Fenoli

Fenoli
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigareSari la căutare Fenol

Fenolii reprezintă o clasă de compuși organici cu un nucleu aromatic, în

a căror structură intră una sau mai multe grupe -OH hidroxil „grefate”
(legate) pe nucleu. Cel mai simplu și primul reprezentant al clasei se
numește chiar fenol (sau acid fenic) și are formula C
6H
5OH. Fenolii sunt clasificați în funcție de numărul unităților fenolice în 1,2-
fenoli simplii și în polifenoli.[1][2][3] Dihydroxy
benzol
(Pirocatech
ină)
Cuprins

 1Proprietăți fizice
 2Proprietăți chimice
o 2.1Caracter acid
 3Clasificare 1,3-
o 3.1Fenoli simplii Dihydroxy
benzol
o 3.2Fenoli derivați substituiți (Rezorcină
 4Răspândire )
 5Utilizare
 6Referințe

Proprietăți fizice[modificare | modificare sursă]

Fenolii sunt puțin solubili în apă, dar ușor solubili în alcooli și eteri. Sunt
substanțe solide, cu miros în general caracteristic, neplăcut.
1,4-
Dihydroxy
Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă] benzol
(Hidrochin
Caracter acid[modificare | modificare sursă] onă)

Cu toate că au gruparea hidroxilică, fenolii au o structură asemănătoare

cu alcoolii, fenolii sunt acizi mai tari decât aceștia, întrucât nucleul
aromatic crește aciditate. Astfel, fenolii reacționează nu numai
cu alcalii (metale alcaline și alcalino-pământoase), dar și cu bazele tari
ale acestora, formând săruri ionice numite fenoxizi.
2,4,6-
Clasificare[modificare | modificare sursă] Trinitrophe
nol
Fenoli simplii[modificare | modificare sursă] (Acid
picric)

 Monofenoli:
o fenol C6H5OH
o crezol
o naftoli (α-naftol și β-naftol)
o timol
 Difenoli (dihidroxibenzeni):
 o pirocatechină
o rezorcină
o hidrochinonă
 Trifenoli:
o 1,3,5-trihidroxibenzen (floroglucinol)
o pirogalol
Fenoli derivați substituiți[modificare | modificare sursă]

 acid picric
 acid acetilsalicilic
 nitrofenol
 acid galic
 eugenol
 adrenalină
 noradrenalină
 tanin
 vanilină

Răspândire[modificare | modificare sursă]
Unii fenoli iau naștere prin distilarea cărbunelui, alții pot izolați nativ din natură. Cei
mai mulți fenoli în prezent sunt sintetici obținuți prin metoda Hock:

Identificarea prezenței fenolulul se realizează cu cloritul de fier care în contact cu

fenolii se colorează verde-albăstrui.

Utilizare[modificare | modificare sursă]
Dintre fenoli, taninele sau alți fenoli dau aromă și gust unor alimente, băuturi, taninul
de exemplu dă gustul vinului roșu.
Fenolul se formeaza in proces de creacare termica.Sunt foarte toxici pentru mediul
acvatic deoarece afecteaza centru nervos al pestilor.Bacteriile si protozoarele au o
rezistenta foarte mare la fenoli facand posibila epurarea biologica.
Fenolul(benzenolului) sunt incolori solizi cristalizat in ace cu un miros specific.In
contact cu aerul devine rosiatic datorita oxidarii.Este toxic in contact cu pielea
provocand arsuri.Se utillizeaza in obtinerea fenoplastelor,colorantilor si
medicamentelor(aspirina).
Crezolii se separa din gudron ca fenolul.Au actiune bactericida mai puternica decat
fenolul.Se folosesc sub forma de emulsii cu o solutie de sapun, ca antiseptici.