Lp3

Nebulozitatea
-reprezintă gradul de acoperire a cerului cu nori
Nori sunt produşi ai condensării vaporilor de apă atmosferici, care formează un
sistem aerodispers care se menţine în atmosferă.Nebulozitatea se apreciează
subiectiv pe o scară de la 1-10.Unitatea reprezintă o zecime din bolta cerească
acoperită cu nori.

Precipitaţii
-produse ale condensarii sau sublimării valorilor atmosferici de apă care prin
cădere ajung pe suprafaţa terestră
Aprecierea precipitaţiilor lichide se face pe baza înălţimi stratului de apă format
considerând că apa nu se evaporă, nu se scurge şi nu se infiltrează(de pe supraf
colectoare).Exprimarea în mm sau l/m2.Precipitaţiile solide se topesc ,iar
aprecierease face ca la cele lichide.

Aparatură utilizată:
Pluviometre-măsurare
Pluviografe-înregistrare

Mişorarea aerului

-apare datorită diferenţelor de presiune,temperatură între mase de aer.

Mişcări verticale de convenţie
Mişcări orizontale de advecţie(curenţi de aer)
Vântul rep mişcarea in plan orizontal a maselor de aer atmosferice.
Curenţii de aer rep mişcări în plan orizontal a maselor de aer în spaţii închise.
Apreciere vântului se face după:direcţie,intensitate sau tărie,viteză.

Direcţia vântului
Se apreciază în raport cu punctele cardinare formează roza vânturilor.Se
foloseşte Girueta Wild,determinându-se direcţia din care suflă vântul(punctul de
origine al masei din aer în mişcare).Roza rep grafica punctelor cardinale.
Lungimea săgeţii –durata din an în care a bătut vântul
Grosimea săgeţii –rep intensitatea
După ce se trasează timp de un an toate vânturile se unesc vârfurile săgeţilor-
supraf obţinută se haşurează-Roza vânturilor
Girueta-tijă fixă
Ampenaj-tijă mobilă

Importanţa determinării direcţiei-constă in evidenţierea vântului dominant

De direcţia vântului dominant se ţine cont în orientarea fermelor, a sectoarelor
funcţionale şi a adăposturilor.

Tăria sau intensitatea

-se apreviază subiectiv pe baza efectelor produse de vânt asupra solului şi a
obiectelor de pe sol sau aer.(fumul,suprafaţa
apelor,stătătoare,frunze,crengi,ramuri,copaci întregi,bucăţi de hârtie de pe
sol,corpul animalelor/oamenilor)
-scara BEAHFORT are 12◦ de intensitate de la 0-12(uragan)

Viteza vântului
-distanţa parcursă de diferenţele de aer raportată la timp exprimă în m/s sau
km/h.

Viteză în km/s=vit.m/s*3.6km/s
Viteza în m/s=vit.km/h*0.278m/s

Aparate utilizate pentru măsurare

-se numesc anemometre
Clasificare: mecanice-statice(cu placă usoară;cu placă grea)
-dinamice(cu rotor)morişcă(cu sistem de cupe;cu palete)
magnetice;termice(cu fir cald;cu film sau placă încălzită);ultrasonice;laser
Static- dispus în partea sup. a amperajului piruetei
Dinamic au morişcă(rotor)
-cu sistem de cupe fără cronometru integrat
Vm/s=cf-ci/t
Ex:ci=3440m vm/s=3850m-3440m/120sec=12,3km/h
cf-3850m
t-2min(120sec)

 cu sisteme de cupe si cronometru integrat

-are buton de reset
-timp de funcţionare 100s
-citirea vitezei direct pe apart în m/s

 cu palete fără cronometru integrat(mii,sute,unităţi)

2
vm/s =cf-ci/60sec

 anemometru magnetic
-crearea unui câmp magnetic rotativ

 a.termice-pierderea de căldură la niv. unui fir încălzit constant sub inf.

Vântului
 a.ultrasonice-principiul ultrasunetelor
-încălzirea propagării ultrasunetelor într-un mediu noninerţial
 a.laser-modif. Frecvenţei radiaţiei laser sub acţiunea vântului

Determinarea curenţilor de aer

-se determina frecvenţa curenţilor de aer
-turbulenţa –variaţia vit. în raport cu vit. medie
-det. vitezei curenşilor de aer:se realizează cu ajutorul catatermometrului hill

Principiul aparatului
-constă în pierderea de căldură la niv rezervorului aparat,pierdere proporţ cu
viteza curentului şi temp aerului
Încălzirea se încălzeşte rezervorul până ocupă tot tubul capilar timp de răcire de
la
38C la 35C se notează ,,a”-t cromon şi o temp momentană cu un termen
obişnuit.
Elemente necesare calc.vitezei
a.timp de răcire de la 38 -35 in sec se noteazp cu ,,a”-o singură măsurătoare
a =a mediu mai multe măsurări
a= a1+a2+a3+...+an
n
-factorul catatermometric F=pierderea de căldură pe unit de sup. a rezerv,cât
timp temp scade de la 38-35
1.F=mcal/m2 (peste 400)
-indexul catatermometric H=pierd de căldură pe unit de sup. a rezerv în
intervalul de 1min
2.Hmcal/cm2/m2=F ; F
a a
3.Temperatura din locul şi momentul măsurării
tC=t1+t2+t3
3
4.Diferenţa dintre temp medie a cataterm şi temp momentană
Q=36,5-t

5.Formulele lui HILL-aparate de referinţă cataterm(3formule)

a.viteza vm/s={H/Q-0,20}2(totul la pătrat)-se aplică când H/Q mai mic 0,6 =vit
0,40 sub 1 m/s
b.vm/s=H/Q-0,13(totul la pătrat)-se aplică când H/Q mai mare 0,6=vit peste
0,47 1-7m/s
c.vm/s=H/Q-0,14(totul la pătrat)-se aplică indif de vsl H/Q,dar genera erori
0,49 foarte mari
Ex: Calculati viteza curentilor de aer m/s daca s.au facut 4 determinari
a 1=82 sec t1=19C
a2=63sec t2=18C
a3=55sec t3=18C
a4=70sec t4=17C
2
F=512mcal/m
Vm/s=?
T=(19+18+18+17)/4=18C
A=(a1+a2+a3+a4)/4=67,5sec
H=512/67.5=7.58 mcal/cm2/s
Q=36.5-18C=18.5
Q=36.5 constanta
H/Q=7,58/18,5=0,41<0.6=>aplicam prima formula
Vm/s=(0,41-0,20/0,4)2=(0,21/0,40)2=0,276

Ex2:
F=502mcal/cm2
A=52sec
T=26C
H=502/52=9,65mcal/cm2/s
Q=36,5-26=10,5
H/Q=9,65/10,5=0,92
Vm/s=(0,92-0,13/0,47)2=(0,79/0,47)2=(1.68)2=2,82m/s
2,82*3,6=10,16km/s