Bătălia de la Guruslău (maghiară Goroszló) a avut loc pe 3 august 1601 și s-a dat

între oastea Imperiului Habsburgic condusă de Giorgio Basta, o oaste de mercenari

cazaci și oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul, pe de o parte și oastea
Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory pe de altă parte. Ea a făcut parte
dintr-o serie de confruntări militare între Imperiul Otoman și statele europene în
perioada 1591-1606 („Războiul cel lung”). În iunie 1601, Sigismund Báthory avusese
o încercare de a părăsi tronul în schimbul Sileziei. În luptă, Sigismund a avut
40.000 de oșteni transilvăneni, polonezi, turci și tătari (turcii și tătarii fiind
în număr de circa 12.000). Trupele lui Sigismund au atacat primele dar au fost
respinse. Apoi trupele lui Mihai și cele ale lui Basta (în număr de circa 20.000 de
soldați) au atacat pe două coloane și au nimicit oștile lui Sigismund, pricinuindu-
le 10.000 morți și luându-le 45 de tunuri, în timp ce aliații au avut doar 1.200 de
morți. După luptă Mihai a primit felicitări de la împăratul Rudolf al II-lea, ceea
ce a stârnit invidia lui Basta, din ordinul căruia Mihai Viteazul a fost ucis de
către un detașament de mercenari valoni la 9/19 august 1601.

Cuprins
1 Context
2 Bătălia
3 Note
4 Vezi și
5 Imagini
6 Legături externe
Context
Mihai Viteazul i-a cerut ajutor împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg cu
prilejul unei vizite făcute la Praga în perioada 23 februarie - 5 martie 1601.
Împăratul i-a acordat ajutor atunci când a auzit că generalul Giorgio Basta a
pierdut controlul asupra Transilvaniei în favoarea nobilimii maghiare transilvănene
conduse de Sigismund Báthory, care acceptase protecția Imperiului Otoman. Între
timp, forțele loiale lui Mihai din Țara Românească conduse de fiul său, Nicolae
Pătrașcu, îl alungaseră pe Simion Movilă din Moldova și se pregăteau să reintre în
Transilvania.[1]