Enuntul este o unitate de comunicare cu inteles deplin si construita, ca prim model, in jurul unui predicat. Un enunf este cuprins intre dou’ pauze, marcate in scris prin semne de punctuat Cae Din punct de vedere sintactic, enuntul este: * simplu, cand este o propozitie; + complex, cand este alcatuit din doua sau mai multe Propozitia este comunicarea cu un singur predicat. Propozitia este: + simpl&, cand este alcdtuita din predicat si subiect; + dezvoltata, cand este alc&tuita din subiect, predicat si, cel putin, o alta parte de propozitie. | Dupa aspectul predicatului, | propozitia este: + afirmativa (El scrie.); + negativa (El nu scrie.). Lo Enuntul poate fi: + structurat in jurul unui predicat; + nestructurat, cdnd este 0 secventa lexicala prin care se transmite o informatie privitoare la ceva din realitate (Céinele! inseamna Uite cdinelel, Fit atent la cGinel) oa Vie) Tipuri de enunturi 4 Enuntul Indic& num&rul de enunturi din textul de mai jos, in dreptunghiul dat. — Ah, a sosit iar toarnnal — De ce regreti? Toamna e foarte frumoasa... De ce ai spus asta?! — Sunt departe de bunici. Nu mai respir aer curat de munte. — Mergi in parc! E aer curat ca la bunicii tai. Greu te mut- tumeste cineval (By pupa ce parte de propozitie ai stabilit numarul de enun- turi la exercitiul 1? Ce se afla inainte si dup un enunt? [il mentioneaza ce fel de enunturi sunt cele de la exerci- tiul 1: simple sau complexe. Motiveaz&-ti raspunsul. Propozitia [El Biteaz’ caseta corespunzatoare felului propozitiilor de mai jos, dupa alc&tuire. Propozitie Propozitie simpla dezvoltata + Toamna e foarte frumoasa. ] + Sunt departe de bunici. i} + Mergi in parc! | = Nu mai visa! CL) + Baietilor, ascultati! J [lsubliniaz’ propozitia negativa care apare in textul de la exercitiul 1. {Gl explicd dac& este enunt fiecare exemplu de mai jos. a. Fil atent la masina! b. Masinal Tipuri de enunt dupa scopul comunicarii Clasific&, in tabelul dat, enunturile de mai jos. a. E aer curat la bunicii tai. b. Mergi in parc! c. De ce re greti? d. Greu te multumeste cineva! e. Unde se fine clubul de lectur&? f. Uda florile! g. Ce ploaie a inceput! h. Vantul bate usor. Enunturi asertive _ | interogative | imperative | exclamativeRaspunde la intrebarile date. Precizeaza la care intre- pari nu poti raspunde doar cu da sau nu. Cum explici aceas- tasituatie? a. Aiintérziat azi la cursuri? b. Ce ai cumparat de la librarie? c. Mergi la film sau la teatru? punctuatia finala a enuntului Precizeaz& ce semne de punctuatie se afla la sfarsitul enunturilor de la exercitiul 1, mentionand pentru ce tip de enunt s-au folosit. Termenul de enunt simplu este mai extins decat cel de pro- pozitie, pentru c& include si enuntul nestructurat, care nu are predicat si care din punct de vedere sintactic nu este propozitie organizata in jurul unui predicat. Enunturile interogative pot fi: «totale, cnd cer un raspuns de tipul da sau nu; acestea au 0 intonatie ascendenta: Mai ploud? + partiale, cand nu pot primi un raspuns de tipul da sau nu, fiindca se cere identificarea unui constituent al enuntului; au 0 intonatie descendenta: Ce revista citesti? - alternative, cand se solicita o alegere intre doua sau mai multe elemente; acestea au intonatie ascendent-descendenta: Vii sau pleci? Exista enunturi asertive care se pot exprima prin constructii interogative: I-am spus sd-si termine tema. Crezi ¢-a terminat-0? in acest caz, al doilea enunt are, de fapt, sens asertiv: Nu a ter- minat tema. La sfarsitul unui enunt imperativ, se poate pune punct cand acesta este rostit pe un ton neutru, ce atenueaza caracterul au- toritar, aga cum se intmplain instructiunile de folosire a diferite- lor aparate, in retete etc, Prezenta adverbului nu intr-o propozitie nu inseamnna obligatoriu ca este negativa, intrucat se pot nega $i alte parti de propozitie, in afara predicatului: $i-a luat un rucsac ‘nu foarte frumos. Bifeaz’ caseta corespunzatoare felului enunturilor date. Enunt asertiv + Mi-am luat o tableta. Oo + lesiti afara in pauza! Oo + Ct costa acest telefon? a + Termina mai repede tema! fal + Doresc un monociclu electric. ao + Aiun pix cu pasta rosie? fin) Dupa scopul comunicdrii, enunturile sunt: + asertive (sau declarative), cAnd vorbitorul d4 0 informatie despre o stare de lucruri (Am intérziat.); + interogative, cAnd vorbitorul cere o informatie despre o stare de lucruri (Aitntarziat?) + imperative, cand vorbitorul exprimd un ordin, o cerere, o rugaminte, un inden, ointerdictie etc (Nu intérzial); + exclamative, cand vorbitorul exprirnd o stare afectiva legata de un aspect din realitate (Cat ai intérziat) La sfarsitul enuntului se pune: + punct pentru enunt asertiv; + semnul intrebarii pentru enunt interogativ; + semnul exclamarii pentru enunt imperativ sau exclamativ; + puncte de suspensie pentru enunt asertiv intrerupt, fiindcd vorbitorul considera ca restul este usor de inteles | de catre ascultator; + semnul intrebarii si semnul exclamarii pentru enunturile interogative care sunt si exclamative. Enunt interogativ Enunt imperativfncerculeste cu albastru litera enunfurilor exclamative $i cu rogu litera enunturilor in| perative. a. Scriefi cu atentiel b. Ce penar simpatic all ¢. Tare am obosit! ropozitia intrusa. Be ae atin ba au ingalbenit. b. Pisica este neagra, grasa, blanda $i iubitoare. ¢, Nag mai citi. d. Andrei, stail e. L-am intrebat. f. Mariana este harnicd gi curioas4. Ei ciasitica propozitiite de mai jos, scriind literele acestora in tabelul dat. ‘a. Scriu 0 compunere. b. Nu mananc inghetata. ¢. Rochia nu este frumoasa. d. Am un sti lou mic. e. Ana nu poarta ochelari. f. Ploaia este rece. Propozifitafirmative Propozitii negative a d. O, cat de rece e! e. Du cAinelui mancarea! f. Spald-te pe maini! = = _| i transforma enunturile asertive date in enunturi interogative. a. Scoala a inceput saptamana trecuta. b. Mi-am cumpéarat un atlas nou. c. Este ora pai} sprezece si 50 de minute. d. Particip la olimpiada de limba romana. e. Cel mai bun prieten| al meu este Mihai. f. Merg la Muzeul ,,Grigore Antip: Ei schimba enunturile exclamative date in enunturi asertive. a. Cat de frumos vorbesti! b. Of, nu-mi da rezultatul corect la problema! ¢. Cum mai rade} Irina! d. Nu accept asemenea scuze! e. imprumuta-mi si mie un creion! f. Bine a mai ras puns azi Maria! Precizeaza felul enunturilor din reclama data, dupa scopul comunicarii ~- Cumpara un rucsac de scoala util, usor, frumos si ieftin! + Tare mult ai vrea un troler! fi atasezi cu o surubelnita rotile din dotare. + Vrei altceva? A il poti cdra pe umar. + Nue personalizat? Alege un desen dintre cele 40 propuse de firmat i-Laplicim pe rucsacin magazin. — Rucsacul Aventura este cea mai buna alegere. USES 1. Precizeazi felul enunturilor date, dupa scopul cri 6p. Sez is jaacal 1p scopul comunicarii. 2 ¢. Ce greu e rucsacul! e. Ce pictezi? ; b. Atiterminat? ____ d. Ajut-o pe mama! f pine danseaza! - Mentioneaza felul propozitilor de mai jos, dupa alcstuire. oa 2. Nam mai plecat. b. Priveste-lUc. Merete, perele, prunele sunt dulci, zemoase si hranitoare. Din oficiu: 1 P+Fraza ce este fraza [i subliniaza predicatele din enuntul complex de mai jos. scrie prescurtat deasupra predicatului felul acestuia: PV (predicat verbal) gi PN (predicat nominal). Pasarile c&latoare au plecat in tarile calde, oamenii au cu- les recolta, castanii de pe strada au ingalbenit, ploile sunt mai dese, vantul bate mai puternic, vremea este mai rece. Eivesparte enuntul complex de la exercitiul precedent in propozitii, dup modelul de mai jos. Pv =. = Pt {mi iau umbrela,1/ ies in strada,2/ nu mai astept autobu- Pv . . Pv zul,3/ merg repede prin ploaie,‘/ ajung la scoala in mo- mentul intrrii la cursuri.5/ Eiprecizeazi numarul de predicate si numarul de propo- ziti din fraza de la exercitiul 1. Ce obser Predicate Propozitii ["] Propozitia principala Motiveaz’ c& propozitiile care alcdtuiesc fraza de la exer- citiul 1 pot fi folosite singure ca enunturi independente. Relatia de coordonare in fraz& i sustificd de ce in alc&tuirea schemei frazei de la exer- citiul 1, date mai jos, toate propozitiile sunt plasate pe acelasi rand si sunt legate printr-o linie orizontala. [t}H12}H13}H4}H5}H16] Grrecizeaza prin ce se delimiteaz’ in vorbire propozitiile principale de la exercitiul 1 si ce semn de punctuatie este folosit in scris pentru a marca acest lucru. Desparte fraza de mai jos in propozitii, realiznd si sche- ma acesteia. Copiii veseli merg la scoala; frunzele uscate zboara usor in bataia vantului pe strazile orasului, castanele coapte cad pe asfaltul gri. Numeste semnele de punctuatie dintre propozi 2ei de la exercitiul 7. Desparte fraza dat’ in propozitii, realizand schema ei. Dimineata este récoroas, bruma cade tot mai des si in Sradina au ramas doar crizantemele. ce s-a realizat relatia de coordonare le 7 si9. le fra- Fraza este un enunt complex alcatuit din doua sau mai multe propozitii. cae Numérul de propozitii dintr-o fraz& este egal cu numarul de predicate. ca Propozitia principal este © propozitie cu autonomie sintacticd, inclusa in fraza. Relatia dintre doua propozitii de acelasi fel se numeste relatie de coordonare. in schema frazei este reprezentata printr-o linie orizontala. ce Juxtapunerea, intr-o frazé, constd in simpla alaturare a unor propozitiiaflate in relatie de coordonare. Juxtapunerea este indicat in scris prin virgula sau punct si virgulé. Jonctiunea, intr-o fraz: const in marcarea rel: sintactice dintre propozit prin anumite cuvinte de legatura, numite conectori. Relatia de coordonare intr-o fraz se poate realiza prin cuvinte precum: si, dar, iar, insé, ci, sau, ori etc.ropozitia secundar’ Sau subordonat® depinde Stacie de un cuvantdint-0 i propozte care pentru oeasta consttue un centr vant de care depinde fo proporiti subordonatd es sunt reponra nae ca sipetreacd weekendul.4/ Selseste se numeste 7 2 proporiie regent 3 Relatiadintre o propozitie secundara siregenta e! se numeste relatie de hema frazei este reprezentat printr-olinie vertical sau bicd.Relaia de subordonare in fraza se realizeaz& prin jonegiune,folosindu-se ‘conector precum: €8, cas, dacd, finde’, des, incdt ete. =a O raza trebuie sé aid putin epropazitie principal Propozitia secundara sau subordonata Bifeaz& casetele cu numarul propozitiilor din fraza [3] [4] Indic8, dupX modetut dat, care sunt cuvintele de cy depind propozitiile identificate la exercitiul precedent, ce infeteg? inteleg 4/ c&'inveti. 2/ Cuvantul de care depinde propozitia 2 este verbul nfle, Explicd de ce schema frazei de la exercitiul 11 s-a lizat pe verticala. Scrie, in casete, cuvintele de legitur dintre propozitiile secundare si propozi [sel-fro care este numirul minim de propo tr-otrand? ‘Semnul punct si virguld ape les in frazele lungi, fr 7 irgula pare mai ales in frazele lung ragmentate pentru a fi urmarite cou infé si marcheaza o relatie de coordonare prin juxtapunere, putand fiinlocuit cu virgula. Acest se™ 8 Dune dupa preterinta autor Propo reget pote at print ecunars lati de coordonare se inte propoxiti principale sau intr propozii secu doscaint et poate stabi re propozitii principale tre propoziti Relatia de coord ‘poate fi dublu at, ir s fonare poate fi blu mart in sri, prin conector (ewinte deat) # ‘apunere: Am scris tema, dar n-am terminat-o. f ic a Pertruanu grein anala uni fae ere bine se ure pase mais angles prestelor petra wea dacs numarlacestora ete eg cU MUM “Icercuire coneetrior (a cuvintelor de le “he ectorior (a cuintelor de legaturd); _desprirea printr-obard oblic a propozir 4 rumerctareascestorain a bare S05 ea flu propontior sa elafior dite ce dare rut prope" tv v ~ ilu c8 familia mea doreste */SAlmearg8 ta mnt a [Hl iteaz& caseta corespunzdtoare enunturilor care sunt fraze. parcurile oragului meu au alee pline de frunze uscate si fosritoare. [| Copii aleargs vporbesc, rid. [-] Cdini gi psicile stau Ia soare, (_]- Dana citeste si scr poezii,._]- Am plecat la stadion, dar n-am ajuns din cauza plo.[_] L-am sunat pe Mil, ini nu mi-a raspuns. [ [i Mentioneazé numsrul de propoziti din frazele de mai jos. 2. Pisica mea toarce, sare in poala mea, ma privaste gales, si las apoi capul pe bratul meu. [-]b. Zilnie, vecina mea fsi scoate cdinele afard gl asa liber in fata bloculu. _] esarina este atlet8, merge la antrenament gi munceste foarte mult pentru obtinerea Shui titty national.(_]4. tn recreatie,colegiime discut isi revad lect, deschid caetele de teme, aerisesc sala de clas sterg tabla.) [Ei precizeaza prince se realizeazd coordonarea in frazele date, care sunt proverbe. ‘Lenesul mai mult aleargs, scurpul mai mult pagubeste. + “ede paiul din ochiul alta, dar nu vede barma din ochiul lui." +, $8 stm strmb gi s8 judecdm drept.” [Dl Analizeazé frazete de mai jos, dup modelul dat. Mar 2gomotele Invelite-n vata, */ Culorie palesc incet 2/imar*/ PL principal 2 principald, coordonati prin jixtapunere cu P2 3 —principald. coordonatd prin .si" cu P2 Sidin vazhudul greu $i incolor, Pa - principala, coordonata prin si” cu PS Lumina se destrama, inghetata." */ GH2HaHal Otiia Cazimir - Toamnd string b. .Zarile, de farmec line, Stralucesc in luminis, Zboaré miertele-n tufis Sidin codru noaptea vine Pe furis." George Cosbue ~ Noapre de vard a. ,Adesea la scaldat mergeam In ochiul de padure, Labalta mare ajungeam $i Lal ei mijloc inotam La insula cea verde" ‘Mihai Eminescu ~ Copii eram noi ‘améndbi. 9 Desparte frazele de mai jos in propoziti. Indica felul propozitillor i realizeaza schema razelor. ‘a, Ana a spus ca a dorit a faca o plimbare cu bicicleta Tn parc. bb. I-am marturisit mamei c& vreau s& invat limba francez3. 1. Subtiniaza predicatele $i desparte fraza in propoziti. Carmen canta, danseaza, dar nu participa la spectaccleleclasei noastre. 2. MentioneazA felul propozitilor din fraza de la exercitiul precedent. 3p. ym se realizeazi. 3. Preclzeaza ce tip derelatie este Inte propozitille frazel de la exercitul 2 gi curTest de evaluare initiala (2) Autoevaluare: Namele gf prenuUmne! Nota rofesor i: rata sustinerié test : Le ast Din ofc se acon 10 puncte. Timpulefectiv de lucr este de 50 de Je elevuluis ____— eompetentae tin poogrannd Yate: cor principale gi secu Weatifcar ie -exprime pina personal privitontre are prin punerea tn late adverse prt al text (utlizarea unor messy 5 | latext);2.3, Prezentarea unor rispunsuri personale, creative si critce pe ma ve anor inne personae, cu inserarea unr fagmente descriptive exerci de ina 4.2. Aplicarea constientaa achzitilor lexical si semantice de ban, rar gave gexte de diverse fipurt (relat pata mai be emotes ginen mor descrieti gia autontescricef INS exprimanea coreet insformarea nor forme gramaticale in altele, erate a intentiei comunicative (tra imma romana standand ponte Ticarea tn contexte noi gi autentice a noilor achizitilingvistice) texts inpse de sent a Partea | sunt o fat de la ara si are dreptate. Aproape toatd viata men adicé | sprezae ani, am trait in Bybantks, starul Kentucky. De fapt, Bybanks nu e decat um pale de case *e pe un petic de pamnt inverzit aflat pe malul raului Ohio. Cu mai bine de un an in urmd tata m-a sors cape o burtiand din locul acela si m-a mutat, impreund cu toate lucrurile noastre (ba nu, asta ru-i chiar spat findea na lat castanul,salcia, artarul, sura cu fan siiazul in care inotam). Dupd ce am mers aprogpe cinci Kilometri spre noni, tata a oprit masina in faa unei case din Euclid, Ohio. copaci nu sunt? am intrebat eu. Aici 0 sa locuim? —Mya ta ¢ casa lui Margaret. “Anunei sa deschis usa si im prag a aparut o femeie cu parul de un rosu-turbat. M-amt uitat in dreapta, apoi pe strada pe care opriserdim erau ingrdmadite uncle intr-altele ca miste caste pentri se intindea we ec in adincul sufletului in stdnga. Casele pasérele. In fata fiecdreia era cate 0 bucatica de gazon, iar in fata lui, de-a Tungul strazii cenust trotuar ingust, tot cenusiu. : — $i grajdul unde e? am intrebat. Dar raul? Dar iazul? — Of, Sal! a zis tata. Haide, ne aste sii femeii a | my sa azis tata Haide, ne asteaptd Margaret Sia fut cu mana femeii care statea in usd. , rebuie sd ne intoarcem, Am witat ceva acasd, am spus et. ‘emeia cu pdrul rosu-turba eschis Pr i sen Ee at a deschis larg usa sia iesit pe veranda. Eu ii dddeam mai departe: Amtuitat ceva in le dula sub sea el n spatele dulapului, sub scandurile din podea, Am pus ceva acolo si am mevore deel. (Gharon Creech, Povesteste-mi 2”) Rezolva ui aot matoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat. 1. (4 p.) Completea: 24 urmatoarele e cura a ‘nunfuri cu raspunsul potrivit: eee cura ea din secventa strada pe care opriseram, este igust din enuntul se intindea un trotuar ingust este2. (4 p.) Desparte in silabe cuvintele: StH sess Samnild oe ccsesein 3. (4p.) Explicd rolul liniei de dialog gal virgulei din enungul — Nu, 4 spus tata, 4. (6 p.) Precizeaza modurile si timpu se intindea sd ne intoarcem am uitat : 5. (6 p.) Precizeaza cazurile substantivelor subliniate in enunjul Atunci s-a deschis usa siInprag a apdrut o femeie cu parul de un rosu-turbat, 6. (6 p.) Serie functia sintacticd a cuvintelor subliniate in enunful: in adéncul sufletului sunt o fata de la tata si are dreptate. le verbelor subliniate in text. 7. (4 p.) Alcatuieste un enunt in care substantivul fatd sa fie in cazul genitiv, cu functie sintacticd de atri- but. 1. (6 p.) Transcrie doua structuri care reprezinta indici de spatiu. 2. (4 p.) Transcrie secventa care prezinta supararea fetei atunci cand trebuie sa-si paraseasca locul natal.PARTEA a Il-a (20 de pun Redacteazi 0 compunere narativa de 100 ~ 120 de cuvinte, in care s4 descrii un loc care te-a impresiona in excursiile tale. Da un titly potrivit compunerii tale.