Curs Statistica

Curs STATISTICA IN COMERT TURISM SERVICII

Capitolul 1 – INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ

1. INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ

1.1 Ce este STATISTICA?

Obiective:
După studiul acestui capitol, vei avea cunoştinţe suficiente
pentru a fi capabil:
 Sa prezinti conceptul de statistica
 Să înţelegi noţiunile de statistică şi a tipurilor de statistici
 Sa operezi cu notiunile statistece de baza

D
a

1.1. Ce este statistica?

Cuvântul Statistică are două sensuri.

Într-o folosire mai obişnuită, statistica se referă la faptele numerice.
Numere care reprezintă veniturile familiei, numărul de automobile vândute de
un magazin specializat în ultima lună, numărul de salariaţi ai unei firme,
salariul de început al unui absolvent universitar, sunt exemple de statistici în
sensul acestui cuvânt.
Următoarele exemple prezintă câteva statistici privind importante firme
Statistica se americane:
refera la  General Motors a suferit în 1992 o pierdere de 2620,6 milioane dolari;
faptele
 IBM a cheltuit 5083 milioane dolari pentru cercetare-dezvoltare;
numerice
 Valoarea pieţei la compania AT&T a fost de 75.700 milioane dolari.
 Alte exemple:
Numărul absolvenţilor din învăţământul superior în anul N a fost
129.901.
Valoarea exportului de fructe în anul N a fost de 5.890,6 mld. lei.
Al doilea sens al cuvântului statistică se referă la domeniul sau
disciplina de studiu. În acest sens, statistica se defineşte ca un grup de metode
care sunt folosite pentru culegerea, prezentarea, analiza şi interpretarea unor
date, în vederea luării unor decizii.
În fiecare zi elaborăm şi luăm decizii, care pot fi personale - în legătură cu
afacerile, de exemplu - sau de alt gen. De obicei aceste decizii sunt elaborate în
condiţii de incertitudine. De multe ori, situaţiile sau problemele pe care le avem de
 Curs STATISTICA IN COMERT TURISM SERVICII
Capitolul 1 – INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ
rezolvat în lumea reală, nu au o soluţie precisă sau definită. Metodele statistice ne
ajută să elaborăm decizii ştiinţifice în astfel de situaţii.
Asemenea celor mai multe domenii de studiu, statistica prezintă două aspecte,
unul teoretic şi celălalt aplicativ.
Statistica teoretică se ocupă cu elaborarea, deducerea şi probarea teoremelor,
formulelor, regulilor şi legilor statistice.
Statistica aplicativă implică aplicaţii ale acestor teoreme, formule reguli şi legi,
în vederea rezolvării problemelor lumii reale.
În cursul nostru vom îmbina cele două aspecte ale statisticii, prezentarea
teoretică a teoremelor, formulelor, regulilor şi legilor, urmată de aplicaţii
practice, pentru ca în final să învăţăm să gândim statistic şi să facem prezumţii
sau prognoze ştiinţifice.
Temă de reflecţie:

Pe baza cu cunoştinţelor economice anterioare, încearcă să explici conceptul

de staistica teoretica si statistica aplicativa.

La prima activitate tutorială, discutaţi despre cuplul statistica – decizie

economică.

Statistica 1.2. Tipuri de statistici

descriptivă
constă din
În general, statistica aplicată poate fi împărţită în două domenii:
metode de
organizare,  statistica descriptivă,
prezentare şi  statistica inferenţială (inductivă).
de scriere a
datelor,
1.2.1. Statistica descriptivă
folosind tabele,
grafice şi
măsuri sintetice Să presupunem că avem informaţii asupra vânzărilor totale, din anul N a 100 firme
mai importante. În terminologia statistică, întreaga mulţime de numere care
reprezintă vânzările companiilor este numită mulţime de date; numele fiecărei
firme este numit element; iar vânzările fiecărei firme poartă denumirea de
observare.
Curs STATISTICA IN COMERT TURISM SERVICII
Capitolul 1 – INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ
O mulţime de date în forma ei originală este de obicei foarte vastă, foarte
numeroasă. Din această cauză, o astfel de mulţime de date nu permite deducerea
unor concluzii şi elaborarea unor decizii corecte.

Este mai uşor să deducem concluziile din tabele şi diagrame sintetice sau
rezumative, decât din forma primară (originală) a mulţimii de date. De aici rezultă
că noi reducem mulţimea de date, la tabele uşor de mânuit, grafice desenate
semnificative, sau diferite mărimi de sinteză calculate aşa cum sunt mediile. Partea
statisticii care realizează aceste tipuri de analize este numită statistică descriptivă.
Deci, statistica descriptivă constă din metode de organizare, prezentare şi de
scriere a datelor, folosind tabele, grafice şi măsuri sintetice.

Pentru exemplificare vom prezenta într-un tabel, ponderea în procente a familiilor

americane, în funcţie de mărimea venitului.

Venitul anual
Mii dolari %
Sub 15 16,8
15 - 24,99 16,4
25 - 49,99 36,3
50 - 99,99 25,1
100 şi peste 5,4

1.2.2. Statistica inferenţială

În statistică, mulţimea tuturor elementelor care formează obiectul cercetării

este numită populaţie sau colectivitate statistică.
Selectarea unui număr redus de elemente din această populaţie este numită
eşantion.
O parte importantă a statisticii se ocupă de elaborarea unor decizii, deducţii,
raţionamente şi previziuni despre colectivitatea cercetată, pe bază de
eşantioane.
De exemplu, se pot lua decizii corecte privind punctul de vedere al studenţilor
despre rolul eticii în afaceri, bazându-ne pe răspunsurile a 1000 de studenţi din
câteva universităţi.
Un alt exemplu: presupunem că o firmă a primit o cantitate de piese de la un
producător, pentru a fi folosite la fabricarea unor produse. Pentru controlul
calităţii pieselor primite, firma va selecta o parte din cantitate care va fi
controlată, iar pe baza rezultatelor acestui control, va fi elaborată decizia de
acceptare sau neacceptare a întregii încărcături.
Domeniul statisticii care se ocupă cu astfel de proceduri de elaborare a
deciziilor poartă numele de statistică inferenţială (mai este denumita uneori şi
statistică inductivă).
 Curs STATISTICA IN COMERT TURISM SERVICII
Capitolul 1 – INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ
Deci, statistica inferenţială constă din metode care folosesc rezultatele
eşantionului la elaborarea deciziilor sau previziuni privind o populaţie
(colectivitate) statistică.
Probabilitatea care dă o măsură şanselor, că va apare un anume rezultat,
acţionează ca o legătură între statistica inferenţială şi cea descriptivă.
Probabilitatea este folosită pentru afirmarea apariţiei sau nonapariţiei unui
anume eveniment în condiţii incerte.

1.3. Populaţia comparativ cu eşantionul

Deoarece statistica foloseşte foarte mult termenii de populaţie şi eşantion,

trebuie să se înţeleagă sensul fiecăruia dintre aceşti termeni precum şi
diferenţele dintre ei, acestea fiind esenţiale.
Să presupunem că, un statistician este interesat în cunoaşterea următoarelor
probleme:
- procentajul tuturor familiilor care câştigă mai puţin de 1500 lei pe an;
- vânzările globale ale tuturor companiilor de petrol în anul N;
- preţurile tuturor cărţilor de statistică publicate în ultimii cinci ani.

În aceste exemple, statisticianul cercetează toate familiile, toate firmele de

petrol, toate cărţile. Fiecare din aceste grupuri este numit populaţie, pentru
exemplul respectiv.
În statistică o populaţie nu înseamnă neapărat o colectivitate de oameni. De
fapt, ea poate fi o colectivitate de oameni sau orice alt fel de lucruri precum
Populaţia cărţi, televizoare, automobile, firme, etc.
statistică este Populaţia de interes (cercetată de statistician) este de obicei numită populaţie
formată din statistică sau populaţie ţintă.
toate Populaţia statistică este formată din toate elementele - indivizi, articole sau
obiecte - ale căror caracteristici trebuie studiate.
elementele
În marea majoritate a cazurilor, deciziile sunt luate pe baza cercetării unei părţi
indivizi,
din populaţie. De exemplu, diferitele sondaje electorale, pentru a estima
articole sau procentajul voturilor favorabile diferiţilor candidaţi, în orice campanie
obiecte ale electorală prezidenţială se bazează numai pe câteva mii de alegători, selectaţi
din toată ţara. În acest caz, populaţia statistică este formată din toţi românii cu
căror drept de vot. Eşantionul este alcătuit din câteva mii (2000-3000) de alegători,
caracteristici care sunt incluşi într-un eşantion de opinie.
trebuie O cercetare statistică în vederea colectării de informaţii de la elementele unei
populaţii sau a unui eşantion, poartă denumirea de anchetă.
studiate.
O anchetă care include fiecare element component al populaţiei statistice este
numită recensământ.
De foarte multe ori populaţia statistică conţine un număr foarte mare de
elemente componente; din această cauză un recensământ se realizează la
intervale mari de timp, fiind în acelaşi timp foarte costisitor, şi necesitând mult
 Curs STATISTICA IN COMERT TURISM SERVICII
Capitolul 1 – INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ
timp pentru realizarea lui. În multe cazuri este chiar imposibil să se identifice
fiecare element al populaţiei ţintă.
De cele mai multe ori, în scopul realizării unei anchete statistice, se selectează
un eşantion şi se colectează informaţia necesară, de la elementele incluse în
acel eşantion. În final decizia este elaborată pe baza informaţiilor primite de la
eşantion. O astfel de anchetă se mai numeşte şi anchetă de eşantion.
Pentru exemplificare: dacă colectăm informaţiile privind vânzările globale în
anul N ale tuturor firmelor din România, această cercetare va fi considerată ca
un recensământ; dacă vom colecta informaţiile privind vânzările globale în
anul N a 50 firme din România, această cercetare se va numi anchetă de
eşantion. Deci, o anchetă care include fiecare element al populaţiei se numeşte
recensământ.
Tehnica de colectare a informaţiei de la o parte a populaţiei statistice se
numeşte anchetă de eşantion.
Scopul realizării unei anchete de eşantion este de a elabora decizii privind
întreaga populaţie din care s-a selectat eşantionul, cu un cost cât mai mic şi
într-un timp cât mai scurt.
Prin urmare este important ca rezultatele obţinute dintr-o anchetă de eşantion
să se potrivească cu rezultatele pe care le-am fi obţinut din efectuarea unui
recensământ. Astfel, deciziile deduse din ancheta de eşantion nu pot fi aplicate
întregii populaţii statistice pentru că nu reflectă realitatea. De exemplu, pentru
a determina venitul mediu al familiilor care trăiesc în Arad, pe baza unei
anchete de eşantion - eşantionul trebuie să conţină familii care aparţin la
diferite grupe de venituri, aproape în aceiaşi proporţie în care există în întreaga
populaţie.
Un astfel de eşantion se numeşte eşantion reprezentativ.Un eşantion
Un eşantion reprezentativ prezintă caracteristicile unei populaţii cât mai aproape de
realitate.
reprezentativ
prezintă Un eşantion poate fi întâmplător sau neîntâmplător. Într-un eşantion
întâmplător fiecare element al populaţiei are o singură şansă de a fi inclus în
caracteristicile eşantion. O modalitate pentru a selecta un eşantion este loteria.
unei populaţii cât
Dacă dorim de exemplu să selectăm cinci studenţi dintr-un număr de 50;
mai aproape de
pentru a realiza selecţia scriem numele fiecăruia din cei 50 studenţi pe câte un
realitate. bileţel; cele 50 bileţele le amestecăm într-o cutie şi apoi extragem la
întâmplare cinci bileţele. Cele cinci nume extrase ne dau un eşantion
întâmplător.
Un eşantion neîntâmplător prezintă drept caracteristică faptul că elementele
populaţiei nu au aceeaşi şansă de a fi selectate. Dacă de exemplu, colectivitatea
(bileţelele) cu cei 50 de studenţi, îi vom aranja alfabetic pe o listă şi vom
extrage primele cinci nume, acesta va fi un eşantion neântâmplător, deoarece
studenţii da la 6 la 50 de pe listă, nu mai au şansa de a fi incluşi în eşantion. Un
eşantion poate fi selectat cu sau fără revenirea elementului în colectivitate.
În eşantionarea cu revenire, de fiecare dată când vom selecta un element al
populaţiei, îl vom înregistra şi apoi îl vom pune înapoi în populaţie, înainte de
a selecta elementul următor. Astfel, în eşantionarea cu revenire, populaţia va
conţine acelaşi număr de elemente la fiecare selectare. În acest caz se poate
selecta acelaşi element de mai multe ori într-un eşantion. De exemplu,
considerăm o cutie care conţine 25 bile de diferite culori; extragem o bilă din
 Curs STATISTICA IN COMERT TURISM SERVICII
Capitolul 1 – INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ
cutie, îi înregistrăm culoarea, după aceea punem bila din nou în cutie şi
executăm extragerea următoare. De fiecare dată extragem o bilă din cutia care
conţine întotdeauna 25 bile. Aşadar, acesta este eşantionul cu bila revenită.
În eşantionarea fără revenire, elementul selectat nu mai este pus înapoi în
populaţie. În acest caz, de fiecare dată când selectăm un element, mărimea
populaţiei este redusă cu un element. O altă diferenţă constă în faptul că nu
putem selecta acelaşi element decât o singură dată.
De cele mai multe ori eşantioanele luate în cercetarea statistică sunt fără
revenire. Dacă revenim la exemplul cu sondajul de opinie referitor la alegerile
prezidenţiale, în acest caz, acelaşi alegător nu poate fi selectat decât o dată -
eşantionarea este fără revenire.
Temă de reflecţie:
Pe baza cu cunoştinţelor anterioare, încearcă să explici relatia dintre
populatia statistica si esantion.

La prima activitate tutorială, discutaţi despre metodele de

esantionare

1.4. Termeni sau noţiuni de bază

Este foarte important să înţelegem sensul unor termeni (noţiuni de bază) pe

care îi folosim în cercetarea statistică.
În afara noţiunii de populaţie sau colectivitate statistică pe care am prezentat-o
anterior, alte noţiuni de bază ale statisticii sunt:
- element sau unitate;
- variabilă sau caracteristică;
- variantă sau măsură;
- mulţime de date.
Pentru a înţelege mai bine aceşti termeni, vom exemplifica pe baza unui tabel
cu informaţii privind profiturile în milioane dolari din şase companii
internaţionale.
FIRMA Profitul ( mil. dolari)
Exxon US 4800
Toyota Motor, Japonia 2222
Daimler- Benz, Germania 891
Guinness, Anglia 818
 Curs STATISTICA IN COMERT TURISM SERVICII
Capitolul 1 – INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ
Northern Telecom, Canada 548
Fiat Group, Italia 375

O variabilă
este o însuşire Fiecare companie prezentată în tabel este un element al eşantionului.
a unităţilor Elementele sunt numite unităţi observate (cercetate). Un element al unui
cercetate şi eşantion al populaţiei statistice cercetate este un subiect sau obiect specific
despre care se culege informaţia.
care presupune
diferite valori Profitul companiilor prezentate în tabel este o variabilă statistică sau
caracteristică statistică.
pentru diferite
unităţi. O variabilă este o însuşire a unităţilor cercetate şi care presupune diferite
valori pentru diferite unităţi. ( în tabelul prezentat, valorile profitului diferă de
la o unitate la alta). Este totuşi posibil ca pentru unele elemente dintr-o
populaţie valoarea variabilei să fi aceeaşi. Dacă de exemplu, cercetăm
rezultatele la examenul de statistică pentru 100 studenţi din anul I, în coloana
cu nota obţinută, cifrele pot varia între 1 şi 10. Desigur că vor fi mai mulţi
studenţi cu nota 5 sau 7 sau 9.
O variabilă este adesea notată cu x, y, z.
Fiecare din valorile caracteristicii observate se numeşte variantă sau
măsură.Toate informaţiile prezentate în tabel formează o mulţime de date. O
mulţime de date este o colectivitate de observări asupra uneia sau mai multor
variabile.
Alte exemple de mulţimi de date:
- o listă a preţurilor diferitelor tipuri de automobile;
- o listă cu vânzările globale ale firmelor.

Temă de reflecţie:

Pe baza cu cunoştinţelor economice anterioare, încearcă să explici

notiunile statistice de baza.

La prima activitate tutorială, analizati pe exemple de cercetare

statistica notiunile de baza.
Curs STATISTICA IN COMERT TURISM SERVICII
Capitolul 1 – INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ
Test de autoevaluare:
Încearcă să rezumi în spaţiul de mai jos interacţiunea date 
informaţie  decizie.