Citate preferate din Evanghelia după 

Ioan(2)
martie 22, 2020 de Roximoronica | Editează

Din capitolul 3

Convorbirea lui Iisus cu Nicodim

„Și era un om dintre farisei, cu numele Nicodim, care era fruntaș al iudeilor. Acesta a venit noaptea la

Iisus și I-a zis: <<Rabbi, știm că de la Dumnezeu ai venit învățător; fiindcă aceste minuni pe care le

faci Tu, nimeni nu le poate face dacă Dumnezeu nu este cu el. >>Răspunsu-i-a Iisus și i-a zis:

<<Adevăr, adevăr îți spun: De nu se va naște cineva de Sus, nu va putea să vadă împărăția lui

Dumnezeu.>>”

<<Adevăr, adevăr îți spun, de nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în

împărăția lui Dumnezeu. >>

„…într-atât a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat pentru ca tot cel ce

crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Că Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume

ca să judece lumea, ci pentru ca lumea să se mântuiască printr’Însul. ”

Ioan mărturisește pe Hristos

„Voi înșivă îmi sunteți martori că am zis: <<Nu eu sunt Hristosul, ci sunt trimis înaintea Lui….Acela

trebuie să crească, iar eu să mă micșorez. >>”

Din capitolul 4

Convorbirea lui Iisus cu femeia samarineancă

„Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: << Dă-Mi să beau!>>Că ucenicii Săi

se duseseră în cetate să cumpere merinde. Femeia samarineancă I-a zis:<<Cum, tu, care ești iudeu,

ceri să bei de la mine, care sunt femeie samarineancă…?>>-Pentru că Iudeii nu au amestec cu

Samarinenii-. ”

„Iisus i-a răspuns, zicând: <<Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și Cine este Cel care-ți zice: Dă-

Mi să beau! tu ai fi cerut de la El, și El ți-ar fi dat apă vie. >>Femeia I-a zis: <<Doamne, nici găleată

nu ai, iar fântâna este adâncă; de unde dar ai apa cea vie?Ești tu cumva mai mare decât părintele

nostru Iacob,  care ne-dat această fântână, și el însuși a băut din ea, ca și fiii lui și turmele lui?

>>Iisus, răspunzând, i-a zis: <<Tot cel ce va bea din apa aceasta, iarăși va înseta; dar cel ce va bea

din apa pe care Eu i-o voi da  nu va mai înseta în veac, că apa pe care i-o voi da Eu se va face

într’nsul izvor de apă săltătoare. spre viață veșnică. >>Femeia I-a zis:<<Doamne, dă-mi această apă,

ca să nu mai însetez nici să mai vin aici să scot. >>”

„I-a zis femeia: <<Știm că vine Mesia Care Se cheamă Hristos; când va veni El, pe toate ni le va

spune. >> Iisus i-a zis: << Eu sunt, Cel care-ți grăiește. >>”

„Între timp, ucenicii Lui Îl rugau, zicând:<<Învățătorule, mănâncă!>>Iar El le-a zis: <<Eu am de

mâncat o mâncare pe care voi nu o știți…Mâncarea mea este să fac voia Celui ce M’a trimis și să-i

împlinesc lucrarea.>>”

„Și mulți Samarineni din cetatea aceea au crezut în El pe temeiul cuvântului femeii care mărturisea:

<<Mi le-a spus pe toate câte le-am făcut. >>”

Din capitolul 5

Iudeii căutau să-L omoare, „nu numai pentru că dezlega sâmbăta, ci și pentru că zicea că Dumnezeu

este Tatăl Său, făcându-se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu.”

Iisus le vorbește despre puterea Sa dumnezeiască

„Dar Iisus le-a răspuns și le-a zis: <<Adevăr, adevăr vă spun: Fiul nu poate să facă nimic de la Sine,

dacă nu-l va vedea pe Tatăl făcând; căci pe cele ce le face El, pe acestea și Fiul asemenea le face. Căci
 Tatăl Îl iubește pe Fiul și-I arată tot ce face; și lucruri mai mari decât acestea Îi va arăta pentru ca voi

să vă mirați.

Că precum Tatăl îi învie pe cei morți și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață celor ce El voiește.

Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata i-a dat-o Fiului, pentru ca toți să-L cinstească pe Fiul așa

cum Îl cinstesc pe Tatăl.  Cel ce nu-L cinstește pe Fiul nu-L cinstește pe Tatăl Carele L-a trimis.

Adevăr, adevăr vă spun: Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel care M’a trimis are viață veșnică

și la judecată nu va veni, ci s’a mutat din moarte la viață. Adevăr, adevăr vă spun, că vine ceasul, și

acum este, când morții vor auzi glasului Fiului lui Dumnezeu, și cei ce vor auzi vor învia.

Că precum Tatăl are viață întru Sine, așa i-a dat și Fiului să aibă viață întru Sine;  și putere I-a dat să

facă judecată, pentru că El este Fiul Omului. Nu vă mirați de aceasta; că vine ceasul când toți cei din

morminte Îi vor auzi glasul; și cei ce au făcut cele bune  vor ieși spre învierea vieții, iar cei ce au făcut

cele rele, spre învierea osândei.>>

Sursa foto: aici

Share this:
 Facebook

Similare
Citate preferate din Evanghelia după Ioan(1)În „Biblia”
Citate preferate din Evanghelia după Matei(4)În „cărți”
Citate preferate din Evanghelia după Marcu (3)În „Dumnezeu”

Publicat în Biblia | Etichetat Evanghelia după Ioan | 4 comentarii

4 răspunsuri

1. edit this pe martie 22, 2020 la 4:02 pm | Răspunde Marius Davidesco

Se mai spune, așa prin popor, că Iisus a venit pe pământ pentru a muri pentru păcatele oamenilor. El

a luat asupra sa păcatele omenirii pentru ca omenirea să se mântuiască. Dar putea oare Iisus să ia

asupra sa toate păcatele omenirii? Putea, dar putea oare să ia asupra sa și păcatele viitoare ale

omenirii? Când a murit pe cruce, a murit pentru toate veacurile ce au fost și ce va să vie? Această

explicație este greu de înțeles. Ce a făcut de fapt Iisus, fiul omului, prin moartea sa pe cruce? Iisus

răstignit și strigând către cer – Doamne Dumnezeul meu de ce m-ai părăsit? nu poate să însemne
 decât un singur lucru – imaginea omului părăsit de Dumnezeu. Iisus urcă pe cruce, este pronit în cuie,

pentru ca omul să înțeleagă că fără Dumnezeu este pierdut, și condamnat la moarte. Iisus răstignit

este omul părăsit de Dumnezeu.

o edit this pe martie 23, 2020 la 8:38 am | Răspunde Cosmisian

Am ajuns intamplator aici, dar raspuns astfel: Epistola catre Evrei a Sfantului Apostol Pavel, Capitol

9:

10. Acestea erau numai legiuiri pământeşti – despre mâncăruri, despre băuturi, despre felurite

spălări – şi erau porunci până la vremea îndreptării.

11. Iar Hristos, venind Arhiereu al bunătăţilor celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare şi mai

desăvârşit, nu făcut de mână, adică nu din zidirea aceasta;

12. El a intrat o dată pentru totdeauna în Sfânta Sfintelor, nu cu sânge de ţapi şi de viţei, ci cu însuşi

sângele Său, şi a dobândit o veşnică răscumpărare.

13. Căci dacă sângele ţapilor şi al taurilor şi cenuşa junincii, stropind pe cei spurcaţi, îi sfinţeşte spre

curăţirea trupului,

14. Cu cât mai mult sângele lui Hristos, Care, prin Duhul cel veşnic, S-a adus lui Dumnezeu pe Sine,

jertfă fără de prihană, va curăţi cugetul vostru de faptele cele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului celui

viu?

15. Şi pentru aceasta El este Mijlocitorul unui nou testament, ca prin moartea suferită spre

răscumpărarea greşealelor de sub întâiul testament, cei chemaţi să ia făgăduinţa moştenirii veşnice.

16. Căci unde este testament, trebuie neapărat să fie vorba despre moartea celui ce a făcut

testamentul.

17. Un testament ajunge temeinic după moarte, fiindcă nu are nici o putere, câtă vreme trăieşte cel

ce l-a făcut.

18. De aceea, nici cel dintâi n-a fost sfinţit fără sânge.

19. Într-adevăr Moise, după ce a rostit faţă cu tot poporul toate poruncile din Lege, luând sângele cel

de viţei şi de ţapi, cu apă şi cu lână roşie şi cu isop, a stropit şi cartea şi pe tot poporul,

20. Şi a zis: „Acesta este sângele testamentului pe care l-a poruncit vouă Dumnezeu”.

21. Şi a stropit, de asemenea, cu sânge, cortul şi toate vasele pentru slujbă.

22. După Lege, aproape toate se curăţesc cu sânge, şi fără vărsare de sânge nu se dă iertare.

23. Trebuie dar ca chipurile celor din ceruri să fie curăţite prin acestea, iar cele cereşti înseşi cu
 jertfe mai bune decât acestea.

24. Căci Hristos n-a intrat într-o Sfântă a Sfintelor făcută de mâini – închipuirea celei adevărate – ci

chiar în cer, ca să Se înfăţişeze pentru noi înaintea lui Dumnezeu;

25. Iar nu ca să Se aducă pe Sine însuşi jertfă de mai multe ori – ca arhiereul care intră în Sfânta

Sfintelor cu sânge străin, în fiecare an.

26. Altfel, ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori, de la întemeierea lumii; ci acum, la sfârşitul

veacurilor, S-a arătat o dată, spre ştergerea păcatului, prin jertfa Sa.

27. Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata,

28. Tot aşa şi Hristos, după ce a fost adus o dată jertfă, ca să ridice păcatele multora, a doua oară

fără de păcat Se va arăta celor ce cu stăruinţă Îl aşteaptă spre mântuire.

 edit this pe martie 23, 2020 la 2:32 pm Marius Davidesco

Foarte bine punctat. Nu aș vrea totuși să intru într-o polemică care ar ține mai degrabă de

domeniul hermeneuticii, dar trebuie menționat faptul că Sfântul Apostol Pavel, cu toată erudiția sa,

nu este un evanghelist. Epistolele lui Pavel sunt într-adevăr veritabile mărturii de exegeză creștină,

dar ele nu se ridică la valoarea spirituală și sacră a textelor evanghelice. În epistola de mai sus,

Pavel nu face decât o interpretare personală a mesajului hristic, cum de altfel face în toate

epistolele sale. Asta nu le scade din valoare, doar că trebuie să recunoaștem că aceste epistole

paulinice sunt un apendice al Bibliei, la fel ca și Apocalipsa Sfântului Ioan.

2. edit this pe martie 24, 2020 la 11:30 am | Răspunde Roximoronica

Marius Davidesco și Cosmisian, vă mulțumesc mult pentru comentariile voastre! Sănătate să

avem!