„ APROB”

Şef SFP al DRU al IGP

loc-colonel de poliţie
Sergiu STARODUB
„____”_________2017

PLAN-CONSPECT
la desfăşurarea şedinţelor la Pregătirea generală

Tema: Reglementări specifice ale conduitei funcţionarului

public/poliţistului (Statutul disciplinar al poliţistului, aprobat prin HG
nr. 502 din 09.07.2013). Norme de etică şi deontologie profesională
(Codul de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr.481 din 10 mai 2006)

SCOPUL : familiarizarea efectivului cu Reglementări specifice ale conduitei

poliţistului.

TIMPUL : 1 oră

LOCUL : Sala de şedinţe a IP Bălţi

METODA : Prelegere
Bibliografie: HG nr. 502 din 09.07.2013 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al
poliţistului; Legea nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită a funcţionarului
public; HG nr. 481 din 10.05.2006.

Responsabil:
Specialist pentru formarea profesională
al Secţiei resurse umane al IP Bălţi al IGP
căpitan de poliţie Roman GOROBCIC
MERSUL LECŢIEI:
 Problema de studiu №1: Reglementări specifice ale conduitei funcţionarului public.

În exercitarea funcţiei publice, funcţionarul public se călăuzeşte de următoarele

principii:
a) legalitate;
b) imparţialitate;
c) independenţă Republicii Moldova, legislaţia în vigoare ;
d) profesionalism;
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, funcţionarul public este obligat să
respecte Constituţia şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Funcţionarul public care consideră că i se cere sau că este forţat să acţioneze
ilegal sau în contradicţie cu normele de conduită va comunica acest fapt conducătorilor
săi.
Imparţialitatea
Funcţionarul public este obligat să ia decizii şi să întreprindă acţiuni în mod
imparţial, nediscriminatoriu şi echitabil, fără a acorda prioritate unor persoane sau
grupuri în funcţie de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie,
apartenenţă politică, avere sau origine socială.
Funcţionarul public trebuie să aibă un comportament bazat pe respect, exigenţă,
corectitudine şi amabilitate în relaţiile sale cu publicul, precum şi în relaţiile cu
conducătorii, colegii şi subordonaţii.
Funcţionarul public nu trebuie să determine persoanele fizice sau juridice,
inclusive alţi funcţionari publici, să adopte comportamente ilegale, folosinduse de
poziţia sa oficială.
Independenţa
Apartenenţa politică a funcţionarului public nu trebuie să influenţeze
comportamentul şi deciziile acestuia, precum şi politicile, deciziile şi acţiunile
autorităţilor publice.
În exercitarea funcţiei publice, funcţionarului public îi este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice şi a
altor organizaţii social politice;
b) să folosească resursele administrative pentru susţinerea concurenţilor electorali;
c) să afişeze, în incinta autorităţilor publice, însemne sau obiecte inscripţionate cu sigla
sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora;
d) să facă propagandă în favoarea oricărui partid;
e) să creeze sau să contribuie la crearea unor subdiviziuni ale partidelor politice în
cadrulautorităţilor publice.
Profesionalismul
Funcţionarul public are obligaţia săşi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu
responsabilitate, competenţă, eficienţă, promptitudine şi corectitudine.
Funcţionarul public este responsabil pentru îndeplinirea atribuţiilor sale de
serviciu faţă
de conducătorul său nemijlocit, faţă de conducătorul ierarhic superior şi faţă de
autoritatea publică.
 Loialitatea
Funcţionarul public este obligat să servească cu bunăcredinţă autoritatea publică în
care activează, precum şi interesele legitime ale cetăţenilor.
Funcţionarul public are obligaţia să se abţină de la orice act sau faptă care poate
prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale autorităţii publice.

Problema de studiu №2: Normele de conduită a funcţionarului public

Funcţionarul public, potrivit atribuţiilor ce îi revin şi conform legislaţiei privind

accesul la informaţie, este obligat:
a) să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor
de interes public;
b) să asigure accesul liber la informaţie;
c) să respecte termenele prevăzute de lege privind furnizarea informaţiei.
Funcţionarul public este obligat să respecte limitările accesului la informaţie, în
condiţiile legii, în scopul protejării informaţiei confidenţiale, a vieţii private a
persoanelor şi a securităţii naţionale, precum şi să asigure protecţia informaţiilor
deţinute faţă de accesul, modificarea sau distrugerea lor nesancţionate.
Comunicarea cu mijloacele de informare în masă în numele autorităţii publice
este realizată numai de către funcţionarul public abilitat cu acest drept.

Cadouri şi alte avantaje

Funcţionarului public îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii,
favoruri,invitaţii sau orice alt avantaj, destinate personal acestuia sau familiei sale, ca
excepţie celoroferite din politeţe sau primite cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi a
căror valoare nu depăşeşte limitele stabilite de Guvern.
Cadourile a căror valoare depăşeşte limitele stabilite se transmit în gestiunea
autorităţii publice respective şi se înscriu întrun registru special, ţinut de fiecare
autoritate publică,
informaţia din acesta fiind publică. În cazul în care funcţionarul public achită
contravaloarea bunului primit în calitate de cadou, acesta îl poate păstra, cu menţiunea
despre acest fapt în registru contra semnătură.
Dacă funcţionarului public i se propune un cadou, serviciu, favor, invitaţie sau
orice alt
avantaj necuvenit, el trebuie să ia măsurile necesare pentru aşi asigura protecţia:
a) să refuze avantajul necuvenit; acesta nu trebuie acceptat pentru a fi folosit ca
probă;
b) să se asigure cu martori, inclusiv dintre colegii de serviciu;
c) să înscrie detaliat aceste acţiuni întrun registru special;
d) să raporteze imediat această tentativă autorităţilor competente;
e) să-şi desfăşoare activitatea corespunzător, în special cea pentru care i sa oferit
avantajul
necuvenit.
Conflictul de interese
Funcţionarul public este obligat să evite conflictul de interese.
Orice conflict de interese declarat de către un candidat la funcţia publică trebuie
să fie aplanat pînă la numirea sa în funcţie.
 Procedura privind declararea şi soluţionarea conflictelor de interese este
reglementată de legislaţia cu privire la conflictul de interese.
Obligaţiile funcţionarului public cu funcţie de conducere
Funcţionarul public cu funcţie de conducere are obligaţia să promoveze
normele de
conduită şi să asigure respectarea acestora de către funcţionarii publici din subordine.
În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarul
public areobligaţia:
a) să asigure egalitatea de şanse şi tratament în ceea ce priveşte cariera
funcţionarilor publici din subordine;
b) să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei
profesionale pentru personalul din subordine, în cazul în care propune sau aprobă
promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordă stimulente materiale
sau morale, excluzînd orice formă de favoritism sau discriminare;
c) să evite criteriile discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme
cu normele de conduită prevăzute de Cod în accesul sau promovarea în funcţia publică;
d) să întreprindă acţiunile necesare pentru prevenirea corupţiei în rîndul
funcţionarilor publici din subordine, precum şi să poarte răspundere pentru eşecurile
survenite ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a acţiunilor în cauză.
e) să asigure aplicarea măsurilor de protecţie stabilite de lege pentru funcţionarul
public care informează cu bunăcredinţă despre comiterea actelor de corupţie şi a celor
conexe corupţiei, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea
regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor
legale privind conflictul de interese.

D/F Etica este ansamblul regulilor de conduită împărtăşite de o comunitate

anumită.
Etica este o teorie asupra moralei. Un demers etic înseamnă să reflectăm asupra
principiilor generale şi să judecăm din perspectiva acestor principii ce ar trebui să
facă o persoană, inclusiv noi înşine, într-o situaţie particulară.
Rolul eticii este să ajute oamenii şi instituţiile să decidă ce este mai bine să facă,
pe ce criterii să aleagă şi care le sunt motivaţiile morale în acţiunile lor.
D/F Deontologia este doctrina referitoare la normele de conduită şi obligaţiile
etice ale unei Profesii.
Ea este o parte a eticii care se ocupă cu studiul normelor şi obligaţiilor specifice
unei activităţi profesionale.
Deontologia profesională specifică domeniului ordinii şi siguranţei publice
cuprinde totalitatea regulilor şi uzanţelor care ghidează relaţiile dintre lucrători ori
dintre aceştia şi cetăţeni.
D/F Conduită-fel de a se purta, comportare, manieră.
Ceea ce individualizează profesiile din domeniul ordinii şi siguranţei publice
este, în special, climatul specific de moralitate. Respectul pentru ordine şi lege,
precum şi impunerea respectării acestora, nu pot fi realizate decât cu angajaţi care
au un comportament fără reproş.
 În acest sens, pentru a fi în măsură să ofere populaţiei servicii corespunzătoare,
se recomandă ca lucrătorii să cunoască, să înţeleagă şi să respecte principiile
fundamentale care trebuie să le guverneze conduita profesională.

Conduita profesională a poliţistului se bazează pe următoarele principii:

a) legalitatea - presupune că, în toate acţiunile lor, angajaţii poliţiei sînt obligaţi să
respecte cu stricteţe legea, drepturile, libertăţile constituţionale şi fundamentale ale
persoanei, în corespundere cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale,
Constituţia Republicii Moldova, alte acte legislative şi normative în vigoare;
b) egalitatea, imparţialitatea şi nediscriminarea - presupune că, în îndeplinirea
atribuţiilor profesionale, poliţistul aplică tratamente egale tuturor persoanelor, luînd
aceleaşi măsuri pentru situaţii similare de încălcare a normelor protejate de lege, fără a fi
influenţat de considerente etnice, de naţionalitate, rasă, religie, opinie politică sau de
orice altă opinie, vîrstă, sex, orientare sexuală, avere, origine naţională, socială sau
decurgînd din orice altă situaţie;
c) transparenţa - constă în deschiderea pe care poliţistul trebuie să o manifeste faţă
de societate, în limitele stabilite de reglementările poliţieneşti;
d) capacitatea şi datoria de exprimare - reprezintă flexibilitatea poliţistului în
analizarea situaţiilor profesionale cu care se confruntă şi exprimarea punctului de vedere,
potrivit pregătirii şi experienţei sale, pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficacităţii
serviciului poliţienesc;
e) disponibilitatea - presupune intervenţia poliţistului în orice situaţie în care ia
cunoştinţă de atingerea adusă vreuneia dintre valorile apărate de lege, indiferent de
momentul constatării acesteia, capacitatea de a asculta şi de a rezolva problemele celor
aflaţi în dificultate ori de a îndruma către alte autorităţi cazurile care se situează în afara
competenţei ori atribuţiilor sale;
f) prioritatea interesului public - presupune că pentru îndeplinirea atribuţiilor
funcţionale poliţistul acordă prioritate realizării serviciului în folosul comunităţii;
g) profesionalismul - presupune aplicarea corectă şi responsabilă a cunoştinţelor
teoretice şi a deprinderilor practice pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu;
h) confidenţialitatea - determină obligaţia poliţistului de a garanta securitatea datelor
şi informaţiilor obţinute în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege;
i) respectul - se manifestă prin consideraţia pe care poliţistul o acordă persoanelor,
colegilor, superiorilor, subordonaţilor, drepturilor şi libertăţilor acestora, instituţiilor,
legilor, valorilor sociale, normelor etice şi deontologice;
j) integritatea morală - presupune adoptarea unui comportament conform normelor
etice acceptate şi practicate în societate;
k) independenţa operaţională - constă în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor
potrivit competenţelor stabilite pentru nivelul ierarhic pe care îl ocupă în cadrul poliţiei,
fără amestecul nemotivat al altor poliţişti, persoane sau autorităţi;
l) loialitatea - se exprimă prin ataşamentul fată de instituţie şi valorile promovate de
aceasta, adeziunea conştientă manifestată de către poliţist, din proprie iniţiativă, faţă de
obiectivele instituţiei, respectul faţă de ierarhia instituţiei, onestitate în relaţiile
interpersonale, respectul faţă de adevăr şi dreptate, conştiinciozitate în îndeplinirea
atribuţiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea confidenţialităţii în serviciu.
 LEGE Nr. 25 din  22.02.2008
privind Codul de conduită a funcţionarului public
1)  Codul de conduită a funcţionarului public reglementează conduita funcţionarului public în
exercitarea funcţiei publice. 
2) Codul are  drept scop stabilirea unor norme de conduită în serviciul public.

prin Hotărîrea Guvernului nr.481din 10 mai 2006

CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE AL POLIŢISTULUI

HOTĂRÎRE
cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al poliţistului
 nr. 502  din  09.07.2013

1. Statutul disciplinar al poliţistului (în continuare – Statutul disciplinar) reglementează

totalitatea regulilor de conduită, obligatorii pentru poliţişti, care alcătuiesc disciplina de serviciu.
2. Prezentul Statut disciplinar are drept scop reglementarea relaţiilor de serviciu la
compartimentul disciplinei de serviciu, în vederea impulsionării responsabilităţii disciplinare a
poliţiştilor la îndeplinirea sarcinilor ce le revin.
3. Baza disciplinei de serviciu serveşte respectarea şi îndeplinirea de către poliţişti a prevederilor
Constituţiei Republicii Moldova, Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei
şi statutul poliţistului, altor acte normative în vigoare, precum şi tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova este parte, respectarea jurămîntului, devotamentul faţă de interesele de stat ale
Republicii Moldova, hotărîrea fiecărui poliţist de a apăra ordinea de drept, securitatea publică,
drepturile, interesele legitime ale persoanei, comunităţii, integritatea teritorială, suveranitatea şi
independenţa statului, de a-şi îndeplini cu responsabilitate obligaţiunile de serviciu şi misiunile
încredinţate.
7. Disciplina de serviciu se obţine prin:
1) crearea unei atmosfere de responsabilitate şi ajutor reciproc;
2) asigurarea cu infrastructură corespunzătoare şi crearea condiţiilor sociale necesare pentru
îndeplinirea obligaţiilor de serviciu;
3) stimularea poliţiştilor pentru îndeplinirea conştiincioasă a obligaţiilor funcţionale şi aplicarea
sancţiunilor pentru încălcarea disciplinei de serviciu;
4) menţinerea ordinii regulamentare;
5) asigurarea respectării prevederilor legislaţiei în vigoare, inclusiv a instrucţiunilor şi ordinelor
legale.
8. Poliţiştii sînt obligaţi:
1) să respecte cu stricteţe drepturile, libertăţile omului şi demnitatea umană, să aibă
comportament demn şi respectuos cu persoanele, o atitudine fermă faţă de cei care încalcă prevederile
legale;
2) să se conducă, în exercitarea atribuţiilor, de legislaţia în vigoare, asigurînd îndeplinirea
sarcinilor ce stau în faţa Poliţiei;
3) să execute la timp şi întocmai atribuţiile conform funcţiei deţinute;
4) să manifeste, în exercitarea atribuţiilor, iniţiativă şi perseverenţă, obiectivitate şi
imparţialitate;
5) să execute ordinele, dispoziţiile şi indicaţiile legale ale conducătorilor;
6) să păstreze secretul de stat şi alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, secretul surselor
de informaţii şi al activităţilor desfăşurate;
7) să protejeze informaţiile privind datele cu caracter personal de care ia cunoştinţă în
exercitarea atribuţiilor;
8) să-şi perfecţioneze în permanenţă nivelul de pregătire profesională;
9) să depună declaraţii cu privire la venituri şi proprietate, precum şi declaraţii de interese
personale, în modul şi în condiţiile prevăzute de lege;
10) să declare orice donaţie, directă sau indirectă, primită în legătură cu exercitarea funcţiei;
 11) să informeze şeful ierarhic superior şi autorităţile competente cu privire la faptele de
corupţie de care a luat cunoştinţă, săvîrşite de alte persoane, inclusiv poliţişti;
12) să se adreseze unei persoane doar după ce s-a prezentat, cu indicarea funcţiei, gradului
special şi numelui, legitimîndu-se în acest sens cu legitimaţia de serviciu, cu excepţia cazurilor de
intervenţii speciale;
13) să informeze persoana căreia i se adresează despre scopul şi motivul adresării;
14) în cazul aplicării unor măsuri de natură să restrîngă drepturile şi libertăţile persoanei, să
aducă la cunoştinţa acesteia cauza şi temeiurile aplicării măsurilor de rigoare, precum şi drepturile şi
obligaţiile apărute în aceste condiţii;
15) să aibă o atitudine responsabilă faţă de legitimaţia de serviciu, arma, mijloacele
speciale din dotare şi alte bunuri transmise în scopul exercitării atribuţiilor;
16) la eliberarea din serviciu, precum şi în cazul suspendării din funcţie sau efectuării anchetei
de serviciu în privinţa lui, să predea legitimaţia de serviciu, arma din dotare şi muniţia aferentă în
modul stabilit prin ordinul ministrului afacerilor interne.