Sisteme de Productie Cursul 3

Sisteme de Productie Animaliera

An 3 Semestrul 2
Cursul 3
Preluare dupa Sisteme de Productie- FMVB
Tehnologia cresterii viteilor si a tineretului taurin
Particularitati de hranire a viteilor in perioada de alaptare: imediat dupa fatare viteii sug colostru,
d p d v al compozitia chimica a colostrului este diferita comparativ cu laptele integral.
Rolul colostrului: gamaglobulinele se absorb in primele 24 h de la fatare, laxativ
Ulei de ricin efect purgativ, in caz de urgenta
Daca femela moare- se administreaza substituentul de colostru= 1 ou, 500 ml lapte, 280 ml apa
fiarta, antibiotice cu spectru larg, juma de lingurita de ricin.
Hranirea viteilor dupa perioada colostrala
Sunt 2 sisteme de hranire a viteilor:
1. Sist traditionale/clasice
Se folosesc in crescatoriile particulare si fermele de elita, intarcarea se face la 4-5 luni.
a). Hranirea cu lapte integral- laptele se mulge de la vaca si se administreaza cu biberonul
b). Hranirea cu lapte normalizat- lapte cu 2,4 %G (se degreseaza la 2,4%G), in Danemarca, SUA,
Canada pe intreaga perioada de alaptare cant de G este de 10 kg de G.
c) Hranirea cu lapte integral si smantanit.
2. Sist intensive
Se practica in cazul in care viteii sunt destinati ingrasarii, 45 zile (intarcare). Dupa perioada colostrala
viteii se hranesc cu substituent de lapte de tip INLAVIT.
In componenta INLAVIT intra: lapte degresat/smantanit 70.8%, untura de porc, seu de vaca, ulei
de floarea soarelui, lecitina, colina clorhidrica, amidon hidrolizat, glucoza, lactoza, premix vitamino-
mineral.
Produsul se prezinta sub forma de pulbere.
Se pregateste astfel- 1 kg se dizolva in 9 l apa la temp 45-50*C.
Se administreaza si nutret combinat de tip STARTER, contine 20% P,7% celuloza, 2670 kcal., se adm
si fan.
Metodele de alaptare: naturala, artificiala, mixta.
Naturala- alaptarea la mama, alaptarea la vaci doici- saaiba prod mare de lapte, temperament bland,
creste productivitatea muncii de 2,3ori.
Aritificiala- alimentarea cu biberonul- pana la vst de 1 luna, la galeata peste vst de 1 luna pana la
intarcare, mecanica (artificiala)- se practica mai putin, o instal mecanica compusa din: rezervor,
rezistenta pt incalzirea laptelui, termostat, dozator.
Intretinerea si ingrijirea viteilor in perioada de alaptare- fatarile in materniate. Dupa fatare este
recomandat ca vietii sa fie intretinuti in profilactoriu. Intretinerea se face in boxe individuale cu urmat
dimensiuni: L-1,40 m, I-1,00m, l-55cm.
Viteii stau pe un gratar din sipci de lemn situat la aprox 25cm de pardoseala. Laptele se administreaza
cu biberonul, viteii stau in aceste boxe individuale timp de 3 sapt dupa care se transfera in crese.
Evacuarea dejectiilor se face cu furtunul cu apa sub presiune. In cresa intretinerea se face in
compartimente comune (20 vitei). Padoc-miscare. D. p. d. v. al densitatii lor/ cap de animal revine
1,7m patrat iar ca front de furajare 0,35m. Se administreaza lapte si in iesle fan si combinate.
Productia de lapte
Factorii care influenteaza prod de lapte:
a)F. care influenteaza prod individuala
Sunt: Interni: rasa, individualitate, lactatie, dezv corporala.
tipul fiziologic: r lapte- respirator
r digestiv- respiratorto-digestiv
tipul morfologic: dolicomorf (lapte)
mezomorf (mixte)
conformatie corporala si constitutie
starea de sanatate: afect al glandei mamare
Externi:repausul mamar (pt refacerea acinilor glandulari)
Repausul sexual/intervalul de la fatare pana la monta secunda (service period)
Hrana, apa, mulsul (la aaceeasi ora), odihna vacilor.
b) F. care influenteaza prod totala
Prod totala de lapte este influentata de : densitatea/nr de animale la 100 de hectare, productia de
lapte/cap de vaci furajata,
Mulsul
Manual, mecanic.
a). Manual- muls cu mana plina, muls cu 2 degete, muls cu nod.
b). Mecanic- recomandat deoarece creste productivitatea muncii, laptele obtinut este igienic deoarece
nu vine in contact cu atmosfera din adapost, se reduce efortul fizic si poate fi efectuat intr-un timp
scurt 6-7 min.
dezavantaj- se poate aplica numai in cazul ugerelor care se preteaza mulsului mecanic.
Posibilitati de muls mecanic- in cazul in care intretinerea vacilor se face legat cu legare individuala
mulsul se poate face: cu aparat de mult tip Banat, cu conducta centralizata cu caruciorul mobil.
In cazul in care vacile sunt intretinute libere/nelegate nu se face in sali speciale de muls si anume:
bradulet/coasta de peste, in tandem, cu platforma rotativa/rotolator.