrn fi re~ to ca ~oDu J;i1Q dee UrU(tL sa fie rainime ~i cuplurile de sinoronizare maxirne. Pentr-u a se rnaliza
deziderute, osl.e necesar ea aliment.area l'o'LOI'I)JLil eu curent con-tinllU _s& fie raea la 0 alunecarecil rriai mic·a,. In momentul cind axele pclllor B ale rotorului silJb 'in urrna cu csl mult 15-30 grade elect.rice fa'la de polii N a! SLu.~(lrului. Sincronizarea in lunctie de vi ~eza a:sigul'a, 0 pnrnire fJQstul cia prnds& -cu ajutoml rcloului de succesiune fl. u1Lernau1·.eJQ:rrotoriee, Care este 'do. lap ~ un releu de Limp ou Iemporizare la dccuplare (ou spir'fi tnseurt-accste

Obstll'YatJe. Din role matate rnai sus sa constat:} en rclsul de suecesiune a alternantelor rutorice masoara aUt aluneoarea, cit §i. unghiul de decalaj, decupllnd atunci olnd acest unghi are valori apropiute de zMO, eElenHmteJe llrinciIJalo ale .sl'1wI)'Ir:i (Iig, 8.10) slnt urmatoarele: - motorul sincron TnJ ell j_nfii~11l'i:fl'i.lc reprezenbate prin, cercuri concantrine : ceroulex'tel'iO!' _reprflzintu tn:frt~l1l'area s latol'ic5., iar cercus interior
R

'in fa~Ul\[lrea, l'olOl'_ldt· (de exeita~ie);

S

ci reuit). Aeest releu este inseriat cu un redresor useat ~j este Jega~ do 0 1'ezistenta do desc((o.rraro In cireuitnl rotoric al moforulni sincrcn, Curerrtul alterna tiv inc! us ln in l'a~ural'ea d e excitatie tn tim pul ]J ornnii, l-relxl prin bohina releului rrumai :in jumataJ.ile de perioad:fi..i1l care sonsul curentului coincide cu sensul de condutie al redrcscrului. In Iigura S,p s-a rcprezentat curenl.ul I r diu hohina relsului ~i fluxnl (J)!,) din eircu'itlll magnetic al relau lui, <1~e osto Iluxnldo eliherare.a annaturii releul ui, Senhserva cu {10~j bobina nu G3Le alimcnta~a_ ell curent intr« dona jumatilti de perioadu, Iluxul (1\ Be mentine hi pel'U1UnentJI. mai mare declt iluxul deeliberare (l)e ~i relcul IlU elibereaza tl;rlnatura. Fluxul (Dr (]CViI1C'. rnai mic deoit Iluxulde eliberare <I)(\ umai atunci n cinrl alunecarea scarle foar.ta mult ~i intervalul dintre semiperioadele CUTcntl11ni 1 r creste, iar amplitudinea acestora scatlc. Atunei raleul i~i eHbel'Ca2ii armatura ~i alimenteaza cu curent eonl.inuu iJlfa~ul'a!'ea de. excit4ie,.

cJ

Fx

l;'lg, 8."10, Pernirea

vll e:ll1,

rnotorului
ell

autotranstcrmator

sinceon

de jo",su tensiuno, in flltlc:tieda do, )11)1'11 iro,

94

- autotransformatorul de pomire 1n3; - excitatoarea rrt3 cu IIlra~uraref,l de excita'Vie Ex ~i reossatul 1'1 psntru regtarea excitatiei.; - releul do succesiune a, alternantelor rotorice d.1 tnseriat cu redresorul 11-1 !}i legate pc rezistenta de des dire are r2 din cireuitul :1nm~ura,rii rotorice de excHa1,ie; - contactorul C1 pentru .coneetarea autotransformatorului de pornire in circuitul statoric la inceputul pornirii, eomandat prin butoane de comanda; - contactcrul c~ pentru conectarea rnotonului direct la reteH) comand at prin releul de timp d3; - oontactoml ca, pentru eoneotarea excitatiei Ia tnfa~tin~J'ea rotorica de exeitatie, comandat prin releul de euocesinne al alternantelor rotorice. • Pomirea motorulni: - se apase butonulb2: • cupleaza d2 care: - prin c. n.d. se autoretine ; - prin c.n.d. aUment.eata hobinele til (l3 j - prin c.n-i. blccheaza pe 02; • ancIan~eaza Cl care: - prin c.a.n-i. hloeheaza "pe c2; - prin C.P. conecteazii autotesnalormatorul rna in circuitul statoric. In mornentul cuplarii statorulni motorului In l'-etea" tensiunea electrornotoare in rotor are 0 valoare maxima ~i o-Ireoventa maxima, egnHi eu Irecventa te~elei. Din Qceastj1 cauza: .- cupleaza di Jiii prin c.11>.1.. hlocheazh pe Ca. Motorul, pornit prin anclansarea lui cl, se-accelel'eaza ~i dupil treosrea intervalului de timp afectat alimentarii statorului cu tensiune redusii : • cupleasa da ~i) prin c.n.i, taie alimenbatea bohinei d2; • decupleaza d2 care: - prin c.n.d, !.~i taie autoretinerea; - prin e.n.d. taie aliment area bobinelor el, dsi - prin c.n.i. pl'ega:te~te alimentarea bobinei c~; • decupleaza (13 ~i prin c.n.i: numai poate aliment a hohina dzl • declanseaza 0] care: - prin c.a.n.i. alimenteaza bohina 02; - prin C. P. deconecteazd autotransformatoeul rna diu circuitul statoric ; • anclanseaza 02 care: - prin c.a.n.d. blccheaaa pe d2; - priu c.o.n.d, pregate~te alimentarea hobinei ca'l - prin C, P, coneoteazii rnotorul la retca. 96

Mot,()w.l se [tr-coi()l'(:mzu "in eon liJllHl.re p"lni1 Ia a~ingcl'ea vitezei snlrsincrone In care Lrr)huic sii se alimunheze ell curenl. oontinuu 1nl'(1~ut'area rotorict\ de cxnil.a] ic, cimi:. . • dee upleaz(l d 1 ~i prin. e.n.i. allITwni,ot;l,zi1 bobina c3; • .ane lanseaztl C;l l)ftf'B: . _ _ prit{ c.ld. dcoonectcazti releul de sucoesrune a all.emanteior l'otol'ice ell; . . .... .. _ _ pl'irt C.P. coneoteaza excltatoarea 'In m[a~tlral'ca I'QLOl'LCade excjt.a:~ie. . . Exoitatnarea 1n2 se autoexcitn, alimentind elt, eurent c~ntmLLl.l..tOLOrul motorului sinoron. Motorul so sincronizuazd ~1 tncope sa Innetioneze In conditii norrnale. • O)H'll'c.) moturulul: dezexci~a d~ §i rovine Ci - c2• Obscl'vatie. DnC'i:1. timpul de, sincconiznre r1epfl~o~Le. 0 :rtnnmib(t Iimita, pornirea t]'eblJiesa Iie anulata. Pentru aceasta se lol~se~:te ~n releu tle Limp (noreprezentat in fjguru) .caro Incep~ sa~Lo.mpol'l~eze din mornentul alimentarii stutorului 1a :!,ellswnea nominala ~I dec?neot-oazR intl'Oqg-rt HI:JU:n.l'ltl daetl :nu ae atlnge tn lirnite do bimp n~r'JIHi.le \~Lt~:a s~b.~ sincrona nceesara _pcnl'm alimeu+area en curent conttnuu a 10 j-a~ural'll de cxcrtatic.
se apasa
$0

buionul

b1:

VERIFICAREA 'I.

CUNO~TINTELOR
['j

ill) cc m» Icarulu cu pu lore m ij lucie -'ii mara nu pot

ru(ca?

pornilc

rliroot do la

2. :'1[1 !iii'

explice fl1n(:\lol1;n'flfl lul nror sohnmelnr r~J'[l a S~ el.Li Loxtul. 3. Co 1,IJilll'i do relec [III [fIst utillxate pen LI'1J controlul fl"inllrii in s hernole 111'0' zen La[.\,~ I•. Gunl ~0 [aGI') ~i III co sltuaj ii so utilizc-az(, pornirea dirccUi a motorulul
5. Cum se alimGn~o-a/,t\ lILf(i.~nl'arilo statoriee 111cazul !lo['!'lh·j i CHin auto hl'o.-nsfl)l·· mater sau reactor? fl, Cu dezuvunta] are aluucutarea Inru~ll),;lI'ii de OXGil.tl~i() in_ainto de, cuplaroa staLofulLti la tensiunoa Llomin:tli'i7 'J. Dar al lmontarea in lrepte a lnfll~\\I'rll'jj tie 8xciL(J_~ie? Ii. Co urm,*re~~o;;:1 Citro l,'sLe ]11'[l1cil'iul do ti.1tlC'I,ioIHU'\' ~>rolcului do succoslunc a
alLnrfl-t:lntolM rotoulcc?

siucron?

7-

Actidt1i1rl

"I all lQnlntlztll-\

97

ge.tic F (ulei san aer comprirnat)

:pnoHinaticii).
CA·PITOLUl 9

{t'lWaj'uJ~ s. Scconstata ea, fa:I:.ado 'a schema de actionare electrieii, tutro mctorul B'~i sarcina S s-a interpus aistemul generator 111'Ot01' (G-1I1) hidraulio sau plloumalJe avind p.ropriq aa comanda (biMaulioa san pneumatlca). Acesnsistem constituie, de Iapt, 0 actionaro electrohidrauhca (electro-

motorului

M care anbreneaza sarcina

ACTIONAR.I HIDRA-ULICE ~I PNEUMATICE

A. NOTIUNI
In unele cazuri,

GENERALE

aetionarea anurnitor i).b'T@gate (sareini) se J'(\Hllizeaz1\ unor mctoaro noeleetrice, in speta Iolosind energra unui lichid SWJ presiune (motoare hidraulioe) sau a nnw gaz sub presiune (motoare pneumatics). Au apal'ut asbiel actiondJ'ile In:cl/'ctuUce [olosind de obicei uleiul sub presiune 9i actiomZrile pncumatice Iolosirul aerul compri mat. Duell in cazul actionarilor electrice se dispunc, in general, de un sistern energetic national care asiguf"u Bursa de energie eleotrica, in cazul actionui,ilor hidraulice sau pneumatice acestea avlnd un caracter Ioeal, apare necesara rsalizaraa unor surse "gencJ'atual"o" de energie hidraulica (de exsmplu 0 pornpa de ulei sau mai ruulte constituind .instalatia (10' ulei suI presiune) sau de energie pneumatica (do exernplu 0 jns\,ahl'\,io
OIl

ajutorul

In locul rnotorului electric, mai ales })O instalatiile mobile, so poate 'prevedea un motor cu ardere interna, do exemplu un motor Diesel.Tln asemenea sistern pm.rrta dsnumirea de actionare diesel-hidr aulicd (CR, de exemplu, acela Iolosit la IOOOTilO1;jv~ diesel-hidraulica cese fabricfi in vll:ra tnO~lstd'i Ia Intreprinderea 23 Al)gmfL din Capitala). Paralele en introduoerea actionarilor hiclraulice~iplleumaUce au luat na~tel'e ~i s-au tl:fi"Zvoltat elemente de automatizare hidraul ice ."Ii pneumatice (t.raductoare, amplilicatoare, relee etc.) preeum '~i "elelrHmtele fl~i.dioo:' cmrs,Lrltite ptl h~:za e~eetuhli Coanda, care rolos~nd aerui comprimatfndeplinesc I!-fuu.c\>n logice'' ($1, SAU, NICI etc.) in eadrul unor scherne log.ice de auLomalizal'i Iluidice similare ell schemele logice 0"(( semicontl uctuare.

B. ELEMENTELE

SISTEMELOR

DE ACTIONARE

HIOR;<\ULlCA

1. STRUC'rURA SISTEMELOR HIDRAULICE

In fl'l)l(;'pe de conclltiiIe masinii de lucru (SUl'oinll) motoarele hidrau lice

pot -

de

i;j,e"r

cornprimat).

Schema. strllc·till'<tla a unei aCfioni"tri hidraullee san JHlCIWl atice (fig~ 9.'l) cuprinde in principiu gencrator-ul hidraulic (pneumatic) G antrenat do ohicei de rrrotorul electric E ~i care trail S,l ni ee D uid u 1 one r-

hidraulica
-

real iza: miscare

circulana

(de rotutie),

ca de exernplu.la

Iocometiva

diesel-

m:i~efU'e liniarn

(deplaaare), ea de exemplu In. presa hidrauUci1.

dec/rico Vig. 9.,]. Schorn::! s ~I'\J()L\.! !'uia

COrTraada

Structural, sistsmele de ac:tiomtr,c hidraulicii pot firealizate en circuit tnehis (fig. 9.2, a) sau cu. circuii tleschi» (fig. 9.2, b). in arnbele oazuri pom pa P impinge uleiul sub presiune ill motorul hidraulic M avtnd In i~0aJ'e oircularii, iar uleiul uzat 88M adus dIrect la pOu'i.pa (Iig, 9;2, a), sau se scurgo ln rezervor-nl R, de unde este aspirat de pompii. In Iigura 9:2, c s-a prezeritat schema unei actionati hidraulice ou circui b deschis ~i motor hi dr 8.U lie en mi§cal'tJ lirtJata. li, actionarile hidraulice se JolDse~t.e In general uleiul mineral en 0 Vls1'0ziLflte J'DfJusa (2-6° 'Engler Ia 50 e), realizat iI, ccnditii speciale de
G

11)1<.)1 act,ioll.ari h idrnullce

[pnsumatica),

rafiriare.
7*

98

99

j.

Ji.;b frt~sr',,·tJ~ IItf!

f
I

;j

sistemelor de actionare hidraulica stnt :

A (J{I.J:btajr::{e

principale

ale

etc.

- pompe GU dl:t,£t variabii: cu piston, (\11 pn.letli ctc.: - pampe cu debi: constant: ell l~()t,idint1-ite, ell palate Bi duhla

,.

actlune

rtEl

i2

O1'g:arie' impo i-La 11 te care al Ue I ar fi l'ost necesara, De exernplu, la locomotive diesel-hiIfig. 9.2, SL1'llC~Ul'll slstomolor hidraullce: draulice se elirninv. cutia de I\, - cu clrcult lncilis ~; rnJ~Cm'e ('ll'ctd(,,'r,; I, - cu v-it.czl:i ~i amhreiajul care in orrcult uesctns ~1 mji;car() ciI'I!UIIl,.i1' C - cu clrcult, dcsenls ~l mlsoarc lJnJhrrt.. cazu] unei locomotive diesel <11' fi fosL necosare. In plus, la puteri mati (1000 - 2 000 kW) realizarea cutiei de viteze, UCl.I' mal
ales a' ambrciajului,

- posibilitatea varierii 0011tiuue a vitezei de actionar~, existonta unui sistem de 00manda hidraulica asigurfnd poSj-hi1;tH~i multiple de rna118\71'a1'e ; - functionare lini~tiLa, fara zgomot~i farD. vihrati}; . - posibilibatea realizarii eu 1l~11rjJy~,a IOttelol' (presiunia lor) mari ; organele cornponente l'unctiontud ehirn- 'in ulei I1U ueccsita instalatii de ungere ; - d'e~i. reprezintn 0 inatalat,je ln pI us (in cascada) Intr-un lant de actionare..aceasta Lace posihila eliminarea unor

~llilstoa~l() radiale .. Rot?~·uJ R are un numar p!t, 6) dispuse fall,al, JU c,are so deplaseazd p13tO~U:'o P a carol' extrernitate semicircularn pomper. c.

. .• In

ngUl~u

9.3 este prezentata

schematic

I)

,lIOllll)Q

cu debit yariabll

de giiuri cilindriee (de cxemun numar eorespunaatov de calca pe Inelul C aJ carcasei

.itCftliNe • 1.0,1'G/{{/f]INALA

Deuusuuajelc sistemelor rle fI !if 1:0/1,10'(1 kidra ulicc S Int : - pierdr3ti l'cJ.at.iv mar-i pI'in fr'GC81'O In element-do ('0 mponente (pompe, conducte etc.), pieudari care (;I'CSC rapid ell vi Lczo, do r-1.II'g;el:0 a ulei ului: - cost relativ ridicat al (i]emcllLelol' COL1Jll0nouLo du.I;Q['iLi1 pJ'odzj,ci
deosehite In pro] net-area - pericol de incendiu
Cl.tPS

devine

pracbio

imposibila .

lora; rktlol'iLu

lnflarnabilitatii
(POMPE)

uleiu!ni

mineral.
(e ~+ J
{(em/are

2. GENERATOARE

HIDRAULICE

Pumpele 1'o}088s0 pCJICl'U tran.s'f0I'!nal'ca 'energiei rnecanice primiul la motorui electric. (diesel) rIO anergie hulraulica. Pompele hic1rallli(',(~ so pot cJasifirn astfcl:
100

de

-----

(c=-)
cu dGbj~ v,\I'iabiJ~)

Fig. !l.3, Pompa (goller'alm) hidrculicn pistoanc radia lo.

101

Prin rot.ire, dutorjliiieX'c8ntrioit1'tp; e a rotorului Ia'\'.Ii de carcasa, JJistoane-Ieeapa~a 0 miscare radiala in cilindri conform sensului de roi:catio D. In acest caz, in portiuuea a=b=« pistoanelerndeparbtndu-sc succesiv de eentru I do rntatie 0) cilindrii se umplu on ulei dincamera de aspiratie A (v. si sectiunea longitudinala), iar in portiunea c-d-a pistoanele apropiindu-se de ccntru imping uleinl dill cilindri in couducta de refuIare B. Se ohservii ea pompa W pbate schimha sensu] de reLuJare" prin modif'icarea excenLricitJ:q,jj e. AsHB), c1nd e = 0, adieu rutorul este centrat fflFi de carcasa pistoanele se rotesc In88. nu se rnai deplaseaza radial, astl'cl oa. dehitul pornpei esto zero, .iar ctnd e devine negativ (axul.rotorului trece deasupra centeului carcasei), compar+imentele A ~i B i~i inverseaza rclurlle, deci sonsul de pomp are se schimha, • In Iigura 9,4- este prezent.ata tot 0 IWlIlpa en debit variabil I_nsa (at palete, Principia), au fast, aratate numai doua palate. Pi ~i P2 care, alunectntl In rotorul R~i Iiind impinse radial eu ajutorul resortului spiral S stnt rotite in carcasa C. DatQrita excentricitatii e a .rotorniui rata de carcasa s"i corespunzator s8nSLl111i de rotatie Q nleiul este absorbit prin cond ucta A ,~i.refulat In conducra B. Practic, se oonstruiesc pompe em 4-12 paleue.

• Pompa en l'OP dintat.e din Figura 9.S Iunctioneaza Ia })rosiuni tnalte (Pmo;); = 500 atm), 1n8<1 la (lebit constant.
La rcbirea l'O"\,ilor dint ate identice 1 ~i 2 lnchise In carcasa 3 SO produce 0 rarefiere in camera de aflpira'pe 4 ~i o presiune in camera de .l'efulare 5. In acest mod uleiul din rezervorul 7- Bate absorbit prin conducts 8 ~i transpontat pe pcriieria pompei de ca~l'e din'pi angren ajelor, pentru en apoi sa fie comprimat ~i refnlat prin cnnducta 6,

Fig. 9.5.

Pompa hidnaullori cu onnstant ,;;i l'oti din ~aL(l,

dc,bit

3. MOTOA~E HIDRAULICE

tate cu ulei sub presiunc transformaonergia

adica devin motoare hidraulioe,

Teate

pompele

prezenl.ate

sint reversihile,

acestuia in Iucru mecanic,

in seJ~su] eii fiind alimen-

Practie, de~i masinile hldraulice slrrt .re~ers:ibHe, ca. ~i m~§,inile electrice totusi similar cu acestea, se construiesc in mod special rnotoare hidr~ulice. 'Af;tfel, 111figura 9.6 este ara.tat UI) motor hidraulic cu misoaro cireulara {li pistoane axiale si ell disc fix. Blocul cilindcilor 1 se rote~te

solidar cn' a~ul 2 al motorului, astfel ca eele noua pistcane se depla~eaza axial In mod sucoesiv aluneernd pe discul inclinat 3 care ave 0 rnclinare

fixiL Uleinl sob preS'i~ne intl'a prin or}ficju~ din pal·tea. ~-lrel'~Oaraimp~glnd axial pisbounele care, pentru a-*J marl volumul Cll~,~drl~, 'slut o)Jb:gate sa alunece pe discul 3, adica sa. roteaacji hlocul 0lhndl'l]o~' 1, deci
~~~

Motoarele pistoane ce

hidraulice en miscare liniara Sf) deplaseaza, Iiniar In clindri,

stnt realizate

sub

Iorma unor

.... APARATE

HIDRAULICE

Fig.

9.4.. Pompr\

hidraulica

cu debit

variabiI

~i pale til.

1n circuitele sistemelor de actionare hidraulica se 11tilizeaza 0 serie de aparate avtnd functii similare celor Iolosite in circuitele electrice. ASLfel, So l11tll nesc i:listribuitoare (sru'tiira~e), (Jane, supape etc. 103

102

• Dlstrihultoarele (omoloage htbl'OI'upL.o[ll'elor clectrico) asigul'a stabilirca - Intreruperea circulatiei de ulei in anumite conducts'; au exemplu, in Iigura 9.7 este prozentat un clistribuitol' .rctativ ell cep conic care cuprinde corpul 1 (dill o~el sau fouta) de forma conica, ln carese introduce capul (axul) conic Z (din. bronz), atansarea lDtre suprnfetele eon ice idenl.iee ale- cepului ~i corpului fiind asjglJrataprinl~esoytul spiral 3 CUl'C1 se spTjjin~i1)(3oapacul 4._Tracerea uleiului ae realizeazapnin canalele 5 ~j 6 (sccl,junea 1:1 -A_). Intr-o pozi\,ie a cepuluise permite uirculatda uleiulni tntre orifici,ile·7 ~i8, respectiv 9 ~i10, iar In alt.i1pozil,'le, prin rotirea cepului ell 00\ circulatia se poate race Intre orifioiile 'l ~i 9) respectiv 8 ~i 1fl. • ScrMi~I'i1~cle (dlstrihuitoare liniare) au luncbii similare cu diatrihuil.ourele rotative, lusa deplasaroa lop esto Iiniara. '. SnlHtllClc stnt clemente care El3iguJ'u deschiderea unui eircuit hidraulic atunci clnd pJ'csiunca intr-un sens do cinculatie depa§c~tc 0 aJ1llfniUi Va10AJ'e. F'tIDOP9nf,tl, supapele pot uvea rol de protect ie ("supapa de sigLll'anVi") deschizlnd cireuitul atunci cind presiunea pl'ca marc poate produce avarierea insl.alatiei respec Live; de asemenoa 8U pap ole asigurji cir·ru].a:tia unidirectionahl (ea 0 diodi1 eloctuica) tntr-o conducta, re'~jntnd de pia::;8J'tlfl, Iichidului 1n senainvers. In alara acestor apaeate, ln actioilfirile hidrau lice se mai fntflnesc: reie« hidraulice, eotulucie, Fittro, reservoare etc.

<iecf/Uflea

A-,4
fO

(;)

Fig.

9.7. "Dislribuitor

ro tatlv

ell C(lP {ax\

con ic.

10S

C. ELEM ENTEL E SIST El"l ELOR. 0 [:" ACTIO NARE

1. STRUCTURA SiSTEM ElOR

PN EU MATfCA

C()1lChLlcl.a

PNEU MATICE

Schema de principiu a actionarilor pneumatics cste .sirnilaracu a celor hidraulicc: generator-motor-sarcina, cu ohservatia oK eie se reali.zeaz11 numai ci:l circuit deschis (V'. fig. 9_2, b §i c). AgentuI motor iolosit in sisiemele de ac'~iona:ri pneumatiee este, de obicei, aerul comprimat Ia prosiuni do 5-6 £ltm. Ac!,ionarile pneumatiee -IH\ezirita l1rmato_al'elea(!(mlaj'e specifice in rnporb cu cole hidranlioe: ~ precizia mai redusii de exeeutare a pieselor componente ; -- 138 pot Iolosi in medii explozive sau cu perieclde incendiu: -- rapiditatea uo,¥-ion&rii mecanisrnelor comandate da'Loritadostlnderii hrusce a. &erulu'i comprimat ; - Iunctionarea la temperaturi scazute, neexisttnd pericol de congelara SaL'L sporitea viscoziLa'tii. agentului motor. Similar, dezu(!anlajeie lidt-ionarilor pneumatico sint-: -- da,todba compresihiIiLq-Pi gazelor presiunile, deci Iortele rcalizabile sint mai mici; , - prin comprimare ~i destindere rapida (transform-ari adiabatice) temperatura variaza*, fapt cafe implies necesitatea nnor ins'~cililPi de l'acil'o .agu?1u]ui (Ia cOnlptirna!'8)~i posibilitatea condensarii vaporilor de apa din aer (Ia destindere), -cupa fiind agent corcsiv pentru jnstajv.lje; ~ gazclcnu au pl'opl'ietatJ'f\, de ungere a pieselor in miscare, erma ce impune 0 intretinere suplimentarii. .'
2. G ENERATOAR E PN EU MATICE

R (sup ap a SASe Inchide) pda supap» S R care se deschide 1a. cre~tbrea presiunii. Compr0BQ,U'elo 1.11. cascada runt ~e.ahz~le din mill multe eornpresoare motlomlmdrwc actionate do un ax comun, la cure reofnlMca uti'ei tl'ep'Le Cor.esl)1.:mde ell ad misia ~n t.l'eq_pt~
v.' .

urffirHO<i;1'81

Iaptcare aslgunlpreslUl11

marl

de a,el' (20-30 atm). . ..' . " • CompreRoarele rotatl\fs (hg. 9.9) slut compuse dintr-un sl~t.OI' oilinrlric ~i"un mL~r cilindric cu 0 scne de palete pl~.sato Ob!lC In niste crestaturi ale \'oto:rul~i. In fUl\CV10narc' d a'LD1'iLa for·~elo.J'cen:Ll'lfuge P aletale sjJl:~')proiectate Spl'C periicrie, absorhind aerul din gaJel'lQ de aclrl'llSlIJ. ~l oornprtmlndn-J m camera de. iesire, Cempussorul respect)Y este racit c,? apa. TurboeompresoareJe, deasom.enca rotat ive, sJ.JlL gene.ratoare, prreumabice p"en tru dohite .rnari (3 0,00-4000 m3jll1w) ~l preSi'LUU l'HlaLiv mici (p < 6 atrn), tu.ncFonlna
Ia puLed ~i bm~a:Vii ad. m
3. MOTOARE pNEUMATIC!;

,i Ivkmivdu

1" i.g. 9. S. Compreso r cu p is ten,

Generatoarele pnournatice {lea astfel: - corapreeoore Ct~ piston;

-- comprcsoarc rotative:

slnt similare celor hidraulice ~i se clasi-

- lurb.ocompresrJare.
• CoItl]lrcsoal'ele en piston (fig'. D.S) cuprind pistonul P care, deplasindu-ee in ioe in cilindrul C, absoarbe aerul din conduct-a A prill supalla SA, iar 'Ia deplasarea In sus 11 eomprima ~ II re'fuleazA- In
'" Conlorm rclatlei lJV R = comtanlaguzeior'
=

Motnarelo pn8l1.matice pot Ii: rotativo ~i- liniare, acestea din ll:rn:ul 11UU(nl [i : en piSlon san en membrurui. .. e l\fotoarele lmcUmittic(~ rotativase r:eali7,ea~i1 de 01:1C-61 cu paicte, l'iiud principial identice cuoompl'es{lurele rotative {v, .flg., 9,.9). . • l\[otoaNle pneumatiee liniare ell pistoll stnt Iolcsi te in cazul clnd slnt nesesare deliilustl'fi mai mati (Y. fig, .1.3.4!. '.~.' , Asernenl3u tipuri de moboare stnt Iolosite sitn actlOnanle lUfh~l1hce, • lUf!toal'i)le pneumntice liniare (In meLnbl'<l;lli'i, s1ri:t, f~ol'ma:\~ dlfi,t.l'-O capsuld manometries praYiizut,a ell 0 membrana clastlt:u (Y. hg. 13.3.).
4. APARATE PNEUMATICE

BT, to, care P este presiunsa, V ~i T - temperatura absolutf pentru

volumul molar, gazul Tos[Jocl,iv.

Slut ici81ILiC8 ca funetianicu cole Iolosite la ac-tioniirilQ hidraulice : distrihuito(,I;I:r:, sertara:p!, siipnpe, c()n,aacte, fiUte etc.

106

a ai:n'l~lui compuirnat. puleni reduse;

Aceste

aurse se earacterizeaza ae

prin presiuni

rnicisi

pneumatice, caz in care inLcl'oseazu valoarea energetica

surso pentrn ali mentarca motoarelor

siunii uloiului sau aerul ui cornprimat, seaza tncazul de fal,a slnt caracterizate prin presiuni [$1puteri mario • rrr(lblliepJ'cl~jzat raptul (',u pentru ambele tipuri de surse ariHate mai sus, etructurile prinoipiale sloL In Iinii generale aceleasi ; ele YOI' Ii

a preAceste Lipuri de sursa care intore-

ncFonare hidraulie«
(puterea)

sail

descrise rnai

JOB.

2. SURSE

HIDRAULICE

In Iigura 9.10 este prezsn l.uL.u schema de principia a unci surse de alimentare en ulei sul) presiune. Pompa 011 I'oti dintate P (v, fig. 9.5) actionf(15 de motorul ri1QC'L~'ic abscarbe uleiu I dintr-un ,'0Z61'VOl' R cu j_11 "supJ'afal'u Iiheta", adieu Ia presiune atruosferica, prinbn-un filtru PI ~i II impinge intr-un, rezervor bUD presiune il, uumit conservator ,sun a011' mulator de nlei. In calea sa, uleiul stdibutc Iiltrul de ie~il'e F z ",clapeta antiretut" C - supapil - care asigura cireulstia unidirectionala a ule: ului ~i varia (ventil) de intrare Vi\" Rczervorul A este Sfl]),arat,de 0 memhrana elastica B in dona cornpartimenta (1 ~i 2) ln care se aWl ulei, respectiv aer ,oomprimat adus de ]0. un oompresor prin vana V n- 1n acest mod) aeru I Hind compresihil asiguru presiunca neeosara uleiul IIi, presinne care alLfel nu ar Ii putut sa
Iie realizata

D, SURSE

DE ALiMENTARE

sibiJ.Ulf;!iu] sun presiune oslo t.ransmis prin varia Vo la 0 "bara do dietrilHJ~iet( C, de la care printr-n serie de vane individuale V)) V 2'" este ln-irnis La "ut,i]izare" (di verse rnotoare de act-ion are hidraulica). Uleiul "l'Izut" adi6i't practic la presiunea a;Lmol\j'(~rica, est-e colecl.ab pe 0 hara B (conduetd) ~j prin conducta de ,,1'etTlI,qeste adus tnapoitu reznrvoru] Il, de unde I~i rein circaitul. Rezervorul R mai cuprinde 0 seric de PC1'cti verbicali S partial des Tlur.\itorj alternind sus l}i joslcare constituie ,,~icane[( l,n drumul uleiului de la retur Ia liltl'U] de absorbtie Fl' A,rest lucru asigurti decantarea (depunerca] partdcnlelor solido care se Jormeaza ill 111ei. 0 yana de fund D permito eliminarea (',pITrjaroa") residunrilor solide din ulei bl atmo~fel'a. Sistemnl mal este prcviizu] Ja iesiren din pompa en 0 vana de strangulare eu -s.upapa do asigurant5. L:, care rndeplineste urrnatourele
A

lntrncH.

uleiul (ca ln general

toube Iiohldele)

oste incomprs-

~ conduce inapoi In rezervor surplusul de ulei pompat atunei elnd consumul de ulei este redusv;

lunctiuni

* Evi~ent, pornpa (gcMraLOl'ul) P care

dehitul
neCCSlU'

de 01 'i 1n cazul oonsuraulul maxim.

r\lnepone[),~,U

continuu trohute

sa

asiguro
109

108

....___ A_e",_ (Comprr!sol')\

cJJfl1p,6mCl/

3. SURSE

PNEUMATICE

In figul'a 9.1:1 cilte prez8ntata schema princlpiala a unei surse pneumatice. Cornpresoarels - generaboarele pneumatics ~ CJ,' C2... antrenato de mo tuare electrice MIl 1113,,, absorb aerul din atlJlosre~'i1 printr-un tiJt/I'n FI, refullndu-l prin schimbatoare de dHdura S1) S2 ... , vane VI) 112", si un filtru F. in rezervorul ("tuntpon") deaer 11. SchinihIHoaT'ele- (~e ~-aJdura (ra.'ciLo!lre1.e) racibe .ell apa au .ro~ul de. a prelns, !3aldura degajata de aerul cornprimat (adiabatic) la iesrrea dill compreso ate. '. Hezervorul asigura 0 anumita rezerva deaer ("tamlJOnH) in perioada in care compresoarele nu Iunctioneaza, motoarele electrics liind comandate (pomite-opribe) prin "l'eJeele pneumatice" Pl) P2,'" alimerrtnte chiar ell aer din rezervor=. Hezervnrul respecfiv este prevlhmt- err un ventilxle cl)l'atire E"P,lll'jOl,I' - in atmosfeea ~i ell 0 supapa de sigurallta A _' "e~apare
Alm/Js/&f'Q

Be/v!'
PreS/Ii(//!

alilri:lsfml;'; (R"O)'

A!:I/I[Jsfeni

Fig, S.lO. SQlleroa j:,wincipi.alu

a, unoi

SUI 'SkI

hidraulica,

22ll/S00t

Fig. 9.H. Schema _principilda

a urrel

SUl'S(}

pueumatico.

- deschide brusc supapa de sigurun,\-a care asigura cj]'cnJa(,ia uleiului Inapoi '10 rezervoml R, atunci ctnd prosiunea sa u,tinge 0 valoars inadrnisibi1a.
110

~ tn acest mod I'fl uS'jg't1I'1l.pornirea m9tecomp~esoarelo!' cind prosiunea scade (ae sxernplu P < ,1,t. atm) $1 oprrrea a.CeslOra.. eind presiunea {lepi1~e~le 0 amrmlla valoars (P>l,6 atm).

111

l'apida" - CLue se deschide in atmosfera in cazul unci presiuni periculoase in rezervor. Din rezervor, aerul cornprirnat estetl'imis printr-o vana Vs ~j un Iiltru P3 printr-o coloana de uscare (U1 sau U2) ciHl'c C011ducta de utilizare C. Coloanele de uscaro an rolul de a e1imina vaporii de apa din aer care au Iost absorhiti din atmosfera 0 data cu aerul, Uscarea aerului se realizeaza de obicei pe calechimica, folosind suhst.1:1I1'\,0 absorhante cum ar fi, de exemplu, oxidul de siliein sau alumina . • Atenpe! Prezenta vapor/lor de apa sau a condensului in aerul cornprimat risci1 sa lnfunde unele orificii san sa prcduca ooroziunea metalelor din instalatie. Cu ajutorul unor distribuitoare en doua cai (Dl *i D2) - vezi figura 9.7. - aerul este trecut printr-una din coloanelo de usoare (U1) cuprinzlnd oxidul de siliciu, in timp ce cealaltii (Uz) este ,;regenel'util" prin sullarea cn aer cald do Ia un cuptor electric B. PI',;n rnanevrarca simul'lana a celor doua distribuitoare, cele doua coloane j~i inverseaza Iunctiilc. La intrarea pe hara de distrihutie C, precum ~ipe Iiecare conductii de alimentaro a consumatorilor, so prevad "rogulutoaro directe" de presiune Go, Gv Gz ... care aeigura 0 presiune Po constanta Ia utilizare (de exernplu Po = 1,4 atrn), Dupa 10108]1'0, aerul "uzat( este eliminat, binetnteles, In atmosfera.

----

IJlei ura]
sub prt'sltJlle

r+ -----~

E. EXEMPLE
It

DE ACTIONARI

HIDRAULICE

$1 PNEUMATICE
Fig. 9:12. Actionaroa

L_!~fI~g'~)
unoi prose hidraulice,

S(JNa hiorotJlica

.r

Iigura 9.12 cste prezent.ata principia! schema cle aetlonare a unei prese hitlraullee. Uleiul sub presiunea P1 (de exemplu PI = 300 film) obtinut do la sursa de alirnentare este ref'ulaf prin distribuitorul D (canalul 1-2) in cilindrul C al motorului liniar ild. Pistonul P deplaseazji platlorma F cornprimind (prestnd) sarcina S. In acelasi timp, uleiul uzat este condus pi-in distribuitor (canalul 3-4) inapci la sursa, Prin rotirea ell 900 a distribuitorului D (canalelo 1-3 §i 2,-4), motorul Iiniar se doplaseaza invers. • In Iigura 9.'13 este prezentata schema de acttouare pneumaticit a unui separator electric. Prin manevrarea manetei Min pozitia "inchis", serUil'a~ul S (distribuitor liniar) se deplaseazf ca in Iigura, aorul cornprimat dill rezervorul R trace prin compartiruentul Ztn conducta 1 ~j impinge pistonul Pin cillndrul C, actiontnd la inchiderc separatorul 15: S0 observa e6 aerul din spatele pistonului estoevacuat in atmosfera prin eonducta D ~i compartimentul 2. 112

In

l
I

La manevrarea manetei Jll1n sens invers ("deschis") deplasnrea sorUirasului estc inversa (rlesenata punctat), iar pistonul P cste actionat invers producind desohiderea separatorului. Observajte, Exernplul cu separatorul reprezinta un caz din multe alteie ; este usor de observat cil in Iocul cutitului separatorului se put ea aria un organ de masinii cu 0 miscare sirnilara, de exemplu: usa unui cuptor, 0 paleta de reglare in circuitul unui fluid, ctrma unui vas etc. De asemenea, in locul aerului cornprimat se putea folosi ulei sub IJresiune, acelasi exemplu Iiind valabil ~i pentru 0 actionare hidraulica, en observatia ctt uleiul uzat trebuio recuparat, • In unele oazuri pentru a lmbina avantajele sistemelor hidraulice a celor pneumatioe se Ioloseso sistemo de actionara mixte (hidraulice pnournatice) numite ~i sistema oleopneumatice. Astfcl, de exernplu, in figura 9.14 este prezentat lin slstem de acjionare oleopneumatie

*i +
8

113

Totodata, prio conducta I{_J este. actionat tot eu ulei sub presiune ,,_relenthidruulic" Scare, inchiztnd contactul electric E_, aprinde lampa L1 ~l semnalizeazaastlel "intreruptor inchis''. Similar, comanda electric a de declansare data prin butonul aD ~i hobina BD produce deschiderea electroventilului VD ~i trimiterea uleiului sub presiune la motorul L, care este actionat in sens invors producind deschiderea intreruptorului I. Concomitent, .prin conducta KD este actionat in sens invers ~i releul de semnalizare S! ,care prin inchiderea contactului electric ED aprinde larnpa L1) indioind astfel "Intrcl'uptor desehis".

:-;·r:,l/ ,,~
~:1T

,
j

I__

I I I
I L

Aer R compf'ifllu! Sursa - pIlN'I1lU ;- v 1/;('.

Jt

-":

"rh

!:~,,&'O
I

(v. fig. !).J-, t)

I I I
.JI

Fig. 9.t3.

Ar;(ioraroa

pnournatica

a uaui

separator

electric.

(tip AWP) Iolosit Ia comanda intreruptoarelor de HO, 220 $i 400 kv, de tip I.O., fabricate la Intreprinderea "Electroputere" din Craiova. Pompa (generatorul) de ulei P actionuta de motorul electric M absoarbe uleiul uzat ~i il tmpinge in acumulatorul de energie A (realizat sub Iorma unui cilindru cu piston), precum ~i tn rezervorul tampon T anat in dcrivatie. Presiunea inalta a uleiului (circa300 atm) este realizaLa cu ajutorul unei butelii B contintnd azot sub presiuno (p > 300 atm), ce actioneaza asupra pistonului E din acumulatorul A. Uleiul sub presiune este adus la intrarea "electroventilelor" de cornanda VI ~i V1)' Pentru inchiderea intreruptorului 1 de inalt& tensiune este comandata electric de Ia distanya bohina B I ("motor solenoidal" - v. fig. 13.2) prin hutonul de comanda OJ, ceca ce are ca efect desohideren vsntilului VI' Uleiul sub presiune patt'unde prin conducta CI ~i trnpingind in jos pistanul motorului liniar L (v, fig. 13.4) produce inchiderea intreruptorului I.
114
8*

220!S8IJV

~
Fig. 9.H.Sistem de acjioriare oleopnoumatic 1'10-1,00 kV. al intrerup torului I.O.

115

Constructiv, dispozitivul de actionare oleopneurnat.ic prezent.at rnni cuprinde 0 eerie de clemente care blooheaza manevrarea intreruptorului in anumite conditii ea, de exemplu: presiunea azotului est.e redusa, cantitatea de ulei este insuficienta etc.

REZUMAT
1. ell. ai actionrll'ilc eloctrice, ac\ion£II'ilo hldrnul icc (pncu.mal.icc) Ioarou suc~csiu'ne de clemente hidraul teo (pn8umaliee): GENEIlATOR (pompa)
-t

CAPITOLUL

10

euprind

lll'lnil-

INTR.ODUCERE iN AUTOMATICA

APAHATE

_,. .MOTOR·S,\ He 1:-'; A

2. La majoritatea actlonarilor h idraul ice (pneumat.icc), gcncratonrclo stnt 211trcuate de motoare electrice ~i unecr i de rnotoare diesel (de exorn plu locomotiva diescl-hidraul.ica) . 3, Avantaicle pr-incipale ale sistemelor hidraulice consl(l in obtinerca unor forte mecanice mari cl iminind unelo organs supl imentare din lnstalatio. , 4. Avantaje!e pr-inclpale ale sistemelor pncurnul.ice consta In Iolosirca 101' 10 medii explosive fli Ia orico temperatura a medlului ambiant. 5. Dczavantajele sisternelor hidraulice ~i pneumatice rczida in costurilc de invost.i po $i in(.rctincrc supl irnentare.

A. OBIECTUL

~l IMPORTANTA

AUTOMATICII

VERI FICAR EA

CU NO$T! NTE LOR

1. Aetiouurile pneuma! ice se roallzeaza: a) numni cu circuit tnchls? J)) numai en circuit deschis? cj ell circuit deschts san lnchis? 2. Actionflrile pncumatice pl'o'linU\ ~ata de cele clectrice urrni\loareio avantaie principalo: a) simplific.l. ~i deci ienine~lo instalatia in ansamhlu? h) pot fi folo5ilo In orice mcdiu? 0) asigllT'u lUI'alii mal. marl masinilor anl ronale? 3. Pompa hidraulica ell roti dinjate poate asigura: a) debito marl In circuitc? L) presi uni ~i dcbite variahile? 0) pres iuni mari? 4. AclionElrilc hidraultce pT'8zinLii fap do cole pnournaticc urmatoaeele avanta-

In procesele de producers a hunurilor matcriale, 0 importanta deo'osebita 0 are automatisarea acestor procese, adica realizarea lor fCtr<''i pal'ticiparea directa a omului. Un proces de productie - tehnologic - are loe intr-o instalatie tehnologicit ~i se desfi1~oarii .rn anumite conditii fizice, Iiind oaraeterizab (fig. 10:1) de: - oantitati (Iluxuri) de materia ~i energie E, transmise procesului ln unitatea de Limp (Iluxuri de intrare); - canLit,uti de materie ~i energie Fe cxtrase din proces In unitatca de timp (Iluxuri de iesire): - cantit.aF de materie ~i energie F" acumulata (stocate) 10 proces (in inatalatia tehnologioa) in unitatoa de timp. Este evident ca, conformitate eu legea conservarii materiel (ener.giei), aceste trei Iluxuri: Fi> Fe ~i Fa stnt interdependeote pe baza urrnti-

in

toarei ecuaiii de bilans:

(10.1)
Ins/alalie lelm.?logica

F,' I > v7>;.~/////// n07J;~.... u"!"_"J~;-

jo:

Pioces r, I .-J 'Fa , L;

V
/

r?7/-/77/

t-<..::: : ... ~

-L_j

1;9 '" 77/)7v

a) I'ealhcaza viteze de lucru mai b) nu stnt supuse la jngho~? c) asigurll. forte mai mari?

marl? Fig. 'llU. :::;ctlOma bloc a unci instalati

I

tobnologlcc.

117

116

in cazul particular

in narc Fet

0, procesul se afla In

regim. suuionar:
(10.2).

sau:
(10.3}

Fluxurile de materie ~i energie care contribuie ia realizarea proceselorde productie slnt caraoterizate printr-o serie de marimi f~zice (parametri) tntre care exista relatii de interdependent-a, consecinta a unorlezi cunoscute din fizica, De exemplu, la un cazan psntru producerea ahurului intervin 0 multime de parametri, cum slnt : dehitul, temperatura ~ipresiunea ahurului, dsbitul combuetibilului ~i a apei de alimentare, capacitatea calorifiea a cornbustibilului, temperatura in focal', temperatura mediului inconjurator etc. Aceste marimi slnt legate intre ele printr-o serie de legi: tranemisia caldurii prin pereti (legea Fourier), conserv~rea enerziei etc. Datorita acestui fapt, modificarea In procesul de productie [I, unor~ dintre acesti paramet.ri datorita necositatilor tehnologice ~lin afara instalatiei respective (marimi perturhatoare) atrage dupa sine modificarea corespunzatoare a alter perametri din interiorul instalatiei. Astfel, in exemplul de mai sus, debitul de abur va~iind in Iunctie de c..onsum pe baza legilor amintite, temperatura ~l presiunea ahurului debitat, 'de cazan VOl' varia ~i ele. Se observa deci, din exernplul dat, es. satisfacerea unei necesit5t,i (-1, productiei, ~i anume furnisarea unui debit variabil ab~r inf1uenteaz~ asupra .calitatii acestuia in sensul c~ ~emeeratura ~l ~re~lUnea"aburului respectiv cresc sau scad. Aoeasta deficienta este remediata de catre omu! care exploateaza instalatia respectiva ; acesta mascara sau controleaza valoarea parametrilor care-I intereseaza (in exemplul dat, mas0!lr~ temperatura ~i. presiunc.a), adic~ se "informeaz~" asupl:a_ procesului comanda modificarea prm anumite elemente ale instalatiei (In oxemplul dat, comanda admisia cantitatii de combustil?,il ~i de apa ~e alimentare, prin deschiderea sau inch.id~re~ unor .vane). In ll:lte.cazuri, procesnI de masurare a unor parametri din instalatie este i~so·~Jt. slmllltEl:n d~ cOll1and~ instalatiei respective, astfel ca acei paramet.ri sa fie mentinuti Ia valor} do rite (prescrise). Se spune ca, parametrii respectivi se regleazd. Aceste functiuni, de: mdsurare, comandii, reglare, precum ~1 altele, ce VOl' fi analizate in eele de urmeaza, au fast scoase treptat de sub aetiunea directa. a omului ~i trecute in seama unor dispositive de automatizare ce se studiaza in cadrul disciplinei numita automaticd. Automatica este 0 ramurd a $tiintei $i tehnicii care cuprinde totaliiatea metodelor si a mijloaeelor tehnice de stabilire a unor legiiiuri corespunsdtoare intre'instala(iilc tehnologice ~i dispoziiiaele non introduse, astfe! ineZ!

?8

sa se deslif.~oarelara irueroetuia directa a omului. Asadar, se poate spune in Iinii generale ca relatia "om-instalatie tehnologica" cuprinde doua functii generale, distinota (fig. 10.2): - lunctia de informare a ornului asupra marimilor din procesul t.ehnologic, realizata de Ia instalatie spre om; - Iunctia de cornanda a procesului tehnologie de ciHl'e am, realizat.a de la om spre instalatio. Aceste doua functii generate sint interdependente ~icorelate lutre ele, in sensul ea inlormarea asupra procesului deterrnina comanda elemontolor din instalatie (sau proces), in timp ce eonsecinta oomenzii este modificarea p ararnetrilor din proces, care determina 0 noua informare s.a.rn.d. Aceasta d ubHi relatie 01\1-MA $ I N X, concretizata prin functiils generule de informare ~i cornanda, poarta denumirea de conducere sau diri[are a masinii, a instalatiei sau a procesului respectiv. AUt timp cit conducerea instalatiei (a procesului) se efectueaza de entre orn ("operator uman"), ea se numeste conducere neautomata (sau, impropriu-zis, "manuaIa"), inteleglnd prin aceasta interventia manuala a ornului. Preluarea [unciiilor omului de ciure dispozitioe de automatizare (automate) roprezinta eondueerea automata sau automatisarea instalaviei (3 procesnlui) respective. Funotiile eamplexe de inf'ormare 91 cornanda stnt similare eu eele arata te in figura 10.2, Cll ohservatia ei'i 'in locu1 omului a aparu~ dispozitivu] de autcmatiz are (fig. 10.3).
eonduccrea proceselor de productie
l"progromll
nComandd
U

*~

D/spozifiv de ou/omaltlore

"lnfOrmore"

/,,/rare

latrore

.,
IJ

Mo~ina"

_..
-

INire

..

/nformare'~ Camandd ... Can/liN!'!? maoootd · (apera!Wdman) ,

Infarmore

[aporo/e de aIJ/omallrurej

t-'Comandtf ~ ConduC'er(! o/ilomolJ.

Wig. 1.0.2, Relap'n "om-inst.ulatie".

Fig. 10,3. Relatia ,,<wtomut-instalatie." 119

118

Ansatnblul instalaiii tehnologice - dispozisio de auiomntizare poul·ta numele de instalatte (sistem) automata. Dupa cum se va vedea mai departe, se disting: sistemo de masurare autcrrtata, sisteme de oornandii automata) sistemcde reglare automata etc. In cadrul Junctiilor generale enumerate mai sus se def'inesc urmatoarele Iunctii elemcntare tnttlnito In autornatica: mdsurarea, comatuia si, scmnalizdrea.
In aiara acestor runctii elementare, in autornatica se rnai inLilnesc ~1 a he Iunctii cu caractcr complex, care pot fi considerate ca 0 combinare a celor elementare; astfel sint : reglarca, controlul, proteciia etc. • lUusurarea reprezinU\ informarea ell, caracter caniitatio astipra mdrimilor din procesul tehnologic. Prin masurare se asigura, de exemplu, r}et.erminarea valorilor presiunii, temperaturii, debitului, pul.erii etc. In Iunct.ie de caracterul semnalului, masurarea ponte Ii: - continua, atunci Glad valorile masurato ale parametrilor slut transmise permanent; - discontinud [dlscreui ), atunci clnd valorile respective stnt transmise din Limp in limp (de exernplu: automat, din minutin minut sau .Ja cerere" 1 adica du pit dorinta unui operator), • Semnallzarea t'c]H'czinlii informarea en caracter caliuuia «supra

continue -

subsLun(.ii. - viteza
disconiiniui,

a parametrilor

otc.) ;

din instalatie cind actiunea

(de exemplu are caraotor

debit calitativ,

cantitate

de

prescrise - marime
nerea constantii

la morliticari discrete ale unor organe do oxecutie san masini (doschiderea-inchiderea vanelor, pomirea-oprirea motoarelor etc.), in scopul modilicarii discontinue a parametrilor din instalatie ("tot sau nimic"). • Beglarea reprezinta comanda unor clemente din instalati« tehnologied, tleci modificarea unor mdrimi aferente procesului ichnologic, tn scopul metuinerii unuia san a mai mulier parameiri fa anumite oalori
"program" san "de consemn" (de exemplu, montia -temperaturii ahurului dintr-un cazan sau mentinerea constanta a tensiunii unui generator electric) - Y. cap. 17. Sistemele de reglare aul.ouiata se mai numesc ~i sisteme automate cu circuit tnehis, spre deosebire de celelalte dosorise anterior, care se numesc cu circuit doschis. • Controlul reprozintil 0 Iunctie cornplexa de autornatizare, prin care miisurarca contimui a unui paramcint se eiecuieaza in scopul sesizdrii

atunci

conductnd

siuiaiiei de stare {posuie ) sau de [unciionare a unor clemente din inslalaiie

san a insialaiiei in ansamblu ; de exe~npl\]: pozitia lnohis-rleschis a unor vane sau inLreruptoal'C, icsiroa din limite (sub-peste) a uno I' parametri, Iunctionarea normala-anormala (avarie) a instalatiilor etc. Se constatii caracterul disoontinuu (discret) de tip binar ("da-llu") at sernnalizarii, adica posibilitatea de asocierela cele dona stDyj a celor douii semne logics elernentare (J sau 0). Semnalizarea (prin delinitie discontinue) poate f'i: - optioi, adica clnd este finalizata pi-in aprinrlerea (,;1") a unui bee stins ("O"); - ocusticd, atunci dud eS~8 l'inalizatd prin sonerie sau hupa, • Comanda reprezinta actiunea cu caraoter cantitativ sau calitativ a.supra situatiei de stare sau de pozitie a unor elemento din instalatia tehnologica in scopul modificarii continue, respcctiv discontinue, a valorilor unor parametri: de exomplu: comanda de modificare a pozitiei unor vane sau ventile, comanda de tnchidere-deschidere a unor intreruptoare, eomanda de pornire-oprire a motoarelor, cornanda de sortare bun-rebut a unor piese etc. A~a cum rezulta din exernplele de mai sus, comanrla ponte fi: - continua, atunci elnd actiunea ate caraoter cantitativ, oonduolnd la modilicari continue ale unor organe de executie sau masini (varierea pozitiei vaneJor, varierea v.it,ezci motoarcIor etc'.) In scopu) modii'icarii

momcniului in care parametrul respeciiv a ie,<;itdin anumite limite prescrise. Caraeterul discontinuu al contrulului esto pus in 0viden~a, de obicei, printr-o scmnalizare (op lieu sau acusticii), prin care so Iinaliznaza pro-, cesul de musurare. De exem plu: tern pOl' at U 1'(1 es to sub 500°C (86 m na I ,,0" so.11 po S te GOOce (semnal ,,1") San presiunea OSt6 cuprinsii Intre 18 ~i 25 attn (scrnnal ,,0") Hall a scazut sub 18 atm ori a depasit 25 atrn (scmnaI ,;1"). In oazul in care controlul se refera 10.calil.atea unor produse, 01 poate fi finalizat nu numai printr-o semnalizare, ci printr-o cornanda discont.inua, care Intr-o forma adecvatd, separii prod usele bune (semnal ,,0") do cole rebutate (sernnal ,,1")_ Acest sistem de control se numeste soriare
automata. • I)l'otecpa reproxinta
0

functio

cornplexa

de autornatiznre

prin

care mdsurarca caruinuii. a uno!' parametri din instalaiie se eieaueaza in scopul sesiziirii momeniului in care instalat ia condusii S-l t defeelat partial san total, comandindu-se oprirea par(ilor defecte, sau a instalaiiei tn ansambtu. Trehuie observat ca: comanda trehuie sa fie discon LinuO, (Inchiderea vanolor, deschiderea tntreruptoarelor etc.) ~iirevorsihila, adieu cornanda ramine delinitiva independent de valoarea pnrametrilor masurati ulterior, ptnfi. ce defectilln'ile au lest rernediate ~i instalatia esto repusa in
Iunctiune. Functiile complexe din auto matioa nu SlnL limitate, ei ole pot api1I'ea pe masura dezvoltarii proceselor tohnologico, deci pe mi1s11l'a dezvoHi:irii

.automatizurilol'_
121

120

8. NECESITATEA ~l AVANTAJELE AUTOMATIZARII

PRODUCTIEI

Necesitatea introducerii autornatizarilor rezida in aoaniajele suhstan1.iale pe care aceasta Ie ofera : - eliberarea omului de 1a condueerea nemijlocita, directa, a proceselor ~i instalatiilor tehnologice de productie, activitate umaria oboaitoare ~i depa~ita in actualuI stadiu de dezvoltare a tehnicii, In acest mod se reduce aUt munca fizica, cit ~i munca intelectuala necreutoare, de rutina; - cresterea vitezei de lucru a masinilor ~i utilajelor ~i, imp licit, cre~terea apreciabila a productiei ~i a productivitatii muncii: procesul de productie decurge ritmic, fara timpi morti sau timpi de odihnii; - Iolosirea intensiva a agregatelor, rnasinilor ~i utilajelor prin cre~torea indicatorilor de utilizare ai acestora ; - realizarea proeeselor deproductie in oonditiile cresterii substantiale a calitiitii produselor ; , " - reducerea considernbila a cheltuielilor de productie prin reducerea consurnurilor specifico de materie prima §i materialc. Desi introducerea autornatizarii .implica investitii suplirnentare, reducorea cheltuielilor pe ansamblul investitiei ~i implicit reducerea costului produsolor slnt cvidente.
C. Fi\ZELE EVOLUTIVE ALE PROCESELOR DE nODUCTlf:

1. PR.OCESUL MANUAL

Pe miisura dezvoltarii ~tiin\:ei ~i tohnicii, proccseJe de productie au sufcrit 0 t.rnnslormare continua, respectiv 0 reducore treptata a muncii Iizice a ornului, compensata de 0 crostere corespunzatoaro a rnuncii in teled uale. In procesul manual (fig. 10.4, a), omul ccdea7.B. instalatiei tehnologice energia mecanica necosara din I.nsaf\i forta sa musculara. Evident ell. si procesul de conducere se manifcsta 'prin acela~i "canal energetic". '
2, MECANIZAREA

Prin Iolosirea euergiei rnccanice ohtinute de la diverse tipuri de motoare - tn special motoaro electrice - procesele de productie cunosc o nona Iaza de dezvoltare: mecanizare«. In procesul de mecaniznre OITIUI conduce instalatia tehnologica (S8 informeaza ~i comanda), ima rnotorul est.e acela care 0 aetiol1t:uza (fig. JO.4, b). 122

3. AUTOMATIZAREA

D. ELEMENTELE

COMPONENTE

ALE SISTEMELOR

AUTOMATE

de dispozit.ivul de autornatizare (fig. 10.4, e). Omul nu mal trebuio dod sa comande lncbiderea sau deschiderea unor vane, pomirea. sau opriroa uno!" agl'cgate etc., sarcina rospectiva treelnd in searna elementeior de autornal.izare. Pentru introducereu automatizarii este necesar, de exemplu, ca intreruptoarele sa fie prevazuto eu dispoeitive de oomanda, vanele -- cu rnotoare de actionare (servomotoare) etc., adica instalatia In ansarnblu sau put,tile din instalatie supuso automatiziirii trebuie s5. fie in proalabil,

preluata

S-a araLut, cil prin

introducerca

automatizdrii

Iunctia

omului

est~

mecanizate,

4. TELEMECANIZAREA 1)11001'i, 0 0

constituind

I'eIativ

III arc

ser-in de insl.ala~ii tehnologice repartizate pe 0 supl'afata: pol I uc I'll int 1'-0 legiH u ra f unc]i onalii de. in Lei'llcpo.n den F'i,"
inst.alatie complcxa.

Conducorea la disLanV:( a uuor obiecte dispcrsato pc un teritoriu relativ mare, la disLante de zeci sau sute de kilornou-i, necesittnd 0 serie dc,
canale de lcg6lul'ii (Iinii Iizice sau prin radio etc.) prin care 5il se transrnita diversele "senmale" de masurare, comauda, semnalizaro etc. reprezinta telemecanizaroa instalatiilor respeeti ve, $Lihl'~a care se ocupa de telemeeanizare poarta nurnele de tclamecanicd. (v, cap, 18). Telcmceanizarea unci anumite instalatii tchnologice presupune 0, autornatixare comple~i1 a obiectivului respectiv (fig. '10.4, d).
5. CONDUCEREA PRIN CALCULATOR

S-a aratat eJ un sistorn automat a rezu ltat din aplicarea unui dispozitiv de automatizaro Ia 0 instnlatio tehnologica. Intrcgul ansamblu este format dintr-o seric de pi'i.l'~j constitutive, numite elementele 818terl1clol' automate. Elernentele sistemelor automate slnt asadar doua grupe de obiccte distincte din punct de vedere structural ~i Iunotional, ~i anume: - elementele instalaiiei iehnologice, constituind pB.rtiJe cornponente ale instalatiei co realizeaza prucesul tehnologic; din aceasta categoric Iac parte ~ de exemplu - diverse cazane, pompe, conducte, motoare, I'ezervo~re, turbine, genet'a~'oare etc.: . - elementele do automauzare, care reprozinta paryde constitutive ale dispozitivelor de auLomati~are. " . .x Elementele de autornatizare so. construrosc lntr-o gama Ioarte Iarga si Ionrte var iat.a. Ele pot avea 0 structura mai simpla sau rnai comillexa, oorespunzator scopt~llli de automatizare propus. . Po haw unor LrasiHol'l eomune, elcmentelo de autornattzare se pot clasilica in mai multo felu}'!: - du.pd, prlncipiul constructio si fUI1:cfional se de.osebes?: traductoare, all aptcaro, am plil'icatoare, rcice, st.ahilizatoare, dis trib urtoare, con ve 1'toure etc. - dup(t {elal enereiei auxiliare [olosite e.lemen.tele ~e au.Lomatizal'H so 'impart in elomente : ele~lJ'ice,. pneumatico, hidraulice ~L elemente
v ~ , ,.
v

Cea rnai lnalUi forma de organizaro a proceselor de productio 0 reprezint5. conducerca prin calculator a proceselor de productio, Iaza care so'

rnai nurneste

~i "automaLizal'e

cornplexa"

(fig. '10.4, e). Aoeasta consta

In prevederea la instalatiile teJmologiee automatizate ~i eventual telemecanizate a unor calculato are electronice care clectueaza procese "degindire" asemiinatoare ell cole produse In creiorul omencse ~i impun anumito deeizii in conducerea unui prooes tehnologic complex (v, cap. 20). Din Iigura 1.0.4 Care rcprezinta, a~adar, Iazele evolul.ive ale procesclorde productie, se constata evolatia pozitiei omului rata de evolutia tehnica a proceselor de productie. 124

rezulatoare proportional-integratoare etc.), "\,a tnceputul de~volt.arii autornatizarilor, elementelo de automatizaro au Iost realizate Intr-o forma special izati1 (,)neuJlificata"), valorile pararnetrilor de intrare ~i de iesiro ale elementelor previizute tntr-o schema fiind dilerite de la caz la caz. In prezent, pe masura introducorii pe scara l?rgi"l ~ autonlaLi:arilol', s-a procedat la uniiicarca elernentelor de .automatlzare In s.ensu) ?~ "scmDe exemplu: sornnalul unificat de curcnt continuu est.e: 2-'10 mA sau ·1,-20 m A, semnalul uniiicat de presiune este 0,2-1. kgf/cm2 etc. (v. cap. H). , autornatizare,
Industria romanoasca realizeaza un amplu sort.iment de clemente care satisf'ace marea majoritate a cerintclor inttlnite de in nalele" de iesire ale unor clemente similare sint aceleasi ("umflCa"Lc").

In aeost manual VOl' fi studiate elernente cu 0 structura mal complexa, regulatoarele (v. cap. 14), care cuprind di:r~rse clemente ?!n cele aratate mai sus (de exemplu: adaptoare, ampliiicatonre, stahilizatonr« etc.), folosese mai multo Ieluri de energie (de exernplu: regulatoure electropneumatice) §i au 0 comportare complexa in regim dinarnic (de exemplu:

mixte

(de excmplu

electrohidraulice),

125

instaht-iile industrials. In oadrul Intreprindorii de elernente pentru automatizare - lEA - se realizeaza s.i un sis/em electronic unificat denumit siatemul E, purtatorul informatiilor Iiind semnaiul de curent continuu cu "zero viu" (xi = O;Xe = 0,2 mA). t n figura 10.5 sa pre zinta schern a generala a sistemului electronic unificat .,E" ,iar in figura 10.6 - schemageneralaasisLemuluielectronicneunificaL. SCHEMA

SCHEMA GEN£RALA A SISTEMULUI ELECTRONIC N[uNIfICAT

r-------------------------~ : Apo(o/e chil .sislem,,/

Uflif7ur/,,6" I

:
!

r-------r-

'9_1

"'%

I
1

!
1 1 I I I

:
I

Fig. 10.6. Schema g'ellCl'a!i\ sis Iernului olec tron ic neunificut ("j:
1. l'crmocuplud 2. TCf'IllOI'BZlstente 3. Plrometru de radialie lC 42-IC56 4. surso de mV o.e, 5. Detector de ranort molar U 121 6. Detectoaro do UIll dHate U2 I, un/u 2.3 7, Detector de concentratle W 16 8, Indicator clectroutc E 10 9. Inregistrator electronic E 85 10. Inre£,13t1'atol' electronic dubtu E 4,5 U. mregistrator eleotronlo mare E 36 1-2. Inrogrstrntor electronic mare, dunlu E 46 13, Inregtstraior electronic multtpunct E 36(A) U. Convertor (Ie ssmnale ELx 120 15. Element de rererrntn ELX 115 16. Programator elclic ELX 73 17. Regulator bipozlj.lonal multlpunct X 74 1'8. Element de sernnaltzare muutpunct X 71 19. RegulatOr electronic PI/PID EI,C Hi 20. Regulator electronic PJ(PID ELC 113 21. Regulntor bi p07.itlonal X 75 22. Element de comanda manuala ELX 127 23. E lemen t de 11mi tare llLX 117 2~. Convertor electropneumatto ELA 104 26. Po~Hionct elcctropneumatlc ELA 1H20 •. r"stalatle de control centrallzat MCC 200.

lui

generala a sistomuelectronic unificat (e):

Fig. 10.5. Schema

1, 'I'errnocuplurt 2. Termorczistcnj.() 3. Adaptl)are EL'l'160 EI,T t()1 4 Traduetoare de pl'csiune AT ('10, 20, ',O)fEL'I' 370 5. '1'raducloaredepmsiune diferential1l'ELl" 21l/ELT370 AT 30/RUl' 370 6. Traduclor(lenivelAT 5O/ELT 370 7. 'I'raductoare ·de debit ))'L 281/ELT 530 DR iOO/ELl' 310 8. Tl'aductoare depHW '(62, 63, 64)IELT 630 9. Traductor !Ie conducuvttate W 1,l,fl~LT 730 10. Indicator electronic ELR to 11. Inrectstrator electrontc EbR 35 12. Iureglstrator electronic duhlu ELR 45 13. Inrcglstrator electronic mare ELT 36 H, 111registrator electronic mare, dnblu ELR 46 15. Inreglstrator elcctronlc muulnunct ELR 36(A) is, Integrator de rildll.cinil. pi1tratil. ELI 103 17. Integrator lluinr ELI Ill! 18, Element de .mlunare-sct\dere ELX 21019. Extractor de rll.ditclnltpll.trat4 ELX no ELX 221 20. Element de inmultjre-imp~rtire lilLX230 21. Element de Impllrlire ;ELX 231 22. Element ·de In.mul\ire ELX 241 23. Element do compensare a temperalurll ELX 21,0 24. Element de 'I'cterl!ltll EL:X ~15 25. Programator clcHo ELX73 26. Element de raport ELX 126 27. Regulator electronte PIIPI D ELC 111 2S. Regulator electronl c PIIPID ELC 113 29 Regul atflr blpozlj kmal ELX 75 30. Regulator trlpoz!(1onal ELX 17B 31. Regulator bipo~itional multijmnct x 74 32. Element de semnaliznrn multillunct X 7i 33. }Jlement de eomanda manual" :ELX I Z7 EL X 130 31,. Element do Itrnttare EL X 11'7 35. convertor etectronn rlrrnaLi C ELAI 0'. :36. Poztttoner electropneumatlo ELA i U 37, Tnstalatle de control cenn allzat MGC 200.

In afara. de acestea, Intreprinderea de Elemente Pnoumatice de Automatizare §i Masura - FEPAi\-1- Btrlad - are In curs de asimilare un sistem pneumatic unificat ("sistemul P"), In capitolele urmatoare VOl' fi prezentate diverse elemente de automatizare, indictndu-so totodata ~i tipurile de elemente de automatizare realizate Ili folosite in tara noasLra.
REZUMAT
1. Prin automatizarea proceselor de productio se inj.olege introducerea unor dispositive speciale [dlspozitfve de automatizare) la instalatiile tehncloglcc (lUl'bil1ll electrice, sonde, linii de Iabricajle, pornpe etc.) care sa perrnita desfll~ul'arGa procosului de productie fa)':} participarea omuJui ("automat").

126
127

2. fntre instalatia tollOologidl (proces) ~j d ispozitivul de au Iomatiznro au loc leglHul'i de: mdsurarc, somnal izare, control, cornanda, reglaro etc, 3. Scopul all tomatizaril este acela do a aslgura desm~\lrarea in cele ruai bono condltii a proceselor de productie po haza unui plan ("program") slabilit do daro om. t". Necosltatea ~i avantajele automal.lztirll productiel se concrctizeazd in cre~· lerea foarte mare a productlvitaj.ll rnuncii, deci a productiei de bunuri materiale, 11.1 conditiils reducerli protului de cost. CAPITOLUL 5. Mecanizarea, automatizaroa, telemeeanlznrea ~i conducorcn prin calculator rcprezinta faze succesive din ce In co mai avansate in dezvoltaren nivelului tennic al instalatiilcr tehnologice de producjie, 6. Element.elo sistsmolor au tomato cuprind aut pr\I'~i1o cornponcn Lo ale instalapei tahnologice, cit ~i pil.rtile constitutive (de dispozitivelor de au tomatizare. 11

TRADUCTOARE

A. NOTIUNI

GENERALE

VERIFICAREA CUNO$TINTELOR

1. INTRODUCERE

1. Autornatixaroa unui procos de productie rqJl'O~.inlrl: a) inlocuiraa ornului in Iunctia do mecanizare a proccsului? b] lnloculrea ornului in Iunctia de conducero a procesului?

c) rnasurarea automata a paramou-ilor din proces? 2. Prill sistern automat se intelcge:

0 instalatie tronic? b) un sistem cj 0 lnstalatie

I
un calculator elec-

a}

tehnologlca

mecanizata

careia i s-a introdus

In scopul mKsura~ii marimilor fizice ?8 intervin intr-~;:t proces te~lnolozic este necesa.ra de obicei convertirea ("traducerea ) acestora in mil'i~ni' de aHa natura fizica cafe pot fi introduse cu u~urinta intr-un circuit de autornatizare (de exsmplu, 0 temperatura poate sa influenteze un circuit de automatizare numai daca este convertitd - tradusaIntr-o tensiune clectrica proportionala sau dependenta de temperatura rospectiva). _ de obicei nceieetrica - inir-o alta mdrime {izicd - de obicei eleciricii=« (lependenta de prima, tn scopul introducerii aeesieia inir-un. circuit de automatizare se numeste traductor. In structura traductoarelor se iritilnesc, in general, 0 ser ie de subele mente constitutive, dintre care se VOl' analiza: convertoarele ~i adapt.oarele (Y. par. B ~i C). Dupa cum va reiesi din exemplele urmatoare, struotura generala a traductoarelor este Ioarte diferita de la un tip de traduetor la altul, ouprinzlnd unul, doua sau mai multe converto~re conectato In serie, ~n majoritatea cazurllor, structura generald. a unui tracluctor oste cea din figura l1:1. Marimea de intrare X. (de exemplu, presiune, nivel, forva etc.) este convertita de catre elem~ntul 5ensibil tntr-o marime intermediara s, (deplusaro liniarti san rotire), care este transformatii t~ marimc~ de !e~~re X, (t.ensillilc eleotrica, rezistenta, inductanta, capucitate) aplicata C11'cuitului de autornatiznre cu aj utorul unui adaptor.
9Actionarl
~i a utom a ttza rl

energetic care Iunctionoazil singur? tehnologtca ctlreia i s-a adi1ugat Ull dispoz il iv de automatizare? 3. Un slstom de roglare au 1:0rna i;tl cuprindo 0 duhlli fune(.iC', ~i anurue : a} cornandi1 semnal izure? b) sernnalizaro masurare? cj masurarc -I- comanda?

Elementul care permite

conoertirea ("traducerea")

unei mdrimi [izice

129

r----------------------,
I

TRAI)IJCTOR

Xi

-r
i
I L..,.

se!7sibil

{/em~nf

Arlap/ar

=1' '

xe

-;
Iradacior
=

I I --l
2. CARACTERISTICILE GENERALE ALE TRADUCTOARELOR

adaptorul cuprinde ~i sursa de energie S (fig. i1.1), careTace posihila convertirea rnhrimii Xo in rnarimea x;

De obicei,

«lintre variatia '(fig. H.2); ,

marimii

de Jewe

AXe
= i'.Xa,

~l

a marimii

de intrare

AX,
(1'1.2)

R!
- panta
'Cll 0

i'.Xi'

medie (I(m) , care se obtine echivallnd caracteristica dreapta avind coeficientul unghiular: '
1(",

statica (11.3)

= t.g

CI: rv

Kao

{/einef11 S8I7S/bil-fAdopiol'

La Ull traductor, marirnea de intrare Xi J?i cea de ie~i ro Xe stnt de natura diferita, insa sint legate intre ele prin relatia generala de dependenta: (11.:1.) care poate fi 0 Iunctie liniara sau neliniara, cu variatii continue dau discontin ue (discrete). Pe haza acestei relatii de dependenta se stahiiesc urmatoarele caractcristici generale valabile psntru orioe traductor :
natura

Fig. H.1. Structura genemla a unui traductor,

Iitate

-' tlomeniul de mdsurare, definit de pragurilo superioare de sensibiXi lIlin ~i Xe min ~i de cole inferioare Xi min ~i Xe min'
3. ClASIFICAREA TRADUCTOARELOR

fizicu a mdrimilor

de intrare si de iesire (presiune,

debit,

Intructt circuitele de automatizare slnt in general de natura electrica, rnarimea de iasire a rtraductoarelor esteaproape exclusiv de natura electric a. Ciasificarea traductoarelor poate fi facutii in func-~ie de natura marimii de ie~ire ..Ie sau in Iunctie de natura marimii de intraro Xi' e In hlllctie de natura lllarimii eleetnee de Ia ie~ire (Xc) se densehesc : -

temperatura, deplasare etc., respectiv l'czistenta electrica, ourent, tensiune etc .. ; ) - puierea consumatd la intrare Hi cea transmisd. elementuiui ;U'NU'1tOI' (de sarcina). Dc obicei, putcrea de intrare este relativ mica (cltiva wati, miliastf'el tncit elementul urmator in schema de automatizare este aproape iutotdeauna un arnplilicator ; - caracieristica stauca a traductorului, care este reprezontarea graiica a relatiei (1'1.1) - (fig. 11.:2); - sensibilitatea absoluui sau <panta Ku, care ests raportul
• • • v

~max

\vtr\;i sau

ohiar

mal

putin}",

- traductoare porametrice, la care marimea masurata este transferlnctl5 lntr-un "parame'tru de circuit electric" (rezistenta, inductanta sau capaci tate). Traductoarele parametrice so impart deci la rindul lor in: Lraduc t.oare rezistioe, traductoare inductioe ~i traductoare capaciiwe: - traductaare generatoare. la care marimea masurata esto translormaHiintr-o tensiune electromotoaro a carei valoare depindo de valoarea mArimii respective. @) In runcfio de natura marimii aplicate Is intrare (Xi) se dieting: - tnulucioare de mdrimi neelectrice (temperatura, deplasare, deb-it,
vi t.eza, prcsiune etc.}; - traductoare de mdrimi electrice (cursnt, frecve:rl'~a) put.ere, faza etc.), III practica, traductourele stnt definite pe baza ambelor criterii al'atate mai SUB (de exemplu, traductor parametric rezistiv de temperatura). III figura 11.3 se prezinUi 0 schema generala de clasifioare a traductoarelor

xcrmi-t
XeD

.~-

a
Fig, 11.2, Caractcnstica
electronic, traductor.

statlca

a unui

In fUHctie de domeniul de varia,tie al marimii de iesire, traducse clasilica in: - traductoare unificate - 10. care marimea de iesire reprez inta un scmnal unifieat electric (2~10 rnA sau 4-20 mA), sau pneumatic (0,2 - 1 kgfjcm2);
C!)

uzuale,

toarele

De excmplu, pen tru actionarea unul electrometru p I-I -ului es te sulicicn til. 0 pu tere de i 0-21 W.

In cazul m:isuri'il·j i

traduaoare

neunificate. 131

'i30

·----

-~

-- ~.... -~---

~ ~ >..:::

,------,
I
~(lJ

~ ~ ~

/errnoe/cc/r/c Pl'ezoeleclrlce In due I/e

r
0 0)

B. CONVERTOARE
1. INTRODUCERE

I
1

I 1

C(I

,J'

YOJ/obl!

Elementele de autornatieare, ca de altfol ~i multo aIte clemente cunoscute in tehnica, cuprind in structura lor unul sau mai multo subelemcnte de "coIlvcreil'c", adica de transforrnare a unci marimiln al~;1. marirue dependenta de aceasta, In automatica, nOy! unea de convertor este atribuitti unor suhclemente realizato fie sub 0 forma independenta, fie incluse In structurn

unor elemente cornplexe (traductoare,

regulatoaro

etc.) ~i care au, (h:

I I
I

I I' I

~ ~ .lo...j It....t ~ ~

lJe il7Dl1d !reaM/O lJe./oo.Jdfrecven/o

Foloemis (ve

...
@

exemplu, rolul de a tl'unsforma unif'icat pneumatic (convertor ink-una numerica (convertor

un sernnal unificat electric int.r-un semnnl eleotropneumatio] sau 0 marime analogica analog-numeric) etc.

I
I

, ,,
I
I

fl::::

.i
I

I I I
I I

,
'-:>
c:::::a

I 1

I
I
I

~ ~ ((:

3
v

g
,.,:

Eleclrol;l/ce
Termo/Y' r/s/err/a

2. CONVERTOR

CURENT.PRESIUNE

z: .
"--'

~
k

Convertorul

curent-prosiune (2-10

Iabricat

de lEA

avtnd

indicativul

de
SCIIl-

I I

Cu Ilr melolie Cu /easa/r? Reos/oNce ;ViI" e/

9
U

es

fubricatie ELA. 104 in cadrul sisternului

nalului unif'ica t electric (0,2 X 1 kgf/cm2).

E) permito transforma.eea
unificat'

4;;:::
r-......

"'C

I
I
J

I I
I

, I ,,
I I

I I I I I I I I

'"
,~

IDA c. c.) In somnal

pneumatic

- ~~ -~--- - - ~- -- "" ........ .,..

~ ~
bO

In structura acestuia intl'a doua elements care asigud(: - conoertira curent-deplcsare (electromagnet polarizat}; - conaertire deplasare-presiune (sisteni dllzri-paletd). Pentru 0 in'(,eJegere u~oara VOl' fi descrise separat cele dona convertoare constit utive,
• Electrornagnetul polariznt (fig. 11.4). Este Iorrnat din doua miozuri identice iJ11 ~i iJ12 I?i 0 lama L care oscileaza in jurul puncLului 0, tuate confectionata din material Ieromagnetio (otel moale), precurn ~i din magnatii perrnanenti de polariz are PI ~i P2 avlnd polal'iUWJo diu figura. Lama L se gase~te tn interiorul unei bobine fixe B ale carei spiro stnt parourse de curentul unilicat i (marimea de intrare Xi)' Hesort ul u Iixat Ia partca inferioara a Iamei L este netensionat in pozitia medi.ani'i a acesteia, dud curentul de inti-are este nul (fig. 11.-1, a). Deoarece siatcmul se afla intr-o pozitie sirnetl'ic1i (lntrefierurile If A = = dB = de = dn), iar Iluxurile de pclarizare <Djl stnt cgale, magnetli p[ Ij'-i Pz nind identici, fo!'~ele electromagnetico (nefigurate) sint egale J?i sistemul l'amine lL1 aceasta pozitie mod iaua (fig. J 1,1, a). 133

I I
I I I I I
'-

?res/unt? Tempero!uri/

--- -_ ...... -- - -~.--- -_____

I
1

Feu 0:

_ _f

~ ~ s-...:: ~ ~
~~re!7f':=J

rrecl/el7/d
I"ulere

_j J

i>O

a
Fig. 11.4.. Con vertor a ~ in pozi~ic medlana
(i ~ 0);

b
curen t- deplasarc :
in jJQ'l.lt!s de. lucru
(i>

• Sistemul l1uza-paletlt (fig. '1'1.5, a) cuprinde 0 paleta ohturatoare 0, o duza D ~i un ajutaj A. Ajutajul este 0 strangulatie (cu diarnetrul sub 0,5 mm) a sectiunii de trecere a aerului de la 0 BurSa de aer comprimat de presiuno constanta Po, prin duza D 'in atmosfera sau prin conducta C spre utilizare (presiunca PJ in ealea debitului de aer Q care vine do la sursa (Po) spre al.mosfera, ajutajul A S0 cornporta ea 0 rezistenta pneumatica fixi'i, producind eaderea de presiune tlP, iar duza D - ea 0 rezisten~a pneumat lca variabila co depindo do gradul de obturare al duzei, adieu de distant-a I) tntre duza §i ohturatorul O. Modelul electric al acestui sistem pneumatic csto prezentat in figure 11.5, b si el permite prin analogie 0 tntelegere rnai u~oara a modului de Iunctionare al sistemului duza-paleta. Cind 3 = 0, paleta obtureaza eomplet duza ~i rezistenta , pneumatica de iesirc a aerului in atmosfera este iniinita (Rv = oo ). Ca urrnare, debituI de aer Q esto nu.1 (1 = 0), ci'iderea de presiune t::,.p este nuJii (t::,. U = 0) ~i deci presiunea PI = Po (Vi = Uu)' ., . Cind ($ creste, rezistenta pnoumatica a duzei scade (RD scads), dehitul de aer Q creste (l creste}; caderea de presiune L\P va oroste .(f:,.V creste), deci presiunea remanenta Pi va sciidea (U; scads). Hezulta deci cu la seaderea dsplasarii B presiunea Pi va creste,
0).

b-

Daca oursntul i creste, avlnd de exemplu 0 anumitii polaritate, lama L devine un electromagnet avind polaritatea indicata in Iigura 11.4, b. . Ca urrnare, Iluxul magnetic cDi produs de curentu1 i se va ramifica prin miezurile M 1 ~i .1112 sub forma unor Iluxuri componente <1>1 ~i (1)2 care in I.ntrefierurile dA ~i dD se VOl' insuma ((I)p -I- <D11 respectiv <llp -I- Q)2), iar in lntrefierurile d B ~i [la se VOl' scadea (Q)p - <}>2, respectiv Q) p - (1)1) - figul'a 11.4, a. In consecinta, lama L se va roti in sensu] mar sub inlluenta Iortelor FA - FrJ (FA> F B) ~i FD - Fe, care slnt Iunctie de Iluxurile magnetics aferente. Exprimat lntr-un mod mai simplu, S8 poate spune cil. polii de nume contraro se atrag (.lV ell S), iar eei de aceleasi nume se rasping (1V en N ~i S cu S). Momontul aetiv al Iortelor este eehilibrat de momentul rezistent creat de resortul antagonist R, astiol oil lama L ocupa 0 pozi-yie hine definita, concretizata sub forma unui nnghi 0: sau, eeea ee este tot acelasi lucru, sub forma unci doplasari al unui punet de pe lama L din x in x' (fig. 11.4, b), unghiul sau deplasarea fiind proportionale eu ourentul i. 134

'------ ..___ __ __~_r

b
a - sist,:mu] dllz~-palctll;
.
b-

o
c

Uo=cI

Fig. 11.5. Convertor deplasare presiune:

modelul electrtc al couvertorutut, con vcrttrc, 0caracterlsttca de

135

Coo vl3rior' deplasa re - presiune

f .....;11
a
P,

4__ ..d

itiii

:-

1.' rd, 2 I~-",,·Kg/'m'

D

Presiunea de iesira Pe este aplicata 'Ii convertorului presiune-deplasare N_(reallzat sub ~ol'ma unuihurduf din alama eu peretii ondulati), Cill': ~SJgll!'ii, 0 "reactw ncgativa" (v. fig, 12.3) - 0 legatllra inversa de la iesire la intrare - necesara trnhunatatirii Iunctionarii convertorului curen t- presi une. .,

Convertor
(urenf- deplosore

C. ADAPTOARE
1, INTRODUCERE

Xi"" i (2---' tomA)

0----'--+--l-----1

an rolul de a adapta intre cle clemente ajcretue sistemelor automate. . In cazul particular al sistemelor un ilicate (de exern plu, siatcrnul u niourecare tntr-un semnal unilicat,
2. ADAPTOR

, Pentru realiaarea unoi anumite Iunctii de automatizare, elernentelo sistemelor automate so long-a tntre ele sub forma unor .Jantur." SHu "hucle", astfel oK rnarimea de iesire dintr-un element trehuie sa' rie e(~ali.l d' 0 cu eea optima e intrare in element ul urmator' s.a.m.d, Daca ace,l~t;r\ conditio nu este Indeplinisa, trehuie prevazute clemente speciale numit~ adaptoare, care Sa "adapteze" elementele respective tntre ele. Asadar, adaptoatele eonstit.uie 0 clasd speciald de conoertoare, care
, W

Iicat

E-

lEA),

adaptcarele

an rnlul

de

11

convcrti

marimo

de iesire

'

DEPLASARE·CURENT

. :\ee,st tip dc. ad~pto,r es~leJl'e~~cn~ r_~lositi~, sistcrnul E (lEA) avlnd indicati YU] de Iabricatie El, I 310 91 Iiind II tilizat in eons tructia unor
CaraeicrisLicrr zeniati'\ in Iigura e Convcrtol'lll mentcle descrise Iiguia 11.G. Lama mobila va creste, a deplusarii 0 in presinnea Pi este pre11,5, c. cnrent-preslune tip ELA, ~M: este alciituit din olemai sus. EI este prezerrtat intr-o forma principiala In cu
Xi)

de convert.ire

obturatorul se va apropia de duza ~i presiunea Pi va creste. .... Presiunea Pi esLe aplicata unui arnplificator pne~ni~atic do putcre F (v. fig. 12,6) care 800a(,(\ 0 presiune P, (marimea de Je~lre x:e) de valoare

L a convertorului curent-deplasare oste solidara obturat.orul 0 al convertorului daplasare-presi une, Conform color ttl'aLate mai SIlS, eind curentul i (marirnea de intrare

un ificat.Ll (0,2-1
136

kgl,/ern~).

t.raduotoare de presiune, de nive], do debit etc. , ?ehema de principiu a adaptorului deplasare-curent este prezentata in hgura '11.7. Adaptorul deplasare-curent foloseste principiul convertirii unci deplasari meeanice (retire) intr-un semnal alternativ a diruiamplitrldinl3 este proportionala cu unghiuI de retire a (fig. 11.7). In aoest scop so 1'010so~l~ un modulator ma~netie j}j avlud un element mobil d-e polarizaro realizut sub forma UUUl magnet permanent N-S, 'in pozitia.ini·ti~1i1 -:- ve:,tieal6 ~ i,ntrarea este nulii (0:. = 0); miezul J[ est~ perFect simetrrc ~l deci ,eul'ent111 tp este zero, caz in care Ia iesire so ohtme I'e = 2 rnA ("zero viu"). Ctnd lmgl_liuI elo.intl'are CI. creste, va creste proportional ~i eurentul ip C~I'Oestn aplicat prIll transforrnatorul de adapbare 1'3 unui arnplificator trp H2'l format dintr-un amplificator de c.a, 1}i un demodulator la iesirea 137

0;:;
r
C'':!

t-<

,_J

'"
..., ,_,
;:J
OJ

0.

c: <J)

caruia se obtine semnalul unificat ie = 2 ... 10 mA c.c. corespuuzator 'dorneniului maxim de variatie a unghiului (care In cazul adaptorului respectiv, EL T 370, este de 16°). Un oscilator, de asernenea tipizat (lEA Lip H 31), produce tensiunea 'cu frecverrta de 500 Hz care, prin transformatorul de izolare Tl alirnenteaza mndulatorul magnetic, precum ~i tensiunea de 1 000 Hz, care prin 'transformatoJ'u] Tz. asigura procesul de demodulare (redresare) din amplificatorul H 21 (v. cap. 12 - fig. 12.5). Curentul de iesire ie este adus printr-un circuit "de reactie" (v. cap. 12, fig. 12.3) inapoi Ia iosirea modulatorului, in punctele c ~i d (fig. 11.7 iudicat punctat), rapt care asigura 0 Iunctionars stahila a adaptorului in ansarnblul sau, Impedanta do iesiro a adaptorului tip ELT 370 este de 3 kD. AdaptorufIEA -lip ELI' 310 folosit pentru deplasare Iiniarii-curant este practic adaptorul ELT 370, Ia care s-a mai .adaugat la intrare un convertor mecanic ce translorma miscarea liniara in miscaro circular-a,
3. ADAPTOR TENSIUNE (REZISTENTA)-CURENT

,;, ,_,
oj
if>

oj O>

P-

"0

,_, S

oj

0.

"0

<
r-,

on

iZ

Aceste t.ipuri de adaptoare (fig. 11.8) fabricate de lEA elnt realizate in dana variante constructive: - adaptoare tcnsiune-curent tip ELT 160 - Iolosito in constmctia traductoarelor gensratoare (v. pal'. D5, D6 f)i D7); - adaptoare rezistenui-curcni tip ELT 161 - Iolosito in construotia traductoarelor parametrice rezistive (v, par. DJ). In ambelo cazuri, adaptorul comport-a un bloc de gama (fig. 1:L9) 'care are rolul de a convorti 0 rnarime electrica - tensiuno electrica Ua (fig. 1'1.9, a) sau rezisterq,a electrica RR (fig. 11.9, b) intr-un curent Continuu de valoaro unif'icat.a i = ±10 ,u.A. In arnbele cazuri, funetionarea arc 10e pe baza purrtii vVheatstone dezechilibrata, Iorrnata din rezistentels RI, R2, R~ ~i R,] .
.--------, : H 71-- Ii 77 I U (flJ :
I I I

810c de gama

I
_j

I I I

I: I

r-------j fl1!;. I
I

I:
1

.---------Ii 21 1 I Amplificalor
; ca. DBmodu--

1
I

t, _______

r+I

I L ________jI

Hadufafor magne!ia

1
I

/aior I I L______________

I---->--

rt
I _1

I 118 ~2 ..-fOmA

1-,
1:39

,-----,

, ,Im/oruel - (; '-----._--(corec/ie)

Bloc dB

I __ .__ 1

l"ig. 11,8. Adaptor

tensiuno

(l'ezist,on~a)-cul'(lnl

tip BLT 1GO 1161).

In care:
fiT

este

Rs
Ra

rezistenta unui "termistor" (v. cap. 11, par. D.l) care cornpenseaza erorile de masurare datorate variatiilor de temperatura ale medinlui ambiant ; rezistenta de sarcina (rezistenta de intrare a modulatorului magnetic); rezistcrrta de compensare* a sarcinii (ie~ire); rezistenta de compensare* a Iinioi (intrare).

RL

I Trodacior
I
I

fE;;;;;nl $-"n~it,;/i
I

II

r- i
I ,

rezis/iv

Prin alegerea. conveuabila a valorilor rezistentelor Rll R2, R3 ~i R.I, se poato ohtine la iesire acelasi semnal standard i = ±lO ,u.Apentru div8J'SO valori ale tensiunii [fa obtinute de 1a elernentul sensibil al tral'ezisienj;a.curent (fig. 11.9, b). Iesirea olementului sensibil (rezistenta RR) este conectata intr-un brat; al puntii format din rezistenta R2) rezistenta cablului de legatura I'e ~i rezistenta Ru. In aeest caz, tensiunea de dezechilibru [Jab este data. de cxpresia:
ductorului. GI Adl1ptoaro

: L _-'
1.-

'-------,.C,' 1

b
Fig. J1. ~ . Bloc
a - pcntnl converurea tensl unl! ; iJ -

de gamu :
pnntru convcrtlrca r8zistcnlel.

·1
(RT'

Rezulta. implicit

ca

valoarea

curentului
Val)

de iesire ;

. • Adaptoare tcuslune-curent, Blocul de gama (fig. 1'1.9, a) esto alimentat cu tenarunea V D de In clernentul sensibil al unui "traductor generator" (v. cap. 11. par. D), care a produs convertirea marimii masurate. intr-o tensi.une variabila. Tensiunen U ab de dezechilihru a puntii depmde de tensmneaU, respaotiv de tensiunea stabilizata U; (stahilizator lEA. tip H 55), precum si de valorile rezistentelor HI R2 R3 si R. dupa rel ali a. :
-,. J

z-

RT

Eo -I- Rs

(11. 7)

l·,

..

(11.4) Tinind seama de Iaptul ca tensiunea U ab ohtinuta de 111. punte ~i tensiunea Ua, de Ia elernentul sensibil 0.1traductorului, sint conectate in serie, rezultii expresia curentului de ie~il'e:

Re ~i Rs avl.nd semnificatiile de rnai sus) va dopindc de valoarea traductorului, Ca ~i in cazul precedent, prin alegerea convenabila a rezistentalor puntii se poate obtine la iesirea blooului de gama acelasi sernnal standard i = :::1:10~, pentru diverse valori ale rezistentei R.n. Convertorul tensiune {rezisten1a)-curent cuprinde un sistem de arnplificare a curentului continuu de 10.i = ±10 /l-AIa semnalul uniiicat ie = 2. ". 10 rnA. Structura sistemului de amplificare electronic va fi prezentata in cadrul oapitolului 12.

RR a resistentei

•=
140

R;r

TJr;

Uab

Rs -I- Be -I- RL

(11.5)

,. De exernplu, daca rezistenja calculata pentru olementul rospectlv aste de 20.0. iar in realitate, pontru un anurnit caz rezistenta esto de iii n, resistenta de "compielll.t'0" ptna 10. 20.Q (6 ill reprezhita rezistcnjn de compensate. 141

D. TIPURI

DE

TRADUCTOARE
E REZISTIV E.

1. TRADU<;:TOAR

.Tradu?toar~le resistive 8jn~ acelea ~ar? fur:c~ionea~ape b~za variatiei rczistentei unui resistor, marirnsa de iesire Iiind declo J'ezlstenta elec·, dintre parametrii
trica, Marimea de intrare

care intervin in relatia:

RPs
1

produce

modificarea

unuia

(sau a mai rnultora) (11.8),

En],

care da. valoarea

rezistentei

~i in care:

p esLo rezistivitatea

[.0. mm2Jrn]j

1- lungimea [ill]; s ~ sectiunea [mm-],

Din relatia d.c ~?-i S?s se .observa. c~ .t"ezi~telr~a R cre~te pro por+iona) eu crestorea rezlStlvltatn p ~I a Iungimii l ~J eu scaderea ssctiunii s. " ",iii. rI'ra~.nctoaI'e~~)' eostattce r stnt cele mal disp1ndite traductoare.
v

Dutil intre bornele c ~i a va crc§te odata cu cresterea presiunii, Pentru a pune in evident-a variatia rezistentei R, deci a presiunii P, se reaiizeaza un circuitelectric ca eel din Iigura, ~i anurne : rezistentei tota1e Ro i se aplica 0 tensiune constantli U 0, iar voltmetrul V este legat "potentiometric"'ffitre bornele c ~ia (pe rezistenta R"J. In consecinta, voltmetrul V va indica tensiunea U", proportionala ell rezistenta Rx, deci cu depiasarea d, care la rtndul sau depinde de presiunea P. Scara voltmetrului este gradata direct in unitati de maSUl'a ale presiunii (atm). o Traduetoarele termoresistive sau, cum se mai nurneste, termorezisterue, sint rczisto are sensihile Ia temperatura, confectionate din rnateriale conductoare sau semiconductoare a CarOl' rezietivitate variaza cu temperatura. Termorezistetuele conduetoare (metalice) slnt confectionate din metale pure, cum sint : nero], cuprul, niehelul sail platina, avtnd coeficientul de temperatura cuprins intre 3,7 . 10-3 ~i 6,5 . 10-3 irC. Aceasta tnseamna cD. la 0 crestere a temperaturii de 100°C rezietenja materialului cre~te cu 'J7 '-' _- '65°/ . /0' Variatia rozistentei motalelor in Iunctie de temperatura este liniara pentru temperaturi de 100 - 200°C, hind exprimata prin relatia:

u, = RoCl + cd~.0),

(11.9)

in care:
R! este

rezistive, fund realizato sub forma unor reostate speciale al carer C1JI'sor· estc deplasat de marimea de masurat, Variatia rezistontei se realizeaza decl prin varierea Iungirnii l a rezistorului (reost atului). Traductoarele reostatice se utilizeaza pentru masu-. rarea deplasarii Iiniare d S8.l1 U altoe R marimi care, 18. r inrlul lor, sint trans+ formats in deplasare. Un traductor reostatie este pre-. zentat sohematic lntocmai ca un reost.at. In figura H.lO se prezirita ca T axemplu un traducto» reostntic de·

No t10

valoarea finala a rezistentei [.0]; valoarea initiala a rezistentei [.0.11 variatia de ternperaturii [0C] j sensibilitatea relativa [lrC].

presiune.

Presiunea de miisurab . P e~te aplicatd unui hurd uf metalio special ,D' (capsuH'i manometrical, care reprezinta de fapt elernentul sensibil al

traductorului

~i care se deplaseaza

Fig. H.10.

'l'raductor reostatic presiune,

de

pe masurii C0 presiunea creste, deplasind prin tija Z'cnrsorul reostatului R. Asadar, rezistenta R" oh~\·,
hl,SUS,

Tcrmorezistetuele semiconductoare, numite ~i termistoare, sin] confeotjonate prin presare din oxizii, carburile sau sulfurile unor metaJe, ca: nichel, cuPI'll, plumb, magneziu etc. Hezistivitutea acestor mates [pm] r iale este incomparabil mai mare decit cea a metalelor (de 1010 ••• . ~ ... 1012 01'1 mal i unare) 'insa, spre mare deosebire de met-ale, rezistenta t.errnistoarelor scade cu cresterea temperaturii. In figura 11.11 este prezentat.a J;-''''ic £'-5;; I W)""CrIJQF~ va riatia rezisti vita~ii un ei term 0/' l-mj/O'!OQr{) -~ J'-o rezistente conductoara I'll a unor .e-: "s::,~;~;;7::;I'"Hdll(l ~r semiconductoare In fu;wtie de 0 "'-27J,fS 'f: [ KJ temperatura. In cazul terrnore- Fig. 11.11. Variatia l'o?lsLiviUitii la lorzistentelor semieonductoare, vamorez istents.
J

143

142

conductoare, mai ales in dorneniul temperaturilor negative pe scara Celsius. De exernplu, pentru 0 incalzire de 10. O"C la 100°C, a termorezistenta dat-a, confectionata din cupru (conductor), i~i vnriaza rezis-

l'iat,ia

este

incomparabil

mai mare

decit

in

cazul

termorezistentelor

tenta de la 100 a 10.·14.0 a, in timp ce alta din oxid cupros (cuproxid) - care este semiconductor - scade de 10. 100 a 10. 5 a. Aceste proprietati ale termorezistentelor (metaliee sau semiconductoare) face posibila Iolosirea lor co. elemente ssnsibile in realizarea Lradue to arelor, Termorezisteruele [olosite la termo metre. Termorezistentele termomet.relor so construieso fie din conductoare (metalice), fie din semiconductoare (termistoare). In ambele cazuri curentul de masurare (10) se alcge suiicient de rnio astiel ca sa nu produce lncalzirea acestora prin erect Termometrele eu terrnistoare au valori nominale cuprinse Intre '1 000 Q ~i200 000 0. §i sint utilizate in special in domeniul ternperaturilor negative pe scaraCelsius, datorita sensibilitatii mari a acestora (Y. fig. I'!. 1"1). Termorezistentele de CUpl'U fabricate Ia lEA se Iolosesc pentru masurarea temperaturiior in domeniul 0-120o ~i prezinta in acest domeniu 0 variatie liniara cu temperatura. Termoresistentele de platina

~ip ELT 160 (v. fig. 11.8). Se ohtine astfel la iesire un semual unificat ~ 2 ...10 mA c.c. corespunzator = domeniului de variatie a. temperat.urii. e 'Iraductoarele electro.litice sint de asernenea traductoare resistive ~i pe!"n?-i! ~asur~re?- ;;c:.u?entratiei. electroliticilor pe baza rnasurarii conductivitatii (rezlstnr}tatu) electrico a acestora.

T!'aduet~r~l

electroliti?

de concentratie

(traductor

elecu-oconducto-

Joule-Lens,

metric) Iabrieat de lEA, Lip W 16.ELT.730, este destin at masurarii concentratiei solutiilor de acid sulfuric, de soda caustic! .. etc. Elementul sensihil \Y.16 este forma~ dintr-o "eelula:" de masurare (fig. 11.:t3) avtnd forma unur corp de vontil en flan~e pentru a Ii racordat in circuitul unei conducte. In intoriorul celulei seafla doi electrozi de platina, care deterrnina impreunti eu Iichidul de analizat ce circula prin conducta rszistenta necunoscuta Rx. Rezistenta Rx inseriat8. eu rezistenta "de balast." r ~sLe alimentat~ in diagouala A B a unei punti Wheatstone dezechilibrate forma~a elm 1'e7:1stentelo R1.' R2, R3 ~i Re. Reziatenta Re este de fapt 0 termorezlsten'\.a~! este plasata chiar in solutio. Puntea este alimentata in diagonals CD cu 0 tensiune constanta Uu = 1V 10..0 frecverita de 4 kHz (oscilator), Tensiunea Ux care apare la bornelc rezistentei Rx est-a data de expresia:

masurnrea

ternperaturilor

cuprinse intre

fabricate

Teate terrnorezistentele fabricate de temperatura unificate (fig. 11.12), prin cuplaroa lor eu adaptoare Iormate din blocuri de gama (v. fig. 11.9) tip H 72 (0 terrnorezistenta) sau tip H 77 (dona ter.morezistente) ~i eu amplilicator cu modulator

-200°C ~i +500°C. In lEA stnt utilizato co. traductoare

Ia lEA

stnt utilizate

pentru

(H.I0)
!ol!-.siunea U; proportionala eu rezistenta masmata R).; este amplificat-a, Iiind tram;[ormatll. in semnal unificat i = 2 ... 10 m A c.c, cu ajutOful adap torului tip ELT 730 (care confine ~i oscilatorul),
/I

Elemenl 8endbil 1" Adaptor [fermorezisfenfiil Teoeo_

Cup for

trcaactor

protecloore

([usau?l)

.srrmO __

etc)
'r'-'" -Suparldemidi ..
,~

Fig. 11.12. Traductor 144

terrnorezistiv

de temperatura.

Fig. 'l'!. ·13. Trarluctor

eleetroconductornetrtc.

'10 -

t45

In cazul in care concentratia solutiei ramine jnsa i se modiiica temperatura, 0, conductivitatea ITx se modifica in sensul ca va
neschimbata creste

en membrana

e 'I'raductor

de presiune de scparatie.

o scadere a tensiunii U,,,, deci 0 eroare de masurare. lnacest caz intcrvine termorezistenta "de compensare" He care, crescind cu temperatura (H~ > I?,'), produce cre~terea tensiunii UAB( U~IB > UAR), adica tensiunea U x dimino neschimhata daca coneentratia nu s-a modilicat. La lEA se mai Iabrica ~i 0 aHa variant.a de element sensibil ("detector electroconductornetric"), !Fig. iI.H, Element nurnit \'V44, roalizat sub forma unei "sonde" (so .sansib il electrocon-ductometrlc tip WVi. poate introduce printr-un orificiu intr-o conducte), prey[izuta cu g5uri, in interiorul careia se ana atl~ -electrozii pentruconstituirea rezistentei H"" en ~i rezistenta de compenflare He (fig. 11.14).
1. TRADUCTOARE INDUCTIVE

scade la

ell. urmare
0

cu temperatura 10. 0 valoaro (J"~. (in cazul crosterii temperaturii)

valoare R;, ceea ce

0.1'

avea ca erect

R:;;

Principial, un traductor inductiv este acela la care marimea de masuTat este transformata intr-o induotanta variabila proportionala cu marimea respectiva. In categoria traductoarelor inductive se lncadreaza in special acele t.raductoare care Iolosese adaptorul deplasarc-curent lEA tip ELT 370 (v, fig. 11.7). Se dau mai jos cttcva exemple de traductoaro inductive Lip lEA sau, mai bine spus, modul prineipial de raalizare a unor clemente sensihile care slnt folosite in comb inatie cu adaptorul dsplasare-curenttip EL T 370 • 'I'raduetor de PI'CSiUllC ell tnh Bourdon. Elernentul sensibil al tra-ductorului de presiune este un 1,11b Bourdon T (fig. 11.15, a), care sub actiunea presiunii de masurat P tindo sa se indrepte (pozitia punctatd). Cu cresterea presiunii P aplicate, punctul a din capatul libel' al tuhului so tndeparteaza (de exemplu ina'), astf'el ca, prin interrnediul !bielei B, manivela M este roUta in jurul punctului c cu unghiul (I.. Hntirea esto aplicata modulatorului magnetic din adaptorul ELT 370 {v. fig. 11.7), care produce laiesire sornnalul unilicat i ~= 2 ... 10 mA c.c, proportional cu presiunea P.

In caw! in care Iluidul de masurat contine impuritati care 8-0.1' depune tnfundind tubul Bourdon, se Ioloseste un t.raductor em membrana de separatie tip }'I S 100. Acest element suplimentnr este Iorrnat dintr-o capsula manometrica C (fig. 11. 15, b) previ1zuta cu membrana euld ' lastica S. Prcsiunea de rnac__.........J ,/ surat P se aplicii '111 aeest enz Fig. 11.15. 'I'raductorla oriiiciul 0.3 ~i, actionind III I I. I .r: de prosiune ell tub asupra rnomlu-anei elastice, ~ Bourdon: comprima Iichidul de sepaJ, I b 11 - schema principial,l; b - memliran ~ de separare din cealalta parte, care IF ratle, de' obicei este ulei. Ori riciul O2 al capsulei fiind 1'8.cot-dab printr-un tuh 10. orificiul 01 &.1tuhului Bourdon (fig. 11.15, a)" presiunea respectiva este transrnisa indirect elementului sensibil descris in paragralul precedent, Iunotionarea avind loc asa cum s-a nratat. Traductorul eu membrana de sepnratie Lip lEA poartfi indicativul

_ It~,;

4~fTR':,L~C\~._.

ell capsula, Acest traduetor, nurnit AT 20, ELT 370, ouprinde Ull clement seusibil rcalizat sub forma unei capsule C' (fig. 11.16) cu pereti din labUl. subtire ondulata, Partea posterioaea fiind rigidizata prin discul metalic D, fluidulintrcdus la presiunea P dcforrneazii peretelo anterior a] capsulei acFonind asupra bl'a'~nlui B .. Bratul. respectiv, ,asupra caroia actioneazi1 ~i resortui antagonist R, transforrna deplasarca Iiniara a eapsulei tntr-o retire (I. a axului A. Solider cu acest, ax, ai carui unghi IX (u = 0 ... __..c. ... 16") estc proportional en 7 f{} ,presinnea P, se ana: rotoruk \ I? o: .-D'" _-.." modulatorului magnetic din 0 J ,-,V--"-,;' adaptorul ELT 370, care pro-L...~\ \d ' ~u duce in final un sernnal uni-

AT to ELT 370 l\!IS 100. o 'l'raducter de presiune

DfJ' !t"',·.-fi._ ~E1r'!O -, T'T"

l'-"

mfi

Fig.

10\,16. 'I'raductor

\u

(:,
;

("

Iicat i =2 ... 10 rnA c.c. Traductorul este Iolosit.

presiunilor2).

do

presiunn

en

napslIl!L

pentru masurarea .mici (O-1 kgf/cm

U6
10*

147

• Traductor de presiune diIcl'enliu.!u, ell burduiurl. Elomentui sensibil al traduetorului este format dintr-o capsula lnchisa M (fig, 11.17, a) In care, prin peretele de separaro D, se creeazii doua cornpartimente C1 III C2, alimentate cu presiunea Pl' respectiv Pz• Cele dona presiuni, a caror diferen~a (AP = PI - Pz) trehuie masurata, aetioneaza asupra unor burdufuri BI ~i B2, rigidizate Intre ele prin tija T ~i care sptijinindu-se Iiecare pe peretele despartitor actioneaza ca niste resoarte spirals Ja deplasarea 101' (Bl se cornprima, jar Bz se lntinde). Cele doua burdufuri fiind identice, forta rezultanta AF ereata de cele doua presiuni va fi proportionala eu diferenta presiunilor respective. In acest fel deplasarea longitudinala d a tijei va fj proportiouala cu forta AP, deci cu presiunea diferentiala t:.P. Tija T, prevazuta cu opritorul reglabil 0, actioneaza asupra rnanivelei rotind axul A cu unghiul IX. In.acest mod se transform a deplasarea d (proporjionala eu AP) intr-un unghi Ql. ~i, deoareee axul A este solidar cu modulatorul magnetic din adaptorul ELT 370, se obtine un semnal unificati = 2 ... 10 rnA c.c. proportional eu diierenta presiunilor, In figura 11.17, b asto prezentat aspectul exterior al acestui traductal', denumit AT 30 ELT 370. • Traductol' de myel eu plutitor. La traductorul de nivel cu plutitor tip AT 50 ELT 370 elernentul sensibil tip AT 50 este format dintr-un fa :370

- -~ ----1- -~
1------

~-

a
Fig. '11:18. Traductur a - schema
oterneututui scnstbn: u - poli\ia functie de nlvel.

b
dol n ivel ell plutitor:
rrnersorulul In

/"

S"pN

vas cilindrio V (fig. 11.18, a.), racordat ]11. rezorvorul cu lichid al eurui nivel H trebuie masurat. In interiorul vasului se aWl plntitoru] P (irnersal') suspendat de un resort R ~i articulat eu bra~ul B (manivola) solidar cu axul de rotire A. Variatiile nivelului H produc deplasarea d a plutitorului, deci rotirea eu unghiul If. a axului A. Miscarea de rotatie 0: este transmi5a adaptorului ELT 370 §i 50 obtine un sernnal unificat i = 2 ... ... 10 mA C.c. proportional en nivelul fl.
3. TRADUCTOARE CAPACITIVE

variatia
sub

Functionarea inlluenta

capacitatii

traductcarclor

de masuraL'
Indiferent tatea

unei

uno!' ccndensatoare
mal'imi de elese

pararnctrice

capacitive se bazeaza pe speciale, de diverse forme,

ment sensibil introduce

variabila

de tipul

lolosit, capaci-

a
Fig. H.:l? 'I'raduclor de presiune a - schema runcuonara: t
-

b
difel'on\iula ell burdufuri aspectul eX!Cl·ior. :

circuit de maSlll'are, ea de exernplu tntr-o punte de capacit.ati, sau, l.n cazul general, se leaga la un converbor (adaptor) capacitatecurent (tensiime), In eazul eel mai simplu, capacitatea se lcaga In serie ell DE. arnpermetru A (l'ig. i 1.19)
tntr-un

ex oh\,]nuUl

.iradllcfof'

,...--_.
I

sr I

---,
C:!:

I I

L---f-~,-J
ductor

(}~o-- __

....J

Xf-Ccz-1.y-(X

Fig. 1'1.'19. Schema

eapacitiv.

de

mas urare

ell

tra149

146

4. TrtADUCTOARE , d=

DE RADIATI1

INFRARO~II

"'0 -R.x

a-

pentru

masurarca

Fig. 11.20. Traduclor' c ipucitiv: dcnuunu, b - pcntru masurarea

dlametrulul;

alimentat de 0 tensiune lui, valoarea curentului

Ix din circuit

alternativd

U.". Neglijind
va fi:

rezistenta

circuitn-

(11.H}
unde co este pulsatia tensiunii alternative, cele ee urmeaza VOl' fi definite ca traductoare capacitive numai elementcle sensibile ale traduotonrelor respective (de exeniplu deplasarecapacitate), convertirea capaeitate-curent Tiind 0 problema simpla de, eleotrotehnica, Evidentierea capacitatii variahile va Ii 'jndicHtapl'in notatia Cx la borncle In. care se obtine capacitntea respectiva, In Figura 11.20 sint prezentat.e dona tipuri de elernente scnsihilo, Iolosito in constrnctia traductoarelor capacitive. AsUel, traductorul pentru masurarea presiunii P (fig. "11.20, a) a unui fluid din conducta C cuprinde arrnatura fixa Al ~i armature mobila A 3 solidara ,cu rnembrann elastica 1vl. Cind presiunea P creste, distanta d lntre arrnaturi scade, deci eapacitatea Cx creste, dependents de presiunea re~p~ctiya.. • In figura 1'1.20, b s-a prezentat elernentul sensibil al unui traductor capacitio peniru. mdsurarea diametrclor axeior care se prelucreasd prin: strunjire. Acesta euprinde dona -arrnaturi cuthe C1 ~i C2 avlnd Tam de curbura Ro ~icentrul de curbura 'in centrul a al axului A, care se roteste

In

Traductoarelo respective, nurnite ~i iraductoare pirometrice, sint folosite pentru masurarea ternpcratueilor mud (600-2000°C) ale unor , corpuri, iara contact direct tntre elementul sensibil ~i corp. Elemental _sensihil al traductorului pirornetric de radiatie total& tip K 42 sau K 56 Iabricat In lEA functioneaza pe baza dopendentei dintre temperatura absoluta a unui corp Incalzit ~ienergia totala radiuM pe tcate Iungimile de unda. Elementul sensibil este constituit dintr-o cutie A (fig, 11.21, a) -rixuta de exemplu In peretele B al unui cuptor de topit metal, care cuprinde niste placute P. din platina trmegrita (reprezenttnd corpul "negru absolut'' - care ab80a1'10 toate radiatiile incidents). Pe acoste placute slut fixate "tel'moeupluri" E de tipul cromel-constantan, care dan In iesire 0 tensiuno U proportionala cu temperatura 111. care sint incalzite. Un sistem de Ientile L ccncentreaza pe placutele P radiatia calorica R €misa de corpul C (metalul topit), care este incalzit Ill. temperatura T. Asadar, tensiunca U obtinuta Ill. iesiroa elementuIui sensibil (pirometru) este dependentit dei,emperatura' T.
1(42

i-Z, ..!OmA
--'__

ELT 76!

Cup/or
N801

I
I

--....

--

fiind strunjit

de outitul S.

' ,_

Nottnd cu Rx raza axului, rezultd ,'0<1 distant-a' d(d . Ro - Btl create odata ell scaderea diametrului 2Rx alaxului de' prelucrat, Valnarca capacitatii Cx este deterrninata de cele doua capadtQ.:~i'f(jrmate'din armriturile C 1 ~-i C 2 lnseriate prin axul A. Deoarece. cUJtu,tutothI 'aoestui t.ip de traductor se poate rnasura \"c<)l'ltrola") diamGtYul-'piQsei'ehiar)n tim~ul , prelnerarii, acest sist.ernmaipoartf numele fli_ de "cont,rol activ'' al (1111.metrului axului A. ., ",

~~~J
-~-/-

"f\

'~I,if

t tI

U_ft"A)

b
"Fig. 11.2"1. 'I'raductor ,a ',_ scheme de Icgare: /) .~ pirometric:
aspect

exterior.

, 150

151

care

contine ~i adaptorul IHA. Lip ELT 161, U ln seinnal unificat do curent i = 2 ... ... 10 m A corespunz ator dlverselor do menii de n1i'\:ml'arc a tempcraturii: 600-1400°C; 700-1500"C; 700-160Q C; 800-'1 700°C ~i 10002000"C. In Iigura 11.2'1, b este prezentat aspectul exterior al pirornetrului de eadiatie totala tip K 42 (lEA). Traductorul

Lransfol'lna

pirometric

tensiunea

Deoareoe dehitul D de lichid este proportional ell viteza, 1lezuJt.i\ ca tensiunea e este proportionala ?i cu debitul D. Prin integrarea tntr-un anumit timp a tensiunii G so obtino 0 mUl':im,(I prnportionala cu dehitul total SCUl'Sprin con,:;, 1 " d ucta m t'nnpu, respecuv. Indust.eia ['0 maneasca (lEA)

5. TR.ADUCTOAR

E DE lNDUqlE

Fig. '11.23. Detector

de debit

tip FL.2S'l.S.

raioare, adioa t.rnnsforrna marimea

de masurat direct intr-o tensiuna electrica (curent electric), tara a mai fi nevoie de 0 BUrSa ajutatoare, Aceste tipnri de traductoare se hazeaza pe translorrnarea rnarimii de ml1surat, care este 0 deplasare, vi teza sau acoeleratie, in tI'-O tensiune electrornotoare de ind uctie . ' • 'Iradnetorul tahometric. Dintre tipurile de traductoare de indue~ie, eel mai des Iolosit este traductorul tahome trio san tahogeneratorul, care este de fapt un mic generator electric, construit atrt pentru curent alternativ, cit ~i pentru curont continuu, @ Debitmetrul de indnetle. Se Iolosesto la masurarea dehitului unui
lichid

Traductoarele

do inductie

fae parte

diu catcgoria

traducioarelor

gene-

Iahrica un asernenea element sensibil, denumit ~i "detector electromagnetic de debit" i,ip FL 281 S, a carui vsderede ansamhlu este prezentata in figura 11.23. Acesta constituie lrnpreuna cu adaptorul tip ELT 530 un traductor de debit care produce la iesire semnal unifieat (2-10 mA).
6. TRAOUCTOARE TERMOELECTRICE

obicei este corosiv (de exemplu tad cu piese metalice.

conductor

care cil'cuii't printr-o condneta izoJata, lichid care de acid) ~i care deci nu poate veni in con-

Elemental sensibil se cornpuno dintr-un corp cilindric C din material izolant prin care circuli;, moleculele de Iichid (notate ell sernnul E9) eu viteza v (fig. '1'1.22). Intr-o sectiune (zona) a conducto i este plasat un electromagnet M.' ou 0

siunea electrornotoare (numita tensiune termoelectromotcare) care ap are in punctul de sudare (jonctiune) a doua rnateriale diierite supuse Incalzirii. Aceasta tensiunc, care este proportionalii cu temperatura milsurata, poate fi pusa ill evidenta, de exernplu, en ajutorul milivoltrnetrului ni V (fig. 11.24, a). Circuitul format din cele clona conductoare (termoelee-

Sint tcaductoare

generatnare

a carer functionare

so haze

aza pe ten-

'irozi) poarta

9i numele de termocuplu:

tnri1~lll'are S alimentata cu tensiunea alternativa U. Fluxul magnetic prcdus de inductia inagnetica B stn'ibaLe perpendicular conducta si, datorita deplasal'ii lichidului.unduce in masa lichidului 0 tensiune olectromotoare G care esto culeasa pe oleotroaii 01 §i 02' conform

, rlonll..; J1'fob;/d

Obsl)rvatic. Tensiunea
legii 1nductiei

obtinut~
osto

b
a
l - clement sensl

(Lenz)
1)

proportionala
perpendicular'
Fig.
j

en viteza
pe

~i rezulta
ctmpului

directia

[.'12. Dehilrnetru

do lnduc]ie.

magnetic

(Iegea mlinii .drepte).

Fig. 1'1.21 'I'ermocuplu: •. a - scheme (to leg-are; b ~ aspect oxtcrtor ~ b.1t; 2 - lenvr, oJe .protcc~lc; /J - tU;;po'<ili" (10 montare:
flu Ui\!,I\() til capac: 6plae. de bornu,

J-

cutlc

152

153

Tensiunile termoelectromotoare ohtinute de 1a terrnocupluri stnt, do obicei ouprinse intre 5 ~i ~)O.mV. , Industria romaneasca (lEA) fahrica 0 mare varietate de, termocupluri, din diverse materiale ~i pentru mai nmlte game de temperatura. In Figura 1'1..24, b este prezentat aspcctul exterior 0.1 unui termocuplu fabricat 10. lEA. " -' Termocuplurile descrise mai sus stnt foIosite in combinatiecu blocurile de gama H71, fI73 sau H7G 9i cu adaptoarele ELT t60 snu gLT '161 (fig, H.8 ~i ii.9), constituind astf'el divnrs« traduetnarc de temperatura cu semnal de iesire unificat (2-10 mA).
7. TRADUCTOAR E pH- M ETRICE

In procesele depl'oeluc'(;ie cu caraoter chimic (industriaallmentarn, chirnie, celulozii, hir-tie, petrol etc,) intereseazii determinarea gradului de aciditato sau aloalini l.ate al solutiilor (p Il-ul). bazate pc faptul ca intre un metal cuf'undat int.r-o solutio care contine ionii rnetalului 9i solatia respectiva apare 0 <.liferen1-a de poten1,ial E. Aceasta tensiune eleetrica E depinrle de concentratin acti va ,c a ionilor de metal ~i de temperatura ahsoluta T (OK). ' Se defineste co. pH-ul unci solutii logaritrnul zecimal al conccntratici ionilor de hidrogen considerat cu sernnu [ minus: ' pH Similar,
=

Fig, 'II ,2G, Detector ae}J H Up W63, '

Fig, '1:1 ~6, Adaptor ELT pH-metnt.

G30 pentru

Pentru

deterrninarea

pH -ului se utilizeaza

rnetode

electrometriee,

Intre Iiecare ~ect['od,,~i lichid, deoiIntro eei d~i electrozi va rezulta U. dependentji de pH.' • IIl: t,~r~ ,no a sLJ:a"se .fabl'ica traductoare pH-metriee (lEA), ca de exernplu tipurile care fo~ose~c. cle,rnent~ sensibile \V62 ~i \\163. Tipul \V62
o tensmne

-Jog -log

(~1-1+'

(:11.'12) ionilor de oxidril: (1_1.13) sint egale,

se ponte defini un indicator

corospunzator
COIJ-'

pOE
Pentru apa pudi. (neutra),

traductorul

, In ~igura"11.25 csteprezentat aspectul exterior al elementului sensibil VV63, iar in f'igura :26 adaptorul ELT 630 care eonstituie impreuna
pH -metric.

cantitate .de soI~tlC)" 131' t ipul \V63 permite miisurarea _p Il-ului in flux eont{nuu, situatie in care 01 so montMZ(1 in circuitul unei conclude.

I0108.e ~te p.entru

n~as u~arl

discont

IIIu e

prin

imersie

(ell fun dare

in tr-o

17

celo doua miirimi

=

§i anume :
("11.14)
REZUMAT

pH -pOE
Prin adaugaroa cresto, deci pH-ul unui acid creste:
SOLUTIE

7.
ionilor
']I.

in apa .

concentratia
i

do hidrogen

AcwA:

< pH <
0

Idem, prin adaugarea de hidrogen scade :

unei haze (solutio alcalinii)

BAZICA:

concentratia

ionilor

SOLUrIE

< pH < ?

. Pentru un acid pur (100%) rezuta pH = 14, iar pentru 0 baza' pura (100%) pH = 0, " " Deterrninarea valorii pH so facecu un element s~;n9ibil f?rrpat din doi electrozi introdusi intr-un vas' continind lichidul de analizat.

1. Elemantele de! autornal izare CaJ'O transformil 0 marirne oarccaro [temperaturtl, presiuno etc.) tntr-o rMll'iino' electrida se numosc traductoare, 2. in structura traductoarelor in tra u~ul sau mai multe ccnvertoaro (elornento sensibile}, precum Ili adaptoare care permit obj inerea Ia ie~iI'e H unor valori dorile sau unificate (de exernplu: semnalul de curent uniticat: 2~10 rn A sau 4~20 mA san do presiu ne unlticata: 0,2 -1 kgf/cm2). 3. 'Il'aductoar~le se c1asifid\ In Iunctio de miirhnea electrica de Ia icsire (lraduetoare parametrice sau gencratoare], prscurn ~i In Iunctie de m1\.rimoa de la inl~'are, care este "tradusa" [traductoare de dcplasars, de vHeza, de debit, de pre. SHine nlc.].

154

155

(•. Traductoarelo so Iolosese in schemele de au tomatici1 pentru rnasurarea ~'i prelucrarea pe calc. electrica (do oxemplu Iolosind un voltmetru sau amperrnetru) a unor rnarimi neelectrice. 5. Industria rornaneasca (lEA) realizeaza 0 gama 'variaUl de traductoars hie cadrul sistemului unificat. "E", folosind diverse clemente scnsibileins[, eu un numar rcdus de adaptoare, care asiguri\ Ill. ie5ire sCU1Dal unilicat de curcnt, i = 2 ... 10 rnA.
CAPITOLUL 12

v ER I FICAR

EA CUNO~TINT

ELOR

AMPLIFICA TOARE

$1 RELEE

1. Functioriarea

traductoarclcr parametrice inductive se J)(I.zeazi:l.pe: a) legea inductiei electromagne tice? h) va.rh4ia reluctan t-ej circui tului magnot.ic? c) modilicarea curentului electric ce strabate traducl.orul? 2. Unele tipuri de traductoare so numesc generatoare, deoarece: a) necesita 0 surs1i. de. energlo in circuitulde iesire? b) slut tolosite en generatoare de energie (putere) electrica? c) marimea de iesire este un curent sau 0 tensiune olcctl'icil.? 3. 'I'raductoarele lEA din sisternul unilicat E preztntd In structura lor: a) clemente sensibile de sernnal unificat? bj adnptoare en sernnal de iesire unltical.? oj aceleasi tipuri do convcrtonre? t,.. Convertoarele stnt subclomente in I.llni to in automa lie5, avind fUllcpa de: a) transformarn a un«l miirimi In alto. IWJl'imc dnp"ndcl) t:\ de aceasta? b) convertire a curontului cont inuu 10 r.urenl nltcrnuti v? 0) convertire a unei prcsiuni O;lreCfU'OJ in semnal uni ric:ut de presiunc : 0,2 - 1 kg.fjcm2? 5. Convertorul duza-puJetil asigurtl 0 depcndenta in tre urmatoarelo m5simi: a) curent-presiune? h) presiune-eurent? c) deplasarc- prcsi nne? 6. Adaptoarole sint clemente de em l.olllatiznl'e care permi t: a) 'miil'irea semnalulul ob\.'ll1l1t la jl~~ir'Oa unui clement? b) mcnjtneren constantli a scmnalulu i do in trare iutr-un element? c) cnnvertlrea sernnalelor Ia valol'i unif'icate.

A. AMPUFICATOARE
1. INTRODUCERE

Marimils miisurate an In majoritatea cazurilor astfel tucit este necesara marirea lor proportionala, lor.

\'/-:<101'1 Ioarte mid,

adiea amplificarea

A~a cum S-a ara:te.t in capitolul precedent, de exemplu, tensiunea produsa de un terrnocuplu este de ci"[.iva milivolti, iar cea produsa de un traductor pH-metric are 0 valcare rnult rnai mica. Binetnteles, 0 asemenea valoaro de tensiune, chiar daca poate deplasa acul indicator al unui voltmetru, este incapabild sa produca un efect de comanda fiira CEl, ea sa fie arnplificata anterior. Acest lueru se realizeaza CD ajutorul unorelernente speciale numito amplilicatoare, Ia care marimea de intrare deo putere (nivel) relativ mica poate comanda continuu 0 ruarime de iesire avind 0 putere (nivel) mult mai marc. Se Intelcge ca ohtinerea unui factor de amplificare rnai mare decit i nu este posibila decit Iolosind o sursa auxiliara de energie, fl'Hlrimee. de intrare i arc S~rSr;J r/fJ [e~r(i} rolul de a varia "rezistonta de I , trecere" a energiei de Ia sursa L,. spre iesireu e (fig. 12.1). Notiunea de rezistenti1 de trecere" trebuie i~'l;eleasa' aici In scnsul general 0.1 cuvlntu"R('Zisf~l1/tJ de lui, adica atit ca 0 l'ezisteuta trecere " ohmica tntr-un circuit electric, cit ~i ca 0 rezistenta hidraulica Fig. 1Z.1. Schema bloc: a \IIlUi. amphncator,

---~& ~------

157

Snk·un circuit de treccre a] unui lichid san ca 0 rezisten~a pneumatics Intr-un circuit de gaz (aer comprimat) etc. De mentionat ca marimea de intraro i poate Ii, de exernplu, un curent 11 sau 0 tensiune [Ii' iar cca do iesire e poate fi de asemenea un curent Ie sau 0 t.ensiune Ve'

'..
2. CLASIFICAREA
@

AMPLIFICATOARELOR

('om!}((-fof

alimentare)
-

Dupa natura marlmll 1'iziee fUl'llizate de Bursa de energle (san de

amplificatoarele se impart in (fig. '12.2): de mdrimi electrice (electrunice,
de mdrimi neelcctrice ~

hidraulioe),

tive etc.): - amplificaloare

amplifioatoare

magnetice, pneumatice

rota~i'

(mecanice,

~--

® Dnpa modul de intcl'dependeJl!a, al marnnilor de intraro ~i de. Iesire se deosebesc: • - amplificatoare reaesie, la care marimea de ie~ire depinde de marimea de intr are numai pe haza leg:Hurii "dil'ectl3" (int.raro-ieljire);. - amplificaioare en reacsie, Ia care marimaa de iesire depinde aUt, de marimea de intraro, cit ~i de 0 marirne "de reactie" r transrnisa de Ia iesire tnapoi la intrare printr-o legatura "inversa" (ie~irc-i:ntra.re), numita "de reactia". Daca marimsa de roactio r se aduna en cea de intrarei, lllarind astfel' sernnalul total aplio at am pliIica torului, reac'\;ia se numes to paz iti"d: (fig. 12.3, c), iar daca r se scads din i reacpia se' numeste nega.tir(l (fig;

tara

12..3, d).

____.,. ob/at! .simple b

CtJ

.----~----~

Problemele cele mai complexo le ridica ampliiicatonrels din prima categorie - amplificatoarsls electrio« - care, desi slnt principia] ~i' construetiv diferite Intre 13113, poseda totusi anumito caracteristici g011erale comune. Reprezentaren sohernatiea a unui amplificator este data in fignra 12.3, a, jar dependenta rnarimii de iesire de cea de intrare, - caraeteristica stutica - In Iigura 12.3, b.
3. CARACTERISTICILE GENERALE ALE AMPLIFICATOARELOR EUCTRICE

Spre deosebire de un af~'p1ifica~ol' perfect carl!-i. caracteristica statica estc a linie dreapta (hg. 12.0, b) trectnd prm orrgmea axelor de' coordonate (e = J( • i) - caracteristica statieu de functionare a unui amplificator real prezinta 0 serio de particularitati. ' Cavacteristioa statica este 0 Iinie clteapta numai pentru zona de functionare normala, adica pina tn punctul la care corespunde marimea do,

a.

e
rill --------

~ I Amplilica/or
"
i '"

Tinind seama de marimile de rnai sus, expresia analitioaa ticii statice a arnplificatorului esta: §i

caracteris(12.2)

1'0

o
-I-

a -Ji-~

-i-_l_
'"
.

l~

perfecf

de aceasta se tine seama la proiectarea

4. AMPlIF1CATOAP..E

sohomelor eu amplifioatoars,

CU TRANZISTOARE

Datorita avantajelor pe care Ie 'preaintd materialele somiconductoare, in prezent capiita 0 larga raspindire amplificatoarele cu tranzistoare. In figura 12.'4, a este prczentata schema unui amplilicator cu un tranzistor p-u-p, Ia care t.ensiunea de intrare ni so aplica intre 1uza (B) si emitor (E), iar cea deIesire se ohtine Intre colector (C) ~i emitor (Ej·. Arnplilicatoarele ou tranzistnare slnt elements de dimensiuni Icarte redusa ~i, In raport cu cele cu tnburi, necosita surse mid deenergio (au deci randarnentul Ioarte ridicat) ; in plus, durata de Iunctionare mare, sensibilitatea mare Ia puteri mici de intrare, insensibilitatea la socuri mecanice §i prai, reprezinta tot atitea aoaniaje ale folosirii acostor amplificatoare.

Fig. 1:0.3. Arnplllicator:

11 Cl\raClel·j~lIcu

reacli 0 ncgati va,

stutlc~;.

c. -

eli reactle

poxlti ,,~.;

<1 -

ell

maxuna /;'" ~i marimea de iesire maxima em. Dincolo de accst oaractcrisLica prezinta Ienomenul de saturatie ~i amplificatorul nu rnai funct,ioneazo. coreet. Coeficient ul unghiular K (coeficientul de proportionalitate) al carac'Leristieii in dorneniul liniar (i < im ~i e < em) este dat de relatia: intrare punct,
J(=
j),(J,

ale ampliiicatoarelor eu tranzistnare slnt Ia temperatura ~i zgo:motul. Temperatura iniluenteaza earactaristicile statice ale t.ranzistorului, in special prin cresteroa conductivitatii aeestuia, adieu »rin cresterea
inatahilitatea
jJ

Dczaoantajele principale

{mAJlc
8

s;

('12:1)

:6

'~i poufta nurnele de (actor de amplificare, panta sau sensibiluatea ampliIicatorului. Arnplificarea putind fi de curent, de tensiune, de pute.re etc., Iactorul de amplificare ia denumirea oorespunzatoare. Caracteristica statlca nu trece prin originea axelor de coorrlonate, oi -prezinta 0 ordonat.a Ia origine eD) numita oaloare de gol, Eo, l'eprezintii fi?;ic valoarea marimii de ie~il'e cmd intrarea esto nula, La ampliiicatoarele de radio (ti.p "andio"), valourea de gol tnseamna un "semnal" sau "zgomot" la iesire, chiar atunci ctnd sernnalul la intraro este zero. Din .aceastii canza, valoarea de golla aceste amplificatoare se mai numoste ~i zgomotul de fond sau perturhtuia ampliiic ator ului,
16()
11 Actlon~rl

2
(48)

,; : I
I

6, (7) 8

10

(If}

--Eel:

-£C£~5j1

Ec~9V

Fig. '12.1". A rnplificator

ascnem u elecr.I.'iCi"i; II -

cu

tranz istor-:
110 C{Jlector,

caractortauclte

~.i Rutomati1.i:ir1

161

curentului de colector. Datorita acestui erect, tranzistoarele en germanin Iuncjioneaza satisfiicator Plna la temperatura de 70~C, iar cele cu siliciu, care stnt rnai stabile, plna la 150°C.
S, AMPLIFICATOARE
DE CURENT CONTINUU UNIFICAT "E" (lEA) FOLOSITE iN SISTEMUL

tndine constantii insu de durata proportionala eu tensiunea aplicatii. Arnplificatorul de eluent alternativ, oscilatorul torul slnt identice cu cele din cazul precedent, astfel cil.se in primulcaz, 0 tensiune de iesire U" continua, amplificata tensiunea U;
6. AMPLIFICATOARE PN EUMATICE

continua U, ~i demodulaasigura, ell ~i in raport eu

Amplificarea dil'ecta a. semnalelor de curent continuu este dificila diu punct de vedere tehnic, motiv pentru care sint utilizato ampliiicatoarele de curent continuu ell "modular'c-amplificare-demodulare", numite !iii "ell esant.ionarc'' sau "en chopper". In apal'atura sisternului uniiicat "E" sint Iolosite douli asemenea tipuri de ampl~ficatoare de cUJ'.ent contin.Ull, care difer~ iutre ele numai prin constructia modulatornl~J: electronic san ,magnetic .. • AU1I)Iificatol'ul olectronle de eurent eontlnuu iolosind modulator electronic (lEA Lip H22), a carui schema principiala esto al'iltata in figura 12.5, cuprinde un modulator ~i un demodulator ell funetionari similaro avtnd cite dona tranzistoare (1\ *i T2, respectiv 1'3 ~i T.1) Iunctiontnd in regim de eomutatie (complet blooat sau cornplet deschis) ~i eornandate "smcron" de un oscilator de fl'ecventa constanta ((0= 500 Hz). Un ampliiieator de curent alternativ format din trei tranzistoare (1'5' 1'(,. T7) asigura procesul de amplifioare a rnarimii de intrare. • Amplificator eleetronle de enrent eontiuuu foloslud modulator magnetic (lEA tip I-Iti). Modulatorul magnetic cuprinde doua miezuri maznetice toroidale dintr-un material special (permalloy) care, printr-o Bch~ma adeevata, asigura Ja iesire impulsuri dreptunghiulare de ampli-

Amplificatoarele pneumatics, ca ~i cele hidraulice, slnt destinate amplificarii sornnalelor primite d,e la tradu~toare. ~i tr~smit semnalul amplifi?a:t element.el.o!· de executie pncumatlCe. (hlcil'Uuh?c). vElemc~tel.e respective slut amplificatoare de putere, operatic concretizata in maJol'ltatea cazurilor prin amplificarea Fortei, a vitezai sau a am:indurora (pute'rea fiind produsul intre fOl'\i'i ~iviteza), SUl'5<:\de energie Iolosita este aerul comprimat (elemente pneumatiee) :;;i, respoctiv, uleiul sub presiune (clemente hidraulic.e). .. (I A1l1pliriclltOl' pneumatic de putere. Acest trp de amplilicator cuprinde un corp cilir;dl'ic (fig. 'l2.~, ~) Iormaj din patru oamere : j~, 1!, C SI D. Carnerele A ~l B slut despartite prIll membrana Tn Iormata elm pll{za cauciucata si I'igidizata cu discurile metalice d solidaro cu tija t. 1ntre camerele' B ~i C se aHa un perote rigid cu un orificiu central 01 prin care trece tija t. Intre camerele C si D se alla de asemenea un orificiu 02 obturat de hila b tmpinsa in sus de resortul plat p. Cele patru camere au racorduri exterioare cu urrnatoarele lunctii: - camera A, raeordul r1 pentru presiunea de intrare Pi; - Camera B, racordul -r2 pentru legatura eu exteriorul (P = 0); - camera C, ranorrlul "s pentrn presiunea de ie~ire Pe; - camera D, racordul r4 pentru presiunea de alimentaro Pn(Pu =
= 1,4 Icgf/cm2

= ell.

Pemox

a
Fig. 12.S. Amplificator de c.c, cu modulator etectrcnio. 162
11* Fig. 12.6. Arnplilicator
u - schema pnc"lllal,io~;

pneumatic
b-

de putere:
stutic!!..

caractcrtsttea

16:1

In acest caz, rezistenta pneumatics de treeere a orifieiului 02 este minirnK ast~el e:l presiunea ,de iesire P~ capata valoarea maxima (Po = Pc rfi"j obtinuta de Ia presiunea de ahmentare Pa,. Gind presiunea de inirare Pi are oaloarea maxima Pi = Pi ma = = 1 kgf/cm2 (nivelul maxim a1 semnalului pneumatic uniiicat), r;rta Fp a resortului peste Invinsa, hila b fiind impinsa in jos (prin tija 't) pina ce aceasta obtureaza complet orificiul 02' Rezistenta pneumatica de trecere a orificiului 01 este minima, astlel ca presiunea de iesire P capatii vuloarea minima (Pc = Pe min) prin legarea eircuitului de ie8ir~ direct cu atmosfera (P = 0). ' In sftrsit, pentru. valori intermediare ale presiunii Pi (0,2-1 kgf/ern 2), bila b ocupa 0 pozitie intermediara astfel ca presiunea Pe capata 0 valoare intermediara tntro Pa, = 1,4 kgf/em2 si P = U (atmosfera), datorita Iegarii simult.ane a camerelor B, C ~iD 'prin rezistentele pneumatico de trecere u aerului prin orificiile 01 ~i Oz. In fig~ra 12.6, b este aratatli caracteristica statica a acestui amplifioator, din care se observa defazarea sernnalului de intraro (c1nd P, crests, P, scade ~i invers), 1 Ampliiicatnarele pneumatioa pot fi realizate "eu distribuitor", similar' ell eel hidraulic din Iigura 12.8.
7. AMPLIFICATOARE HIDRAULICE

Cind presiunea de intrare Pi are oaloarea mini/rid Pi = P'm' . = = 0,2 kg~Jcm2 (uivclul minim al semnalului pneumatic unificat): r~~ortul p hnpinge hila b in sus pina ce aceasta ohtureaza compIet orifieiul 0 .

Amplificatorul prezentat "defazeaza" semnalul de intrare P. eu 180 a dilea ctn d P j creste, P e scade. Funotionaroa arnplificatorului are 10c in felul urmiitor :
v 1

O2 scade,

ceca ce are ea erect cresterea presi unii P L fata de P2 f,ii deci deplasarea in JOB a pistonului P, inclusiv a tijei de ie~ire teo adieu in j08, S2 ereste ~i 81 seado,. deci P2 > 1\ ~i pistonul P se deplaseaza in sus. Pentru 0 pozitie u.ediana 81 = 82, deci Pl = p. ~i pistonul P (tmpreuna en tija de iesire Ie) stu pe loc, Uleiul "uza.t" merge la eVf,lCUUI'(J avlnd presiunea sciizut.a~i este apoi repompat in circuit. • Amplllicator hidraulie eu distribultor (fig. 12.8). Ti] a de intrare Ii deplaseaza sisternul de pistoane P 1 ~i P2 din distribuitorul D, alimenLind prin tuhurile ell f,ii dz pistonul principal P, solidar eu tij a de ie~il'e Ie' Ciud tj se deplaseaza in sus (ca In figura), uleiul sub presiunell. Pa trece prin orificiulOI ~i tubul ell - in cilindrul principal 1V, lmpingtnd pistonul P ~i tija to in JOB • Uleiul d€l sub pistonul.P csto evacuat prin tubul d2 ~i orificiul Oz. Ctnd tj se deplaseaza in jos, astfel ca pistonul P 1 cohoara suborifioiul 01, iar P2 coboara sub O2) uleiul sub presiune este pus in legaturii eu tubul d2 Impinglnd pistonul P in sus; uleiul uzat de deasupra pistonului P este evacuatprin
vel'S,

Cind t; se deplaseaza

in-

{i/,); .'.wb
pi'eS/liN!!

Fig. 12.7. AmplirieatoJ'

hidraulic

en j~~.

• , Amplifi.cat.ol' .hidra.ulic ell jet, In figura 12.7 este prezentat un amp.hfwato1'.hldrauh.c?u Jet. DeJl.lasul'ea (for~a aplicata) tijei ti eonstituie marimea de intraro 1 ~.lea este primita de la un clement sensibil (de exernp~.u, un traductor). Aceasta~ija deplaseaza tubul ell jet j hi fa'ta or-Hiciilor 01 ~l 02 ale unor tub un d1 :;;1 respectiv d2• . Tuhul cu, jet este articulat in punctul f'lli alimentat eu ulei sub presiunea Po prl.n. conduct-a C. Tuburile dl~i alilr:i.enteaza, pe la cele doua capete, 1~J?- cilindru N in care se aHii pistonul P., Detalii 1n legatul'u eu pozitia jetului f iaW de orificiile 01 ~i O2 se vad ill sectiunea A - A dinfigura 12.7. Cind tija de intrare ti se deplaseasa in sus tnvinztnd rezistcnta 1'8801'tu:1ui r (re~I~I~ilen. ajutorul sumbului S), sectiunea SIde trecere a uleiului spre orificinl 0 1 creste, respectiv seetiunea S 2 de trecere spra orificiul

Vie;
eracuo!

...

s,

Fig. 12.8. Amplificator hidraulic

distrihuitor.

cu

'164

165

tubul d1 l?i pe deasupra pistonului Pl' Ctnd t, se afla in pozitia mediana, pistoanele PI ~i P2 inehid oriliciile 01 ~i respectiv O2, astiel cil pistonul P ~i tija 16 se oprese in pozitia in care se ami..

aparea un curent I!?D' ~e ?bse_rva ~a va~08:rea curentului exclusiv de parametru circuitului de Ie~ll'e: 10
e = De. Rs

de iesire depinde
('l2.3)

B. RELEE
'I,
INTRODUC ERE

relatii

Deci Iunctionarea unui releu poate fi prozentata simple (fig. ,12.9, b):

prm urmatoarele
(12.4)

i, < la

(C1

deschis}, situatie in care i, = 0;

clnd

Spre deosebire de traductoare ~i amplificatoare, La care marimea de iesire e variaza continuu in Iunctie de marimea de intrare i (caracteristica de Iunctionare este 0 linie continua), reloele slut clemente Ia care marimea de iesire variaza hruso (In salt) atunei cine! marimea de intrare atinge 0 valoare prescrisa, numita caloare de aciionare (excitare ). La seaderca marimii de intrare sub 0 oaloore numita de reoenire, are lac saltul invers al marimii de iesire, Pentru exemplifieare, in Iigura 12.9, a este prezentat un releu electromagnetic format. dintr-o armatura fixi\ de otel Z ~i 0 armatura mobila 2, de asemenea de otel. Pe armatura fixa este infa~lrra t5 0 bobina 3, struhiUntil de curentul L, armaturd care constituie astfel un electromagnet. Cinrl curentul de intrare creste, arrnatura 2 este atrasa, insa resortul antagonist #: S8 opune deplasarii acesteia, Cind curentul I, atinge valoarea de actionare Iil, resistenta resortului ' este invinaa, armature 2 este atrasa ~i prin rotirea in jurul punctului S lnohide contactul C1• Prin inchidcrea acestui contact, in circuitul de iesire va

t, ~ IiJ.

(C1 mchis),

i, = leo

(12.5)

La sciiderea curentului I, armatura nu este eliberata inca, chiar daca curcntul scade putin ~11h valoarea do act.i?nal'e: La 0 anumita v~lo~aro1}2 a curentului I" numita valoare de revenue, ~l careeste mal mica decll; cea de actionare (li2 < Iii), arrnatura 2 este eliberatii, contactul C~ se deschide ~i l , devine zero. La revenire, relatiile slnt deci urmdtoarele:

i, < i.,

(C1 este tnchis),

iar i, = leo; ~i l~ = O.

(12.6) (12.7)

1; ,::;;1.i2 (C1 se deschidc)

Contactul C 1, care este deschis In starea "normaIa" a releului (releu neexcit.at), se numeste contact normal deschis. - Contactul Cz (fig. 12.9, a), care este tnchis in starea normala a releului, so nurneste contact normal inchis.
1. CARACTERISTICILE ~I UTILIZAREA RELEELOR

t
a
Fig. 12.9. Releu electromagnetic:
a - scnerna oonstrucuva:
b-

In majoritatca cazurilor, marimea de Ia iesirea releelor (-"Yo) este de natura elecLrieaadiea un contact* stahileste brusc un curant sau 0 tensiune. :rvHtrim~a de intrare (X;) poate fi insa de natura electrica san neelectrica si in functie de aceasta se deosebeso releele electrice (de curent, de tensiune, de putere, de Irecventa etc.) §i relee neelectrice (de temperatura, de presiune, de debit, de viteza e~c).. ' In Iigura 12.10 se presinta 0 clasificare, din punctul de vedere al msrimii de intrare (Xi) sau de iesire (Xe), a prinoipalelor tipuri de relee,
• tn prezent se constrnlesc IJi releo tal'i'i contacts (staticc), 10. care v:ari~tia brusca a curentului sau tensiuni i se realizeaza pe cale electronica sau magnetica.

caracterlstica statici1.

166

167

natura [izicd a mtirimii de intrare (actionare}; putere absorbiiii la itarare pentru ca releul sd [unctioneze (aceastd putere poate varia tntre valori cuprinso suh 1 "\V ~i circa 40 IV); - curentul (puterca) transmis de contacte in circuiiul de iesire, in afal'ii do curenti 38 stabilesc ~i limite adtnisib ile pentru tensiune ~i se precizeasa natura sarcinii. De excrnplu. un contact l'upe 2A la HOV si sarcina 1'8zislivii sau 0,5A Ia 220V ~i sarcina inducli va; •

l\'IarimUc ee oaracterizeasd

un annmit releu:

A cceieI'o/le

,t

o llo

fort!

Blffle/ol itleciromecofilCii fleck/co

L.------~.--f

..: ~ '" ~
0

I mfJedon Pul-ere

to

'" ~ '" '" ~~

-~
G

____-----I fOloeledronlce --.._______..,_I fUloci7lrfll(;'e

Cu ruouri
{;'u

0
-.$-1

...
""
M

Irol7zidoore

- namdrul ii poziiia contactelor (de exemplu un releu are sase contacte .norrnal deschise ~i doua eontacte normal lnchiae}; - domeniul de [unctionare (de exemplu, un releu dacurent poate fi l'oglat sa Iunctioneze intre 2,5 A ~i 10 _A); - timpui propria de [unaionare, Cafe prezint.a timpul SCUl'S de Ia -aplicarea miirimii de actionare pina Ill.inchiderea contactelor ~i in Iuncvie de care 1'e10010se impart in: - relee instantnnee, care,preziuUi 0 Inttrziere tn Iunctionarea de 0,01- 0,05 s, inorentii oricarui sis tem I1Z1C co are 0 inertie ; - relee temporisate (de timp), eare prin constructie speeiala pot tnchide contactele dupa un timp oarecare, reglabil (de exemplu la 0,1-10s sau chiar mai mult). II Utilizurea releelor. Heleele slut Iolosite in autornatica, mai ales In uncle dornenii, CD.: protcctia pi-in reles, comanda automata "secventjalii" etc., in urmatoarcle seep uri: - pentru a eornanda intr-un circuit electric un eurent de 0 valoare mare cu ajutorul unui curont de 0 valoaro relativ mai mica (de exomplu, un releu actioneaza Ia un curent de 0,2 A, iar contactul sau comanda lnchiderea ~11l1i circuit eu un curent de to A); - pentru multiplioarea numarului de circuits cornandate de un singut circuit (de exemplu, un releu priineste un ssmnal de la lin traductor §j, Inehizlnd trei contactevstahileate tre: circuite distincto, ou destinatii
doosebite ; ,

exemplu 500000);

numaru!

de [unctionari

ale releului

(ard ca aceasta sa se strice (de

Teas/vl7t!

J'eml7o/izore /a/eroreoiere

- pentru a actiona la atingerea jmei anumita valori a unui parametru controlat (de exemplu, un releu este conectat in circuitul de curent; alunui motor ~i actioneazit cind acest curent atinge valoaraa de 25 A periculoasa pontru motor); - pentru afntlrzia lin anumit semnal (ternporizare), adica contactuI se mchide dupa unanuruit 'limp de la excibare. Releele construits po prineipiul electromagnetic sint colo mai rasptndite relee electricc ; ele stnt Iolosite in curerrt can tinuu si alternativ. Reloul cliil Iigura 12.9, a este un releu electromagnetic. A~a' cum s"a ara169

tat,. func~ion?-rea unui releu electromagnetic se bazeaza pe atragerea U~01 armatu,rl de o~e~ de eatre.o ho~ina eu miez de fier (eJect.ro~ag~et). l!e~eele electl0I1!agnetw8 .se re~1rzeaza. sub forma ur1patoarelor t.ipuri: de curetu, de te.ns~.une, de timp, intermediare, de semnalizare etc., Iiind fabricate in principal la Intreprinderea "ElecLromagnetica" - Bucuresti,
3. RELEE FOTOELECTRONICE

Daca se inverseaza locul celnlei F en rezistenta Ro' expresia tensiunii baza-masa devine:

n, = RF ']0

n; +

Rp

RF

ti;

(12.U)

Aceasta tnseamna cil U b creste, adica releul Iunctioneaza - conform relatiei (12.10) - cind Rp crests, adica Iluxul luminos scade i deci s-a obtinut un rslou minimal de flux Iurninos,
4. RELEE DE MARIMI NEELECTRICE

, tn figura 12.11 e~te prezentat un tip de releu fotoelectronic care IunotlOneaz6. Ia 0 anumita valoare de aotionare <D a unui flux luminos III ce ca.d~ pe oelula fotoernisiva F. cum s~ ~tie, rezistenta interna (?hl1llCa). RF a unei asemenea celule scade 0 data eu oresterea iluminarii e~, datoritfi feuomenului de emisiuno Iotoeleotrunioa. Celula F este inser~at.a ell rezistenta fixa Ro ~i oste alimentata tntre punctele a si c cu tensrunea Ua' Nottnd ell 10 curentulce strabate acest circuit, se poate scrie :

Dnpa

(12.8)
de unde

rezultd tensiunea

bazei

tranzistorului

T (fava de masa}: (12.9)

Releul

functioneazii

pentru:

o,»

UbI

= V"~ toruiui,

(12.10)

in care U; este bensiunea ernicare este constants

. (u eaR,
nos

U ~).

+ fl.

Asadar, cine! fluxul lumicD creste atingind valoarea CDl, rezistenta celulei seade pina la valoarea RFI ~i tonsiu-

astfel relee de lemperalurd, de nioel, de debit, de ()iteza, de aceoleratie, de presiune; de dcplasare eLc. In toate .ca~uri~e in83., ?-c1-iun.e~releulu.i crmsta in stabilirea sau tntreruperoa unui C)!'CUIt electric, adica a unui curent sau a unei tensiuni electrice. Se poate imagina un numar foarLe mare de releo nselect.rice, cumbintnd un traductor al u110i marimi neelectrice (din cele studiate In cap. H) eu un releu elecu-ic oarecare. l.... 1i1l'imea de la iesirea tr'adnctol'ului poato Ii eventual amplrlicata pentru a cornanda releul. • In figura 12.'12 este prezental un, releu de temperatura en billH~t3l), realizat din dona lame L1 ~i L2 sudate Intro ele, coniectionate din me tale eu coeficienti de dilatare d1 ~i d2 Iourte dit'nriti. Prin incalzire de la 0 sursa S avlnd temperatura ec, lamclele L, ~i L2 dilatlndu-se diferit (de exemplu d1 < d21 dcci alungirea lui L2 este mai marc ca a lui L1) LimeI talnl se curbeazii (arcuieste). DeoaIs ~\ reel) difcrenta de alungire creste ell + - .. b 00 temperatura - deci curharea cste cu 0/ /;0 , ratura este mai mare - rezulta eK .-- / 0 pentru 0 anumita valoare t1 a tern- 0 __.. -> ,/ / 10 'C _----__ "..",,/ K eraturij, contactul C se va stabili, ~-...:::.:=---.....".---==---~_..:;;..---,,..------""" P deci releul va Iunctiona, ·~~$J:rm:m:Lf~rl:i1=;r:lJJ!JllmlfuJrill,Im~~: Inchiderea contactului C consta in atingerea bornelor a ~i b de catre lama rnetalica K'., ceea ce are ca efect, de exemplu, st.abilirea curenFig. 12.12.. Releu tormic cu bimetal. tului de sarcina Is.
aUt mai accentuata cu cit tempe-

Releele de marimi neeloctrice (pe scnrt r-eleele neeleotrioc) me de intrare 0 marime de alta natura dectt cea eleetrica.

au ca madSe dieting

/<,

~IOOC

'>

Fig, 12.11. Holen totoolectronlc cu contact, 170

nea bazei V b cre~te atingtnd valoarea Vb! la care relcul eleetromagnet.ic E Iunctioncaza. Relcul descris reprezinHi un releu maximal de flux luminos, adica funcFoneaza pentru t}.l > (1\.

Fig. 12.13. Releu de presiune.

Schimhlnd pozitia contaotului C cu ajutorul suruhului do fixare I de-a lunzul unci scarf gradate WC), releul poate fi l'eglat sa functioneze la diverse valor! ale il,m perat urii. • In figura 12.13 este aratat un relen de preslune !'calizat pc aecla~i .Ilrinci:)iu ea nnele manomctre cuae indicator. Tubul circular elastic T B, numit ~i tub Bourdon, antreneaza prin pirghia Bl lama metalica 1(. Punctul a este un punet fix de articulatio, jar b ~i c slut pun etc de articulatio mobile. Ctnd presiunoa P aplicatii releului creste, tubul Bourdon se destinde (f'igurat punctat), punctul e so deplaseaza in e', iar punct ul b it; b', .ceoa ce are ea elect rotirea ptrghiei n, ~l deci deplassrea lamei Ie. Cind presiunea P atinge valoarsa maxima PI' lama J( tnchido contactul Cs (con0

6. rlcleelc pot fi rolosite in unnatoarele scopnrl: _. rnasurarea unui paramctru controlat: - umplificare de putere ; _ mull.iplicareu numarului de clrcuite tntr-o schema; - intlrz ierea unui sernnal [ternporizare).

VERIFICAREA

CUNO$TINTELOR

1.

valoarell: rrumma Pa, se H!-c111decont.a.cLuJ C2 (contact de minim). Uri asemenea tIP de releu se mal numestc ~l manometru eu contact hratul B constituind in acelasi Limp ~i acul indicator care se deplase~za fat~ unei scari gradate (atm).

..

~,

~actde

maxim),

iar dud

presiunea

scade 10.

in

A In pI ilicarea in pu tore a amplificatoarelor se datorests: H) \egarH In cMcnda?" b) folosirii unei surse de enorgie auxtliara? c) Icnomenului de saturatie? 2 ... \ mpliflcatoarcto de curent contlnuu folosite III sistemul uniJ'ieat n) nmplliicarea directa a tensiunii continue? b) amp lificarea in curen t al tarnativ? e) domodularea ssmnalelor produse de un osoilator? 3. F unctionarea unui releu are IDe in cazul: a) tnclridcrli contaetclor normal deschise? lJ) deschiderii contactelor normal tnchise? e) Jep~~irii unei anumi to valeri a mi1rimii de intraro? 4. Icc Iecle [0 toelectrcnlce sin l acele clemen to care: ~) comunda variatia unui flux luminos? J,) translorma un flux Iuminos in tr-o tensiune electrica? c) aeponeaza direct pe haza unui flux luminos?

E asigurtl:

REZUMAT

.\1

1. Amplilicatoarele 1lcu) proportional cu

• v

'Ill

sint clemente tolosite tn autornatizare factor de amplificare msrimea

care mareso (ampliapl i(:atii 10. in tra0. b !;inu to

rea lor.
2. N ecesita tea ampl i ficatoal'e lor rezul

traductoaro

stnt insuficieu to ca putoro,' pentru a act-io.na direct asupra unul

ta

din fap tu I

ca

marirnile

de la oro-an do

oornanda dintr-o instalaj.ie de all tomatizare. 0 3. Amplificatoarela so construiesc atH pentru miirimi elcctrice (amplHic.atoare elec:roni~e, ~agn~lice etc.), ctt ~i pentru miirimi neelectrice (amplificatoare pnoumatico ~l hidraulice). 4. ReI eo1e sin t elernen te de au tornatlzare cu funetio.nare d lscon tinua 10. ie~ire [inchidere-deschidere a unui contact) atunei cind marlmoa de in trare deljfi1j~ste [san seade sub) 0 anumita valoare. . 5. Releele SOc) clasiticii in Iunctio de natura marlrn i i de intrare (curent, temperatura, preslune etc.), numarul ~i putorea contactalor, domeniul de aplicare etc.

172

CAPITOLUL

13

- continua - atunci cind cantitatea respeotivii trebuie modiiicata in mod continuu lntre dona valori limita. De exernplu, un ventil modified continuu cantitatea (dehitul de fluid ce trece printr-o conducta), Intre zero (ventil tnchis) ~i valoarea maxima corespunzatoare ventilului cornplet deschis; - discontinuii - atunci ctnd cantitatea respectiva este modificata discontinuutdiscret) nurnai pentru doua valori Iimitii, dintre care una este in general zero ("tot sau nimic"). De exernplu, 10.un tntreruptcr electric avlnd nurnai dona pozitii posibile (desohis san lnohis), curentul ee-l strabate poate uvea valoarea zero san a valoare nominala oarecare.
3. T!PURI DE ELEMENTE DE EXECUTIE

ELEMENTE

DE EXECUTIE Marea diversitate a proceselor tehnologice sup use automatizarii a impus 0 mare diversitate de clemente de executie. Tinlnd saama insa de natura sursei de energie pentru alimentarea motcarelor, elementele de executie se pot clasifioa In (fig. 13.1): - clemente de execiuie eleetrice;
de auto-

A. NOTIUNI
1.

GENERALE

INTRODUCERE

Elementul de exeeutie reprezmta partea prin care dispoziticul

matizare ac(ioneaztl asupra instalatici tehnologice.

Deschiderca san tnchiderea unui ventil dintr-o conducta, a unui Intreruptcr intr-o retea electrica, deplasarea cursorului unui roostat in eircuitul de excitare al unui generator sincron cte., sint tot atitea moduri de interventie intr-un proces san instalatie tehnologica. Un element de executie cste format dintr-un organ de executie (ventH mtreruptor, olapeta, I'eostat etc.) 1]i un motor de execusie (numit uneori servomotors al acestuia, Din punct de vedere structural, organul de executie face parte integranta din instalatia telmologic5, iar motoruI de executie pcate sa ~i iipseasca atunei oind intorventia In instalatia tehnoIogica se face manual. .

r--------------------------------~: : Element de esecutie

I '
I

~-=-~<=-:.:;.,-_ ..... _J

sl

ELEMENT

DE gXECUTIE

= MOTOR

+ OI{OAN

(d0 executic)

Introducerea automatizarii de executie, adioa rnecanizarea

presupune organelor
DE

Insii prevederca de executie,

E

motoarelor
"" ~

2. PR INCIP IU L

FU NCTIONAR

1
15

oariatia unui debit de fluid prin modificarea sectiunii de trecere, fie modificarea earuiuuii de slzbstan{ii (energie} produsd de 0 sursd. Modifiearea cantiLatii de suhstanta sau de enorgie poate Ii realizata in doua mod uri :
174

tn general, elementele de executie au en principiu de Iunctionare fie

1 e
~

~ ~ ~ 1:: ~
i;l

~ ...,
~,

1:

Q
"e

'"

'"

""

1
'I;;,

~.

',,"

,'., "

'0;

'" % "

.... ~

~ ~
• so:

'" '" s .% t· ~. 't} ~ } 2:; '" .'" §} "" ..:,

'I::.

~ <.. ~
.~

C!
elementelor

~ ~

<t;

,.';!

.~

Fig. 13.1. Clasilicarea

de executie,

175

- elemenie de execiuie pneumotice; - clemente de executie hidraulice. .9rganeJe de exe<!,u"t~e mai des utilizate pentru modificarea canticele tatn de substanta (Iichido sau gaze) sint ; robinetui, "ana plana, "ana clapetri etc, Aceste tipuri de organa de executie necesita motoare de executio eu
v

C. ELEI"1ENTE DE EXECUTIE

PNEUMATICE

mi~ciJ.ri coreepunzatoare.

.'

Organele de executio eel mai des inUlnite in .instalatiile electroenergetice slut: intreru ptoarele, reostatele etc.

B. ELEMENTE

DE EXECUTIE

ELECTRICE

!n ~rincipiu, aceste tip uri de clemente se impart in dou~ t;,ategorii de baza, ~l anume : cu. eleetromotor ~l cu. electromagnet (solenoid], ~ Elementele de exeeutie eu electromotor asigudl. 0 misoare eirculara continua care, in general, este redusa de circa 100-200 ori cu ajutorul unui reductor mecanio de turatie, . Electromotoarele pot fi de curent oontinuu sau de curent alternativ. Motoarele de curent continuu folosite slnt de obicei cole cu excitatie

separata,

"

Vitez.a de rotatie depinde de rnarirnea semnalului aplicat, iar sensul de rotatro - de polaritatea semnalului respectiv. Motoarelo de curent alternativ stnt fie cele monofazate serie eu colector, fie oele asincrone bilazate, • Elementele de cxeeutie ell electromagnet (solenoid) asigur~ 0 miscare discontinua, bipozitionala (Inchis-desohis, dreapta-stinga etc.), Principial ele Slut executate ca in figura 1.3.2. Ctnd bobina B primeste curentul de cornanda Ie) miezul feromagnetio F este SUIJUS unei forte de atract,ie ~i invingtnd forl,a resortului R deplaeeaza tija T. In aeest mod, daca tija ----, Teste, de exemplu, solidara eu Intreruptorul I, se produce inchiderea unui L1, . circuit electric ~i aprinderea Iampilor L. :>--i-La Intreruperea curentului I; prin boI :bina, resortul R care s-a armat Ia eoFig. 13.2. Motor- electrlc Cll manda initiaUi readuce tija T in pozitia. solenoid. anterloara §i deschide intreruptorul I.
L ~~.J

Aceste elements Iolosesc ca sursa de energie aerul comprimat ~i se construiese exclusiv pentru miscarea de deplasare (translatie), Principial slnt utilizate urmatoarele tipuri de elemente de executie pneumatice ; cu mern~rand, en piston ~i en d~istr~bnitor, , . .. . ~ • Elementcle en membrana (fIg. 13.3) stnt furmate dmtr-o capsula manomatrica rotunda C) prevazuta eu 0 membrana .Jt/. Sub meJ.nhrana se ana un disc metalic D solidar en tija T, pi-in care se transmite rmscarea, si un resort antaconist H. Aerul cornprimat, adus prin conducts A, apasa asupra membran~i §i, invingill? :ezi~.t~nta r~sortului antagonist, impinge tija in jos, Se ohs81'ya ~ca po~r\ila tIl.el, deci a, organulu! ~e .exe~utlC Jll} care u comanda, varraza continuu (blI~ein·teles tntre d.oua hrmte). m. f,un(;tie de presiunea aerulni. Aerul ..e?mprlmat are a presrune de obicoi tntre 02 si 1 atmosfera, IaI' cursa tIJCl este de 1-6 e111. , cD Elementele eu piston sint Iolosite in cazul cind sint necesare deplasari mai mario . . . In figura 13.4 este prezentat pri?-cipial mot-orul. pneumatic c_?pls~on, care poate Ii executat in doua varla?-te con~tI'Ue.tlve: en o. fara a l!~sto~ nului aciivd ~i en ambele fele .a?e pistonului active. In. prn~.a v~nant~ {fig. 13.4, a}. aerul intrinditi cilindrul C deplas,eaza In JOB ~lJa 1. Ca ~l la elernentele cu membrana, deplasarea tnapoi se face. prm scoat.e.l'~a aorului din oilindru, respectiv prin destinderea 1'8S01'tulUl annat; pozl~la tijei depil~cle de }Jresiun~a aerului comp~ima!,.. .,. ., In variants a dona (fig. 13.4, b) P?ZIt-m tlJel 1 depm~e de dl\elenta de presiuno intra cele dona fete ale pistonului P, respectrv de dilerenta

A ~ Aer

INTRA~£

Ae!'

1m

a
Fig. "13.3. Motor pneumatic membrana. 12 cu
acu
0

tEo/iRE T b

t
beu

Fig. 13) r , Motor pneumatic cu piston;

fulil a plstonulul activit; amh Ie fete acuve,

176

177

€ste Iolosit in cazul in care se cer fOYte egale de actionare in ambele sensuri, doplasarea fiind de circa 5-12 em. • WIotoarele (10 exeeutie cu distribuitor slnt asemanatoare amplificatoarelor hidraulice cu d'istribuitol' (v. fig. 12.8).

de presiunea

aeru lui adus prin conductele

Al ~i A2. Acest tip de motor

trice, pneumatice,

3. in funcj;ic de agen tul motor folosil, elamen tele de execu tie S8 imp art In: eleehldraulice ili mixte. !~.In Iuncj.ie de organul de executle, elementele de executie pot serv i pcntru moditicarea cantitatii de substanja (vontile, vane etc.) sau pentru mod.ificarea cantitatii de energie electri~a (reostate, intrerup tcare etc.).

D. ELEMENTE

DE EXECUTIE

HIDRAULICE

VERIFICAREA CUNOSTINTElOR 1. Funcjia elementulu i de exccutie este aceea de: a) a executa comcnzile primite de la instalatia tehnologica? b) a modltica valoarea parametrilor din proces? c) a transform a. 0 energ io (de exernplu electrical in alta forma de energie (de exernplu hidraulica)? 2 .. Motorul de executie reprezinta: a) 0 parte consti tutiva a elementului de executie? b) 0 parte constitut iva a instalatiei tehnologice? 0) un organ. de executie in care s·a adaugat Ull element de executie? 3. Organul de oxecutie aparo absolut nscesar Ill. orice instalatie tehnolog ica in urmatorul caz ; a) numai Ia introtlucerea automatizarll? b) numai 1a in troducerea telemecanlzarii? 0) in orico situa1ie?

Aceste elements Iolosesc en agent motor un Iichid sub presiune, de obicei, uleiul. Din punct de vedere eonst.l'UctiY; motoarele hidr~ulice nu diferi:i prinoipial de cole pneun;.atioedcsorlse_ m~I sus; astie], pot II n!otoare hidraulice en membrana, au piston cu 0 fala ~l cu ambele fe"t-e active, eu piston \~idistribuitor etc. . . . In corpul cilindl'i~ C se aWl 0 p~l.eta mobila M sobd~ru c.u ~~ul A. paleta fixa .F cuprinztnd 0 garnitura d.e. cta~~are S (~,sllnermg) apasata de resortul R rmparteastfel corpul eilindrie In doua compartimente C1 ~i Cz. . .. . . Fa"t-a de cele pneumatice, elementelo de executie hidraulico preztnta

urrnatoarele

aoaniaje:

incompresibil. .... _ ._ ~ Ca ~i elementele pneumatrce, cele hidraulics prezinba avantajul co. pot. fi Iolosite in medii explosive sau i~flama?ile, unde ele.mentele electrice nu pot Iunctiona decit cu masur: speciale de proteF~.l'e. . ElementeIe de executie hidraulico, ca $i cele pneumatice, neo~Slta
instalatii speciale pentru producorea uleiulni sub presiune, re.spectlY a aerului' comprirnat, Aceste instalatii cuprind rezervoare de nlel .sub preshine (respectiv aer), diverse pompe, compresoare, conclude, filtre etc. Necesitatea prevederii unci instalatii speciale de p~'od_ucere a agentu~ lui motor (ulei sub presiuno sau aer comprimat) constituie un dezaoanta] al sisternelor pneumatics ~i hidraulice.

"""""' dezvolta forte de actionaro mult mai mari la acoleasi gabarite, datorita presiunii de ulei care poate Ii mult mai mare; - au 0 actiuno mai rapida, datorita Iaptului ca uleiul este pi-actio

REZUMAT

L Elernentele de executie stnt acore piiip·p ale unui sistern automat prin care dlspozitivul de autornatizare acl.i()neazu asupra instalatiei tehnologice, 2. Organul de exeeutie face parte integran ta din instalatia tehnologica, jus1i motorul de executie trebuieprevazu l ohligatorlu in cazul inlroducerii antomatlzant.

178
I

12*

II

EI arnplifica miiriinea la~ie de tipul: undo

€1

on un. factor
x((tY = gn .

[(R)

deci

realizeaza

re-

<:1(£),

(14.1)

N'R reprezintf Iactorul de amplificare al regulatorului. Elemental de I'cactic, notat in figura 14.1, ell ER, primeste
Xo

la

CAPITOLUL

14

intrare marirnea de comanda I'eaza la iesire un sernnal XrH' ru lui,

(de la iesirea amplificatorului) ~i elahodenumit marime de reactie a regulate-

Elementul

de eomparare

al regulatorului,
ahaterii

notat cu EC R, eiecturelatia : ("14.2)

REGULA TOARE

ea:di continuu

oornpararea

valorilor

e !}i a lui xrR dupa

A. NOTIUNI
1. ELEMENTELE

GENERALE
COMPONENTE

PRIVIND

REGULATOARELE

AUTOMATE
REACTIA

Elernentul de reactie secundara doterrnina nala tntre XrR :cc (ei poate fi un traduetor,

siva etc.).

*i

0 0

dependenta proportioretell. de corectie pa-

ALE UNUI REGU LATOR SECUNDARA

AUTOMAT.

2. CLASIFICAREA

REGULATOARELOR

Regulatorul este acel element de auiomatizare la intrarea edruia se aplidi 0 mdrime numiuieroare (sau abaterea) E: si la a carui iesire rezultd .m(trin:ea de coman~~ Xc, care determind actionarea elementuiui de ezecutie. . I\'lasural'ea. e~?rll (sail abaterii e) - cal'~ reprezinta diferenta dintre valoarea marimii controlato de regulator ~l valoarea presorisa (dinainto stabilita) a acesteia - se realizeaza cu ajutorul unor traductoare si elernente de eomparatie, . intra marimea de comanda
elementului
r" --~-~-

Clasiiicarea
dintre •

Prin l.~sa!}i constructia de executie

---------~----,

regulatorului
J;~

~i eroarea e, incit, co. urmare a actiunii

de regulator, sa so obtinii fie anularea

se asigura

asemenea

dependenta

enerzie exterioara, transmiterea sernnalului realiztndu-se pe seama enerb .. giei interne - ~i regulataare itulirecte - care Iolosesc 0 sursa de energJe exterioara pentru actionarea elemen tului de exocutie,

elasilica in regulatoare direcie - at-unci, ornd nu esto necesara

regu Iatoarelor se poate face dupa mai multo eriteri], care 'lor fi amintite cele mai importante . In lullc~ie de Bursa de energic f)x[;crioal'li. iolosita" regulatoarele se
0 BUrSa

de

comandat

I
I

~_r!~_

i
I

~J L~ :
I
I

Regulolorul

KR

:
I

Xc

XcR

G;i---'<
.,
~ ~~

I I I L-._.__

~
........

i
I I

j~EE

abaterii, :fie mentinerea acesteia tntre limite dinainte stahilite. CIA tnate cil exista 0 mare varietats de tipuri de reguIatoare, orice regulator coo·pne urrnatoarole clemente eomponente (fig. 14.1-):
amplificoiorul; elementul. de reacile; elementul de comparare.

• DUIla. viteza de raspuns, regulatoarele se clasifica in regulatoare peturu procese rap ide, foJosite pentru rsglarea automata a inetalatiilor tebnologice care au constante de timp mioi (mai mioi de 10 secunde) ~i regulatoare pentrti procese iente, Iolosito atunci ctnd constantele de timp stnt 1)1 uri (depii~eso 10 s). . • Dupa tipul ac{iunii, pot fi regulatoare en aciiune continua §l regulaioare cu. act i une discreui. Regulatoare CIl actiune continua stnt cele In care marirnile c(t) ~i xc(t) variaza continuu in timp (rnarimi. aoalogice); daca dependent-a dintre
cele dona

.............. _ _.

_l

ampltnoator, ECR - etementul

A -

Fig. 14.1. Elementsle cornponento ale regulatorui ui.

ER element de reacue: de corilparatiB ill rcgulatorutut.

• Amplifieatorul, notat ou A in Iigur a 14.:1, este elernentul de haze. al regulatorului.

iar daca esto neliniara - regulator neliniar. Reguiaioarele en aciiune discretd (sau regulatoarele discontinue) sint cele la c'are rnarimea e(t), deci ~i xc(t), reprezintii un tren de impulsuri ; ill. aceste regulatoare oxista 0 relatie discontinua intre abaterea ~i marimea de' executie . • Dupii caracterlstielle constructive, se deosebesc regulaioare utufie ate ~i regulatoare specializate.
S8

numeste liniar,

rnarimi

este li'niara

(in sensu]

proportionalitatii),

regulatorul

160
;I

181

Clasificarea regula/oGre/or dIJpa porlicu= farifa file de cortstrodie si

fUfll:/ioria/e'

Un 1'01 deosebit lJ1 aplicatiile industriale ale automatj7.~rii il au regulaioarele cu act iune continua liniare. Se nurnesc regulatoare Iinlare toate reguiotoarele eti aciiune continua in care legea de reglare, adied depetuletua tlinirc xAl) ~i s(t), are un cdracter liniar, Din, clasificarea prezentatii In figura 14.2, rezulta ca regulatoarele iiniare stnt de ~ase tipuri: regulatoaro eu actiune proportionalii, nota~e cu Pi rcgulatoarc eu aotiune integrala, notate cu I; l'egulato:,,-re eu ~_ctlune diierentiala D;- rogulatoare eu actrunea proportional-int.egrala PI; regulatoare eu actiune proportional-diferentiala - P D ~i regulato are cu actiune propol'\;ionat~integral-diferen\>iala, notate P ID.

1. REGUlATOARE

CU ACTIUNE

PROPORTIONAL.b,

(P)

Aceste regulatoare stabilesc, .1n~l'e marimea ~lo in.trure e:(l) si cea de cOfoarHh\ .xc(t) 0 relatie de proport-lOnahtate: X.;(l) = NIl'
e(t)

in regulat.or (14.3)

Fig. 14.2,. Clasilicarea

regulatoarelor In functis tl'llq,ie ~i runotionalo.

de p:u·liculfll'itu.l,ile do cons-

in care K H esto [actorul d« amplijicare al l'egulatol'lllui. Astfel, in cazul tn care marimea de intrare oste 0 Iunctie treapta unitad; (fig. ilf.3, a) marimea de iosire va [1 de asemonca 0 Iunctie treapta (fig. 14.:3, b), dar arnplilicata prin !(R:. In re"al.it~~e, ma.ri~eu de coman~ta nu poate urrnari instantaneu variatiile maf'lIm.l ~e U?tlOnare, datorita inertiei elementelor din cuprmsul regulatorului ~J, dill aceasta csuaa, rasp~msul real va fi co. eel inrlicat fn Iigura 'J4.3, b eu linie intrerupta.

~nificat.e se pot ~ltiJjz[l p~ntru reglarea a diferit,j pammetri (temperat.ura, p1'0S1Une,debit etc.), JUI' cele speoializate - numai pentru 0 anumita marime, caracteristica pcntru un proces dat, . • Dupa agen!nl p~lrtato.r de semnal, regulatoarele stnt de tip electromc, electromagnetic, hidraulic sau pneumatic. . Clasificarea regl~latoayeIOl: in !u~et,~: de particularitatile de construetie ~l Iunctionale este sintetizata 1ll Iigura 1L1.2.
Hegulatoarele B. REGULATOARE 1:a aceste regulatoare, CU ACTIUNE de eomanda CONTINUA

s
KR
f

Xc
!
/

Cu/'ba ideo/a
/'

---~
'\)

i
I

/"CUl'b[J rea/(f

~O:. It

~'"'I
t

este influentatf in mod contm~~ d.~ marl~ea rsglata. De aceoa, este in principiu posibil s.e dea rnarimu de executie acea valoare care este necesara pentru mentinerea constants a valorii presorise a marimii J'l'ghLe. Y marimea

o
Q

sa

Fig. 1ft.3 . Variatia Up trcapt1i unitart, aplicatu la in trarea unu i regulator automat (a) fji vUl'iatia obpnuta Ill. iesiren lui (b).

182

183

t
I

i
1

I
I

6~

.l

I'Po
L

t\

--1E----.J
I
ell

~~ \.

!
I

-'-'--__!_"~
Fig. 1fr. !,. H.eguialol' P ac_:lwllu
IIV!II·0d5..

~-

Uncori, in loc de Iactorul de nmplrlicara Kit S6 Ioloseste 0 alta constanta, denumita banda de proporiionalitate a regulatorulai P, care se noteaza eu BP. Ctnd dorneniui de variatie al macimii de actionare a regulatorului (abatorea s) este egal eu domeniul de variatie al rnarimii de cornanda, domeniul de proportiorialitate se determina din relatia:

BP = _:_ [%]. 100

J(n

(14.4)

- Elemeniul de prescriere 3 este elementul cu ajutorul caruia se fixeazd valoarea de consemn a presiunii din conduct-a. Prin intermediul resortului 2, elementul de prescriere deplaseaza punctul A al tijei ABC. - Elemental de compararc: 9 este format din pirghia ABC. _ Amplificatorul en distribuiior 4 Joloseste ca sursa de energie exterioal'a un fluid eu presiune Po. Existenta aeestei ampliiicator este legata de necesitatea elahorarii semnalului capabil sa actioneze pistonul 7 al elcmentului de executie. - Elemental de eeectuie este format din eilindrul 8, pistonul 7 ~i clapeta de Inchidere O. • Funejlonare. Se presupune eB. initial prcsiunea din eonducta se .ana la valoarea norninala Pn (denumita ~i valoaro de consemn } ~i cil la un moment dat are lac 0 crc:;lel'ea presiunii p(p > Pn)' In aeeste conditii, se produe urmiitoarele rnodilicari In Iunetionarea diapozitivului: _ membrana 1 se deformeaza sub aotiunea presiunii p ~i tija de legatura ell membrana se daplaseazii in sus, comprimind resortul 2;' ca urmare, punctul A se cleplaseaza in A'; _ elementul de cornparare 9 i~i modifies pozitia ~i se stahilaste dupa 1inia A'B'C', antnenind ~itija cu pistonase a amplifieatoruIui 4; _ orificiul de ]egatura dintre amplificatorul 4 ~i elernentul de executie 8, din partea de sus a amplilicatorului, so ,deschide put.in (deschidorea este cu atit rnai mare, ell cit abaterea lui P de la valoarca p" a fost mai mare) ~i Iluidul sub presiunea Po intra pe Iata superioara a pistonului 7, tmpingtndu-l in jos; _ clapeta 6 obtureaza mai mult din soctiunee de tree ere a Iluidului {lin conduota 5 ~i presiunoa p soade, tinztnd spre Pn; in aceastd situatie, elementul de comparare revine la pozitia ABC. In 9azul tn ca~e presiuneo.p ar fi sc~sul f/~{It de'~aloal'~a ryron::inalti_J respectrv P < Prp actnmea l'egulat.orulm £1.1' ft fast mversa tinztnd sa duca la cresterea lui p.
2. ftEGU LATOARE CU ACTIUNE INTEGRAL'Ii. (I)

In Iigura 14.4 este pr'ezentata simplificat rsglarea automata a presiunii unui fluid utiliztnd un regulator de tip P eu actiune indirecta (cu sursa de energie ext.erioara). In aeest exemplu, parametruI ce se re·o'-leaza este presiunea Iluidului din conducta 5. '" • Ansamhlul regulator-element de executie contine urmatoarelo clemente: traductorul de react ie, elemental de prescriere, elementul de comparare, amplificator ul cu distrib uitor, elemeniul de eaecutie. - Traductorul de reaciie (elementul de masurare) este format din membrana elastica 1 cure converteste variatiile presiunii din conducta $ in variatii de deplasare liniara ale tijei fixate de membrana.
184

Regulatorul P en aciiune indirecta.

Dorrurnirea de rezulatoare cu actiune integrala deriva de la dependenta dintre rnarimea de ~'lctionm'e (ahaterea e) ~i marimca de cornanda (xc) pe care 0 roalizeaaa acest t.ip de regulatoare, ~i anume : xc(t) = Relatia
J([ ~

s(t}dt.

(14.5)

rului) depinde

(14.5) arat.a cK marimea de integrala ahaterii

de cornanda (de la iesirea regulates , Constant.a [(1, care est.e fixatrt 185

---1-

'Uj" ?"I

~/
f

b
se numesto

Fig. H.5. l1(\spunsul unui regulator 1 Ia 0 intrare !r"J:wta unita-a.

r
I!
I .....
'<.'!

"

pi-in constructia

torului I. In loc de constantaX,

rcgulatomlui,

factor de amplificare

al regula-

,0

a.
(14.8) coeficientul

t
regulatorului

0 D Ia
0

b
intrare

t
Lreaptii unitara.

, se rnai utili~,eaza valoarea iIlversu a acesteia : ('14.G)

Fig. 14.6. Raspunsul

In care

La acest tip de regulatoare, 0 abatere treapta unitara oreeaza ca raspuns 0 rnarime de comanda de forma unei rarnpe (fig. 14.5) lnclinata
Cll -,
7t

(imp de iniegrare.

1'/ se masoari1 in unita\.i de timp §i care se numesto

~i so numesto [actor de amplificare

coustanta de

Daca se deriveazii arnbii membri ai relatiei (14.5) rezultri:

dxc{t) _ VI ---.0.:1"1;:

4.

de constructia regulatorulur D. Formele marimilor de comanda ce se obtin in aceste regulatoare, ca raspuns In diferite Lipuri de variatie a abaterii, slnt aratate in figurile 14.6 ~i14.7. In Iigura 14.6 se arata ell. pentru 0 abatere in treaptu unitara sc ohtine impulsul unital' (Dirac) ca mlirime de comanda. In Iigura 14.7 S0 arat.a pentru 0 variatie oarecare a abaterii, marimea de comand& are practic forma unui impuls, deci se manilesta tntr-un interval de tirnp

In relatia

J(n depinde

al regulatorului

ca

(t) a rnarimii

scurt,
(14.7) de comanda

dt

dx -_'_ ("I dt

Hezult,u dl la regulatoarele .I viteza . I~ eu a Jraterea t este proporttona a

'

(.. cazu ] pre zen t at m ugura 1h r. ,.,.~. 1Il a«.o,

de variatie

Din Iigura 14.7 rezulta la 0 modificare reIativ monotona a lui e:(t), viteza de variatie a ahaterii e cre~te mai repcde deeit abatere a, ceea co face ca regulatorul D sa actioneze mai rapid dectt un regulator P.
Coneluztl, F'iecare dintre celo trei tipuri do regulatcare descrise au unele deflcicute, care mjc~oreazti posibilitatile lor de utihzaro. Astrel, regulatorul (;16 actiune proporiionald P menjin in regirn statlonar 0 oro are a carei valoaro dep lnde de sarcina. Ele pot fi utilizate numal atunci cine! procesul rc~lat admit" Q asemenca oroare.

ca

ea este constanta),
3. R.EGU.LATOARE CU ACTIUNE DIFE~ENTIALA (0)

Regulatoarelccu actiune dilerentiala realizoaza 0 lege de rcglare in Care marimea de iesire a regulatorului (sau marimea de comandu) oste proportionala eu derivata marimii de intrare. Exprimarea maternatica legii de reglare a aeestor regulatoare este:

Xc (I)

-}:.'
-

~'D

f1~(t) -. dt

variatie a erorii (san abateri i). 186

Astfel

spus,

marimea

de comanda

este

proportionala

cu viteza

de

Fig. '14.7.

Raspunsul in trare

reg'ldaloruiui J) la 0 variatio do r orm il oarecare,

la

187

Regalaloarele mate §i necesita proportionale ).

eu actiune ituegrala (f) m i~core azIJ..stab il it atea sis ternelor au 10_ durata mal mare a procssului de reg lare (In compara~ie cu eels

Regulatoarel« D nu pot fi practic utilizate., deoarece ele ofed! 0 marime de comanda de duratii insuficienUi pentru a el imina ahaterea aparuta ~i, deci, nu pot realiza un rsgirn statioaar al reglaril.

Aoesto deficients au condus la aparitia punetul de vedere al modului de aetionare, mulier regulatoare en aciionare P, D san I, - regulatoare PI (0 combinatie Intra
unul integral); unul diferential};

unor regulatoare

mlxte din

- ,:egulato_are PD - regulatoare PID

(0

curnbinatie

(0 combinatis SPEClALIZATE

rezultate din cambinarea mai si anume: un regulator proportional ~i , intre un regulator proportional ~l . de regulatoars P, I ~i D). $1 REGUL,<\TOARE UNIFICATE de veclere al caracteristieilor in l'eguJuboare specializate ~i

p rcvaz.ut.e nu ~lUmai c U l'c,g.ulato are unifi cat?, dar chia~ e~ .element.e sau blocuri trp, en semnale unificate, care tndeplinesc Iunctiuni mdepend~nlo ~i se caracterizeaza prin fnptul ca msrimile (semnalele) de intrare ~I de ie~il'e ale Iiecarui element sint de aceeasi natura fizica ~i au aceleasi limite ale gamei (domeniului) de variatie. Combinarea diferita a regulatoarelor ~i elementelor de reglare uniIicate, eu structura functionalii ~i eonstructiva modulaJ:~, permito fol.o~ sirea sistemelor unilicate la automatizarea unor instalatii cu caracteristici tehnologice diferite. • Dupa agentul pmtatoI' de semnal, regulatoarele unificate se impart, in regulatoare unifiaue pneumatice, hidraulice ~l eiectronice. tat, in general este presiunea de 0,2 ... 1 ats. (atmosfera supraprosiuue). La aceasta presiune redusa, debitul de aer de lucru consumat este nuc, viteza de propagare a semnalului este maxima, iar pericolul de condonsare a vaporilor. de api'l, ca urmare a variatiilor de t~mpe!'atura, e~te' practic tnlat.urat, In tara se pro due clemente de automatizare pneumauce in Iabrica de la Blrlad. In cazul regulatoarelor unlncate hidranlice (eu ulei), datele puhlicate asupru marimilol' adoptate merrtioneaza presiunea uleiului de· 1,5 kg/em2 pentru aliment are a regulatoruluicu variatii ale presiunii de oomanda a uleiului lntre limitele 0,2 ... 1,1 kg/ern", In cazul regulatoaeelor uuillcate eleetronice, semnalul nnifieat adoptat de majoritatea tntreprindei-ilor constructoare de echipamente tie' automatizare este 0 marirno cleetrica (l.ensiuno san eurent) continua .. Obseryatia 1. Nil. sc folosef}te un semnal electric alternativ, deoarece acesta ar implica 0 serio de dificulLali legate de influenta impedantei oircuitelor electrice, de def'azajele produse, de necesi tatea Iolosirii unor cablnri speciale ctc. Obscrvat,ia, 2. Instalatiile sau procesclo t.ehnologice reglate pot. uvea constante de timp diferite. Astfel, uncle dintre ele se caracterizeaztt prin "constante de timp mari (r-eglarea ternperaturii, reglarea debitului, nivelului, presiunii ~i concentratiei Ia eazanele de abur etc.), pc olnd altele, dimpotriva, prin constante de timp reduse (reglari de vit.ez3., pozitie, reglarea tensiunii de excitatie a goneratoarelor electrice, :reglarea turatiei motoarelor etc.). Primele se numesc procese lente, celelalteprocese rap ide. In cadrul proceselor rapids, un loc important il ocupa instalatiile de curenti tari de tipul echipamentelor electroenergetioo ~i al actionitriloreleotrice. Regulatoarele unificate VOl' avea deci caracteristiei Lehnice ~i constructive di ferite, in Iunctie de procesul reglat, deoa~ rece roalizarea constantelor de timp difedi de la un caz la altul.

In cazul regnlatoarelor

unllicate pneumatice, sernnalul unificat adop-

C. REGULATOARE

rogulatoare

In figura 14.2 s-a aratat constructive, r~~ulaLoarele

unilicate.

oa din punctul
se clasifica

1. REGULATOARE

SPECIALlZATE

logica (sau proces). .Dar, in p!,ac'lica ex:isUl 0 mare varietate de instalatii ~i process care se l~pun. a !1 aU,toun~atlzate, ceea ce a.l' implica proiectarea ~i producorea ~nel largl diversitati de regulatcare ~I clemente de automatizars specializate. Aceasta ar Oo~(~uce,'p~ de 0 parte, In execntarea unor produse de
pentru intreprinderile , pe de alta parte, precizarii eerintelor ~enef~cia1'ullli. (Lipu~ instal.at,i;i ~ S<'Ul . procesului res'lat, pe.d'orma~'tele rmpuse regulatorului etc.) ~l prna Ia execu tarea regulatorului cornandat,

. In p.rima etapa d~ dezvoltara a automatizarii instalatiilor Ili proceseloimdustrral.e S-o.11 Iabricat, i~ cxolusivitats regulatoare specialisate, destinate, proiectate si construite pentru un anurnit tip de instalatie tehno-

producatoars de astfel de clemente do. automatizare ar necesita un consnm mare de trmp din mornentul

sene

micji, in lotut-i insuiicient

de avantajoase

2. REGULATOARE

UNIFICATE

Spre deosebiro de instalatiile cu regulatoare speoialisate, cole eu olede automatizare unificate so caracterizeaza pi-in stabilirea ~i utilizarca umn semnal standard, atlt ca natura, cit ~i ca nivel. EJe au fost

~ente
188

189"

• In iuntiie de gamn de variatie a semnalului unilieat electric (limitele domeY{iului de variatie), se intilncsc doua variante de regulatoaro unificate: - ell nioel minim zero; - cu. nioel minim di{erit de zero. In ·~ara noastra au fost adoptate : varianta cu sernnal de nivel minim zero pentru sistemul electronic unificat UNIDI1V, destinat reglarii proceselor rapide (semnalul unificat Iiind 0 tensiune continua de iOV, cu gama de varia-vie 0 ... 10 V) III varianta eu sernnal minim diferit de zero, pentru sistemul electronic unificat s - line, produs de Intreprinderea de Elemente de Automatizare Bucuresti, destinat reglarii proceSeIDl' lente (sernnalul unificat Iiind un curent continuu, eu gama de variatie 2 ... 10 rnA). In figura 14.8 stnt reprezentate elementele componente ale ststemulul unilleat electronie UNIDIN Iabricat :intal'a, destinat reglarii proceselor rapide. Sistemul UN II>IN poate asigura reglarea diferitilor paramotri: pozitie, vitezd, acceleratie, eurent, tensiune, eurent de excitatie etc. Semnalul unificat este tensiunea continua de ±10 V (eu 0 rezerva pina Ia ±12 V). Sernnalul de intrare poate fi adaptat In valoarea doritd cu ajutorul unor rezistente regJabile. Actional'ea dorita in regirn dinarnic (de tip P, PD, PI sau PID) se obtino prin apliearea unci reactii Be adeevate amplificatorului de baza, care este un amplifieator operational tranzistorizat. Sistemul este previizut en surse de tensiune stahilizute, este in intregime tranzistorizat ~i are circuite imprimate, .Begulatorul electronic unificat UNIDIN este un regulator tranzistorizat, Iolosit in reglarea proceselor rapide , de tipul actionarilor electrice, Logea de rcglaro este stahilita de circuitele de ooreotie care se aplica amplificatorului. In cazul in care este necesnra 0 putere de iesire mica, regulatorul .este en actiuno continua; pent.ru puteri de iesire mai mad 01 este de lap basculant. Regulat.orul UNIDIN poate realiza regIari de tipul PI, PD ~i PID.

D. ALEGEREA
1. PARAMETRII

$1 ACORDAREA

REGULATOARELOR
SI ACORDAREA

CARE

INTERVIN LA ALEGEREA REGULATORU LUI

Se considera ca tntr-o instalatie tehnologic1i se desfii~oa:ra un anumit proces care trehuie automatizat ~i urmeaz1i sa fie ales regulatorul. Pen tru alegerea regulatorului se procedeaza astfel :
190

- se stabile~le care lip dintre rogulatoarele (specializate ~~~~) P, I, PI, PD sau PID Bst.emaiindicatpentl.llins~alatia

sau unifi-

respee-

tiva ; - se determina parametrii regulatorului ales. Deoa~ece pararuetrii regulatorului ales se pot ana 1M game rnai largi de Val?!'l dectt cele necesare la reglarea inst.alatiei date, este obligatorie operatia de acordare a regulatorului in Iunctie de caracteristicile instalatiei tehnologice. Aoeasta consta in ajustarea parametrilor unui regulator astfel ca acestia sa corospunda cerintelor concrete ale instalatiei date. Daca aceasta ajustare are in vedere 0 comportaro a procesului reglat care sa fie optima in Iuncfie de un anumit criteriu (de exemplu, durata minima a procesului tranzitoriu, abaterea minima inf-luenta minimd a perturhatiilor externe etc.), ea se numsste acordare optima' a

.~~T

Fig. 1 <i. \1. AP roximarea rasp unsului real cu un r~sfJuns Iictiv. _ segmentul

l?ig. H.10. HilSPIi nsul liet iv 0.1 instaIatiei tohnologtcc rcgl ate,

regulatcrului.
La studierea diferitelor tipuri de regulatoare a fost stabili t cK in caw} unui regulator de tip P principalul parametru oste Iactorul de amplificare l(n (sau banda de proportionalitate BPJ, Ia un regulator tip D constanta de timp derivativa T D' iar Ia un regulator de tip 1, parametrul caraeteristic este oonstanta de timp de integrare T1• Pentru oelolalte tipuri de regulatoare intoreseaza valorile acelorasi parametri (de exernplu, la un regulator PI paramatrii caracteristici sint ICR ~i T1, la un regula-

AC, notat ell' T - rsprezinta

constant.a

de Limp fic;

tiva.

zare, eu

Caraetcl'istica
0

reala dinIigura 1!±.9 poate fi aproximata, prin liniaricaracteristica fic'Liva CR cea reprezentata in fig-ura 14.10. In functie de valoarea raportului l'm se poate alezo orientativ tipul , T' ~
a~H cum

tor PD - NR

*i

T D iar Ia un regulator PID - Ke., TJ ~i Tn)'

2. ALEGEREA TIPUlUI DE REGULATOR

de regulator,

se arala ill t.abelul

14.1.
'l'alJrlu' 14.1.

Alegerea regulawf'ului Haporlut

Pln~

in (unc/ie de T mIT

I
I
\

Pentru alegerea tipului de regulator este necesar sa se cunoasca complet caracteristicile procesului telmologic ce se desfa:wara in instaIatia reglata. In practice, de cele mal mnlts ori aeeste c~racteristici se rillica experimental. In acest scop se aplica 1a intrarea inetalatiei tehnoJogice 0 variatie in treaptii ~i SB mascara continuu marimea d~ iesire ,t; • Func9axa(t) ridicatii experimental, denurnita ~i l'('ispunsdl se fo.losel}te pe~tl'~. alege_:eu tipul~li de regulator. So presupune ~ pentru .preelzarea nOylUUU - ca aceasta func~l~ are forma aratata 1n f'igura

7' II
I

Tipul

do regulato!'

Cfll'C

sorocomancli1

il

[i _Ili'~~wt

====
Regulator

[ft 0,:2

real,

Pin;] la 1,0 Peste '1,0

!..-

. Regulator
____'J.L-_. ---'

bipozii,i.onal .avtnd elements P, [ ~i D \ He.gulatoaro en cnracter-istici special.o sau ".8ist~mo do l'"._,gIPr .. e

eomploxa" en regillalo,u'o
..

avind

clemente

multiple
. .

P, )
-

~I

14.9.,

du~e tri punctul de 'inflexiun? 1 tangenta ~i se noteaza punot.ele .A ~1 B., Din B se coboara 0 perpendiculara pe axa absciselor ~i se ohtine punctul C. Pe abscisa se Iormenza astfel dona segmente : . - segmentul VA - not.at cu Tm - defineste un Limp mort fictival instalatiei tehnologice ('in sonsul 1nt1rzieri,j l'iispunsului); 192

?8

De retinut: aleat'l'ca rcgulatorului so face, de cele mai multe ori, po baza recomandaril~r rezultate dinexperienta practice. La determiuarea cerintelor privitoare 10.calitatea reglarii ~i Ia alegerea t.ipului de regulator (deei ~i a oeloi-lalte clemente de automatizare) trebuie 8(t se 't,ina cont ~i de eficacitatea ooonomica de rcglare automata, a rcalizarii
§i instalarii

unui

sistern

complex

193
13 ~ Actlon~ri
,,1 autornattzitrJ

3. Acordarea

optima a regulatoarelor
a u~ui .reg~ .. UllUI entenu ~i se rsalizeaza la

III funcfie

de particuloriuqile
1

fUlIctionule:
.

rcgulatoarele tip P, PI, PD l?i PID. In urma operatisi de acordars param~trii re¥ulatol'ului (KR, TJ) se ajusteaza Ia acele valori care con .. due .Ia peI'J?I'~an·t~le dorite In regim stationer ~l dinamic de IUllct,ionare. Acordarsa regulatoarelor se Iaco prin calcul (eu ajutorul unor criterii 1, ~i l:elatii matematics care vizeasa Ll...l...!...L.._.L_j_...L-.J o~_!!!_ obtinsrea Ullm proces trausitoriu cit 3 T mal SCUT't ~i mai hine amortisat) Fig. J.', I L Acordurile optima ale resan pe cale grafie«, (eu ajutorul unol~ gulal.ot-ulu i PI (proces aperiodic). eurbe expel'imentale). Astfel, valo. ,. . r~le optime ale paramctrilor regulatorului (/{n' TJ ~l Tn) se P?t determine dupa .curbe predeterminato pe haza unor expenente, In Iigura 14.11 se pl'ezmtu - Sp1'8 exemplifical'e - graficul pentru acordurile optimale ale unui regulator PI, in eazul

dinainto stabilit

Acol'dal'ca optima Iator se face pe haza

REGULA'l'OARE
-

CU AC'JIUNE

I.

-CONTINUA I-LINIARE I -NELINIARE _DISCONTINUA (DISCRE'l'A)

'in [unctie de caracteristicile

conetructioe :

Tn:

HEGULATOARE
-

, I-UNIFICATE -SPECIALIZA.TE
de semnol :

in [unctie de agentul puruitor REQULATOA.RE

- ELECTRONI GEl - HIDRAULICE -PNEUMATICE

-ELECTROMAGNE'TICIil

L__L_j_...J...._-'.....J

....

Acordarea regulaioarelor reprezintli. ajustsrea parametrilor regulatorului la Eleele valori care conduo la perf'ormanjele derite in regim stational' iji dinamic. Pentru acordarea rcgulatoarclor se folosesc relatii de calcul (crilerii de acordare) sau grafice de acordare optima.

unui proces

aperiodic

in Iunctie

de raportul (:,~)

a=

i:

VERIFICAREA

CUNOF1NTELOR

luat in abscisa,
unde I{R este de amplificaru reglat),

S-au notat

In ordonata

mal'imile

~i K![I_·KOb, sau procesul

Iaoal

torul de amplilicaro al regulatorului tli obiectului reglat (instalatia telmologica

K:ou - Iactorul

1. Ce elcmen ttl intra In cornponenja unui regulator: a) elerncnte de prescriere, elernentul do executie iji traductorul de reac[;ie? b) elementul do prescriere, comparatorul diferential fli ampliticatorul? c) ampliflcatorul, elemental de reactie ~i elementul de comparare? 2. Co stnt regulatoarele eu actiune peoporjionala (P): a) regulatoarele I a care marimea de actionare de In. iesirea regul alorului (sau marime de coruanda) ;ec;(t) ests proportionala cu marlmea de in l.rare in regulator ~(I)? b) regulatoarele Ia care marimaa de cornanda :t'c(t) este egalfl cu croarea z(t)? c) regulatoarele la care ml1rimea de comanda xdt) vul'iRzii proportional ell d erival.a . •. .t marrmu .. d e mtrare ds --, (t) ., dt

REZUMAT
Regulatorul este acel elemen t de automatizars, la in trarea ci"il'llia se aplica eroareel (a!J<llt;n"ll e] tli Ia a clirui iesite rezult;l mar imsa de comanda .'1:,;. Rcgl.I1a toarcle se elaeifica:
iii [uuctie de sursa de energies

REGULATOAR.E
tll [unctie

1-DHmCTE -INDIREC'l'E
I-RAPInE -L1!JNTg

de vileza de riisp uns :

REGULATOARE

PENTRU PI{QCESE

3. Ul'mllriti figuTa '14.4. Raspundeji : care cste elementul de presoriere l1i cum so moditica valoarea de consemn a presiunil din conducta: a) clapeta 6; prin deplasarea clapetei (J ln interiorul conductei 6? b) membrana elastica 1; prin doplasarea plrghiei ABC? oj surubul ,); prin in [:ermodiul ljllrubului 3 ~i al resortalui 2 so deplaseazs punctul A al tijei ABC?

194

195

4. Care ",lnt prineipaJii torului:

Ilal'ametri

care intenin

Ia alegerea 9i acordarea

reguIa-

a)consemnal, dUl'uta regimului tranzHoriu ~ibanda deproporponalitate BP? 1)) Iactorul de amplificare J(R (sau banda de proporjionalitats BPJ si constantela de timp (de derivare TD §i de integt'are 1))7 e) inertia regllJatol'ului, consumul de putere .;;i pretul de cost? 5. La
p
0

instalape industrialii in care Urmeazil a se introduce

S-a determtnat experimental l'[tspullsul Iictiv
§i s-a

un regulator

proces

de gasH raportul
CAPITOLUL 75

~n

0,'182. Folosind

tabelnl H.1,

r{lspundej.i_ce

tip de regulator so

reoomanda a Ii u lilizat: a) un regulator unificat PID? b) un regulator bipozi{;ionnl? 0) un rogulator trlpozi}ional?

SISTEME

DE MASURARE

~I CONTROL AUTOMAT

A. NOTIUNI

GENERALE

Sistcrnele de miisurare automata

slnt foarte variate,

compJexitatea
etc.;

101' fiind In functie de manmea de masurare, de precizia masurarii pot fi "tot 11 ~ i 1m p}l.'rFte in doua gr 11 pe mari, ~i anu me : -- sisteme de mdsurare automau: neechilibrate (necompensate);
t!I

- sisieme de mdsurare automoti; echilihrate (compensate). Sistmnc!e ueechllibrate corespund unor sis tome cu circuit desehis (fig. 15.:1, a): marimca de masurat )j,1 csto pj'eluatii de traductorul T, amplificata (eventual) deamplHicatol'ul A Iii aplicQta elementului de "p'['ezentare" (rcprod nccre) R a ccasLu categoric intra toate 'sistelllele de masurare care cadrul eap. toare). Sistemelo pot Ii:~ I
an rozultat principial rnarimi: respective. In a-

11

(Tradne-

din
(1

neechilibrato

mai r1J.spinditB, avtnd structie simplil.

G

- want; - In purue dezecniubrata. Aceste sisteuie sint cele

0

IH
M
.1----,

T
~

..... __

con-

slnt analoge sisternelor de reglare autornata avtnd un circuit inchis (fig. 1.5.1, b).

Slstemelo edlilHn·.a.te
Fig. '1.5.1. Schemole a - ststeme bloc ale sistcrnelor de mao surare au tornuia: neecbilibl''lle; bslstcmc (;chilibl'ate.

197