Prințesa-

Balon vă
vorbește
despre 
Tonitza
august 26, 2017 de Roximoronica 

Azi îi întâlnesc pe copii în pauză, chiar după ce au

terminat un atelier de muzică.
Se manifestă foarte liber, D. își prinde un balon cu un
șnur de cap și se autodeclară Prințesa-Balon, apoi joacă
toți Marroco, joc care-mi amintește de propria copilărie,
și când se plictisesc de el trec la Darts. D. mă include în
jocul lor, îmi prinde balonul de cap cu șnurul și îmi
cedează titlul de Prințesa-Balon. Dacă e să mă uit la
numărul de kilograme chiar mi se potrivește titlul. :))
Începem atelierul dedicat lui Tonitza și îi intreb ce
naționalitate cred ei că are pictorul: italiană, spaniolă sau
franceză răspund ei și sunt mirați să afle că e „de-al
nostru.”
Când le dezvălui că Tonitza a fost ilustratorul cărții
Fram, ursul polar, unul dintre băieți, E., ne povestește
că a văzut  piesa, filmul și a citit și cartea. Eu recunosc că
am un mare minus la capitolul ăsta pe care-l voi
transforma într-un plus într-o bună zi.
Le vorbesc și de scenele biblice pictate de Tonitza la
Durău, unde artistul a realizat picturi în ceară printr-o
tehnică inedită pentru România pe atunci: a zugrăvit
pereții cu ceară fierbinte, iar după mai multe luni a trecut
la pictura propriu zisă. Așa se explică transparența
lucrărilor, pentru că în spatele picturii se află ceară.
Nu pot aduce în discuție sfinții artistului fără să
amintesc de ochii lor de copii și astfel fac trecerea către
portretele de copii realizate de acesta pentru care Tonitza
a fost supranumit  pictorul copiilor și al copilăriei.
Le arăt că, exceptând tabloul Katiușa Lipoveanca, în
care se vede clar și albul ochilor, în cazul celorlalte
portrete de copii ochii sunt reprezentați doar ca niște
pete negre.
De asemenea, pictorul și-a mai exprimat dorința de a
picta: ochii triști ai copiilor de turci din Dobrogea. Le arăt
portretul Cap de copil cu fes, în care modelul e
reprezentat cu ochi înguști și cursanții mei își
îngustează ochii la unison, imitându-i pe cei din
tablou.
Când trec la portretele de femei, copiii constată cu
mirare că ochii acestora arată ca în realitate. Sunt
impresionați de un tablou, Portret de fată, pentru
că modelul din tablou pare să te fixeze cu privirea
din orice unghi ai privi.
De la activitatea de portretist a lui Nicolae, cum îi
spun copiii, trec la activitatea sa de peisagist și le arăt
celor mici picturi de pe plaiul dobrogean, cu Mangalia,
Constanța și Balcicul de altădată. Când află că
Balcicul era pe vremuri reședința de vară a Reginei Maria,
unul dintre copii mă întreabă unde a mai locuit regina.
Aici sunt descoperită, mă uit spre domnul director care
mă salvează pomenind de Castelul Pelișor de  la
Sinaia.
Închei prezentarea operei lui Tonitza cu câteva tablouri
cu flori, spunându-le copiilor că nu toate sunt ușor de
identificat deoarece el și-a pictat propriile trăiri în
legătură cu florile și a fost mai puțin interesat de redarea
lor realistă.
La sfârșit îi “chinui” un pic pe copii, rugându-i să scrie pe
o foaie ce au reținut din toată prezentarea mea. Iată
răspunsurile lor:
R.E.. „ Nicolae Tonitza a pictat chipuri de copil, portrete,
tătăroaice cu copil în spate, flori și toate portretele pe
care le-a făcut Nicolae Tonitza aveau ochi de copil. Unele
aveau și alb pe lângă pupile, dar doar chipuri de femeie.
A mai pictat și la Mănăstirea Durău. ”
R.A.: „Nicolae Tonitza a fost un pictor care picta chipuri
de copii și de femei. Mai picta flori nu cum arată ele, ci
cum le vede el. El practic picta portrete, flori și chiar și-a
făcut și un autoportret. El când era mic picta pe ușă, pe
dușumea și pe fața de masă. Mie personal mi-a plăcut la
această oră de doamna care a prezentat despre acest
pictor român și faptul cum ne-a povestit.”
C.D. „ Pe pictor îl chema Nicolae. El picta flori și chipuri
de oameni. Nicolae desena ochii copiilor doar ca niște
puncte negre, în afară de o fetiță.
Pentru astfel de momente merită să fii voluntar,
când îl vezi pe pictorul copiilor chiar prin ochi de
copil.
Inspirat de: https://doxologia.ro/documentar/pictura-lui-
tonitza-salvat-biserica-manastirii-durau
 2 răspunsuri

1. edit this pe august 26, 2017 la 3:27 pm | Răspunde lymediseasejourney

Îmi place ca învăț lucruri noi când te citesc.

Nu știam atât de multe despre Tonitza.

o edit this pe august 27, 2017 la 7:09 am | Răspunde Roximoronica

Mă bucur. Mă documentez cam o săptămână pentru fiecare pictor în parte.