Viroze emergente

Prin viroze emergente intelegem viroze ce intra de novo intr-o populatie care nu s-a intalnit cu
acestea pana acum, frecvent prin traversare a barierei de specie – infectie de la om cu origine la
animale.
Prin viroza re-emergenta intelegem viroze care au produs o epidemie, iar in urma scaderii
masurilor sanitare, de vaccinare, reapare de cele mai multe ori – epidemia de rujeola (2015-2019
in Romania).

Cauze pentru aparitia virozelor emergente:

– Cei de mediu; perturbarea echilibrului ecologic pot modfiica obiceiul animalelor; ex:
artrovirus (putrat de artropode; Zika – purtat de tantarul aedes; West Nile virus cu tantar Culex
- in general arbovirozele au un ciclu de viata in care sunt incluse pasarile (West Nile) care sunt
gazda principala, dupa aceea ele pot transmite infectia la un vector care realizeaza si replicarea
virusului => inclubatie externa => transmiterea are loc in cerc inchis; dar uneori perturbarea
echilibrului ecologic (incalzire globala, modif temperatori) poate modifica ruta pasaarilor,
astfel incat infectii care apareau in general in Asia, pot aparea in alte zone, la o populatie total
nepregatita
– Cauze legata de gazda – multe miscari demografice in ultima vreme (migratie); aglomerari
urbane, imbatranirea populatiei; pot modifica transmiterea infectiei + raspunsul nostru la ea;
– Cauze ce tin de virus ca atare – variabilitatea virala, noi tulpini, adaptarea uneoi tulpini la
traversarea de specie (de obicei o astfel de tulpina are virulenta crescuta, poate lega receptori
umani, nu animali).

SARS CoV-2 (severe acute respiratory syndrome coronavirus 2)

Un nou coronavirus, asociat cu infectii umane respiratorii severe a fost identificat in ianuarie 2020,
in Wuhan, oras cu peste 11 milioane de locuitori, situat in provincia Hubei din China. Un focar de
45 de cazuri de pneumonie atipica fusese raportat anterior catre OMS, in China au existat insa
cazuri internate inca din primele zile din decembrie 2019. Virusul a fost initial identificat prin
secventiere NGS (cu o combinatie Illumina si Nanopore) si izolat in China pe culturi primare de

1|V ir o ze e mer ge n te – Co V si VFH

celule epiteliale respiratorii umane. Acesta a fost denumit SARS CoV-2 (severe acute respiratory
syndrome coronavirus 2) de Comitetul international pentru taxonomia virusurilor, iar boala
cauzata de acesta a fost denumita COVID 19 (Coronavirus Disease 19) de OMS.

Anterior alte doua coronavirusuri de origine zoonotica, provenite de la lilieci, au produs epidemii
de infectii respiratorii severe:
- SARS-CoV (Severe acute Respiratory Syndrome coronavirus) identificat in 2002 in Sudul
Chinei, in regiunea Guangdong, transmis initial printr-o gazda intermediara reprezentata de zibeta
(Palm Civet), ulterior interuman, respirator. SARS CoV s-a raspandit rapid global si a cauzat peste
8,000 cazuri umane si 774 decese (mortalitate 9.5%), pana cand a disparut din circulatie, in 2004
(fenomen la care au contribuit atat masurile eficiente de sanatate publica, cat si aparitia unor
mutatii in genomul viral care au atenuat transmisibilitatea si virulenta – ex. mutatie in ORF 8 care
i-a scazut transmisibilitatea si a oprit brusc pandemia).
- MERS CoV (Middle East Respiratory syndrome coronavirus), identificat in 2012 in Arabia
Saudita, s-a transmis initial printr-o gazda intermediara reprezentata de camile, ulterior interuman,
respirator. MERS CoV circula si in prezent in Orientul Mijlociu, si a determinat pana acum 2521
cazuri si 919 decese (mortalitate 35%), asociind si simptomatologie gastrointestinala si
insuficienta renala acuta.

Structura
SARS-Cov 2 este un virus apartinand familiei Coronaviridae, cu genom ARNss+, anvelopat. Se
replica in citoplasma si produce direct proteinele virale. Structura genomului include la capatul 5’
2 gene ORF, 1a si 1b, care codifica pentru proteinele nonstructurale, formand 2 polipeptide mari
clivate de o proteaza, iar la capatul 3’, genele care codifica pentru proteinele structurale.

Gene care codifica pentru proteine structurale – in str virionului

– Proteina S = spike – pe suprafata anvelopei virale;
 este structura ce det legarea de celulele tinte, in zonele unde virusul va intra in cel
infectate
 contine si epitopii dominanti (str antigenice ce vor induce sint de Ac neutralizanti,
capabili sa lege virusul si sa faca clearance viral)

2|V ir o ze e mer ge n te – Co V si VFH

  Inca nu se stie titrul protector, ci sa fie neutralizanti (cei anti-S)
– Proteina N = nucleocapsidara; in imediata vecinatate a ac nucleic; importanta – inalt
conservata si poate sa apara ca structura ce se mentine in totalitatea ei in orice infectie
virala; poate sa induca prezenta de Ac (anti-nucleocapsida), dar acestia nu sunt AC
neutralizanti; acestia ne permit sa diferentiem intre un pacient vaccinat (daca gasim in
sange doar anticorpi anti-S) si unul care a trecut prin boala (daca in sange avem si ac anti-
S si anti-N)
– Proteina E (envelope) – cu rol in asamblare, eliberare virioni, patogenie
– Proteina M (membrane) – cu rol in asamblare.
o E si M nu sunt importante in rasp imun

5-8 proteine accesorii

16 proteine nonstructurale (nsp1 la 16) non structural protein - sunt codificate de open reading
frame (ORF), fiind enzyme, cu rol in replicare; ex. nsp12, nsp14 (exoribonucleaza), nsp5 (proteaza
principala), nsp3 (proteaza papain-like).

Dupa ce s-au sintetizat proteinele incepe replicarea acidului nucleic care presupune sinteza unor
multiple spire ARN subgenomic, process realizat de o ARN polimeraza ARN-dependenta (RdRp),
pornind de la secventa complementara ARNss-. RdRp in timpul replicarii face salturi intre
diferitele portiuni de acizi nucleici pe care ii genereaza. Un astfel de process, desi predispus la a
face mutatii multiple, este tinut sub control de catre nsp14 cu rol de exoribonucleaza, ce poate
elimina mici zone cu mutatii din ARN-ul nou produs, reducand variabilitatea. Aceasta
caracteristica, a unei variabilitati totusi reduse pentru un virus ARN, a disparut odata cu aparitia
VOC (variants of concern), ca urmare a unui numar tot mai mare de cicluri replicative efectuate,
consecinta a numarului mare de infectii realizate. Aceste VOC au aparut initial in special in zonele
unde pandemia, nu a fost controlata, zone in care VOC (ex. Delta) inalt transmisibila a devenit
varianta dominanta;

3|V ir o ze e mer ge n te – Co V si VFH

Originea virusului.
Analiza genomica a aratat ca SARS CoV-2 este un betacoronavirus, distinct fata de
coronavirusurile SARS CoV si MERS CoV. Desi toate cele trei coronaviruri zoonotice au ca
rezervor liliecii, provin de la specii diferite, si s-au transmis la om printr-o gazda intermediara,
care ramane inca necunoscuta pentru SARS CoV-2. Analizele filogenetice sustin inrudirea SARS
CoV2 cu un coronavirus izolat anterior de la lilieci din provincia Yunnan (BatCoV RaTG13), fata
de care exista 96.3% similitudine genetica. Rezultatele secventierii intregului genom arata ca
SARS CoV 2 reprezinta o clada distincta fata de alte coronavirusuri SARS-like de la lilieci si nu
este un recombinant intre alte coronavirusuri umane sau animale, asa cum sugerasera studii
preliminare bazate pe analiza secventelor glicoproteinei din anvelopa virala. Analiza secventelor
nucleotidice arata inrudire mai mare cu SARS CoV (cca 765) vs MERS CoV, insa sunt diferente
semnificative mai ales in regiunea ORF 1ab si in regiunea ce codifica glicoproteina S (spike), din
anvelopa virala, la nivelul RBD, cu care se realizeaza legarea de receptorul ACE2. SARS CoV -2
are o afinitate mai mare de legare de receptorul ACE2 comparativ cu SARS CoV, aceasta fiind
atribuita unor modificari conformationale, date de achizitia a 6 noi aminoacizi in domeniul de
legare la receptor, prin selectie naturala in cursul evolutiei virusului. Aceeasi 6 aminoacizi se
regasesc si in genomul unui coronavirus izolat de la pangolin, insa datele nu sunt suficiente ca sa
sustina rolul acestuia ca gazda intermediara.

Comparatie intre RBD Sars-CoV si Sars-CoV2

4|V ir o ze e mer ge n te – Co V si VFH

Ciclu replicativ
1. Eclipsa
– Adsorbtie – presupune atasarea de receptori - ACE 2 (receptori ai enzimei de conversie a
angiotensinei 2), care se gasesc la nivelul tractului respirator, pe celule epiteliale ciliate
bronsice si pneumocite de tip 2 (care se ocupa de sinteza surfactantului), dar si
extrapulmonar - mucoasa tract respirator superior, orala, oculara, tract digestiv, renal,
endoteliu vascular - cogulopatii si afectare multiorganica). Aici se leaga proteina S si
formeaza o conformatie metastabila (aceasta fiind alcatuita din S1 - RBD - receptor binding
domain si S2 - factor de fuziune (pt ca virusul e anvelopat). Proteina S nu poate sa lege
singura ACE2, ceea ce presupune ca are nevoie de modificarile conformationale oferite de
proteaza TMPRSS2, care cliveaza proteina S (priming), expune RBD si leaga receptorul,
activand infectivitatea. Ca sa se poata face traversarea barierei de specie s-a inserat un situs
polibazic PRRAR la nivelul locului de clivare S1/S2 pe care sa actioneze furin-protein
convertaza, dar si alte furin-like proteaze, astfel determinand cresterea infectivitatii si
patogenitatii. RBD poate sa isi modif pozitia structurii UP, prin achizita de 3 glicani la
situsul de clivare - permite evitarea raspunsului imun
– Internalizare - fuziune cu S2
– Decapsidare - in citoplasma - ARNm - ribozom

2. Faza de crestere logaritmica

– Sinteza celor 2 poliproteine mari care vor fi procesate in proteine structurale sub actiunea
proteazelor. Aici poate interveni in tratament un inhibitor de proteaza principala –
PAXLOVID, cu administrare orala.
– Sinteza genomului presupune sinteza acidului nucleic sub actiunea polimerazei ARN
dependente si a complexului RTC (complex de reverstranscriptaza) care ajuta la replicarea
ARN+ subgenomic ce va asocia traducerea in proteine structurale. Aici pot interveni in
tratament inhibitorii de polimeraza - REMDESIVIR - iv + MOLNUPIRAVIR – oral (nu
da aceleasi rezultate ca primul)

3. Faza de platou
– Maturare – Asamblare – Eliberare - exocitoza

5|V ir o ze e mer ge n te – Co V si VFH

Transmitere.
Majoritatea cazurilor initiale de COVID-19 au avut legatura cu o piață locală care vindea animale
vii, carne de animale exotice si fructe de mare proaspete, ceea ce a sugerat transmiterea zoonotica
a virusului. Rezervorul este reprezentat de lilieci, insa transmiterea a implicat o gazda
intermediara, inca necunoscuta, in ciuda vehicularii multor ipoteze, insuficient demonstrate. In
prezent exista transmitere respiratorie interumana sustinuta. Transmiterea se realizeaza pe cale
respiratorie, prin picaturile lui Pfluge (picaturi mari generate de tuse stranut, vorbit precipitat, care
nu se deplaseaza pe distante >2 m) sau, mai putin eficient, prin fomite, prin contact direct cu
obiecte contaminate (de aceea dezinfectia periodica a suprafetelor cu etanol 70% sau hipoclorit de
sodiu, 0.5% este importanta). La cam 8 zile de la infectare, transmisibilitatea scade si la fel si
infectivitatea. Mai multe studii arata ca virusul poate fi transmis si de la persoane aflate in incubatie
(a carei durata medie este, conform datelor OMS, de 4-5 zile, cu limite intre 0-14 zile), cu circa 2
zile inainte de debutul simptomelor. In raportul misiunii comune OMS- China, se arata ca rata
infectiilor secundare la contactii apropiati ai cazurilor confirmate in China a variat intre 1-5%.
Unele rapoarte arata ca SARSCoV-2 poate determina infectii asimptomatice, de la care
transmiterea este posibila, dar nu cu aceeasi eficienta cu care se realizeaza in cazurile
simptomatice.

SARS CoV 2 are contagiozitatea cea mai ridicata dintre cele 3 coronavirusuri zoonotice, rata de
reproducere R0 (numarul de cazuri secundare aparute de la un caz index) fiind estimata la1.5-4.5.
Aceasta rata depinde de multi factori intre care durata eliminarii de virus infectios (din datele
actuale concentartii mai mari de virus sunt prezente in primele zile ale bolii, iar de la cazurile cu
severitate medie nu a fost evidentiata eliminarea de virus infectios dupa mai mult de 8 zile, desi
ARN viral poate ramane detectabil pe periode mai lungi, chiar dupa remisia simptomelor),
oportunitatea transmiterii (mare in cazul aglomerarii de persoane, a contactelor sociale apropiate),
susceptibilitatea individuala. Pentru diferitele VOC (Variants of Concern), rata R0 poate sa creasca
foarte mult (aprox. 5 pentru varianta Delta);

ECDC (European Center of Diseases Control) a descris VOC (variante care produc ingrijorare):
Beta, Gamma si Delta ca fiind cele mai importante pana in octombrie 2021; din noiembrie 2021
varianta circulanta este Omicron.

6|V ir o ze e mer ge n te – Co V si VFH

Atat SARS, cat si in cazul MERS au existat pacienti asa numiti "supersheeders", care au eliminat
concentratii foarte mari ale virusului, generând un numãr impresionant de cazuri secundare. Astfel
de cazuri au fost inregistrate si cursul actualei epidemii in Coreea de Sud.

La data de 28.10.2022 pandemia data de SARS CoV-2 (COVID-19) a determinat

➢ 634,7 milioane cazuri; 6,59 milioane decese in lume
➢ In Romania 3,28 milioane / 67 169 decese

Evolutia infectiei pe etape

1. Perioada de boala usoara (0-7 zile)
Simptomele cele mai frecvente sunt febra (care insa, dupa unele studii poate sa nu fie prezenta la
debutul bolii clinice, apare insa aproape intotdeauna in timpul evolutiei in 88% din cazuri) tuse,
manifestari nespecifice, constitutionale (astenie, dureri musculare), urmate cateodata de dificultati
in respiratie, asociind replicare virala inalta in prima saptamana. SpO2 > 94%

2. Boala moderata (7-14 zile)

Afectarea respiratorie sub forma pneumoniei, cu infiltrate bilaterale evidentiate radiologic,
manifestarile clinice si imagistica nu permit diferentierea etiologica. In cazurile severe se
instaleaza insuficienta respiratorie, detresa respiratorie acută (ARDS) fiind principala cauza de
mortalitate. In aceasta perioada este descris sindromul hiperinflamator generat de replicarea
virala, care poate genera o „furtuna de citokine proinflamatorii”, responsabila de leziunile tisulare
si sunt facute sugestii terapeutice pentru pacientii severi. Sindromul hiperinflamator generalizat
(“furtuna de citokine”) – poate determina agravarea progresivă până la Sindrom de Detresă
Respiratorie Acută (ARDS, cu hipoxemie severă/ mortalitate estimată 40%; raportul NLR-
(neutrophil-to-lymphocyte ratio), asociat Limfopeniei caracteristice acestei faze este predictiv pt
forme severe.

7|V ir o ze e mer ge n te – Co V si VFH

3. Afectarea severa (>14 zile)
In formele severe sunt descrie coagulopatia si sindrom tromboinflamator endothelial cu:
- Prezenta D-dimeri ++,
- Modificari cutanate- microangiopatie trombotic
- CID difuz si tromboza vase medii si mari ce provoaca disfunctii multiorganice
- Vasculopatii pulmonare, hipoxemie marcata (efectul posturii asupra oxigenarii-“prone
position”)

Rata generală a mortalității a fost de 2.33%, insa aceasta variaza mult in functie de varsta, fiind
sub 1% pana in 50 ani si 1.3% intre 50-59 ani. Ulterior mortalitatea creste: la grupa de varsta
60-69 ani este 3,6%, la cei intre 70-79 - 8% si peste 80 ani- 14.8%.

Factori genetici contribuie la evolutia spre severitate a infectiei cu SARS CoV-2, precum:
– Deficiențe în imunitatea înnăscută mediată de IFN tip I (alfa/beta)
o Variante genetice rare în 13 gene,care conferă susceptibilitate la forme severe de
pneumonie gripală) - 3.5% din cazurile severe.
o Autoanticorpi anti IFN tip I -10% din pacienții cu forme severe
– Existena unui segment genomic de cca 50 KB, regiune de 6 gene pe cromozomul 3 si
regiune pe cromozomul 9 legata de ABO, mostenit de la oamenii din Neanderthal, care
intereseaza un procent de 30% din persoanele din Asia SE , frecv<< Asia E; 8% in Europa,

Receptori celulari. SARS CoV2 utilizeaza acelasi receptor ca SARS CoV. Acesta este reprezentat
de o metalopeptidaza - ACE II (enzima de conversie a angiotensinei 2), prezenta pe celule
epiteliale din mucoasa respiratorie, caile respiratorii, celule alveolare tip II pulmonare, si pe
endoteliul vascular. Acesta metabolizeaza ATII in AT 1-7, substanta cu efect vasodilatator.
Contracarand activarea SRAA. Aceasta modificare poate sa fie afectata daca pacientul se afla sub
tratament cu inhibitori de SRAA sau ARB, insa s-a demonstrat ca pentru bolnavul CV este mai
nociva intreruperea terapiei. MERS CoV utilizeaza un receptor distinct, o dipeptidilpeptidaza -
DPP4 (CD26), care se regaseste in tractul respirator inferior, mai ales pe celulele epiteliale
alveolare, dar si in alte tesuturi, ceea ce ar explica asocierea posibila a simptomatologiei respiratorii
cu cea gastrointestinala si cu insuficienta renala acuta. Sunt studii care au arat hiperexpresia ACE2

8|V ir o ze e mer ge n te – Co V si VFH

la pacienti cu comorbiditati (obezitate, astm), infectii virale concomitente si la fumatori,
considerati a fi la risc pentru evolutia severa a bolii.

Diagnosticul infectiei SARS CoV2 se pune in prezent pe baza detectiei acidului nucleic viral prin
real time PCR in exudat nazo-faringian, lavaj brohoalveolar sau aspirat traheobronsic. Au fost
formulate si teste rapide de determinare a antigenelor virale, aprobate pentru testare, pozitive in
cazul pacientilor in perioada de contagiozitate maxima, desi cu sensibilitate si specificitate mai
mica decat Rt PCR; de asemenea exista kituri de detectie a anticorpilor si care permit evaluarea
ratelor de raspuns la vaccinare, a seroprevalentei infectiei si evidentierea infectiilor asimptomatice.

Tratamentul infectiilor cu coronavirusuri zoonotice. In prezent tratamentul aprobat cuprinde

- Remdesivir este un analog nucleotidic, inhibitor al ARN polimerazei virale, care in studii
pe modele animale a aratat o imbunatatire a functiei pulmonare si o reducere importanta
atat a incarcarii virale, cat si a leziunilor la nivel pulmonar; este administrat la om
intravenous; primul aprobat de FDA din 0ct 2020 pt adulti si copii >12 ani spitalizati
- Nirmatrelvir with Ritonavir (Paxlovid) -oral, antiviral - inhibitor de proteaza
- Molnupiravir (Lagevrio) -oral inhibitor al ARN polimerazei virale
- Bebtelovimab - IV injectie unica (anticorp monoclonal antiSARS CoV2)
- Dexametazona
- Anticorpi monoclonali anti receptor IL-6 (tocilizumab) , anti IL1beta (Anakinra),
inhibitori de semnalizare Jak 1/2 (Baricitinib)
- anticoagulante in cazul aparitiei coagulopatiei

Administrarea acestora tine cont de evolutia clinica:

- in zilele 0-7, administram Remdesivir +- Ac monoclonali anti S, Favipavir, plasma
convalescent cu titru de Ac neutralizanti +- IFN beta nebulizat
- in zilele 7-14 administram Remdesivir + Dexametazona SAU Dexametazona +
tocilizumab / Anakinra SAU Baricitinib
- >14 zile administram la cei cu comorbiditati (vasculopatii, risc crescut CID, disfunctie
multiorganica) si ACO

9|V ir o ze e mer ge n te – Co V si VFH

Recomandari de tratament pre/peri spitalizare
- Pana la internare – nu se recomanda administrarea de dexametazona sau alti
corticosteroizi
- Pacient spitalizat, dar care nu are nevoie de O2 – rendesivir + dexametazona
- Pacient spitalizat, dar care are nevoie de O2 => dexametazona + redesivie + inhib de
jak +tocilizumab
- Internarea in ATI – daca pp O2 scade ft mult

Preventie - Vaccinuri.
Vaccinurile trebuie sa treaca obligatoriu prin mai multe etape pentru a fi aprobate pentru utilizare:
dezvoltare preclinica, care presupune teste in vitro si in vivo, pe modele animale si dezvoltare
clinica si apoi trialuri clinice de faza I-III, care evalueaza eficienta imunogenitatea si siguranta
vaccinului. Post-autorizare se realizeaza o monitorizare continua a sigurantei.

Initial au fost introduse vaccinuri inactivate, bazate tot pe proteina S. Era vorba despre virusul fara
genom, doar cu structuri antigenice (proteinele), insa acestea nu dadeau imunogenitate suficienta,
aspect manifestat printr-o rata de aparitie a Ac foarte mica. Acum sunt aprobate patru tipuri de
vaccinuri impotriva SARS CoV2 bazate pe noi platforme de expresie a imunogenilor- proteina
S (spike):

2 Vaccinuri ARNm -codifica proteina S într-o forma stabilizata prefuziune

- Moderna 2 doze, 0, 28 zile
- BioNTech/Pfizer 2 doze , 0, 21 zile

2 vaccinuri bazate pe vectori adenovirali non-replicativi – inserarea unei gene care codifica
proteina S

- ChAdOx1- AstraZeneca/Universitatea Oxford/ - 2 doze

- Ad26-COVS1-Jansen Pharmaceutical Companies- 1 doza

10 | V i r o z e e m e r g e n t e – C o V s i V F H
O alta tehnologie vizeaza utilizarea de nanoparticule cu proteina S recombinanta – Novavax, care
produce SARS CoV2 completa in celule de insecte transfectate cu un baculovirus si adjuvant
saponina, 2 doze, 0, 21 zile

Obtinerea unui vaccin pe tehnologie ARNm

ARNm => Transcriptul introdus intr-o nanoparticula/un lipozom, in celula gazda => semnale ca
si cand cleula este infectata; cand ARN-ul este introdus in citoplasma (nu intra in ADN, nu intra
in nucleu) = in citoplasma se va sintetiza proteina S si va fi exprimata pe suprafata celulei
‘infectate’ => stimuli pt rezist specifica si nespecifica activati - RIU, Tic activate, inclusiv sintezele
de IFN si NK (nespecifica).

Obtinerea unui vaccin pe tehnologie vectori virali

Se utilizeaza un virus total nepatogen la om, in genomul caruia se insera gena pentru proteina S,
care se va sintetiza odata cu proteinele vectorului viral.

Masuri de sanatate publica. La ora actuala COVID 19 este declarata de OMS pandemie. Pe 30
ianuarie, OMS a declarat epidemia generata de noul coronavirus o urgenta internationala de
sanatate publica, semnaland necesitatea unui raspuns rapid coordonat international, in special
pentru a preveni acumularea de cazuri in regiunile cu resurse limitate. Acesta presupunea
supravegherea activă, depistarea precoce, izolarea și gestionarea cazurilor, identificarea contactilor
și prevenirea răspândirii infecției prin vaccinare.

Virusurile febrei hemoragice

Virusurile febrei hemoragice sunt virusuri anvelopate, apartinand familiei filoviridae, cu genom
ARNss -. Are o structura elicoidala a capsidei, virusul luand forma alungita (Filo=fir), lung si
subtire. Sunt foarte stabile in medii cu concentratie mare proteica(ex: viabile saptamani de zile in
sange – rar pt un virus -> au rata extrem de ridicata de letalitate), insa sunt sensibile la pH acid, la
tratament cu detergenti si dezinfectanti.

11 | V i r o z e e m e r g e n t e – C o V s i V F H
Trasnmisibilitatea e favorizata de:
- Boala evolueaza cu sindrom multisistemic sever
- Hemoragii cataclismice diseminate - tegumente si mucoase; sangereaza peste tot
- Asociat cu stabilitate in sange (vechi) => transm este si ea foarte usoara;

VFH Ebola

Prima data a aparut in Zair, apoi in Sudan. Toate epidemiile de Ebola au fost asociate cu un nr mic
de cazuri, dar cu mortalitate extrem de mare

Epidemii
- 2014-2016 – dezastruoasa; estul africii; zeci de mii de cazuri; 11.000 decese; o In perioada
aceea a inceput sa fie dezvoltat vaccinul; in 2018 a fost acceptat; ervevo
- 2018-2019 – epidemie in Congo, doar 3000 cazuri;

Exita mai mult de 4 tulpini de ebola

- Zair – letatlitatea cea mai mare (90%) – a produs ultimele 2 epidemii
- Sudan
- Coasta de fildes
- Reston (apparent nepatogene pt om)

Transmitere. Este un virus transmis tot de la animal – al liliecilor, transmis prin intermediul unei
gazde intermediare (mamifer) – apoi transm la om; Se poate transmite si prin contact direct cu
sange, secretii si derivate. Mentionam transmiterea pe parcursul ingrijirii bolnavilor, sau prin
contact cu cadavrele in timpul pregatirilor de inmormantare, transmiterea percutana, contactul
mucoasei bucale si conjunctivei cu picaturi infectioase, si posibil si pe care sexuala (virusul
ramanand in lichidul spermatic 3 luni de la remiterea simptomatologiei). Se considera ca se poate
transmite si prin consumul de carne de la mamiferul infectat.

12 | V i r o z e e m e r g e n t e – C o V s i V F H
Evolutie clinica. In primele cateva zile debuteaza cu febra, simptome de tract respirator, astenie,
dureri musculare etc; din ziua 10 diaree, varsaturi si mai ales hemoragii diseminate in mucoase,
afectarea rinichilor, purpura si leziunile cutaneo-mucoase; mortalitatea dupa ziua 10-11 este mare;

Profilaxie – vaccin Ervebo R, recombinant, pe baza de vector viral. Contine un virus nepatogen
pt om (virusul stomatitiei veziculare VSV– virus recombinant, patogen veterinar) ce are in
genomul sau gena pt codificarea gp EBOV (proteina imunogena si de suprafata a virusului; cea
care induce Ac neutralizanti). Strategia de vaccinare este cea in inel, derivata din strategiile
utilizate pentru eradicarea variolei, fiind si foarte eficienta pentru zonele cu securitate redusa,
economisind dozele de vaccin. Odata aparut un caz initial, vor fi apelati toti contactii imediati si
vor fi vaccinati, pana la 10 zile de la contactul infectios – restul contactilor si contactii contactilor
sunt vaccinati dupa aprox 3 saptamani; incubatia virusului este de cam 3 saptamani; daca vaccinezi
rapid toti contactii, acestia ar putea deja sa faca imunitate protectoare si se opreste aparitia cazurilor
secundare si tertiare; Titruri protectoare de Aca par dupa aproximativ 28 de zile si persista 1-2 ani.
Aceasta strategie a dat rezultate foarte bune, a doua epidemie a fost destul de redusa, vaccinul fiind
deja acceptat;

VHF Marburg

Infectie aparuta intr-un laborator din germania – laborantii s-au infectat din culturi de maimuta
verde africana (transmitere de la animal). Virusul are mortalitate spre 23%. Ulterior au aparut mici
epidemii (in mare parte in Africa)

13 | V i r o z e e m e r g e n t e – C o V s i V F H
 Paramixovirusuri noi (Henipavirusuri)

Rezervor : lilieci

Virusul Nipah (Malayezia)

- Epidemie de encefalita aparuta la fermele de porci
- Se manifesta prin cefalee, deteriorarea rapida a starii de constienta, disfunctii ale centrului
vasomotor medular
- HP : vasculita necrozanta cu formarea de sincitii, si incluzii mixte in neuroni
- Transmitere prin contact direct cu secretiile animalelor infectate sau prin consum de fructe
sau produse din fructe contaminate cu urina sau materii fecale ale liliecilor infectati

Virusul Hendra
- Simptomatologie severa respiratorie, semne de meningoencefalita
- S-au inregistrat decese
- Transmitere prin contact direct cu cai de rasa, sau prin secretii respiratorii

14 | V i r o z e e m e r g e n t e – C o V s i V F H