ECHIPAMENTE NUMERICE AVANSATE IN

SISTEME ELECTROMECANICE

STRUCTURA SI FUNCTIILE COMENZII NUMERICE

ELEMENTE DE PROGRAMARE A CN

1
 FUNCTIILE COMENZII NUMERICE

Asigurarea posibilitatilor de
integrare a instalatiei intr-o
Realizarea unor traiectorii
structura de fabricatie unitara
impuse ale punctelor de
si flexibila
interactiune scula-piesa, cu o
anumita precizie

Functii ale
comenzii
numerice
Introducerea de date de la
Realizarea unor parametri periferice sau manual
optimi ai regimurilor de
prelucrare
Comanda si supravegherea
desfasurarii diferitelor etape
tehnologice ale procesului de
uzinare

2
 1. Echipamente de comanda
secventiala si supraveghere a etapelor
Evolutia structurilor
tehnologice: au ca scop realizarea unei si functiilor CN
serii de operatii ce se succed intr-o
ordine bine definita, cu precizarea ca
starea sistemului la un moment dat
depinde mai putin de conditiile
instantanee si mai ales de un ciclu dat

2. Echipamente de introducere de date si

afisare de cote: sunt o dezvoltare a celor
de comanda secventiala, realizand un
dialog om-masina si o obiectivizare a
urmaririi proceselor.

3. Echipamente de pozitionare a organelor mobile:

Se pot realiza in structura
numerica si logica cablata
pentru masini serie sau cu
automat programabil pentru
masini si procese speciale
asigura comanda succesiva a axelor si in timpul
deplasarii nu se executa prelucrari; reprezinta
primele echipamente cu comenzi programate, adica
la care parametrii de stare ai sistemului la un moment
dat sunt precizati printr-un program prin care se
comunica masinii instructiunile necesare efectuarii
operatiilor.

3
 4. Echipamente de prelucrare pe
directii paralele cu axele: deplasarile
Evolutia structurilor
pe axe sunt independente, dar se pot si functiilor CN
realiza simultan cu uzinarea. In plus,
utilizeaza algoritmi de conducere
adaptativ-optimali.

5. Echipamente de conturare:
deplasarile pe axe se pot realiza
simultan si pentru realizarea
traiectoriilor impuse, informatia de
deplasare este predominata.

6. Echipamente pentru conducerea

centrelor de prelucrare simultana pe
mai multe axe: reprezinta extensii ale
variantelor 4 si 5, cu programe evident
Volumul mare de informatii necesita mai complexe.
prelucrarea datelor intr-o faza
externa procesului de prelucrare cu
apel la limbaje de programare
speciale.

4
 STRUCTURA COMENZII NUMERICE

BLOC BLOC
INTRODUCERE DE
DATE AFISARE

Structura
comenzii
numerice
BLOC DE
BLOC INTERFATARE
DE I/O
CALCUL
BLOC
DE
MASURA

5

BLOC INTRODUCERE DATE

Realizeaza legatura echipamentului cu operatorul, fiind de obicei, un panou ce contine

un sistem de afisare si o tastatura.

Este un ansamblu de module si programe care prelucreaza informatia introdusa in

echipament sub diverse coduri, o converteste intr-o forma acceptabila si o repartizeaza la
celelalte blocuri.

Introducerea programului piesa se poate realiza:

Direct de la operator – manual;

Cu periferice specializate (cititor de banda perforata, de banda magnetica)
Direct de la calculator (sistem CNC).

6

BLOC DE INTERFATARE I/O

Realizeaza schimbul semnalelor de comutatie cu echipamentul conventional.

Are o structura de microcalculator, functiile de adaptare intre echipamentul de

comanda si cel conventional realizandu-se prin mijloace software.

BLOC DE CALCUL

Executa prelucrari asupra informatiilor de deplasare continute in programul piesa,

operatiile aritmetice necesare elaborarii incrementilor de deplasare care sunt apoi
introdusi in circuitul de masura a pozitiei si in memoriile de deplasare reala aferente
fiecarei axe, unde se scad sau se aduna informatiei existente.

Ecuatia de miscare definita prin programul piesa determina deplasarea relativa a sculei
aschietoare fata de piesa prelucrata.

Este realizat la variantele mai noi in jurul unui microprocesor de 16 sau de 32 de biti
rezultand viteze de lucru net superioare.

7
 Generare Generarea
secvente de traiectoriilor
lucru intre puncte

Functiile
blocului de
calcul
Calcul date
momentane si Optimizarea
absolute regimurilor de
accelerare/decelerare

Controlul comportarii
in regim dinamic al
buclelor de pozitie

8
Generare traiectorii – Sistemul de interpolare

Sa asigure aproximarea conturului impus in limitele preciziei specificate, furnizand

pentru fiecare axa informatia de deplasare necesara generarii punctelor intermediare intre
doua puncte principale de reper, pe baza modelului matematic de interpolare prestabilit;

Sa asigure dependenta functionala intre axe conform traiectoriei punctului de

interactiune scula-piesa;

Sa permita respectarea conditiilor tehnologice privind viteza rezultanta a punctului de pe

traiectorie si cele privind dimensiunile sculei.
B(xB,zB) x

A(xA,zA)

9
 PROGRAMAREA COMENZII NUMERICE

PROGRAMAREA UTILIZAND PRODUSE

MANUALA A CN CAD/CAM

PROGRAMAREA
CONVERSATIONALA

10
 PROGRAMAREA MANUALA A CN
Se utilizeaza pentru procese tehnologice simple(operatii de gaurire, alezare,
frezare de contururi liniare, strunjiri simple) si in cazul unor programe relativ
scurte – sub 120-150 instructiuni.

Informatiile pentru programare sunt:

Geometrice: coordonate si traiectorii;

Tehnologice:
Viteze de prelucrare;
Adancimi de patrundere;
Viteze de avans;
Informatii ajutatoare privind racirea, sensul de rotatie, numarul
fiecarei scule si ordinea in care sunt utilizate.

11
Informatiile Tabele, diagrame, Materiale, tratamente
pentru manual de termice, numarul
programare programare pieselor din lot, etc

Elaborarea programului
piesa

12
Etapele de elaborare si implementare a programului

1. Intocmirea fisei de amplasare
Codul de catalog pentru scula,

scule port-scula si pastila

Constantele de prereglare ale
sculelor

Schita(forma) partii active

2. Intocmirea fisei de reglaj
Se indica sistemul de axe al

masinii si se pun in evidenta
suprafetele ce urmeaza a fi
prelucrate.

3. Calculul coordonatelor punctelor
La piesele simple, acestea pot fi

caracteristice preluate direct din desen;

Unele echipamente de CN ofera
facilitati pentru calculul punctelor
caracteristice.

13
4. Intocmirea programului
Se vor descrie traiectoriile tuturor
sculelor pentru prelucrarea
suprafetelor, verificand evitarea
eventualelor coliziuni.

5. Introducerea programului pe
RAM, banda perforata, banda

suportul de informatie magnetica, USB, etc

6. Testarea si optimizarea
Pe o masa de desenat sau cu un

programului program de simulare grafica pe
CNC;

Pe MU, fara piesa in regim fraza cu
fraza;

Pe MU cu piesa, pentru stabilirea
corectiilor de scula;

Pe MU cu piesa si program
corectat.

14
Programare in Programare
cod ISO parametrica,
(standard) varianta a celei
precedente dar mai
flexibila
Variante de
programare

Programare
Programare in geometrica in
limbaj profil (PGP)
specializat Contururile se
APT si versiunile descriu cu ajutorul
ulterioare unui procesor
Programare geometric, tot in cod
structurata ISO
Salturile sau buclele
relative la blocuri in
cod ISO se
realizeaza cu
instructiuni PASCAL

15
 Coduri de
programare

Cod ISO Cod EIA

(norme NFZ 68010, 68030, (norme RS 244A, 273A)
68032)

Structural si notional, aceste coduri au corespondenta cu utilizarea ca

suport program a benzii perforate (in Romania STAS 9369-85)

16
 INTOCMIREA PROGRAMULUI

Entitate de prelucrare - EP: rezultatul deplasarii unei scule date, ce

parcurge un ansamblu de traiectorii asupra unei piese mecanice.

Conditii de aschiere

Adaptarea sculei la
material
Asocierea cu anumite
scule

Informatii referitoare la
generarea suprafetelor

17
 ELEMENTE IMPORTANTE
Natura geometrica a
suprafetelor rezultate
Parametri intrinseci ai
suprafetelor Rugozitatea suprafetei

Limite geometrice ale

suprafetei

microgeometrica

macrogeometrica

Descrierea geometrica a starii

finale a entitatii de prelucrare

18
 Este descrisa plecand
de la starea finala a
Starea initiala EP, considerand
volumul de material
indepartat si modul de
repartizare al acestuia

Incadrat in anumite
clase si caracteristici Materialul piesei

19
 Alegerea sculei
Elemente legate de scula
Tipul sculei
Geometria
Numarul de scule

Traiectoria sculei
Orientarea sculei
Se obtine prin
intermediul
dispozitivului de
Conditii de aschiere asezare si fixare
Viteza de aschiere

Stabilirea unui punct caracteristic Viteza de avans

Descrierea deplasarii acestuia Utilizarea lichidului

de aschiere
Stabilirea punctului de intrare si a
celui de iesire a sculei in conturare
Stabilirea sistemelor de referinta

20
 zL

hintermediar
hinitial

hfinal
xL
Degrosare Finisare

Mai multe
treceri

Traiectorii ale sculei:

-Deplasari de lucru (degrosarea si finisarea)
-Deplasari auxiliare (pozitionarea sculei in pozitia corespunzatoare
fiecarei etape-entitati- de prelucrare)

21
 Pozitie de repaus: Q0

T
zL T Pozitie initiala: Q1 zL Prelucrare de la P1 la P2
T
hinitial

hinitial
Pozitie de
incepere a
prelucrarii: P1

yL εx
Prelucrare de la P1 la P2
Q1 P2 P1

xL

22
 Deplasare pe verticala a T
T Deplasare in planul XY a Deplasare pe verticala a
sculei de la P2 la Q2
T sculei de la Q2 la Q’1 Q’1 sculei de la Q’1 la P’1 T
Q2
P’1

Scula pregatita pentru o a

doua trecere

P2 Q2

Q’1

xL

23
 Studiul metodei
Algoritm de prelucrare generale de rezolvare
Definirea punctelor
de baza ale traseului

Def\inirea variabilelor:
Ce corespund parametrilor
intrinseci ai operatiilor – date de
intrare

Redactarea algoritmului Utilizate de algoritmul de

propriu-zis rezolvare

24
 SISTEME DE REFERINTA
Sistem cartezian
STAS 8902 -71
Axe de coordonate primare:
X, Y, Z – pentru masina unealta
X’, Y’, Z’ – pentru piesa

XY – planul de lucru
Z - axa sculei (sens pozitiv sensul indepartarii de piesa)

25
A, B, C – rotatiile dupa X, Y, Z pentru masina unealta
A’, B’, C’ – pentru piesa

26
 Sistem polar

Y Plan de lucru:

P
r
θ
Originea: pol X

Coordonata liniara: raza Coordonata circulara: unghiul

Pol Plan Axa de referinta

I, J XY X+
J, K YZ Y+
K, I ZX Z+

27
Sistem absolut: se refera la originea sistemului de referinta in indicarea
tuturor coordonatelor punctelor, indiferent de pozitia curenta a sculei

xG
xF
xE
xD

xC
xB
xA
A B C D E F G

28
Sistem incremental: cotele indica o marime intre doua puncte
caracteristice si nu o valoare fata de o baza comuna.

xA xBA xCB xDC xED xFE xGF

A B C D E F G

29
 PUNCTE DE ZERO

STRUNG

Punct de Punct de
referinta schimbare
pentru scula scula

Punct de
referinta

Punct de zero
Punct de zero piesa –
masina – programat
originea masinii

30
 PUNCTE DE ZERO

FREZA

Localizarea punctelor de
zero pe o masina de
gaurit.

31
 POZITIA SISTEMULUI DE COORDONATE

FREZA

Sistem de coordonate al masinii Sistem de coordonate al piesei

32
 POZITIA SISTEMULUI DE COORDONATE

STRUNG

Pentru scula pozitionata in fata Pentru scula pozitionata in urma

centrului de rotatie centrului de rotatie

33
 CONTROLABILITATEA AXELOR

STRUNG

FREZA

34
 FACILITATI DE SCHIMBARE A SCULELOR
CAP REVOLVER
Sistem de schimbare
automata a sculelor

De la 8 la 16 pozitii
MAGAZIE DE SCULE

1 – burghiu
2 – dispozitiv de prindere
3 – axul de lucru
De la 48 la 100 pozitii 4 – magazia de scule

35