ECOMATERIALE

DEFINITIE

Eco-materialele sunt definite ca acele materiale care

protejeaza mediului înconjurător pe întregul ciclu de viață,
menținând în același timp o performanță inalta. (Halada și
Yamamoto 2001). Eco-materiale au un rol cheie în știința și
tehnologia materialelor, acestea au impact minim asupra
mediului, îmbunătățește reciclabilitatea și creșterea
eficienței energetice.
În America de Nord și Europa, materialele ecologice sunt
adesea numite „materiale ecologice” sau materiale
„prietenoase cu mediul”.
Una dintre cele mai cuprinzătoare definiții pentru
ecomateriale a fost propus de profesorul Yagi în anul
2002. Din punct de vedere al științei și ingineriei
materialelor, un material ecologic ar trebui să
reprezinte cel puțin unul dintre principiile chimiei
verzi cu proprietati superioare în comparație cu
materialele convenționale.
 Profilul resurselor verzi
Materiale
(proprietati fizice,
chimice, electrice Impact minim asupra
etc) medului in procesul de
productie

Productivitate mare

EcoMateriale Riscuri minime

(imbunatatirea
mediului)
(imbunatatirea
ciclului de Reciclatibilitate mare
viata)

Purificarea eficienta a
mediului
Proprietati superioare ale materialelor ecologice:

Capacitatea de economisire a energiei

Capacitatea de economisire a resurselor

Reutilizabilitate

Reciclabilitate

Fiabilitatea structurală

Stabilitatea chimică ,utilizare timp

îndelungat fără degradare chimică.
Capacitatea biologică de siguranță de a fi
utilizate fără sa provoace efecte negative
asupra sistemului ecologic.
Substituția ca metoda
alternativă la materiale „rele”.
Facilitate pentru a asigura
confortul de lucru
Curatare - de a repara,
elimina poluanti
 CLASIFICAREA ECOMATERIALELOR

Unii autori au fost încercați să clasifice materialele ecologice

din punctul de vedere al conceptului de ciclu de viață. Noua
dezvoltare de materiale sau eco-materiale ar trebui să fie
privite în contextul complet al sustenabilității. Această
clasificare de eco-materiale s-a bazat pe cele patru principii
durabile:
- materiale „ciclice”;
- materiale pentru ecologie și protecția mediului;
- materiale pentru societatea și sănătatea umană;
- materiale pentru energie pe baza celor două criterii
principale ca surse ale acestora și funcții.
Subcategorii Exemple
I A: Materiale reciclabile Eco-ciment, cenusa de carbon, deseuri de
sticla si ceramica,
I B: Materiale regenerabile Lemn, ceramica, materiale plastice
biodegradabile din vegetale
IC: Materiale pentru Metale si aliaje rezistente la uzura, metale si
eficienta aliaje acoperite (prevopsite)
IIA: Materiale pentru Membrane pentru separarea gazelor de
tratarea deseurilor ardere, rasini schimbatoare de ioni, enzime,
materiale absorbante pentru uleiuri reziduale.
IIB: Materiale pentru Catalizatori si biomembrane pentru celulele
reducerea sarcinii de de combustibil, fibre carbonice, materiale
mediu fotocatalitice de acoperire pentru constructii
II C: Materiale cu eliminare Plastic biodegradabil
usoara sau reciclare
Subcategorii Exemple
III.A: Material nepericuloase Lipituri fara Pb, adezivi fara COV,
otel fara crom, mase plastice
ingnifuge fara halogeni
III.B: Materiale pentru Tabla de otel care amortizeaza
reducerea impactului asupra vibratiile, panouri fonice, materiale
sanatatii umane acoperite cu straturi antibacteriene,
materiale folosite in chirurgia
ortopedica si neurochirurgie
IVA: Materiale eficiente Otel ultra usor, Aliaje Al-Mg, aliaje
energetic rezistente la caldura pentru turbine,
oglinzi termice (radiante)
IVB: Materiale pentru Panouri solare, baterii solare,
energie verde
 SURSE FUNCTII

Eliminarea si tratrea materialelor

IIA: Materiale pentru tratarea deseurilor

IIB: Materiale pentru reducerea sarcinii de
mediu
IIC: Materiale pentru eliminare usoara si

ECOMATERIALE
Materiale ciclice reciclare
IA: Materiale reciclate
IB: materiale regenerabile Sanatate
IC: materiale pentru eficienta
IIIA: Materiale fara riscuri
IIIB: Materiale pentru reducerea
impactului asupra sanatatii
umane

Energie
IVA: Materiale eficiente energetic
IVB: Materiale pentru energie verde
PROFILUL RESURSELOR VERZI

Acest aspect este legat atât de resursă, cât și de

etapele de reciclare. Întrebarea principală este dacă
„materialele sunt din resurse cu profil de resurse verzi ”
Patru probleme majore pentru acest aspect sunt:

- Reducerea utilizarii resurselor neregenerabile

- Înlocuirea resurselor neregenerabile cu resurse
regenerabile bine gestionate
- Reducerea utilizării resurselor naturale regenerabile -
- Creșterea utilizării resurselor reciclate.
PROCESUL DE PRODUCTIE CU IMPACT MINIM
ASUPRA MEDIULUI

Acest aspect este legat de ciclului de viață: fabricarea

materialelor, fabricarea produselor, reciclarea, și
eliminarea deșeurilor. Întrebarea principală este dacă
„materiale sunt fabricate, eliminate și reciclate printr-un
proces cu impact redus asupra mediului ”(Shinohara,
2004).
Șapte probleme majore pentru acest aspect sunt:
- Reducerea emisiilor de CO2 la procesul de fabricare a
materialelor;
- Reducerea emisiilor de poluanți la procesul de fabricare
a materialelor
- Creșterea randamentului de producție;
- Reducerea energiei și a materialelor de intrare la
fabricarea produsului
- Reducerea energiei și a materialelor de intrare in
procesul de reciclare

- Reducerea energiei și a materialelor de intrare la

eliminarea deșeurilor

- Salvarea zonei de deșeuri.

PRODUCTIVITATE RIDICATA
Acest aspect este legat de stadiul consumului energetic
pe întreg ciclu de viață al materialelor.
Întrebarea principală este dacă:
„Materialele pot avea o productivitate ridicată în
produsul aplicat” (Shinohara 2004). Problemele majore
în acest aspect sunt:
- Reducerea consumului energiei și a materialelor de
intrare
- Îmbunătățirea reutilizării și longevității materialelor și
produselor.
Indicatorii cantitativi în acest aspect ar putea fi energia
și eficiența materialelor în faza de consum.
SUBSTANTE PERICULOASE MINIME

Acest aspect este legat de fabricarea materialelor și

etapele de reciclare. Întrebarea principală este dacă:
„Materialul ar putea reduce emisiile de substanțe
chimice periculoase din produs și deșeuri ”(Shinohara
2004).
Problemele majore sunt:

- Reducerea utilizării substantelor periculoase sau

potențial periculoase

- Stabilirea unui sistem de colectare a substanțelor

chimice periculoase substanțe din produsele utilizate.
RECICLARE MARE

Acest aspect este legat de fabricarea materialelor și

etapele de reciclare. Întrebarea principală este dacă
„materialul ar putea contribuie la reciclarea eficienta
”(Shinohara 2004). Problemele din acest aspect sunt:
- Creșterea raportului dintre resursele reciclate,
- Îmbunătățirea capacității de separare și recuperare a
celorlalte produse
- Stabilirea unui sistem de reciclare cu buclă închisă
- Îmbunătățirea unui sistem de reciclare cu buclă
deschisă.
PURIFICAREA EFICIENTA A MEDIULUI

Acest aspect este legat de stadiul consumului.

întrebarea principală este dacă „materialul poate
crește eficiența de purificare a mediului
Problemele majore ale acestui aspect sunt:
 Purificarea compușilor organici volatili (COV)
 Eliminarea substanțelor periculoase din aer, apă și
sol
 Îndepărtarea substanțelor periculoase din gazele
de eșapament
 ECOCIMENT
IA
Eco-cimentul este un ciment fabricat folosind deșeurile
municipale ( cenusa si namol de canal) ca înlocuitori ai
materiilor prime in proportie de 50%.
Calitatea ecocimentului este similară cu cimentul
Portland obișnuit.
Utilizarea eco-cimentului are două beneficii, reducerea
non materii prime regenerabile de extracție și reducere
deșeurile eliberate către mediu inconjurator. Un ciclu de
viață pentru fabricarea ecocementului a indicat că
emisiile de CO2 sunt reduse cu până la 50%, iar
consumul de energie este redus până la 89%.
Patra de var

cenusa

Namoluri de
canal
Argila
lut
Prorietatile EcoCimentului
I M-Wood2
B
CE este M-WOOD 2?
 M-Wood2

M-Wood2 este un amestec sintetic din deseuri de lemn

(aschii de lemn) si diverse tipuri de materiale plastice
(clorură de polivinil sau polipropilenă). Compozitia lemnului
în acest material este de aproximativ 51-55% sau mai
puțin (% greutate). Celelalte componentele constau în
aproximativ 25-30% din deșeuri de plastic cum ar fi tăvițe
din polipropilenă, bare de protecție auto, PVC și mai puțin
de 20% pigmenți și aditivi care sunt utilizate în mod
normal în rășini olefinice. Productia din acest M-Wood2 nu
va produce COV-uri. În în plus, sunt utilizate 100%
materiale reciclate pentru producție din M-Wood2. Mai
mult, faza de testare a raportat că M-Wood2 ar putea fi
reciclat de 10 ori.
M-Wood2 are caracteristici superioare în comparație cu
lemnul natural, cum ar fi ușurința de prelucrare, este ușor.
Materialul în care se folosește rășină PP poate fi incinerat
fără formare de dioxină.
Unele caracteristici materiale ale M-Wood2 sunt explicat
mai jos.
Rezistența la apă: coeficient de absorbție a apei (%)
(Rata de modificare a greutății se datorează absorbției
apei cu cât valoarea este mai mare, cu atât este mai ușor
să absoarbă apa).
Rezistența la intemperii: perioada de timp a caselor în
aer liber produsele din lemn este în mod normal de
aproximativ 10 ani.
Deteriorarea materialului lemnos se datorează ploii și
radiații ultraviolete. Cu toate acestea, M-Wood2 este
dovedit să fie mai rezistent la intemperii decât lemnul
normal.
Rezistența la căldură: clorura de polivinil are proprietati
de auto-stingere. Daca M-Wood2 este produs prin
amestecarea deseurilor de lemn cu PVC, materialul va
avea, proprietati ingnifuge.
Rezistență la abraziune: M-Wood2 se dovedește a fi
mai rezistent la trafic decat lemnul natural.
 M- Wood 2 Cherestea
PP (extrudare) PP (turnare in PVC Cedru
matrita) (extrudare) American

0.6 0.3 3.2 20.6

IC - ZAM Protecția împotriva coroziunii din secolul XXI

ZAM a fost descoperit de

Nipon Steel Corporation in
1990
 ZAM

ZAM este un produs din tabla de otel acoperit cu un

aliaj Zn_Al_Mg foarte rezistent la coroziune
acoperite la cald. Primele doua straturi sunt
straturi de Mg-Zn si Zn-Al-Mg. Este de 10-20 ori mai
rezistent la coroziune ca otelul acoperit de Zn clasic si
de 5-8 ori mai rezistent dacat aliaj cu Al cu 5% Zn.
Rezistența ridicată la coroziune și, prin urmare, viața
mai lungă contribuie la reducerea deșeurilor, la
conservarea resurselor, și economie de energie.
CERACAT - IIA
CERACAT este un material ceramic cu structura de
fagure, pe care este depus un catalizator utilizat pentru
purificarea gazelor de ardere si economisirea energiei
in rezervoarele de caldura. Structura se aseamana cu
un fagure de albine cu pereti foarte subtiri cu functii
variate in functie de materialul din care este alcatuit.
Dintre materiale care pot fi utilizate în medii cu
temperaturi ridicate amintim alumina (Al2O3), (3Al2O3
·2SiO2) și cordierit (2MgO·2Al2O3·5SiO2).
În mod normal, sistemul de control al gazelor de
eșapament va reduce performanțele motorului.
Ceracatul este materialul produs cu tehnologie de
clasă mondială permite mai mult de 95% îndepărtarea
PM.
Table 6 Properties of Ceracat™ for exhaust gas filter
 FOLIUM IIB

FOLIUM este un agent de acoperire cu fotocatalizator

Folia este acoperita cu un dioxid de titan, care este utilizata
în acoperirea cladirilor pe peretii exteriori si a caroseriilor
auto.
Aceasta ajuta la protejarea mediului prin reducerea
concentrației de formaldehida in CO2 în atmosferă sub
expunerea la radiatii UV. Imediat după expunerea la lumina i
ultravioletă concentrația de formaldehidă este scăzută brusc
la zero în aproximativ 20 de minute.
În plus, utilizarea oxidului de titan are proprietati
antibacteriene, acesta ar putea reduce dramatic
Escherichia coli, Stafilococcul Auriu.
O altă funcție a Folium este de a proteja suprafetele
acoperite de murdărie: o suprafață acoperită cu
foliu va rămâne curata, în timp ce o suprafață
neacoperită se va murdării și se va deteriora.
Mecanismul acestui lucru funcția este prezentată în
figură.
Adezivi fara COV IIIA

Este important să înțelegem diferența dintre

produsele conforme cu COV (compusi organici
volatili) și produsele cu conținut scăzut de COV.
COV, este substanța necesară utilizată pentru
fabricarea adezivilor și a substanțelor de lipire,
ceea ce le face fluide și funcționabile. Odată
aplicat un adeziv se întărește prin evaporarea
COV, eliberând substanțe în aer, motiv pentru
care simțiți un miros odată cu întărirea. COV
utilizate frecvent includ alcool mineral, toluen și
xilen. Benzina și alcoolul sunt, de asemenea,
COV.
 Bone Ceramic III B
BoneCeramic este unul dintre cei mai cunoscuti
înlocuitori osoși aloplastici de pe piață, oferind un
material de ultimă generație, cu resorbție controlată
pentru regenerarea oaselor vitale, fără a compromite
conservarea volumului. Datorită proprietăților sale de
resorbție lente și controlate și a compozitului său
omogen de HA (hidroxiapatita) și ß-TCP (fosfat tricalcic)
(60/40%), este o alegere excelentă pentru aplicatiile
medicale, practic, în orice situație clinică. Deoarece este
complet sintetic, calitatea este buna și reproductibilă.
Acesta a fost folosit în peste 300.000 de restaurări
dentare pe bază de implanturi de pe glob.
 CHITOSAN

Chitosanul este o polizaharidă

liniară compusă din D-
glucozamină legată β- (1 → 4)
distribuită aleatoriu (unitate
deacetilată) și N-acetil-D-
glucozamină (unitate acetilată). Se
realizează prin tratarea cojilor de
chitină din creveți și alte crustacee
cu hidroxidul de sodiu.
Chitosanul a beneficiat de un număr mare de
utilizări comerciale și, în egală măsură, biomedicale.
Acesta poate fi folosit în agricultura, pentru tratarea
semințelor și ca bio pesticid, ajutând plantele să
lupte împotriva fungicelor. În vinificație este utilizat
pentru a preveni alterarea vinului. Pe scară
industrială este de asemenea utilizat în procesele
de filtrare a apei.
Fiind considerat un bun hemostatic, chitosanul este
util în medicina crearea unor bandaje destinate
reducerii sângerării cât și ca un agent antibacterian,
fiind utilizat cu deosebire în tratarea afecțiunilor sau
sângerărilor gingivale. Este de asemenea
anticancerigen.
Oarecum controversat, chitosanul s-a afirmat prin rolul
său în limitarea absorbției de grasime, ceea ce îl face
util pentru dietă, neexistând încă probe care să
contrazică acestă proprietate specială a chitosanului.
Astfel, chitosanul s-a dovedit din ce în ce mai utilizat în
susținerea eforturilor de scădere în greutate datorită
proprietăților sale care reduc absorbția grăsimilor la
nivelul intestinelor.
Materiale bioinspirate pe baza de chitosan
Materialele bioinspirate, un concept de fabricație inspirat
din natura, a condus la dezvoltarea de metode de
bioprintare pentru fabricarea obiectelor de larg consum
din chitosan. Această metodă se bazează pe replicarea
aranjamentului molecular din materiale naturale în metode
de fabricație, cum ar fi turnarea prin injecție sau turnarea
in matrițe. Obiectele construite din chitosan sunt
biodegradabile și non-toxice . Metoda este folosită pentru
inginerie și bioprintarea organelor sau țesuturilor umane.
Obiectele de chitosan
pigmentat pot fi reciclate,
permițând reutilizarea
polimerului independent de
coloranți. Spre deosebire
de alte bioplastice pe bază
de plante (de exemplu,
celuloză, amidon),
principalele surse naturale
de chitosan provin din
mediile marine și nu
concurează pentru terenuri
sau alte resurse umane.
În agricultură, chitosanul este utilizat în mod obișnuit ca
tratament natural al semințelor și îmbunătățitor al
creșterii plantelor și ca o substanță biopesticidă
ecologică care sporește capacitatea înnăscută a
plantelor de a se apăra împotriva infecțiilor fungice.
Ingredientele naturale biocontrol active, chitină /
chitosan, se găsesc în scoicile de crustacee, cum ar fi
homarii, crabi și creveți, precum și multe alte
organisme, inclusiv insecte și ciuperci. Este unul dintre
cele mai abundente materiale biodegradabile din lume.
Chitosanul crește fotosinteza, promovează și
îmbunătățește creșterea plantelor, stimulează
absorbția de nutrienți, crește germinarea și încolțirea
și stimulează vigoarea plantelor. Atunci când este
utilizat ca tratament pentru semințe sau acoperire de
semințe pe bumbac, porumb, cartofi de semințe,
soia, sfeclă de zahăr, roșii, grâu și multe alte
semințe, produce un răspuns imunitar înnăscut în
dezvoltarea rădăcinilor care distruge nematode chist
parazite, fără a dăuna nematodelor și organismelor
benefice.
Chitosanul are o istorie
lungă pentru utilizarea ca
agent de ameliorare în
vinificație.
Chitosanul ca sursă fungică
a arătat o creștere a
activității de decantare,
reducerea polifenolilor
oxidati din suc și vin, și
îndepărtarea cuprului prin
chelare (post-creștere) și
controlul drojdiilor
Bretanomyces. Aceste
produse și utilizări sunt
aprobate pentru utilizarea
europeană conform
standardelor UE și OIV.
MATERIALE ECOLOGICE
DE CONSTRUCTIE
 Ce este o casa ecologica ?

Majoritatea materialelor folosite intr-o

constructie ecologica se pot intoarce in ciclul
natural de descompunere fara eforturi
energetice spectaculoase si impact asupra
mediului.
Moscheia din lut din Djenne din Mali

Castelul de Lut din Valea Zânelor

O construcție sustenabilă trebuie să fie concepută, realizată,
operată și refolosită într-un mod ecologic fără impact negativ
asupra mediului. O posibilitate ar fi orientarea în direcția
folosirii materialelor vernaculare.
Problema vernaculară apare din nevoia societății de a avea o
identitate proprie, de a păstra legătura cu identitatea neamului
din care provine și de a nu pierde tradițiile care o definesc.
ARGILA
Termenul uzual de lut nu reprezintă o compoziție
standardizată ci semnifică materialul argilos extras din
depozitul natural. În funcție de locul de extracție, în
compoziția acestuia se regăsesc cantități variabile de
argilă, pământ, nisip, agregate, apă. În funcție de
raportul acestora sunt definite mai multe tipuri de așa
numitul lut. Conform datelor bibliografice o cantitate de
min. 5%, dar maxim 50% argilă în materialul extras din
depozitul natural este optimă pentru realizarea
cărămizilor din argilă nearsă. Argila propriu-zisă este
caracterizată ca fiind totalitatea mineralelor argiloase în
stare polidispersă din materialul extras din depozitul
natural.
Aceste minerale argiloase
sunt hidrosilicați de
aluminiu dispuși în foi
elementare caracteristice.
Plasticitatea argilelor se
datorează în mare parte
apei intercalate între foile
elementare, care
funcționează ca un
lubrifiant.
Materiale ecologice termo și fonoizolatoare

Materiale ecologice termo și fonoizolatoare O problemă majoră a

construcțiilor, mai ales a celor vechi, este ineficiența energetică.
În cazul tuturor clădirilor diminuarea pierderilor de energie prin
pierderea de căldură este o necesitate. Cel mai răspândit sistem de
termizolare al construcțiilor destinate pentru locuit, dar nu numai,
este cel cu polistiren. De-a lungul timpului utilizarea acestuia a
provocat numeroase discuții din mai multe puncte de vedere:
- poluarea produsă în urma procesului de fabricare al materialelor
componente;
- eficiența;
- costurile;
- modul de punere în operă;
- posibilitatea unor eventuale emanații toxice şi influența asupra
sănătății clădirilor şi a oamenilor care locuiesc în ele;
- comportarea la incendiu
Studiile referitoare la capacitatea de izolare termică a
compozitelor utilizate în construcții sunt relativ
numeroase, si acestea s-au orientat în crearea de noi
structuri utilizând diverse materiale de natură
ecologică (așchii de lemn, fibre textile, cânepă, lână,
lemn, iută, stuf, fibre de bambus etc.), precum și alte
materiale ca de exemplu fulgii de polietilenă.

Plăci termoizolante din fibră de lemn, Gutex

În Germania, Elveția, Italia sau Franța, produsele
Gutex sunt utilizate pentru recondiționarea clădirilor
patrimoniale.
Utilizarea acestor plăci din fibră de lemn prezintă
următoarele avantaje:
- materie primă şi tehnologie de fabricare ecologice;
- protecție termică ridicată atât în timp rece cât şi
cald;
- produsul finit este o placă omogenă, cu densitate
ridicată, tratată şi ignifugată pentru izolarea fațadelor;
- mod de punere în operă uşor
Izolarea cu pachete de stuf
Utilizarea pachetelor din stuf
prezintă următoarelor avantaje:
- eliminarea punților termice;
- reglarea umidității, deci o
casă fără mucegai;
- reglarea umidității, deci o
casă fără mucegai;
- eliminarea apariţiei unor fisuri
sau de prejudiciu, care
constituie cauza majoră de
degradare a fațadelor;
- uşor de montat;
- se poate tencui uşor cu orice
material natural.
Lâna de oaie, produs natural şi ecologic, cu calităţi
termoizolante cunoscute de sute de ani, din 2003 este
recunoscută oficial ca material de construcţii în
Uniunea Europeană sub denumirea de lână Alchimea
datorită unui producător german, Alchimea
Naturwaren, care a inventat un proces de tratare
datorită căruia lâna de oaie s-a îmbunătăţit, devenind
ignifugă şi rezistentă la carii şi molii.
Avantajele prezentate de acest produs sunt:

- 100% ecologică;
- se procură ușor deoarece în urma tunderii oilor, lăna se
regenerează;
- accesibilă utilizării de către persoane alergice şi cu
afecțiuni pulmonare;
- costuri comparabile cu cele pentru materialele clasice,
precum polistirenul sau vata minerală;
- suprafaţa încreţită a fibrelor de lână face ca
termoizolaţia să devină şi un excelent suport fonoizolant;
- se fabrică în diferite lăţimi şi grosimi, sub formă de role
de fibră omogenă şi foarte uşor manevrabile;
- montajul este foarte ușor.
 Definitia produselor ceramice

• Produsele ceramice sunt materiale sub forma

de bucati de diferite forme si dimensiuni,
obtinute prin fasonarea, uscarea si arderea la
temperaturi inalte, a maselor argilose.

• Cuvantul ceramica provine din limba greaca,

de la Keramicos = argila arsa
Materia prima
TERACOTA
Ce este Teracota?
Teracota este o argilă poroasă brună roșiatică care
este utilizată ca mediu pentru materiale de construcție
și sculpturi. De fapt, numele de "teracotă" provine din
limba italiană și înseamnă "pământ copt". Acest
material este, uneori, cunoscut și sub numele de
faianță. Culoarea sa izbitoare este cauzată de reacția
dintre conținutul ridicat de fier al lutului și oxigenul din
aer. Produsul fin la cuptor poate fi glazurat sau lăsat
neglijat, deși numai teracota glazată este rezistentă la
apă. Teracota a fost folosită de-a lungul istoriei și poate
fi găsită în țări din întreaga lume. Substanța a fost mult
timp evaluată pentru puterea, abundența și costul
redus.
Așa cum am menționat, teracota a fost folosită de-a
lungul istoriei. Unele dintre cele mai vechi exemple
datează din 24,000 BC, în perioada preistorică și au
oferit o perspectivă valoroasă asupra vieții în epoca
paleolitică. Interesant, vechea teracotă a fost formată
în figurine mici, mai degrabă decât mai multe piese
utilitare, indicând faptul că culturile preistorice au
apreciat o anumită formă de artă. Majoritatea acestor
forme mai vechi de teracotă au fost probabil lăsate să
se coace la soare, mai degrabă decât încălzite în
cuptoare sau direct peste foc.
 BIOGAZ

https://www.youtube.com/watch?v=3UafRz3QeO8
 Ce este biogazul?
Biogazul este amestec de gaze ( metan, hidrogen etc) de
origine biogenă, care iau naștere prin procesele de
fermentație sau gazeificare a diferite substanțe organice.
Biogazul este considerat combustibilul alternativ.
Energia obținută din lanțul biomasă → biogaz → curent
electric sau/și agent termic, este energie
regenerabila deoarece dioxidul de oxigen eliminat în
atmosferă la arderea biogazului provine din dioxidul de
carbon asimilat actual de plante în perioada de vegetație,
respectiv din nutrețurile consumate de animale.
Conform protocolului de la Kyoto acest dioxid de carbon
este recirculat în circuit închis, spre deosebire de cel
provenit din arderea combustibililor fosili) la arderea
cărora se degajă dioxid de carbon care a fost asimilat în
timpuri preistorice, fiind considerat aport în atmosfera
actuală.
Compozitia biogazului
Nr. Compusul %
1. CH4 50-75
2. CO2 25-50
3. N2 0-10
4. H2 0-1
5. H2S 0.1-0.5
6. O2 0-0.5
Biogazul nu este nici pe departe o noutate, prima
folosire la scara mare a biogazului a fost in Londra,
acum 200 de ani, cand, municipalitatea recolta
continutul conductelor de canalizare ale orasului in
vedere obtinerii de metan cu care apoi lumina
felinarele Londrei. Intre timp, iluminatul public a trecut
pe electricitate si procesul transformarii deseurilor in
metan a fost abandonat pentru o vreme.

Din 2015 circula un

autobuz care este
alimentat cu combustibil
bio provenit din
excremente umane si
resturi menajere in
Marea Britanie.
Producerea gazului
Biogazul este produs prin digestia anaerobă (AD). AD
este un proces biochimic, in care diferite tipuri de
microorganisme anaerobe (bacterii) descompun
materia organică complexă (biomasa) in compuşi mai
mici, in absenţa oxigenului. Procesul AD este intalnit
in multe medii naturale, cum ar fi in sedimentele
marine, in stomacul rumegătoarelor sau in turbării.
De asemenea, in instalaţiile de biogaz materia
organică de intrare, care se numeşte materie primă,
este digerată anaerob, cu scopul de a se
descompune in două produse principale biogaz şi
digestat. In cele mai multe instalaţii de biogaz, sunt
simultan utilizate amestecuri de materii prime cu
scopul de a stabiliza procesul pentru a optimiza
producţia de biogaz.
Aceasta se numeşte co-digestie. Materia primă
adecvată pentru AD include o gama larga de materii
din biomasă, de preferinţă alcătuite din substanţe
uşor de descompus. Acestea include grăsimi, uleiuri,
zaharuri şi amidon. De asemenea, celuloza este
uşor de descompus, pe cand lignina, un compus
major al lemnului, este dificil de descompus prin AD.
Materia primă tipică pentru instalaţiile de biogaz
poate fi de origine vegetală şi animală.
Materii prime
• Excremente animale (gunoi de grajd, dejecţii lichide,
bălegar)
• Reziduuri şi produse secundare agricole
• Deşeuri organice de la industriile agro-alimentare
• Deşeuri organice de la industriile de biomateriale (de
exemplu a celulozei şi hartiei, farmaceutică)
• Fracţia organică a deşeurilor solide urbane
• Deşeuri alimentare de la serviciile de catering
• Nămoluri de canalizare de la staţiile de epurarea apelor
• Culturi energetice destinate pentru biogaz (de exemplu
porumb, sfeclă de zahăr, iarbă)
Tipul de materie primă influenţează procesul AD şi
compoziţia finală a biogazului produs.
Compusul dorit este metanul, bogat in energie, deoarece
acesta poate fi convertit intr-o unitate de cogenerare, in
energie electrică şi termică. Productivitatea in metan este
una dintre cele mai importante caracteristici ale materiilor
prime utilizate in procesul de AD.
Productivităţile pe categorii ale materiei prime sunt
prezentate in tabelul 1. Tipul şi productivităţile in metan ale
materiilor prime influenţează semnificativ profitabilitatea
unei instalaţii de biogaz.
Compoziţia biogazului este o caracteristică importantă,
care influenţează arderea biogazului in unitatea de
cogenerare şi, prin urmare, compoziţia şi temperatura
gazelor arse evacuate.
Acest lucru influenţează cantitatea şi calitatea căldurii
care poate fi folosită intr-un concept al energiei termice.
In plus, conceptul instalaţiei de biogaz este caracterizat
de valoarea temperaturii in digestoare, care sunt, de
obicei, incălzite cu o parte din căldura de la unitatea de
cogenerare cu scopul de a permite bacteriilor o
descompunere rapidă a materiei. Digestoarele
instalaţiilor de biogaz sunt de obicei clasificate in
următoarele categorii de temperatură:
• Psihrofil: sub 25°C
• Mezofil: 25°C – 45°C
• Termofil: 45°C – 70°C
 Aplicatii ale biogazului.
Biogazul poate fi utilizat pentru - producerea de
electricitate la lucrările de canalizare, într-un
motor cu gaz CHP, unde căldura reziduală a
motorului este folosită în mod convenabil pentru
încălzirea digesterului;
- gătit;
- incalzirea spatiului;
- Încălzire a apei și încălzirea proceselor.
Dacă este comprimat, poate înlocui gazul natural
comprimat pentru utilizare în vehicule, unde poate
alimenta un motor cu combustie internă. Este mult
mai eficient decât utilizarea normală în instalațiile
CHP (Cogenerare sau energie termică combinată).
A biogas bus in Linkoping, Sweden
Solventi verzi
Solvenții sunt materiale auxiliare folosite în sinteza
chimică. Ei nu sunt o parte integrantă a compușilor din
cadrul reacției, dar joacă un rol important în producția
chimică și sinteză. De departe, cea mai mare cantitate
de "deșeuri auxiliare", în cele mai multe producții
chimice este asociată cu utilizarea de solvenți. Într-un
proces chimic clasic, solvenții sunt utilizați pentru
dizolvarea reactanților, extragerea și spălarea
produselor, separarea amestecurilor, curățarea
aparaturii de reacție și dispersarea produșilor pentru
aplicații practice. Prin urmare, ca parte a eforturilor
chimiei verzi, diferiți solvenți verzi au devenit
înlocuitorii celor clasici. Ideea de solvenți "verzi"
exprimă scopul de a minimiza impactul asupra
mediului care rezultă din utilizarea de solvenți în
producția chimică.
 Dioxidul de carbon supercritic
Utilizări principale:
- ca solvent de extracție
(separarea
medicamentelor din plante
și uleiurilor din semințele
fructelor)
- ca solvent în proces
- ca mediu de dispersie
pentru vopsirea prin
pulverizare
Avantaje
 Este netoxic, stabil, neinflamabil
 Este solubil în gaze
 Este recuperat ușor pentru
reciclare
 Are o rată ridicată de difuzie
 Este ușor disponibil
 Temperatura relativ scăzută a
procesului
 Permite extracții selective
(solubilitatea multor compuși
variază în funcție de presiune)
Dezavantaje
o Necesită echipamente
pentru presiuni mari
(sunt esențiale pentru
reușita reacțiilor și sunt
costisitoare)
o Este un solvent relativ
slab
o Prezintă posibile
probleme ale
transferului de căldură
 Aplicațiile industriale ale extracției cu dioxid de carbon supercritic și lichid

Băuturi Decofeinizare (cafea sau ceai)

Extracte pentru fabricarea berii (hamei)
Degresarea pudrei de cacao

Alimente și arome Condimente

Coloranți naturali (paprika și turmeric)
Degresarea cerealelor și nucilor
Uleiuri vegetale

Cosmetice și îngrijire personală Ghimbir(pentru pastă de dinți)

Piper negru(pentru apă de gură)
Paprika(pentru culoarea rujului)
Semințe de cânepă, germeni de grâu, sâmburi de
strugure (pentru baze de creme)
Coacăze (pentru suplimente alimentare)
 Utilizarea CO2SC în procesul de decofeinizare a cafelei

CO2 Temp. de 90-100 oC și

presiune de 100-250 bari

Vas de extracție

Cameră de absorbție
5h
 Alte aplicații ale CO2 și CO2SC

Curățarea chimică •Substituent al hidrocarburilor și percloretilenei

Producția de aerogeluri pe •Aerogelul capătă porozitate și omogenitate ridicată; suprafață

bază de siliciu specifică mare (porii au dimensiuni nanometrice)

În agricultură •Îmbunătățește creșterea în sere

Agent de hrănire pentru alge •Algele produc biopetrol (petrol verde)

Agent refrigerent
 Apa – solvent verde în reacțiile chimice

Avantaje Dezavantaje
 Este ieftină, netoxică, neinflamabilă o Reactivii pot fi destul de insolubili în apă
 Este ușor disponibilă o Aceștia pot reacționa cu apa și se sting
 Oportunitatea de a înlocui COV-urile (benzenul, înainte de a-și îndeplini funcția
toluenul, formaldehida etc.) o Fluxurile de deșeuri contaminate pot fi
 Capacitate de încălzire specifică mare (reacțiile greu de tratat
exotermice pot fi controlate mai ușor) o Distilarea este consumatoare de energie
Sistemele apoase bifazice au fost dezvoltate pentru
extracții lichid-lichid, utilizând polimeri solubili în apă
(polietilenglicol) și săruri anorganice (clorura de
amoniu sau fosfatul de potasiu). Aplicații:
 în separarea și recuperarea metalelor grele din
deșeuri mixte
 în recuperarea impurităților colorate din
deșeurile textile.

Industria lacurilor a dezvoltat vopsele și lacuri

pe bază de apă care reduc foarte mult emisiile
de COV-uri. Aplicații:
 lăcuiri auto;
 vopsele pe bază de latex pentru interior;
 lăcuiri poliuretanice.
 Enzimele - substituenți benigni ai substanțelor chimice sintetice
 Enzimele pot înlocui produsele chimice și condițiile dure, lucrând cel mai bine la temperaturi
moderate, presiuni scăzute și condiții de pH neutru

Segmentul industrial Enzime Chimicale/ Procese înlocuite

 Detergenți  Lipaze, proteaze, celulaze,  Fosfați, silicați;
amilaze  Temperaturi ridicate
 Textile  Amilaze, celulaze, catalaze  Acizi, baze, agenți oxidanți și
reducători, apă, energie;
 Coacere  Amilaze, proteaze, xilanaze,  Agenți de emulsionare,
oxidaze bisulfat de sodiu,
azodicarbonamidă (E927)
 Celuloză și hârtie  Xilanaze, mananaze  Clor, deșeuri toxice
 Reciclarea hârtiei  Celulaze  Hidroxid de sodiu, silicați de
sodiu, solvenți organici
 Temperaturi ridicate
 Lemn/ PFL  Lacaze, peroxidaze  Rășină de formaldehidă
 Epurarea apelor uzate  Lacaze  Îngroparea deșeurilor toxice
 Bioremediere  Oxidaze  Îngroparea deșeurilor toxice
 Utilizarea enzimelor pentru panificație
Amilazele oferă un mod mai natural de a preveni
învechirea pâinii și elimină nevoia de utilizare a
emulgatorilor.

Figura A prezină efectul sinergetic al Novamyl®(o

alfa-amilază bacteriană) împreună cu emulgatori cum
ar fi monogliceridele.
Figura B arată că prospețimea pâinii crește odată cu
creșterea dozei de Novamyl®. Astfel, pâinea care a
fost preparată cu Novamyl® este mult mai probabil să
se strice din cauza mucegaiului, decât din cauza
învechirii.

Se crede că această amilază interferează cu

capacitatea amidonului de a se cristaliza. Novamyl®
produce maltotrioză și maltotetraoză (fără a produce
dextrine intermediare care cauzează aderență), care
poate reține o parte a apei, păstrând pâinea
hidratată.
Novamyl® întarzie procesul de învechire, fără a afecta
manipularea aluatului.
Utilizarea amilazelor poate reduce risipa, costurile de
producție și crește profitabilitatea brutarilor.
 Fabricarea celulozei asistată de procesul de albire enzimatic
Procesul de fabricare a celulozei Stimularea albirii
asistată enzimatic
Buşteni

decojirea

ciobirea
Sulfură de sodiu+
Hidroxid de sodiu
Temp: 170 °C procedeul kraft Tratament cu
Presiunea: 10 atm
Timp: 3 h xilanaze şi mananaze
spălarea

Celuloza Kraft Nealbită

clor/dioxid de clor clor/dioxid de clor

Reducerea cu
Repetarea 30-60% a cantităţii
de câteva extracţie alcalină extracţie de clor folosite
ori

Celuloză Celuloză albită

albită enzimatic

Aplicarea xilanazelor și mananazelor s-a dovedit a fi utilă în eliminarea unei părți din lignină,
după procesul de tratare alcalină și înainte de decolorare.
Beneficii: nevoia redusă de chimicale pentru albire; procesul enzimatic este mai ieftin și se
obține o hârtie de calitate superioară față de tratarea cu peroxidul de hidrogen, ozon etc.
 Utilizarea enzimelor în industria textilelor

Înainte de vopsirea textilelor, fibrele de bumbac sunt albite

cu scopul de a obține un alb uniform.
Înălbitorul trebuie complet eliminat din țesătură, deoarece
altfel ar interfera cu etapele ulterioare de vopsire.

În cazul reacției neenzimatice, producătorii supradozează deseori agenții reducători, cum ar fi tiosulfatul de sodiu sau
bisulfatul de sodiu, pentru a fi siguri că neutralizează înălbitorul.
Consumul de energie este mare, deoarece agenții de reducere au nevoie de temperaturi ridicate pentru a reacționa în mod
eficient cu peroxidul de hidrogen.

Uneori sunt necesari aproximativ 40 litri de apă pentru a îndepărta înălbitorul dintr-un kg de material textil.

Atunci când se utilizează enzime, cum ar fi catalazele, țesătura nu necesită clătirea cu apă.

Avantajele utilizării catalazelor: utilizarea redusă de apă și energie; contribuie la scurtarea

duratei procesului și la eliminarea din efluenți a unor substanțe nocive pentru mediu cum ar fi
sulfații și compușii ce conțin azotați
 Un model de dezvoltare durabilă – orașul Masdar

• Consideraţii generale despre proiectul Masdar

• Construit în apropierea emiratului Abu Dhabi(17 km)

• Anul construcției: 2007- 2025
• Investiție de aprox. 22 miliarde de dolari
• 50 000 rezidenți și zilnic 65 000 navetiști
• Suprafața: 6 km²
• Densitatea populației: aprox. 8500 de persoane/km²

Masdar reprezintă un pas important în

domeniul designului urban durabil, combinând
surse regenerabile de energie și utilizarea
eficientă a resurselor, cu un design tradițional
arab și elemente arhitecturale spectaculoase.
SURSE DE ENERGIE REGENERABILA
 Ce este o resursa regenerabila?
O sursă naturală este regenerabilă dacă este
înlocuită de procesele naturale cu o rată comparabilă
sau mai rapidă de renovare decât rata de consum la
utilizarea acestui tip de energie de către oameni. Cei
mai mari producători de energie din surse
regenerabile în cadrul UE în 2010 a fost Germania,
cu o cotă de 19,6% din total, Franţa (12,5%) şi
Suedia (10,4%). UE îşi propune ca până în 2020 să
aibă o pondere de 20% în consumul final de energie
din surse regenerabile.
Producţia primară de energie
din surse regenerabile în UE
în 2010 a fost de 166.6
milioane de tone de
echivalent petrol (t.e.p.) - o
cota de 20,1% din producţia
totală de energie primară din
toate sursele. Energia
regenerabilă are cea mai
mare rată de creştere anuală
în consumul total de energie
primară, cu o medie de 5,6%
în perioada 2000-2010.
Biomasa şi deşeurile au fost
sursele cu cele mai mari
creşteri.
 Surse de energie regenerabila
Sursele regenerabile de energie se manifestă în natură pe
mai multe căi:
1. Forţele gravitaţionale ale Lunii şi Soarelui, care creează
mareele;
2.Rotaţia Pământului combinată cu energia solară, care
generează curenţii oceanici şi vânturile;
3.Fisiunea substnţelor radioactive şi căldura interioară a
Pământului, care produc energia geotermală;
4. Producerea fotosintetică a materiei organice (biomasa);
căldura directă de la Soare (energia solară).

Sursele regenerabile de energie pot fi grupate în cinci

categorii: solare, eoliene, acvatice, geotermale şi
biomasa.
ENERGIA SOLARA
Soarele radiază o cantitate enormă de energie – aproximativ 1,1 x 1020 kW/h
pe secundă si doar 47% din energia totală atinge suprafaţa Pământului.
Energia solară este sursa ce menţine viaţa pe
planeta noastră. Soarele încălzeşte atmosfera
şi suprafaţa Pământului. Datorită energiei
solare pe planeta noastră se formează vântul,
circuitul apei în natură, se încălzesc mările şi
oceanele, se dezvolta plantele şi animalele, s-
au format combustibilii fosili. Energia solară
poate fi transformată în căldură sau frig, în
energie mecanică sau electrică.
Cantitatea de energie solară ce ajunge la Pământ depinde şi de poziţia
geografică a teritoriului: cu cât este mai aproape de ecuator, cu atât este
mai mare.
Activitatea omului poate limita ca şi fenomenele naturale,
cantitatea de radiaţie solară ajunsă la suprafaţa
Pămantului. Smogul urban, fumul de la incendiile
forestiere şi cenuşa aruncată în aer în urma activităţii
vulcanice reduc posibilitatea de utilizare a energiei solare,
deoarece creşte cantitatea radiaţiei solare difuze şi
absorbite. Adică, aceşti factori influenţează mai mult
radiaţia solară directă şi nu pe cea totală. Dacă poluarea
aerului este ridicată (de exemplu, în caz de smog),
radiaţia directă se reduce cu 40%, iar cea totală – doar cu
15-25%. Erupţiile vulcanice majore pot reduce pe
suprafeţe considerabile radiaţia solară directă cu 20%, iar
cea totală – cu 10% pentru o perioadă de la 6 luni la 2 ani.
Soarele ne oferă de 10 000 ori mai multă energie gratis
decât este de fapt utilizată în lume. Numai pe piaţa
mondială comercială se cumpără şi se vinde anual circa
85 trilioane (8,5 x 1013) kW • h de energie.
Utilizarea luminii şi a căldurii Soarelui ar fi o modalitate
simplă şi naturală de a obţine toate formele de energie de
care avem nevoie. Colectoarele solare pot asigura
încălzirea şi alimentarea cu apă caldă a caselor şi a
clădirilor comerciale. Oglinzile parabolice (reflectoare)
pot capta lumina Soarelui pentru a genera caldură
(temperaturi de mai multe mii de grade Celsius) şi energie
electrică. Energia electrică mai poate fi produsă în
instalaţii fotovoltaice. Celulele fotovoltaice sunt
dispozitive care convertesc radiaţia solară directă în
energie electrică. Radiaţia solară poate fi convertită în
energie utilă folosind sisteme solare active şi pasive.
Sisteme solare active
În timpul proiectării clădirii ar trebui să se ţină cont de
utilizarea sistemelor solare active: colectoare solare şi
panouri fotovoltaice. Aceste echipamente se instalează
în partea de sud a clădirii. Pentru a maximiza cantitatea
de căldură în timpul iernii, se recomandă instalarea lor
sub un unghi mai mare de 50° faţă de planul orizontal.
Panourile fotovoltaice fixe captează o cantitate mai
mare de radiaţie solară, când sunt instalate sub un
unghi egal cu latitudinea, la care este situat imobilul.
Colectoarele solare pentru apă caldă şi panourile
fotovoltaice ar trebui să fie amplasate în imediata
apropiere de locul de consum.
 Sisteme solare pasive

Există mai multe modalităţi de

utilizare pasivă a energiei solare
în domeniul arhitecturii. În
construcţia clădirilor solare
pasive prioritare sunt:
localizarea convenabilă a casei,
un număr mare de ferestre
orientate spre sud, izolarea
bună a construcţiei.
Într-un sistem solar pasiv, însuşi clădirea serveşte ca un
colector al radiaţiei solare. Aceasta se obţine prin
menţinerea căldurii în interiorul clădirii, datorită
proprietăţilor deosebite ale pereţilor, plafoanelor şi
pardoselii. Clădirile solare pasive sunt un loc perfect
pentru trai. Aici se simte din plin conexiunea cu natura;
casele sunt inundate de lumină naturală, în ele se
economiseşte energia electrică. Copacii prezintă un
mijloc de protecţie de Soare vara, iar iarna sunt un
obstacol în calea vânturillor reci. Însă, copacii trebuie
amplasaţi în aşa mod, ca ei să asigure umbră vara şi să
nu împiedice pătrunderea luminii iarna.
Sisteme solare pasive
 CENTRALELE SOLARE

Centrala pilot Solar Two Cuptorul solar

de la Odeillo
În cazul centralelor cu turn solar este vorba de obicei de
centrale pe bază de aburi generați cu ajutorul energiei solare.
Focarul (camera de combustie) încălzit până acum cu păcură,
gaz natural sau cărbune, este înlocuit de un focar solar așezat
în vârful unui turn. Radiația solară, a sute, chiar mii de oglinzi
cu orientare automată după poziția soarelui este reflectată
către o suprafață absorbantă centrală numită receiver. Datorită
puternicei concentrări de radiație, în turn apar temperaturi de
ordinul a mii de grade. Temperatura exploatabilă rațional este
în jur de 1300 °C. Nivelele de temperaturi și prin acestea,
randamentul termic posibil de atins, sunt mult mai mari decât
la centralele solare cu câmpuri de colectoare.
Centrala cu turn solar este deci o altă modalitate îndeajuns de
pusă la punct pentru a putea genera – cu sprijinul programelor
de încurajare – energie electrică la preț competitiv. Cea mai
mare instalație de acest tip existentă la ora actuală este „Solar
Two“ de 10MW din California, având o temperatură de lucru de
290-570 °C și instalațiile de cercetare din Almeria/Spania. În
iulie 2006 s-a început construcția unei centrale termice
experimentale de 1,5MW în Jülich/NRW cu termen de predare
anul 2008. Variațiile intensității radiației solare vor fi
compensate cu ajutorul unui tip nou de instalație de
înmagazinare.
 Centrale cu oglinzi parabolice

Oglinzile parabolice sunt construite cu două grade de

libertate putând urmări poziția soarelui pe cer. Ele
sunt montate pe un stativ și concentrează razele solare
într-un punct focal propriu fiecărei oglinzi unde este
montat un receptor de energie termică. Acest mod de
construcție este foarte compact. Oglinzile sunt
fabricate cu un diametru cuprins între 3 și 25m
rezulând o putere instalată de până la 50 kW pe
modul. La instalațiile de acest tip receptorul este
conectat la un motor Stirling care transformă energia
termică direct în energie mecanică putând acționa un
generator electric. Aceste instalații ating un
randament înalt în transformarea energiei solare în
energie electrică (peste 30%).
In India Gujarat a fost construita cea mai mare centrală solară
cu celule fotovoltaice din lume. Imensa construcţie atinge
dimensiunile părţii de sud a insulei Manhattan. După o serie
de pregătiri prealabile, care au durat circa 14 luni, centrala a
fost pusă în funcţiune şi poate furniza 605 Megawaţi - o
cantitate de energie suficientă pentru a alimenta un oraş de
mărime medie.
Situată în apropierea orașului Huainan, din provincia Anhui, noua
facilitate fotovoltaică cu o putere de 40 MW a fost construită de
producătorul local Sungrow Power Supply Co. În mod ironic, noua
rețea solară plutește pe apele care au inundat locația care în trecut
găzduia o mină de cărbune.
Avantajele energiei solare
1. Energia solara este o resursa regenerabila in adevaratul
sens al cuvantului. Nu va disparea decat daca soarele va
inceta sa arda, caz in care nu va mai exista deloc viata pe
planeta noastra.
2.Panourile solare nu produc nicio poluare in timpul
functionarii, spre deosebire de reactoarele nucleare si
instalatiile termice. In timp ce primele cauzeaza probleme
legate de evacuarea deseurilor nucleare, cele din urma
produc fum daunator si cenusa.
3.Productia de energie solara de catre panourile solare sau
prin alte mijloace ce utilizeaza energia solara este lipsita de
zgomot, spre deosebire de alte metode.
4.Montarea panourilor solare este facila si eficienta din punct
de vedere al costurilor. Mai mult, acestea devin utile in
situatiile in care retelele locale nu functioneaza, cum ar fi in
spatiu, spre exemplu.
5.Spre deosebire de rezervele de ulei si carbune, energia solara
este disponibila in toate zonele planetei, nefiind concentrata
intr-o singura parte. Prin urmare, “recoltarea” energiei solare
poate fi realizata aproape in orice loc.
6. Unitatile generatoare de energie solare sunt compacte si
flexibile ca proiectare, ceea ce inseamna ca pot fi instalate
aproape in orice tip de spatiu, fara a va face griji ca trebuie sa
construiti locatii speciale.
7.Initial, panourile solare costa mult, dar generarea gratuita de
energie, de-a lungul anilor, duce la un cost global extrem de
eficient. In plus, panourile solare presupun mai putina
mentenanta si monitorizare.
 Dezavantajele energiei solare
1. Costurile initiale pentru componente sunt ridicate. Acest
lucru face ca instalarea unui panou pentru captarea energiei
solare sa coste destul de mult.
2.Celulele solare functioneaza doar in timpul zilei, iar
eficienta lor este redusa pe parcursul zilelor mohorate si
innorate. Din acest motiv, sistemul trebuie sa fie dezvoltat si
eficient, beneficiind si de un sistem de stocare a energiei.
3.Poluarea poate cauza efecte adverse asupra eficientei
panourilor solare. Eficienta poate fi redusa, celulele solare
fiind nepotrivite pentru anumite zone.
4.Desi aproape orice locatie primeste lumina soarelui, nu
orice locatie este fezabila pentru panourile solare.
5. Crearea unor instalatii mari pentru energia solara este
costisitoare si dificila din punct de vedere al gasirii locatiei.
6. Energia solara nu este o energie concentrata precum
combustibilii fosili. Prin urmare, utilizarea ei in cazul
automobilelor sau altor forme mecanizate este dificila, daca
luam in considerare rezultatul energetic.
7. Decizia alegerii unui astfel de sistem depinde de
necesitatile si posibilitatile fiecarei persoane in parte, de
locatia in care va aflati si mai ales de banii de care dispuneti.
Este o investitie folositoare, dar si costisitoare si in niciun
caz nu este una care face minuni.
ENERGIA EOLIANA
 Energia eoliană este derivată din cea solară, în urma încălzirii
inegale a suprafeţei Pămîntului. În fiecare oră, Pămîntul
primeşte 100000000000000 kW • h de energie solara si numai
1-2% este transformată în energie eoliană.

Vîntul, ca sursă de energie primară,

nu costă nimic. Această sursă de
energie poate fi utilizată
descentralizat. Nu este nevoie de
linii de distribuţie a energiei
electrice.
Viteza vîntului este principalul factor care influenţează
cantitatea de energie electrică obţinută. Odată cu viteza vîntului
creşte cantitatea de energie electrică generată de turbinele
eoliene. Energia vîntului se schimbă proporţional V3, adică dacă
viteza vîntului se dublează, atunci energia pe care o primeşte
rotorul generatorului creşte de 8 ori .
Avantajele energiei eoliene

1.centralele electrice eoliene nu poluează;

2.sunt mai mici după dimensiuni;
3.necesită mai puţin timp pentru instalare;
4.sunt mai ieftine în exploatare;
5.energia eoliană, la fel ca şi bioenergia, în anumite
condiţii (viteza mare a vîntului, combustibilul scump
pentru centralele electrice obişnuite) poate concura cu
succes cu sursele irenovabile de energie.
 Dezavantajele energiei eoliene

1. Vîntul este foarte instabil, cu averse neaşteptate şi acalmii.

2. Centralele electrice eoliene fac multă gălăgie în timpul
funcţionării şi au un aspect nu prea atractiv pe fundalul
localităţii rurale.
3. Centralele electrice eoliene dăunează păsărilor, dacă acestea
se află în regiunile abitării masive a păsărilor sau în calea
migrării masive şi a cuibăritului lor.
4. Centralele electrice eoliene folosesc terenuri agricole utile.
Statistica folosirii turbinelor de vînt în Europa şi în lume
demonstrează că ele ocupă cel mult 1% din teritoriul pe care
sunt amplasate.