Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
05.09.2022
Premise Conceptuale pentru Prioritizarea Serviciului Boli Infecțioase în contextul Pandemiei COVID-19
5
6
Virusurile CoV
• Noul coronavirus sau Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2
(SARS-CoV-2) a fost pentru data identificat in decembrie 2019 in Wuhan -
China si provoaca boala numita Covid-19.
• Aceasta este o boala infectioasa acuta respiratorie cu potential evolutiv
sever, care a fost declarata pandemie de catre Organiza Mondiala a
Sanatatii (OMS) in data de 11 martie 2020.
• Inainte de descoperirea SARS-CoV-2 erau cunoscute 6 coronavirusuri
patogene pentru om, toate cu origine animala. Dintre acestea, patru au
circulatie sezoniera si provoaca infectii respiratorii superiuoare (HCoV-
229E, HKU-NL63, HCoV-OC43 si HCoV-HKUl). Celelalte doua
coronavirnsuri (S - CoV si MERS-CoV) se asociaza cu infectii respiratorii
acute severe (SARI), cu mortalitate ridicata (9 ; si respectiv 35%). 7
Structura SARS CoV2
• SARS-CoV-2 face apartine familia Coronaviridae,
fiind un beta-coronavirns, al carui genom contine un
ARN monocatenar cu polaritate pozitiva.
• Numele provine din limba latina, unde corona
inseamna coroana, ilustreaza aspectul anvelopei
virale in microscopie electronica, unde se observa
mici proiectii aciculare formate din proteina spike
(S).
• Pe langa proteina S, SARS-CoV-2 contine alte trei
proteine structurale proteina E (anvelopa), proteina
M (membranara) si proteina N (nucleocapsida),
precum si 16 proteine non-structurale (nsp1-16),
care au diverse rolurii in patogenia bolii
8
Glicoproteina S
• Rol esential in atasarea virusului la suprafata celulei
gazda, fiind compusa din 2 subunitati functionale: S1
si S2
• Sub-unitatea S1 contine domeniul N-terminal (NTD) si
domeniul de legare al receptorului (RBD), prin care isi
exercita rolul de atasare la nivelul receptorului celulei
gazda, acesta din urma fiind reprezentat de
angiotensin convertaza 2 (ACE-2), cuplu molecular cu
rol deosebit de important in infectia si patogenia bolii.
• Subunitatea S2 contine mai multe domenii, functia sa
fiind de a permite fuzionarea anvelopei virale in
membrana celulei gazda, prin schimbari
conformationale ireversibile. Situsul de scindare de la
limita dintre subunitatile S1 si S2 se numeste situs de
scindare a proteazei S1/S2. 9
Evolutia SARS CoV 2
17.06.2021 26.08.2021 07.09.2021 05.09.2022
La nivel Mondial
Cazuri înregistrate – 177 816 856 214 780 276 221 978 794 610 273 279
Decese – 3 848 945 4 427 259 4 588 888 6 503 775
R. Moldova
Cazuri înregistrate – 255 937 265 187 270 685 575 052
Decese – 6 159 6 380 6 445 11 755
10
Rezervorul natural al SARS-CoV-2
11
Calea de transmitere SARS-CoV 2
•
14
Ce este o mutație ?
• O mutație este o schimbare in materialul genetic al virusului.
• Genomul SARS-CoV-2 este un set complet de instrucțiuni genetice înscrise într-un cod care
are 30 000 de nucleotide. Cercetătorii chinezi au făcut publică secvența materialului genetic al
virusului SARS-CoV-2 pe 11 ianuarie 2020.
• Mutația genetică este o caracteristică normală in ciclul de viață al unui virus. Atunci când un
virus se multiplică în interiorul celulei infectate, se produc milioane de copii care vor infecta
mai departe alte celule ale organismului gazdă și care se vor transmite de la acea persoană la
alta. Deoarece acest proces se produce la o rată foarte crescută, riscul de apariție a "greșelilor"
de copiere - a mutațiilor - este foarte mare. Micile muțatii apar foarte frecvent, este un lucru
absolut normal.
Variantele virale
Variantele virale pot avea un impact important asupra situatiei epidemiologice, ele fiind clasificate in
functie de consecintele asupra contagiozitapi , in functie de severitatea bolii si in functie de
imunitatea specifica :
• Variante îngrijoratoare (VOC)
• Variante de interes (VOI)
• Variante de monitorizat.
Variantele apar in urma unor mutatii sufefite de catre virus, pentru a-i permite acestuia sa se
adapteze mai bine la mediu, comparativ cu virusul original. Acest proces de schimbare și selectie
asigura persistenta și evoluția virusului in natura.
Un virus care a capatat una sau mai multe mutatii este denumit varianta (cvasispecie), nefiind vorba
de tulpina. Varianta virusului SARS-CoV-2 cu substitutia D614G la nivelul genei care codifica proteina
S a apă rut la sfaritul lunii ianuarie 2020, iar pe parcursul a cateva luni a inlocuit-o pe cea identificata
initial în China, devenind forma dominanta a virusului la nivel global. Au aparut ulterior in circulatie
și alte variante noi.
16
Mutația D614G
Virusul SARS-CoV-2 a
suferit mai multe mutaţii
de la începutul pandemiei,
însă initial doar această
mutaţie, D614G, a devenit
dominantă în primele luni
de la debutul pandemiei,
fiind în mă sură să
modifice caracteristicile
tulpinii iniţiale.
17
Mutația D614G
D614G este o mutaţie a virusului SARS-CoV-2, apărută în urma unei schimbări de aminoacizi la nivelul proteinei
spike (S), pe care virusul o foloseşte pentru a intra în celulele umane
Mutaţia D614G ar fi mai contagioasă întrucât, de la apariţia acesteia - februarie 2020, în multe regiuni din lume a
devenit forma dominantă a virusului.
Practic, mutaţia schimbă aminoacidul în poziţia 614, de la D (acid aspartic) în G (glicină), tulpina virusului fiind
transformată din D614 în G614.
Pacienţii care sunt infectaţi cu forma D614G a virusului au o încărcătură virală mai mare, fapt care sugerează că forma
respectivă de virus ar putea fi mai transmisibilă
Cu toate acestea, nu există date certe care să confirme că această mutaţie face virusul mai transmisibil. mutaţia D614G
nu reprezintă un factor mai mare de risc pentru mortalitate, aşa cum o reprezintă vârsta pacientului sau prezenţa
comorbidităţilor”.
The D614G mutation in SARS-CoV-2 Spike increases transduction of multiple human cell types DOI: 10.1101/2020.06.14.151357
18
SARS CoV2. Varianta Alpha
– Varianta Alpha (501Y.Vl , linia B.1.1.7, UK, noiembrie 2020) sau
varianta britanica, care are o rată de transmitere cu aproximativ
70% mai mare comparativ cu alte va1iante aflate din circulatie. Ea
a devenit rapid varianta dominanta in Europa și in lume, avand
un impact și asupra severitatii cazurilor (risc mai mare de
spitalizare și deces), chiar și la pacienti tineri (20-60 ani).
Varainta britanica nu pare sa aibe impact asupra raspunsului
imun.
19
SARS CoV2. Varianta Beta
Varianta Beta (N501Y.V2 , linia B.1.351, Africa de Sud, decembrie
2020) sau varianta sud-africană are o rata de transmitere cu
aproximativ 50% mai mare comparativ cu alte variante aflate in
circulație în Africa de Sud. Aceasta varianta are impact asupra
severitatii cazurilor, avand un risc de 3-4 ori de spitalizare și
intemare in terapie intensiva comparativ cu tulpinile non-variante.
Exista dovezi ca această varianta are impact asupra raspunsului
imun
20
SARS CoV2. Varianta Gamma
21
SARS CoV2. Varianta Delta
Varianta Delta (double mutation variant, linia B.1.617.2, India, aprilie-mai
2021) sau varianta indiană.
A devenit la inceput varianta dominanta in UK și Portugalia , dupa care pana
in iulie 2021 a devenit varianta dominanta in majoritatea Europei. Varianta
delta este cu 40-60 % mai transmisibila fata de varianta Alpha și de 2 ori
mai transmisibila decat varianta originala Wuhan.
De asemenea se atestă impactul asupra severită ții bolii și, exista dovada
scaderii raspunsului imun umoral antiviral fata de varianta indiană .
Varianta B.1.617.2 a fost de 3 ori mai pupn susceptibila la neutralizarea prin
ser provenit de la convalescenti și de la persoane vaccinate comparativ cu
varianta WA1/2020.
22
SARS CoV2. Varianta Omicron
• Prima infecție confirmată cunoscută cu B.1.1.529 a fost de la un
specimen recoltat din Africa de Sud la 9 noiembrie 2021.
• Omicron este o variantă extrem de divergentă , cu un numă r mare de
mutații, inclusiv 26-32 de mutații în proteina spike, dintre care unele
sunt asociate cu potențialul de evadare imun umoral și cu o
transmisibilitate mai mare.
• Varianta Omicron cuprinde patru linii, inclusiv B.1.1.529, BA.1, BA.2 și
BA.3.
• Actualul val pandemic (al V-lea) este detreminat de varianta Omicron
23
Din punct de vedere patogenic, infectia cu SARS-CoV-2 poate fi
imparpta în trei stadii, care corespund fazelor clinice de
evolutie ale bolii
24
SARS CoV2. COVID 19. PATOGENIE. Stadiul 1
Sau faza asimptomatica (primele zile) in care SARS-CoV-2 se leaga la nivelul
celulelor epiteliale de la nivelul mucoasei nazale, ca urmare a interactiunii
dintre receptorul celular ACE-2 cu subunitatea S1 a proteinei virale S.
Dupa "fuziunea membranara" virusul patrunde prin endocitoza in celula
gazda, dupa care se multiplica intracelular și disemineaza la nivelul
tractului respirator, in contextul unui raspuns imun innascut limitat.
De obicei, testele RT-PCR SARS-CoV-2 efectuate din prelevate
nazofaringiene se pozitiveaza atunci cand exista replicare virala, iar
pacientii pot transmite infectia inca din acest stadiu.
25
Mecanisme de declanșare a noului
coronavirus în organism
27
CD-147 – alt receptor de atașare a SARS-CoV2
CD-147 - proteină din familia imunoglobulinilor • Proteinele ORF1ab, ORF10 și ORF3a pot
cu mai multe funcții: de exemplu, începe coordona atacul hemului în lanțul β1 al
activitarea metaloproteinazelor - proteine, care hemoglobinei și elimina fierul din
reconstruiesc substanța extracelulară în țesuturi hemoglobină , de asemenea
Se gasesc în mai multe țesuturi și celule inclusiv: glicoproteinele capsidale se pot lega de
Hemoglobulină lanțul porfirinic [29], o metanaliză a
Limfocite (unele) demonstrat că pacienții cu SARS-COVID-
Immune response 2 au o hemoglobină totală scăzută
https://doi.org/10.1111/all.14364
• Limfopenie
• Datorită faptului că celulele STEM
prezintă receptorul CD147, ele de
asemenea pot servi ca țintă în SARS-CoV-
2 28
Căile de pătrundere, activarea de răspuns
• Situsurile anterioare sunt cele mai afectate,
• Căile de pătrundere sunt – prin celulele epiteliale fiind de regulă distruse după
epiteliul respirator la nivel pă trundere
pulmonar, prin filetele olfactorii
• Infecția debutează cu activarea celulelor
care străbat lamina cribrosa sau
prin fibrele nervoase ale mecano- dendritice rezidențe în țesutul pulmonar, care
și chemo-receptorilor pulmonari ulterior vor prezenta antigenele că tre celulele T
spre nucleul tractului solitar, fapt naive circulante, care ulterior vor secreta diferite
care poate explica stopul chemokine și citokine, celulele CD8+ au tendința
respirator subit în SARS-CoV-2. de a secreta cantită ți mari de IL-6 iar cele CD4+ au
tendința de a secreta cantită ți mari de IFN-γ și
A review of the literature on neurological involvement in novel
GM-CSF (Granulocyte-Colony Stimulating Factor).
coronavirus disease- ( COVID-19 ),” vol. 20, no. 3, pp. 283–292, 2020.
29
SARS CoV2. COVID 19. PATOGENIE. Stadiul 2
• Stadiul 2 sau faza simptomatica uoara (80% dintre cazuri) reprezinta faza
replicativa virala și corespunde primei saptamani de boala. În aceasta faza,
virusul se propaga de-a lungul cailor respiratorii superioare și migreaza
catre tractul respirator inferior. Acest stadiu este corelat cu apariția
simptomelor clinice uoare, de infectie acuta de cai respiratorii superioare și
cu declanarea unui raspuns imun innascut mai robust, in care un rol major îl
au interferonul (IFN-β și IFN-γ.) și chemokina proinflamatorie CXCL-10.
• Se pare ca nivelurile crescute ale acestei proteine ar putea juca un rol decisiv
in instalarea ulterioara a sindromului de detresa respiratorie acuta (ARDS).
Majritatea pacientilor nu progreseaza dincolo de aceasta faza, deoarece
raspunsul imun este suficient pentru a opti replicarea SARS-CoV-2.
30
SARS CoV2. COVID 19. PATOGENIE. Stadiul 3
Sau faza imuna a bolii corespunde celei de-a doua saptamani de boala și se
caracterizeaza prin aparitia insuficientei respiratorii acute, cu hipoxie, care in
20% din cazuri progreseaza catre ARDS. Evolutia catre aceasta faza este marcata
de aparitia infiltratelor pulmonare, traduse radiologic prin opacitati in ,,geam
mat". SARS-CoV-2 se multiplica intens la nivelul cailor respiratorii inferioare,
unde infecteaza celulele care prezinta receptorul ACE-2, in special pneumocitele
de tip II. În unele cazuri, invazia acestora va conduce la o activare aberanta a
raspunsului imun, cu eliberarea a numeroase molecule pro-inflamatorii (IL-l, IL-6,
IL-8, IL-12, TNF-a, interferoni, CXCL-10, MCP-1, MIP-la, G-CSF, GM-CSF) cale
spre declanșarea
”Furtunii de Citokine”
31
Covid-19.”Furtuna de Citokine”
www.newswise.com/articles/media-article/732322
Comorbidită ți și condiții care pot agrava
decurgerea infecției SARS-COVID-2
• Hipertensiunea arterială Prin inducerea de leziuni endoteliale ce vor
determinată de amplificarea provoca dereglări cardiace, pulmonare și
renale, de asemenea poate induce disrupția
activită ții sistemului renină - barierei hemato-encefalice, astfel patologiile
angiotensină -aldosteron (SRAA) cerebrovasculare agravează decurgerea COVID
19
• Patologiile pulmonare (Boala
pulmonară obstructivă cronică ), în diabetul zaharat fiind prezentă o expresie
crescută de ACE2, Furină pe lâ ngă disfuncția
diabetul zaharat și vârsta celulelor CD4+ și concentrații crescute de IL-6 ,
înaintată au fost recunoscute furina fiind codificată de gena Notch1, care
ca factori de risc participa la diferențierea celelelor
36
Covid-19. Tabloul Clinic
38
Covid-19. Tablou clinic. Simptome sistemice
Simptome sistemice
Febra
Mialgii
Artralgii
Cefalee
Astenie fizica marcata
39
Covid-19. Tablou clinic. Simptome de
afectare a cailor respiratorii
Anosmie
Rinoree
Disgeuzie
Odinofagie
Disfonie
Tuse seaca +/- hemoptizii
Dureri toracice difuze
Dispnee
40
Covid-19. Tablou clinic. Simptome gastrointestinale
41
Manifestă rile clinice mai frecvent depistate
în COVID-19
• Manifestă rile clinice mai frecvent depistate în COVID-19
sunt: febra (77-95%); tusea (54-77%); fatigabilitatea (29-
50%); dificultate la respirație (20-55%); mialgii sau
artralgii (15-27%); dureri în faringe (14%); cefaleea (8-
14%); frisoane (11%); grețuri sau vomă (5-19%); diaree (3-
23%); congestie nazală (5%); hipo/anosmie, ageuzie și alte
acuze relatate la nivel de sistem nervos central și periferic
• doi: 10.1002/jmv.25757., https://doi.org/10.17305/bjbms.2020.4860
42
Febra în COVID - 19
43
Tusea și dispneea în COVID-19
• Tusea seacă , a doua ca și frecvență clinică în COVID-19, de
obicei apare la câ teva zile după febră , sau concomitent cu
ea.
• Durata tusei variază între12-23 zile.
• Dispneea poate apă rea la 5-13 zile de la debutul bolii, iar
timpul mediu de la apariția dispneei pâ nă la instalarea
respirației asistate este în medie de 10 zile (5-12.5 zile).
https://doi.org/10.1016/S0140-6736(20)30566-3.
44
Covid-19. Hipoxemia silențioasă
Hipoxemia silențioasa sau happy hipoxemia este o entitate clinica care a fost descrisa
in Covid-19
Astfel, unii pacienti cu insuficienta respiratorie acuta nu acuza dispnee, lucru care
pe de o parte sugereaza un paradox fiziopatologic, iar pe de alta parte poate intarzia
destul de mult prezentarea la medic, diagnosticul și initierea tratamentului . În
aparitia hipoxemiei silentioase ar putea fi implicat un mecanism de tip central, care
ar putea explica absenta mecanismelor compensatorii ale hipoxemiei.
Examenul obiectiv este de obicei sarac, în comparatie cu intensitatea
simptomatologiei generale, cu exceptia cazurilor de afectare a cailor respiratorii
inferioare în care pot fi decelate raluri bronice difuze (traheobronșita), raluri
crepitante sau subcrepitante bilaterale (pneumonie), mai rar frecatura pleurala.
45
Definițiile formelor COVID -19 conform severită ții
46
Definitâ țiile formelor COVID -19 conform severită ții
(2)
COVID-19 forma severă :
Pneumonie severă , adulți și adolescenți, caz suspect, probabil
sau confirmat de COVID 19, plus una din urmă toarele:
FR≥30/min; pSO2≤93% în repaus; Indicele de oxigenare –
raportul PaO2/FiO2≤300, În mod normal, indicele de oxigenare este de
aproximativ 500 ( PaO2 : FiO2 = 100 mmHg / 0,21 = 476); evoluția negativă
rapidă a desenului imagistic pulmonar în ultimele 24-48 ore cu
≥50%; scă derea progresivă a numă rul de limfocite periferice și
creșterea rapidă a acidului lactic
47
Definitâ țiile formelor COVID -19 conform severită ții
(3)
COVID 19 formă critică :
insuficiență respiratorie, șoc, insuficiență poliorganică
înaintată .
Ponderea pacienților cu COVID care au avut nevoie de îngrijiri
medicale în secțiile de terapie intensivă variază în funcție de
criteriile de internare a pacienților în clinicile respective și
oscilează între 5 - 32%
48
Repartizarea procentuală a pacienților cu
COVID 19 în funcție de severitatea bolii
49
Criterii de severitate al Infecției SARS-CoV2
50
Factori de risc pentru infecții
severe SARS - CoV2
Factorii cei mai asociați cu boala critică au fost indicii
primari: saturația cu Oxigen <88%, D-dimer> 2500,
feritina> 2500 și CRP> 200 [14].
Vâ rsta înaintată , existența comorbidită ților, NLR, niveluri
crescute de CRP, LDH și IL-6, scă derea saturației cu oxigen,
scă derea limfocitelor și numă rul de celule CD4 și CD8 sunt
factori de risc pentru infecții severe (toate p <0.05).
51
Comorbidită ți și condiții care pot agrava
decurgerea infecției SARS-COVID-2 (2)
• Persoanele cu istoric de fumat au un risc mai mare de a
dezvolta forme severe de COVID-19 (RR = 1,71; IC 95%,
1,25 pâ nă la 2,35) - ce înseamnă că pacientul fumator
prezintă riscul cu 71% mai mare comparativ cu un pacient
nefumator;
• Pacienții de sex masculin au risc mai mare să dezvolte
forme grave comparativ cu pacienții de sex feminin (RR =
1,29; IC 95%, 1,07 la 1,54);
52
Factori de risc în dezvoltarea formei severe de
COVID-19
• Oboseala și mialgia (RR = 1,17 [1,02; 1,35]). Pacienții cu
oboseală sau mialgie au un risc cu 17% mai mare de
dezvolta o forma severă a bolii COVID-19.
• S-a constatat de asemenea că febra (RR = 1,21 [0,66 la
2,22]), tusea ([1,13, [0,98 - 1,30]) și diareea (RR = 1,14 [0,93
pâ nă la 1,40]) sunt factori de risc nesemnificativi sau putin
semnificativi pentru gravitatea COVID-19.
DOI: 10.1101/2020.04.30.20086744
53
SARS CoV 2. DIAGNOSTIC POZITIV
54
Covid-19. Diagnosticul de laborator nespecific
• Diagnosticul serologic nu trebuie utilizat pentru diagnosticul fazei acute a bolii, deoarece
anticorpii sunt absenti in primele zile ale infectiei. Acest diagnostic ar trebui folosit pentru
documentarea unor complicatii tardive sau pentru diagnosticul retrospectiv al bolii Covid-
19 . Identificarea anticorpilor specifici de tip IgG sau a anticorpilor totali are acuratete mai
mare decat identificarea anticorpilor de tip IgM sau IgA.
• Pentru a diferentia anticorpii anti-S produși in urma infectiei de anticorpii anti-S produși in
urma vaccinarii trebuie cautati și anticorpii anti-nucleocapsida (anti-N), aceștia din urma
fiind un marker de trecere prin boala. Anticorpii anti-N nu apar dupa vaccinare. Performanta
testelor serologice depinde atat de metoda folosita, dar și de timpul scurs de la momentul
infectarii pana la momentul realizarii testului serologic. Astfel, la doua saptamani dupa
infectare, anticorpii lgM și IgG sunt pozitivi la 58%, respectiv 66% dintre pacientii testati.
• Detectarea anticorpilor concomitent cu un test PCR pozitiv pentru SARS-CoV2 este utila
pentru diagnosticarea sindromului inflamator multisistemic, care poate aparea dupa infectia
cu SARS CoV-2 la copii. 59
Covid-19. Radiogrfia pulmonara
60
Covid-19. Tomografia computerizată
Tomografla computerizata (CT) nativa este mult mai sensibila decât radiografia. Modificarile tipice sunt
opacitatile in „în geam mat '' asociate eventual cu leziuni de consolidare, ingroșări pleurale, îngroșari
interlobulare septate, btronhograma aerica.
Alte leziuni decrise frecvent la CT sunt:
• Opacitati ''in geam mat" asociate cu îngroșare septala (crazy paving pattern)
• Bronșiectazii
• Pleurezie
• Pericardită
• Limfadenopatie.
Anomaliile CT sunt adesea bilaterale, au distributie periferică și interesează predominent lobii inferiori.
leziunile „în geam mat'' pot fi intalnite și in alte pneumonii virale.
Radiografia și CT pulmonar sunt de cele mai multe ori normale la debutul bolii, deși uneori au fost
detectate amalii CT înaintea debutului simptomelor sau chiar anterior detectării ARN-ului viral
Anigio-CT pulmonar este indicat atunci cand se suspectează TEP asociat.
61
Covid-19. Imagini tomografice cu focare de arii „în
geam mat„ atâ t centrolobulare câ t și periferice, subpleurale
62
Covid-19 Alte examene paraclinice complementare
• ECG trebuie efectuat in toate formele severe si critice de boala, mai ales daca
pacientul are factori de risc cardiovasculari sau suspiciune de sindrom
coronarian acut, miocardită sau aritmii.
• EAB arterial este util pentru cuantificarea insuficientei respiratorii si pentru
managementul formelor severe sau critice de boala, mai ales pentru
stabilirea momentului optim pentru internarea in sectiile de terapie
intensiva.
• Ecografia cardiaca . IRM cardiac se pot efectua in cazul suspiciunii de
miocardita intrainfectioasa.
• Alte investigatii se vor efectua in functie de suspiciunea clinica, mai ales
atunci cand exista diverse complicatii
63
Covid-19. Diagnostic diferențial
• Febra acuta (sindromul infectios sistemic sau pseudogripal) ca unic simptom
presupune o lista lunga de diagnostice diferenfiale de cauza infectioasa (virale,
bacteriene, parazitare, fungice) și non-infectioase.
• In functie de tabloul clinic (IACRS, traheobronșita, pneumonie), sindromul
respirator asociat infecficței SARS-CoV-2 trebuie diferenfiat de alte boli
respiratorii virale: virusmi giipale, paragripale , virus sincitial respirator (VSR),
rinovirus, enterovirnsuri , metapneumovirusuri, adenovirusuri, alte
coronavirusuri comunitare.
• De boli respiratorii bacteriene cu: bacterii tipice și atipice: Mycoplasma
pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Coxiella burnetii, Legion pneumophila.
• La pacientul imunodeprimat suplimentar cu: Pneumocystis carinii, Nocardia sp,
Mycobacterium tuberculosis, CMV, Aspergillus sp, Candida sp.
64
Covid-19. Diagnostic diferențiat (2)
65
Covid-19. Evolutia bolii la pacientii
cu factori de risc pentru forme severe
66
Covid-19. Evolutia bolii la copii și gravide
72
Covid-19. Tratamentul formelor asimptomatice și
ușoare
Infectiile asimptomatice cu SARS-CoV-2 nu necesita spitalizare și nici tratament
medicamentos.
Formele ușoare și unele forme medii de boala se interneaza la domiciliu cu medicatie
simptomatica (antitermice. AINS, etc.).
Probabil cea mai importanta recomandare la pacientii cu factori de risc de evolutie
nefavorabilă , mai ales in contextul existentei hipoxemiei silențioase, este
(auto)monitorizarea clinica prin masurarea regulata a saturatiei periferice de oxigen
(Sp02).
Noiile molecule antivirale la astfel de pacienți – o soluție importantă în prevenirea
evoluției nefavorabile.
Agravarea suferintei pacientului impune evaluare medicala de urgenta și eventual
spitalizare.
73
Covid-19 Managementul terapeutic
Managementul terapeutic vizeaza cele doua faze principale ale evolutiei bolii, respectiv cea de
replicare virala și cea imuna.
Astfel, terapia antivirala, aduce beneficii atunci cand este administrată cat mai devreme dupa
debutul simptomatologiei, in cursul fazei de replicare virala.
Terapia imunosupresoare/antiinflamatoarie, steroidiana este recomandata in fazele ulterioare de
evolutie ale bolii, fiind contraindicate în faza initiala de replicare virala, deoarece poate stimula
replicarea virala prin imunosupresia pe care o induce.
Tratamentele utilizate in COVID19 pot fi impartite în mmatoarele categorii:
• Tratament antiviral
• Tratament antiinflamator și imunomodulator, inclusiv plasma de convalescent –efiiență mediocră
• Tratament anticoagulant
• Tratament antibiotic
• Tratament simptomatic și suportul functiilor vitale
74
Covid-19. Tratament antiviral cu Remdesevir
79
Molnupiravir
Principalul rezultat mă surat în studiu a fost procentul de persoane care au
fost spitalizate sau au murit din orice cauză în timpul celor 29 de zile de
urmă rire. Dintre cele 709 de persoane care au primit molnupiravir, 6,8%
au fost spitalizate sau au murit în această perioadă de timp, comparativ cu
9,7% dintre cele 699 de persoane care au primit un placebo. Dintre
persoanele care au primit molnupiravir, una a murit în perioada de
urmă rire, comparativ cu nouă persoane care au primit placebo. Efectele
secundare observate în studiu au inclus diaree, greață și amețeli. Siguranța
și eficacitatea molnupiravirului pentru tratamentul COVID-19 continuă să
fie evaluate. Pe baza constată rilor din studiile de reproducere la animale,
molnupiravir poate provoca vă tă mă ri fetale. Prin urmare, molnupiravir nu
este recomandat pentru utilizare în timpul sarcinii.
80
COVID -19.Terapia cu anticorpi monoclonali
Au fost aprobati de FDA pentru tratamentul Covid-19 bamlanivimab-ul și combinatia casirivimab +
evimab (Regeneron), care se administreaza intravenos, in doza unica. Ei blocheaza replicarea virala prin
acțiunea anti-proteina S a SARS-CoV-2. Administrarea lor este recomandata in primele șapte zile de la
debutul simptomelor, la cei cu forme uoare și medii de boala și care au factori de risc pentru evolutie
nefavorabila.
Anticorpii monoclonali sunt proteine fabricate în laborator care imită capacitatea sistemului imunitar de a
lupta împotriva agenților patogeni dă ună tori, cum ar fi SARS-CoV-2. Ș i, ca și alte organisme infecțioase,
SARS-CoV-2 se poate muta în timp, rezultâ nd în anumite tratamente să nu funcționeze împotriva anumitor
variante, cum ar fi omicron. Acesta este cazul acestor două tratamente, care nu au activitate și pe Omicron.
82
Covid-19. Terapia imuno-modulatoare cu Tocilizumab
83
Covid-19. Terapia imuno-modulatoare off label cu Anakinra
84
Covid-19. Terapia imuno-modulatoare cu Baricitinib
19 noiembrie 2020: Autorizație de utilizare de urgență (EUA) eliberată de FDA pentru
tratamentul bolii coronavirus suspectate sau confirmate de laborator 2019 (COVID-
19) la pacienții spitalizați cu vâ rsta ≥2 ani care necesită oxigen suplimentar, ventilație
mecanică invazivă sau oxigenare cu membrană extracorporală (ECMO) Adulți: 4 mg
per os pe zi. Durata recomandată a tratamentului este de 14 zile sau pâ nă la
externarea din spital, oricare dintre acestea survine mai întâ i; durata optimă a
tratamentului necunoscută
Din ianuarie 2022
OMS recomanda Baricitinib, pacienților cu COVID-19 sever sau critic.
Face parte dintr-o clasă de medicamente numite inhibitori ai kinazei Janus (JAK) care
suprimă suprastimularea sistemului imunitar.
OMS recomandă administrarea cu corticosteroizi.
Baricitinib este un medicament oral, utilizat în tratamentul artritei reumatoide. Oferă
o alternativă la alte medicamente pentru artrită numite blocanți ai receptorilor
85
Interleukin-6
Acțiune cu potențial de modulare / imunitate
Inhibitori IL-6
Tocilizumabul Inhibitori ai factorului de stimulare a
Sarilumab coloniilor granulocitelor-macrofage
Rituximab Anticorpi anti T
Inhibitori IL-1R Blocant al receptorilor CCR2 / CCR5
Anakinra (Receptorul chemokinei 2 (CCR2) și receptorul 5 al chemokinei
(CCR5) sunt mediatori importanți ai traficului de leucocite în
Kanakinumab procesele inflamatorii)
87
Utilizarea antibioticelor în tratamentul COVID-19 (2)
89
Organizația Națiunilor Unite, Organizația
Mondială a Sănătății și Banca Mondială
recunosc RAM (rezistența antimicrobiană)
ca un dezastru de sănătate publică și
economic care va lua aploare în viitorul
apropiat.
În 2016, economistul Marii Britanii Jim
O'Neill și echipa sa au publicat un raport în
care afirmă că, dacă nu abordăm acum cu
seriozitate problema RAM, până în anul
2050 vor muri mai multe persoane din cauza
infecțiilor rezistente la medicamente decât
din cauza cancerului.
90
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE
91