Tema 7: Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS)

1.Conținutul economic al BASS

2.Elaborarea proiectului BASS
3.Examinarea și adoptarea BASS
4.Executarea BASS
5.Controlul și darea de seamă privind execuția BASS

1.Conținutul economic al BASS. BASS reflectă constituirea, repartizarea și utilizarea fondurilor bănești
necesare ocrotiri pensionarilor, salariaților și membrilor de familie ale acestora. Conținutul său economic
derivă din structura și trăsăturile orînduirii social-economice, din necesitatea realizării cerințelor
economice, precum și din prerogativele și funcțiile statului la fiecare etapă de dezvoltare. Elaborarea și
executarea separată a BASS față de bugetul de stat constituie o realizare importantă, deoarece permite
ca resursele financiare ale acestuia să fie utilizate integral pentru ocrotirea cetățenilor, iar eventualele
excedente, rămase neutilizate, să fie reportate în anii următori. Dreptul la asigurări sociale este garantat de
către stat și se exercită în condițiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale, care are la bază
următoarele principii: -principiul unicității- potrivit căruia se organizează și se garantează sistemul public
bazat pe aceleași norme de drept; -principiul egalității- presupune un tratament nediscriminatoriu în ceea
ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -principiul solidarității sociale- participanții la
sistemul public își asumă reciproc și conștient obligații și beneficiază de dreptul pentru prevenirea,
limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege; -principiul obligativității- conform căruia,
persoanele fizice și juridice au obligația conform legii de a participa la sistemul public, drepturile de
asigurări sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligației; -principiul contributitivității- fondul de
asigurări se constituie pe baza contribuțiilor din partea persoanelor fizice și juridice, participante la
sistemul public; -principiul repartiției- fondului de asigurări sociale realizate se redistribuie pentru plata
obligațiilor ce revin sistemului public; -principiul autonomiei- sistemul public se administrează de sine
stătător în condițiile legii. Legea 181. Art. 3: Buget al asigurărilor sociale de stat – totalitate a
veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare  destinate pentru realizarea funcţiilor şi
gestionarea sistemului public de asigurări sociale. BASS este planul financiar anual care reflecta
constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor bănești necesare pentru ocrotirea pensionarilor,
salariaților și a membrilor familiei lor. Conținutul sau economic derivă din structura și trăsăturile
orânduirii social – economice din necesitatea realizării cerințelor legilor economice precum și din
prerogativa și funcțiile statului . Pîna la adoptarea Constituției BASS era parte componenta a bugetului de
stat constituind un capitol distinct în acest buget. Ca urmare orice surplus semnificativ al BASS era
folosit pentru finanțarea altor cerințe bugetare, iar in acele cazuri când BASS prezenta un deficit acesta
era finanțat prin transfer din alte capitole ale bugetului de stat. După adoptarea constituției si a altor acte
normative acest buget se întocmește distinct fata de bugetul de stat, se aproba de parlament odată cu
acesta astfel dobândind autonomie. Elaborarea si executarea separată a BASS față de bugetul de stat
constituie o realizare importanta deoarece permite ca resursele să fie repartizate integral pentru
ocrotirea cetățenilor iar eventualele incidente sa se raporteze pentru anii următori. Veniturile și
cheltuielile BASS - Conform art. 11 Legea 489, veniturile BASS provin din: contribuții de asigurări
sociale (angajatorul 23%, salariatul- 6%); dobînzi; majorări pentru plata cu întîrziere a contribuțiilor; alte
venituri. Conform prevederilor art. 12 Legea 489, cheltuielile BASS acoperă: contravaloarea prestațiilor
de asigurări din sistemul public; cheltuieli aferente organizării și funcționării sistemului public; cheltuieli
aferente finanțării unor investiții proprii; alte cheltuieli prevăzute de legislație.

2.Elaborarea proiectului BASS. Anul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Astfel,
anual, în conformitate cu calendarul bugetar, Guvernul aprobă cadrul bugetar pe termen mediu şi îl
prezintă spre informare Parlamentului. Cadrul bugetar pe termen mediu se elaborează de către Ministerul
Finanţelor, în comun cu alte autorităţi publice responsabile, anume aici apare Casa Națională de
Asigurări Sociale, care în baza Statutului aprobat prin HG. nr. 937/2014 are următoarele atribuții la
etapa elaborării bugetului: elaborarea şi prezentarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei
Sociale prognozei bugetului asigurărilor sociale de stat şi altor informaţii necesare pentru elaborarea
cadrului bugetar pe termen mediu; elaborarea şi prezentarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei
Sociale a proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv şi, în caz de necesitate, a
propunerilor de rectificare a acestuia, precum şi furnizarea informaţiilor necesare pentru fundamentarea
acestora; participarea la procesul de promovare a proiectului legii anuale a bugetului asigurărilor sociale
de stat în cadrul examinării şi avizării de către ministerele interesate şi partenerii sociali, precum şi la
consultările cu Ministerul Finanţelor; prezentarea Ministerului Finanţelor a estimărilor/calculelor privind
transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat. CIRCULARA PRIVIND
ELABORAREA BASS. Anual, în conformitate cu calendarul bugetar, APC de specialitate în
domeniul protecţiei sociale, elaborează circulara privind elaborarea proiectului BASS pe anul viitor şi
o remite CNAS şi altor autorităţi/instituţii publice interesate. La elaborarea acestui document APC de
specialitate în domeniul protecţiei sociale se ghidează de prevederile CBTM, circularei Ministerului
Finanţelor privind elaborarea proiectului bugetului de stat şi de metodologia prevăzută în prezentul
Set. Ca conţinut, circulara privind elaborarea proiectului BASS include: a) dispoziţii generale, care
oferă referinţa la cadrul legal şi normativ în ce priveşte procesul de elaborare a BASS, precum şi
termenele limită pentru luarea deciziilor şi realizarea schimbului de informaţii dintre APC de
specialitate în domeniul protecţiei sociale şi alte autorităţi/instituţii publice interesate; b) prognoza
principalilor indicatori macroeconomici pe termen mediu; c) obiectivele politicii fiscale privind
contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii; d) sumarul priorităţilor de politici în domeniul
protecţiei sociale şi impactul acestora asupra BASS (în conformitate cu strategia de cheltuieli în
domeniul protecţiei sociale); e) particularităţi specifice şi cerinţe adiţionale cu privire la elaborarea
şi prezentarea proiectului BASS. FORMATUL PROIECTULUI LEGII BASS. Proiectul de lege a BASS
pe anul viitor include reglementări specifice de gestionare a BASS în anul bugetar respectiv şi, în
special, cuprinde: a) reglementari cu privire la aprobarea principalilor indicatori ai BASS –
veniturile, cheltuielile şi soldul bugetar; b) reglementări specifice cu privire la calcularea şi plata
contribuţiilor de asigurări sociale de către diferite categorii de contribuabili; c) reglementări specifice
cu privire la mărimea, tipurile şi modul de gestionare a unor prestaţii sociale; d) anexe la lege, care
oferă detalii cu privire la structura veniturilor şi programelor de cheltuieli, condiţiile de calculare şi
de transferare a contribuţiilor de asigurare socială, etc. În anexe poate fi prezentată atît informaţie
financiară, cît şi non-financiară, care necesită aprobarea prin legea anuală a BASS;

3.Examinarea și adoptarea BASS. Adoptarea bugetului de stat de către Parlament în multe state este
reglementată prin dispoziţii specifice în sensul că implică o anumită procedură de examinare de către
comisii financiar-bugetare a cuprinsului bugetului anual. Parlamentul examinează şi adoptă legea
bugetului asigurărilor sociale de stat (preferabil împreună cu legea bugetului de stat) pe anul respectiv în
termenul prevăzut de calendarul bugetar (1 decembrie) Responsabilă de examinarea proiectelor legilor
bugetare anuale în Parlament este comisia permanentă a Parlamentului în domeniul bugetului şi finanţelor
(Comisia Economie, buget și finanțe). Legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi:
prima lectură: se audiază raportul privind proiectul bugetului, se examinează şi se aprobă indicatorii
generali ai bugetului (veniturile, cheltuielile şi soldul bugetului); a doua lectură: proiectul legii se
examinează şi se votează pe articole sau, după caz, în ansamblu. La etapa dată, CNAS deja nu mai este
subiect în a cărui competență să intre adoptarea BASS, urmând să revenim la această autoritate deja la
executarea bugetului. Parlamentul examinează și adoptă legea bugetului de stat pe anul respectiv în
termenul prevăzut de calendarul bugetar. Acest termen este data de 1 decembrie. Responsabilă de
examinarea proiectului legii bugetare în Parlament este Comisia permanentă a Parlamentului în domeniul
bugetului și a finanțelor. Legile bugetare anuale se examinează și se adoptă în 2 lecturi. În prima lectură
se audiază raportul privind proiectul bugetului, se examinează și se aprobă indicatorii generali ai
bugetului (veniturile, cheltuielile și soldul bugetului). În lectura a doua, proiectul legii se examinează și
se votează pe articole sau, după caz, în ansamblu. Un ultim aspect îl rezervăm situației în care organul
legislativ nu reușește să dezbată și să voteze legea bugetară în termeni legali. În teoria și practica
finanțelor publice s-au conturat 2 metode: cea a aprobării a unor douăsprezecimi bugetare provizorii și
cea a încredințării Guvernului să conducă execuția bugetară conform cifrei de venituri și cheltuieli din
anul precedent. Douăsprezecimi (1/12) bugetare provizorii sunt bugete ale căror venituri și cheltuieli
reprezintă a 12-a parte din cele prevăzute și propuse prin legea bugetară ce nu a putut fi votată în termen
legal. Sunt bugete ce se examinează în comisiile bugetare, se aprobă de Parlament și pun în executare
potrivit necesității de continuitate a executării bugetului de stat. În RM se aplică metoda încredințării
Guvernului să conducă execuția bugetară conform cifrei de venituri și cheltuieli din anul precedent- art.
131 (3) Constituția RM și art. 57 din Legea 181. Articolul 57. Bugetul provizoriu (1) Dacă legea/decizia
bugetară anuală nu este adoptată cu cel puţin trei zile înainte de expirarea anului bugetar, administratorul
de buget emite dispoziţia privind aplicarea bugetului provizoriu. (2) Bugetul provizoriu se formează şi se
execută în corespundere cu prevederile legii/deciziei bugetare din anul precedent, luînd în considerare
modificările operate pe parcursul anului şi ţinînd cont de următoarele particularităţi: a) excluderea sau
reducerea volumului programelor de cheltuieli finalizate sau care urmează a fi finalizate în anul bugetar
curent; b) stabilirea soldului bugetului la un nivel ce nu va depăşi valoarea acestuia aprobată în buget pe
anul precedent; c) aprobarea volumului transferurilor la nivelul celor prevăzute în bugetul de la care se
efectuează aceste transferuri. (3) În perioada aplicării bugetului provizoriu nu se permite efectuarea
cheltuielilor pentru acţiuni sau măsuri noi comparativ cu anul precedent. (4) Finanţarea cheltuielilor
bugetului provizoriu se efectuează cu respectarea procedurilor generale privind executarea bugetului.
Excepţie fac cheltuielile legate de serviciul datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale, care
se efectuează în conformitate cu angajamentele asumate. (5) Valabilitatea bugetului provizoriu încetează
odată cu punerea în aplicare a legilor/deciziilor bugetare anuale. (6) Toate operaţiunile efectuate în contul
bugetului provizoriu se transferă în contul bugetului adoptat pe anul curent.

4.Executarea BASS. Executarea bugetului de stat adoptat de Parlament, prin legea bugetară anuală,
presupune, realizarea veniturilor bugetare stabilite pentru anul în curs şi efectuarea cheltuielilor
bugetare pentru aceeaşi perioadă. Datorită faptului că Casa Naţională are misiunea de a asigura
funcţionarea unui serviciu durabil de asigurări sociale, necesar societăţii, care în limita mijloacelor
bugetului asigurărilor sociale de stat aprobat anual, garantează protecţia socială a participanţilor la
sistemul public de asigurări sociale. La etapa finală, adică în cadrul executării bugetului de asigurări
sociale de stat atribuțiile CNAS sunt următoarele: monitorizarea şi analiza executării bugetului
asigurărilor sociale de stat, cu întocmirea şi prezentarea Ministerului Finanţelor şi Ministerului
Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale a rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale privind executarea
acestuia în volumul şi termenele stabilite de Ministerul Finanţelor; întocmirea raportului anual privind
executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, coordonarea acestuia cu Ministerul Sănătății, Muncii
și Protecţiei Sociale , Ministerul Finanţelor, prezentarea, în termenele stabilite, Guvernului spre
examinare şi aprobare, precum şi asigurarea publicării acestuia; prezentarea informaţiilor privind
executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru autorităţile publice centrale, partenerii sociali şi
organismele internaţionale; Procedura execuției bugetare cuprinde următoarele etape: 1.repartizarea
trimestrială; 2.execuția părții de venituri a bugetului; 3.execuția de casă a bugetului; 4.execuția părții de
cheltuieli a bugetului. Repartizarea trimestrială- art. 59 Legea 181 Articolul 59. Prognozele
trimestriale şi monitorizarea indicatorilor bugetari (1) În termen de o lună de la începutul anului bugetar,
Ministerul Finanţelor elaborează şi aprobă prognoze trimestriale ale veniturilor, cheltuielilor şi soldului
bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia. (2) Pe parcursul anului bugetar, Ministerul
Finanţelor monitorizează executarea bugetelor în raport cu prognozele trimestriale prevăzute la alin. (1) şi
întreprinde măsuri în vederea respectării nivelului aprobat al soldului bugetar. Execuția părții de
venituri a bugetului- realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat este supusă cerințelor de
legalitate. Vezi! Art. 65 Legea 181- colectarea veniturilor și a altor încasări, aprobate ăn bugetele
componente ale bugetului public național, se asigură de către administratorii de venituri, stabiliți prin
actele normative care instituie aceste venituri. În cazul în care legislația nu prevede acești administratori,
Ministerul Finanțelor va desemna pe cei care vor fi responsabili de acest sector. La colectarea
veniturilor sînt necesare o serie de acte și operațiuni. Identificarea veniturilor și bunurilor impozabile
și taxabile și stabilirea obligațiilor față de bugetul de stat. Aceasta are loc prin următoarele metode:
-calcularea obligațiilor bugetare datorate de către subiectele plătitoare (persoanele juridice (debit, credit,
instituțiile publice)); -calcularea și reținerea obligațiilor bugetare de către terțul plătitor pentru anumite
venituri provenite sau datorate de persoanele fizice (contabilitatea întreprinderilor pentru salariați);
-calcularea obligațiilor bugetare de către organele fiscale teritoriale (impozitul pentru bunurilor
imobiliare). Încasarea veniturilor bugetare realizată în urma plății de către subiectele plătitoare a sumelor
datorate bugetului de stat. Încasarea se realizează prin: plățile prin virament (persoanele juridice-
transferul prin intermediul instituțiilor bancare); plățile în numerar (utilizată, de regulă, de către
persoanele fizice); plati electronice. Urmărirea colectării veniturilor bugetare care cuprinde o serie de
măsuri inițiate de organele fiscale și bancare în vederea asigurării integrale și la termenele prevăzute a
tuturor sumelor datorate bugetului de stat. Toate plățile calculate, dar netransferate la bugetele
componente ale bugetului public național pînă la data încheierii anului bugetar se încasează în contul
bugetelor respective pe anul viitor. Executarea de casă- conform prevederilor art. 63 Legea 181,
încasările bugetelor componente ale bugetului public național și plățile bugetului de stat și ale bugetelor
locale se efectuează prin sistemul trezorerial, conform metodei de casă. Evidența încasărilor și plăților
bugetare prin sistemul trezorerial se asigură prin conturile trezorireale, bazate pe clasificația bugetară și
pe planul de conturi contabile.Ministerul Finanțelor, CNAS, CNAM, pot angaja bănci comerciale care
activează pe teritoriul RM pentru efectuarea unor operațiuni ce țin de executarea de casă a bugetelor.
Procedura de selectare a băncilor comerciale pentru efectuarea operațiunilor ce țin de executarea de casă a
bugetelor se face o dată la 3 ani în conformitate cu legislația privind achizițiile publice. Execuția părții de
cheltuieli- conform prevederilor art. 67 din Legea 181- în procesul executării bugetelor,
autoritățile/instituțiile bugetare efectuează plăți în limitele alocațiilor bugetare aprobate și în conformitate
cu prognozele de lichidități ale bugetelor. Finanțarea cheltuielilor se efectuează pe măsura încasărilor
mijloacelor bănești la conturile bugetului, cu respectarea următoarelor priorități: 1.onorarea
angajamentelor de deservire a datoriilor de stat sau datoriilor UAT; 2.cheltuielile de personal, de achitare
a burselor, a pensiilor, a indemnizațiilor, compensațiilor, a alocațiilor și ajutoarelor sociale; 3.cheltuielile
pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor de persoane care, conform legislației,
Guvernul are calitatea de asigurat; 4.cheltuieli pentru resurse termo-energetice; 5.cheltuieli din fondul de
urgență. De vaz. Art 68-69. Sunt prevăzute separat plățile în baza titlurilor executorii doar după ce devine
irevocabilă.Dacă crește deficitul bugetar, autoritățile publice pe parcursul anului bugetar pot bloca
anumite cheltuieli. În ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operațiuni de încasări și plăți
bugetare, ci doar operațiuni interne și de încheiere a anului bugetar. La data încheierii anului bugetar,
alocațiile bugetare nevalorificate se închid, cu excepția soldurilor proiectelor finanțate din surse externe.
Soldurile de mijloace bugetare/bănești din conturile bugetelor respective, înregistrate la data încheierii
anului bugetar, sunt tranzitorii pe anul bugetar următor și sunt accesibile spre utilizare la acoperirea
deficitului în limitele prevăzute de legile/deciziile bugetare anuale.

5.Controlul și darea de seamă privind execuția BASS. Execuția bugetului anual de stat este îndrumată și
controlată cu ajutorul evidenței contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei
naționale. Evidența contabilă în sistemul bugetar se organizează în baza legii contabilității și în
conformitate cu planul de conturi contabile și cu metodologia elaborată și aprobată de către Ministerul
Finanțelor. Evidența contabilă este menită să înregistreze, în principal, datele privind veniturile și
cheltuielile bugetelor tuturor întreprinderilor și instituțiilor publice finanțate din bugetul de stat, precum și
operațiunile de trezorierie ale execuției acestui buget. Execuția bugetului public național presupune, la
fel, că realizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor să se facă sub controlul anumitor autorități publice,
cu responsabilități în activitatea bugetară: 1.Parlamentul RM, care, conform art. 66 lit. h) din Legea 181,
efectuează controlul politic prin chemarea în Parlament a executivului pentru darea de seamă cu privire la
buget, în chemarea în cadrul comisiilor parlamentare etc.; 2.Curtea de Conturi- efectuează auditul public
extern. Art. 79 Legea 181; art. 133 Constituție. Legea Curții de Conturi; 3.Ministerul Finanțelor (Inspecția
Financiară, care efectuează inspectarea financiară. Vezi! Art. 78 Legea 181. Articolul 79. Auditul public
extern Modul de formare, gestionare şi utilizare a resurselor bugetului public naţional, precum şi de
administrare a patrimoniului public, se supune auditului public extern în conformitate cu legislaţia.  În
conformitate cu prevederile art. 72 Legea 181, Ministerul Finanțelor, CNAS, CNAM, întocmesc și
publică lunar rapoarte privind execuția bugetelor pe care le administrează. Autoritățile executive locale
întocmesc și publică rapoartele în conformitate cu Legea. Raportul privind executarea bugetului public
național se întocmește și se publică tot lunar de către Ministerul Finanțelor. Guvernul prezintă
Parlamentului raportul semianual privind executarea bugetului public național. Rapoartele anuale privind
executarea bugetelor anuale se întocmesc de administratorii bugetelor respective și se prezintă
Guvernului, iar ulterior, Parlamentului, în termenele prevăzute de calendarul bugetar (01.06). Rapoartele
anuale privind executarea bugetelor respective se prezintă în format comparabil cu formatul bugetelor
aprobate și cuprind: - caracteristicile cadrului macroeconomic pe anul respectiv; - dinamica și tendința
indicatorilor în comparație cu anii precedenți; -evaluarea implementării măsurilor de politici bugetar-
fiscale în raport cu asumările prevăzute în buget, precum și explicații pentru eventualele abateri; - nivelul
de executare a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare în raport cu indicatorii planificați, cu
executarea din anul precedent și cu explicarea cauzelor devierii; -explicații la modificările bugetare
efectuate pe parcursul anului; -nivelul datoriei de stat al datoriei UAT în raport cu limitele stabilite;
-nivelul de realizare al performanței în cadrul programelor; - alte informații relevante. După aprobarea de
către Parlament, rapoartele anuale se publică în modul și în termenul stabilit de legislație. Relaţiile între
bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează prin: a) transferuri cu destinaţie
specială, destinate pentru acordarea prestaţiilor de protecţie socială şi altor cheltuieli aferente, care
potrivit legislaţiei în vigoare, se suportă de la bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor
sociale de stat; b) transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienţei veniturilor bugetului
asigurărilor sociale de stat, în cazul în care resursele bugetului asigurărilor sociale de stat nu acoperă
cheltuielile acestuia. Volumul transferurilor cu destinaţie specială se estimează reieşind din
prevederile legislaţiei în vigoare privind tipurile şi mărimea prestaţiilor sociale, care potrivit legislaţiei se
finanţează din bugetul de stat prin intermediul BASS şi numărul beneficiarilor de astfel de prestaţii
estimat pentru perioada respectivă. Volumul transferurilor pentru acoperirea insuficienţei veniturilor
BASS se calculează ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile BASS estimate pentru perioada
respectivă.