Detectia Sars-cov cu

biosenzori

Luca Florin Cristian

CCPFM, gr.31408
 Cuprins
 Scurt istoric- gripa spaniola
 Introducere
 Studiul privind detectarea SARS cu biosenzori
 Perspective viitoare
Scurt istoric – gripa spaniola
In dimineata datei de 4 martie 1918, cand Primul Razboi Mondial era la cateva luni de a se
incheia si a pune capat ororilor, omenirea din acele zile mai primeste o lovitura si de aceasta
data nu de arma, ci de un virus extrem de contagios ce avea sa distruga viata a peste 100
milioane de oameni din aproximativ 500 de milioane de cazuri confirmate.
Albert Gitchell, bucătar de popotă la Camp Funston din Kansas, California, se prezinta la
infirmerie prezentand febra, durere de cap si temperatura corporala ridicata. Oficial el
devenind pacientul zero a epidemiei ce urma a se numi “gripa spaniola”.
Gripa spaniola, la origine era o gripa aviara ce a suferit mutatii genetice prin trecerea
barierei biologice de la pasari la om. Transmiterea fiind una foarte accelerata de la om la
om, a maturat o parte a populatiei intr-un timp destul de scurt ( intre 1918-1920).
Deseori aceasta a fost asemanata doar cu “marea ciuma” din secolul al XIV-lea, iar
Organizaţia Mondială a Sănătăţii îi rezervă gripei spaniole dramatica distincţie de a fi fost
„cea mai devastatoare răbufnire a unei maladii infecţioase înregistrată vreodată”
Introducere
SARS-COV-2 este un virus ARN monocatenar cu sens pozitiv ce a reusit sa sufere mutatii
genetice prin care a reusit trecerea barierei bilogice de la pasari la om.
Transmiterea facandu-se chiar si cu ajutorul aerosolilor, datele acestea nefiind confirmate
de cercetatori.
In decembrie 2019, sindromul respirator acut sever 2 ( SARS-COV-2) isi face aparitia la
pacientii cu pneumonie severa, dureri musculare, febra din zona Wuhan, China.
Acesta fiind un al doilea val, primul fiind in martie 2002, unde un virus denumit SARS-COV-1
a imbolnavit peste 8000 personae si ucis peste 900 de persoane.
Studiul privind detectarea SARS
 OBIECTIVELE RECUNOASTERII
ARN-ul viral, proteinele virale sau imunoglobulina umană ar putea fi toate țintele recunoașterii.
Regiunile țintă pentru detectarea ARN viral pot fi selectate din orice regiune a genomului
ARN.Acestora li se poate adauga si N-nucleocapsida, S-varf, E-invelis si M-proteina de membrane.
Tamponul nazofaringian și tamponul gâtului sunt principalele metode de colectare a probelor pentru
diagnosticul clinic.Ca alternative, se mai pot colecta probe din saliva, ser sau fecale dar, rezultatul nu
este foarte exact, existand o rata mica de eroare.
Anticorpii IgM și IgG sunt utili pentru a indica dacă persoana a fost infectată și dacă infecția a
declanșat răspuns imunologic al gazdei.
Componente ale învelișului
viral:

• Proteina nucleocapsida(N)
• Varf (S)
• Invelis (E)
• Proteina de membrana (M)
 METODE DE RECUNOASTERE
Procesele de detectare implică adesea amplificarea acidului nucleic, cum ar fi reacția în lanț în
timp real cu transcripție inversă a polimerazei (RT-PCR). Dezavantajul este timpul necesar,
deoarece această metodă necesită un ciclu termodinamic care necesită timp.
Förster sau transferul de energie prin rezonanță de fluorescență (FRET) reprezintă o metodă
suplimentară de recunoaștere. Teoretic, poate realiza rezoluții de detecție mult dincolo de
limitarea rezoluției optice, și anume la intervalul de 1-10 nm. Instrumente optice care pot obține
semnale specifice FRET devenind unele dintre cele mai puternice instrumente pentru multe
domenii de cercetare biologică, chiar superioare metodelor biochimice.
În ceea ce privește detectarea proteinelor virale, poate fi luată în considerare detectarea
interacțiunilor proteină-proteină (cum ar fi legarea anticorp-antigen sau receptor-ligand). În
prezent, anticorpii reprezintă cea mai eficientă metodă de recunoaștere.
 DISPOZITIVE DE AMPLIFICARE ȘI TRANSDUCERE A SEMNALULUI
În laboratorul clinic, sistemele optice precum detectoarele de lumină sau dispozitivele cuplate
încărcate au fost utilizate în mod obișnuit. Biosenzorii fototermali plasmonici care utilizează sonda
nucleotidică atașată la o nanoparticulă de aur au fost construiți pentru a detecta SARS-CoV-2.
A fost construit si un biosenzor de fibră optică fluorescentă cuplat cu plasmon de suprafață
localizat pentru detectarea proteinei N a SARS-CoV-1.
Biosenzori plasmonici - Acești biosenzori nu conțin etichete și sunt extrem de sensibili și pot fi
folosiți pentru diferite tipuri de analiți țintă clinic interesanți.
Biosenzorizare pe bază de tranzistor cu efect de câmp (FET) - Platformele de biosensibilizare
bazate pe FET au diferite avantaje promițătoare, inclusiv capacitatea de a fi extrem de sensibile și de
a detecta instantaneu volume mici de analit țintă. Aceste tipuri de biosenzori au potențialul de a fi
utilizate în analize clinice, teste POC și diagnostice la fața locului.
Biosensor pe bază de împrăștiere Raman (SERS) îmbunătățită la suprafață - Acești biosenzori
sunt folosiți de cercetători datorită determinării remarcabil de sensibile și cantitative a analiților care
utilizează NPs codificate SERS (etichete SERS) ca alternativă la aurul coloidal pentru a raporta un
semnal. Există trei părți de bază ale etichetelor SERS: NP-uri de aur / argint, pe măsură ce
substraturile Raman au îmbunătățit, coloranții reportanți Raman adsorbiți pentru a genera semnale
SERS caracteristice și anticorpii preciși pentru legarea țintelor.
Biosenzor pe bază de împrăștiere Raman (SERS) îmbunătățită la suprafață - Acești
biosenzori sunt folosiți de cercetători datorită determinării remarcabil de sensibile și cantitative a
analiților care utilizează NPs codificate SERS (etichete SERS) ca alternativă la aurul coloidal
pentru a raporta un semnal.
Pentru detectarea rapidă și sensibilă a proteinei SARS-CoV-2, a fost introdusă o metodă
inovatoare prin aplicarea receptorului SARS-CoV-2 ACE2, care poate produce perechi potrivite
cu anticorpi disponibili commercial.
Rezultatul detectarii antigenelor Covid-19 a fost atins in aproximativ 20 de minute.
a. Detectarea antigenelor SARS-CoV-2 utilizand un receptor celular (ACE2)
b. Detectarea antigenului vârf SARS-CoV-2
Perspective viitoare
Aceste tehnologii de biosenzori pot fi utilizate pentru îmbunătățirea testelor de diagnostic COVID-19
în laboratoarele clinice, oferind o sensibilitate și o specificitate mai mare într-un timp mai scurt, cu un
număr mai mic de pași manuali și ocupând un spațiu mai mic.
Biosenzorii pot fi utilizați și pentru a dezvolta dispozitive de îngrijire, de exemplu, conectate la
ventilatoarele de terapie intensivă.
În cele din urmă, detectoarele de mediu ale virusului sau ale macromoleculelor virale din aerul
ambiant pot ajuta la elucidarea căii de transmisie a virusului SARS-CoV-2.

Ca o ultima inovatie, o echipa de cercetatori din Elvetia au

reusit dezvoltarea unei noi metode de detectare a prezenteti
virusului SARS-COV,cu ajutorul unui biosenzor optic ce
combina 2 efecte cel optic sic el termic.
Acest poarta denumirea de LSPR (rezonanță plasmonica de
suprafață localizată).

Electrod serigrafiat cu 3
electrozi
Va multumesc!!