UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT
INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL AFACERILOR

ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI

HUAWEI-CHINA

Coordonator: Studenti:

Conferentiar dr.ec. Simona NICOLAE Mandache Dan Ionut

Manea Adrian-Costin

Grupa:1531, seria A
Cuprins
CAPITOLUL.I.DESCRIEREA GENERALA A CHINEI.................................1
Capitolul.I.1.Generalitati....................................................................................1
Capitolul.I.2.Istorie și creștere economică.........................................................1
Capitolul.I.3.China în economia globală............................................................2
Capitolul.I.4.Inflatia in China............................................................................4
Capitolul.I.5.Puterea de cumparare a Chinei......................................................6
Capitolul.I.6.Produsul intern brut al chinei........................................................7
Capitulul.I.7.Nivelul salariilor in China.............................................................8
Capitolul.I.8.Accesul la internet si retelele de socializare in China...................9
Capitolul.I.9.Afacerile in China.......................................................................10
Capitolul.I.10.Factori sociali............................................................................10
Cultura in China...............................................................................................10
Religia in China................................................................................................11
Educatia in China.............................................................................................11
CAPITOLUL.II.HUAWEI...............................................................................11
Capitolul.II.1.Descrierea firmei.......................................................................11
Capitolul.II.2.Istoria firmei..............................................................................12
Capitolul.II.3.Procesul Cisco contra Huawei...................................................12
Capitolul.II.4.Produsele Huawei......................................................................13
Capitolul.II.5.Pozitionarea firmei,numarul de angajati si cifra de afaceri.......13
CONCLUZII....................................................................................................14
Bibliografie......................................................................................................15
CAPITOLUL.I.DESCRIEREA GENERALA A CHINEI
Capitolul.I.1.Generalitati

China,denumită oficial Republica Populară Chineză, este un stat independent situat în Asia

de Est. Este țara cea mai populată din lume, cu o populație de peste 1.350.000.000 de
locuitori. China are un sistem unipartid, condus de către Partidul Comunist Chinez, având
sediul guvernamental în orașul-capitală Beijing. Acesta exercită jurisdicție peste 22 de
provincii, cinci regiuni autonome, patru municipii de subordonare centrală
(Beijing, Tianjin, Shanghai și Chongqing) și două regiuni administrative speciale, având în
mare parte un sistem de autoguvernare (Hong Kong și Macao)

Acoperind aproximativ 9,6 milioane de km2, China este ca mărime a suprafeței de uscat a
doua țară din lume  și a III-a / a IV-a țară după suprafața totală, în funcție de metoda de
măsurare. Peisajul Chinei este vast și divers, variind de la stepe și deșerturi,
precum Gobi și Taklamakan, din nordul arid, la pădurile subtropicale din sudul umed. Lanțuri
muntoase precum Himalaya, Karakoram, Pamir și Tian Shan separă China de Sudul și Centrul
Asiei. Fluviile Yangtze și Galben, ca lungime al III-lea și al VII-lea din lume, curg dinspre
platoul tibetan înspre dens populata coastă de est. Coasta Chinei, de-a lungul Oceanului
Pacific, este de 14.500 km lungime și este mărginită de mările Bohai, Galbenă, Chinei de
Est și Chinei de Sud.

Începând cu 2013, China este cea de-a doua cea mai mare economie din lume, în ceea ce
privește PIB-ul nominal, în valoarea sa totală de aproximativ 9,3253 trilioane de USD,
conform datelor Biroului Național de Statistică al Republicii Populare Chineze. În cazul în
care paritatea puterii de cumpărare (PPP) (în valoare de 12.405 miliarde de dolari SUA în
2012; 14,9614 trilioane de dolari SUA în 2013) este luată în considerare, atunci economia
Chinei este din nou secondată doar de economia Statelor Unite. În 2013, PIB-ul pe cap de
locuitor a fost de 10.253 dolari SUA, în timp ce PIB-ul nominal pe cap de locuitor a fost de
6.853 dolari SUA. În ambele situații, China se poziționează în urma a nouăzeci de țări, (din
183 listate de către FMI) în clasamentul global al PIB-ului pe cap de locuitor.

Capitolul.I.2.Istorie și creștere economică

De la înființarea sa în 1949 până la sfârșitul anului 1978, Republica Populară Chineză a avut
un stil sovietic de economie planificată centralizată. După moartea lui Mao, în 1976, și
sfârșitul Revoluției Culturale, Deng Xiaoping și noua conducere chineză au început să
reformeze economia și să se îndrepte înspre o economie mixtă, orientată spre comerț, sub
conducere monopartidă. Colectivizarea agricolă a fost desființată iar terenurile agricole
privatizate, în timp ce comerțul exterior a devenit o nouă preocupare majoră, ducând la
crearea de zone economice speciale. Ineficientele întreprinderi de stat au fost restructurate și
cele neprofitabile au fost închise pe loc, rezultând pierderi masive de locuri de muncă. China
modernă este caracterizată, în principal, ca având o economie de piață bazată pe proprietate
privată și este una dintre cele mai importante exemple de capitalism de stat. Statul încă
domină în sectoarele „piloane” strategice, cum ar fi în industriile grele sau în producere
energiei. Totuși numărul companiile private s-a extins enorm, cu aproximativ 30 de milioane
de întreprinderi private, înregistrate în 2008.

1
Întrucât liberalizarea economică a început în 1978, China a fost printre economiile cu cea mai
rapidă creștere, la nivel mondial, bazându-se în mare măsură pe investiții și
export. Potrivit FMI, creștere medie anuală a PIB-ului Chinei între 2001 și 2010 a fost
10,5 %. Între 2007 și 2011, rata de creștere economică a fost echivalentă cu cea a tuturor
țărilor G7 la un loc. Potrivit Indicelui Generator de Creștere Globală, anunțat de
către Citigroup în februarie 2011, China are o rată foarte mare de creștere în
grup. Productivitatea ridicată, costurile reduse ale forței de muncă și infrastructură relativ
bună, au făcut din China un lider global în producția industrială. Cu toate acestea, economia
chineză este o foarte mare consumatoare de energie și ineficientă. China, care a devenit cel
mai mare consumator de energie din lume, în 2010, se bazează pe cărbune pentru furnizarea a
mai mult de 70% din nevoile sale de energie și a depășit SUA, ca cel mai mare importator
de petrol din lume, în septembrie 2013. Cu toate acestea, creșterea economică a Chinei și
industrializarea au afectat mediul înconjurător, iar la începutul anilor 2010, creștere
economică a început să încetinească, pe fondul problemelor domestice a investițiilor bazate pe
credite, scăderea cererii internaționale de exporturi chineze și dificultățile economice globale.
În domeniul on-line, industria comerțului electronic din China a crescut mai lent decât
în UE și SUA cu o perioadă semnificativă de dezvoltare, apărută începând din jurul anului
2009. Conform Credit Suisse, valoarea totală a tranzacțiilor online în China a crescut de la o
valoare nesemnificativă în 2008 la aproximativ 4000 de miliarde RMB (660 miliarde de
dolari) în 2012. „Alipay” are cea mai mare cotă de piață în China, cu 300 de milioane de
utilizatori și deținea puțin sub jumătate din piața chineză de plăți on-line, în februarie 2014, în
timp ce cota „TenPay” este de circa 20%, iar cota „China UnionPay” este puțin mai mare de
10 la sută.

Capitolul.I.3.China în economia globală

China este un membru al OMC și este cea mai mare putere comercială din lume, cu o valoare
totală a comerțului internațional de 3,87 trilioane USD în 2012. Rezervele valutare au ajuns la
2,85 trilioane USD până la sfârșitul anului 2010, cu o creștere de 18,7% față de anul
precedent, ceea ce face rezervele sale valutare, de departe, cele mai mari din lume. Începând
din 2009, China deține o sumă de datorii externe a Statelor Unite, estimată la 1600 miliarde
de dolari. China deține mai mult de 1,16 trilioane USD în obligațiuni americane de
trezorerie, fiind cel mai mare deținător străin al datoriei externe SUA. În 2012, China a fost
cel mai mare beneficiar din lume de investiții străine directe (ISD), atrăgând 253 de miliarde
de dolari. De asemenea, China are investiții în străinătate în valoare totală de 62,4 miliarde
dolari, în 2012, și o serie de preluări majore, de către companii chineze, a firmelor
străine. Rata de schimb valutar subevaluată a Chinei a cauzat tensiuni cu alte economii
majore,țara fiind, de asemenea, criticată și pentru fabricarea, în mari cantități, de produse
contrafăcute.
Tabelul.1.Exporturi si importuri in lume

2
China a cunoscut o creştere spectaculoasă a economiei începând din 1980 până în prezent,
impunându-se ca a doua putere economică mondială, după Statele Unite, scrie The Guardian.

Guvernul chinez a implementat reforme puternice pentru creşterea economică în 1979. Până în 1979,
rata de creştere anuală a PIB-ului Chinei era de 5,3% ( din 1960 până în 1978), conform Serviciului
Congresional de Cercetare. În 2007, rata de creştere a economiei ajunsese la 14,2%.

Publicaţia The Guardian a sintetizat evoluţia Chinei, pe baza unor indicatori ai Băncii Mondiale şi FMI,
pentru a vedea cum s-a dezvoltat ţara din 1980, şi a alcătuit o prognoză pentru anul 2016. 

Tabelul.2.Indicatori principali in dezvoltare economica

Indicatori principali 1990 2000 2011 2016

1980

Rata de creştere reală anuală a PIB (%) 7.8 3.8 8.4

PIB, preţuri curente (miliarde de dolari) 202.46 390.28 1198.48 6988.47 11779.98

PIB per capita 205.12 341.35 945.6 5183.86 8522.86

Industrie, valoarea adăugată (% din PIB) 47.10 42.83 45.76 46.75

PPP (%)   2.19 3.88 7.14 14.35 18.04

52.41 36.14 35.12 48.65 46.23

Investiţia Totală (% din PIB)  

Economiile nationale (% din PIB)   48.84 39.22 36.83 53.81 53.47

Inflaţia, preţurile medii de consum 50.86 100 200.49 261.38 303.9

Volumul bunurilor şi serviciilor de import (%) 17.38 -16.88 24.8 16.52 14.78

Volumul bunurilor şi serviciilor de export (%) 23.03 12.84 25.22 15.56 14.97

Valoarea importurilor de petrol (miliarde de dolari) 0.66 5.21 18.9 226.75 230.33

3
 Valoarea exporturilor de petrol (miliarde de dolari) 3.55 3.68 4.63 27.48 26.29

Populaţia (milioane) 987.05 1143.33 1267.43 1348.12 1382.16

Veniturile guvernului (% din PIB) 19.02 13.78 20.87 22.71

Cheltuielile guvernamentale (% din PIB) 20.98 17.05 22.44 22.56

Datoria guvernamentală (% din PIB) 6.95 16.44 26.88 10.93

Valoarea conturilor curente (miliarde de dolari) 0.29 12 20.52 360.54 852.22

Rata şomajului (%) 4.9 2.5 3.144

Capitolul.I.4.Inflatia in China

Graficul.1 - inflația IPC China 2014

Rata medie a inflației în China , în 2014: 1,92%

Tabelul.3 - 2014 inflația China (IPC)

 Inflația (lunar) umflare   inflație (anualizat) umflare 

 Ianuarie 2014 - decembrie 2013 1,00%   Ianuarie 2014 - ianuarie 2013 a 2,51% 

 Februarie 2014 - ianuarie 2014 0,51%   Februarie 2014 - februarie 2013 1,91% 

 Martie 2014 - februarie 2014 -0.50%   Martie 2014 - martie 2013 2,31% 

 Aprilie 2014 - martie 2014 -0.41%   Aprilie 2014 - aprilie 2013 1,70% 

 Mai 2014 - aprilie 2014 0,10%   Mai 2014 - mai 2013 2,41% 

 Iunie 2014 - mai 2014 -0.10%   Iunie 2014 - iunie 2013 2,31% 

4
 Iulie 2014 - iunie 2014 0.00%   Iulie 2014 - iulie 2013 2,21% 

 August 2014 - iulie 2014 0,20%   August 2014 - august 2013 1,90% 

 Septembrie 2014 - august 2014 0,51%   Septembrie 2014 - septembrie 2013 1,61% 

 Octombrie 2014 - septembrie 2014 0.00%   Octombrie 2014 - octombrie 2013 1,51% 

 Noiembrie 2014 - octombrie 2014 -0.30%   Noiembrie 2014 - noiembrie 2013 1,30% 

 Decembrie 2014 - noiembrie 2014 0.41%   Decembrie 2014 - decembrie 2013 1,41% 

Graficul.2 - inflația IPC 2015 China

Rata medie a inflației în China , în 2015: 1,44%

Tabelul.4 - 2015 inflația China (IPC)

 Inflația (lunar) umflare   inflație (anualizat) umflare 

 Ianuarie 2015 - decembrie 2014 0,30%   Ianuarie 2015 - ianuarie 2014 0,71% 

 Februarie 2015 - ianuarie 2015 1.21%   Februarie 2015 - februarie 2014 1,41% 

 Martie 2015 - februarie 2015 -0.60%   Martie 2015 - martie 2014 1,32% 

 Aprilie 2015 - martie 2015 -0.20%   Aprilie 2015 - aprilie 2014 1,53% 

 Mai 2015 - aprilie 2015 -0.20%   Mai 2015 - mai 2014 1,22% 

 Iunie 2015 - mai 2015 0.00%   Iunie 2015 - iunie 2014 1,32% 

 Iulie 2015 - iunie 2015 0,40%   Iulie 2015 - iulie 2014 1,73% 

5
 August 2015 - iulie 2015 0,50%   August 2015 - august 2014 2,03% 

 Septembrie 2015 - august 2015 0,10%   Septembrie 2015 - septembrie 2014 1,62% 

 Octombrie 2015 - septembrie 2015 -0.40%   Octombrie 2015 - octombrie 2014 1.21% 

 Noiembrie 2015 - octombrie 2015 0.00%   Noiembrie 2015 - noiembrie 2014 1,52% 

 Decembrie 2015 - noiembrie 2015 0,50%   Decembrie 2015 - decembrie 2014 1,62% 

Graficul.3 - inflația IPC China 2016

Rata medie a inflației în China , în 2016: 2,00%

Tabelul.5- 2016 inflația China (IPC)

 Inflația (lunar) umflare   inflație (anualizat) umflare 

 Ianuarie 2016 - decembrie 2015 0,50%   Ianuarie 2016 - ianuarie 2015 1,81% 

 Februarie 2016 - ianuarie 2016 1,58%   Februarie 2016 - februarie 2015 2,19% 

 Martie 2016 - februarie 2016 -0.49%   Martie 2016 - martie 2015 2,30% 

 Aprilie 2016 - martie 2016 -0.20%   Aprilie 2016 - aprilie 2015 2,31% 

 Mai 2016 - Aprilie 2016 -0.39%   Mai 2016 - mai 2015 2.11% 

 Iunie 2016 - mai 2016 -0.20%   Iunie 2016 - iunie 2015 1,91% 

 Iulie 2016 - iunie 2016 0,20%   Iulie 2016 - iulie 2015 1,70% 

 August 2016 - iulie 2016 0,10%   August 2016 - august 2015 1,29% 

6
 Septembrie 2016 - august 2016 0,69%   Septembrie 2016 - septembrie 2015 1,89% 

 Octombrie 2016 - septembrie 2016 -0.10%   Octombrie 2016 - octombrie 2015 2,20% 

 Noiembrie 2016 - octombrie 2016 0,10%   Noiembrie 2016 - noiembrie 2015 2,30% 

 Decembrie 2016 - noiembrie 2016 0,20%   Decembrie 2016 - decembrie 2015 1,99% 
In ultimii 3 ani rata inflatiei a mafifestat atat scaderi cat si cresteri.

Capitolul.I.5.Puterea de cumparare a Chinei

China a depasit Satele Unite si a devenit cea mai mare putere economica din lume,in termeni
de putere de cumparare,au anuntat reprezenrantii Fondului Monetar International.
In analiza sa,Fondul Monetar International a realizat paritatea dintre puterea de cumparare a
Statelor Unite si cea a tarii asiatice.
Cei de la FMI au fost nevoiti sa tina cont de paritatea din cauza simplului fapt ca preturile nu
sunt aceleasi in ambele tari.Comparatia nu ar putea fi corecta daca nu s-ar tine cont de
anumite lucruri,precum un tricou costa mai putin in Shanghai,in comparatie cu San Francisco.
Un angajat in China castiga mai putin decat unul din SUA.Daca doar am luat salariul
chinezului si l-am convertit in dolari,am subestima puterea de cumparare a acelui angajat si a
acelei tari.
In termeni de putere de cumparare,China a depasit deja SUA si,la sfarsitul anului 2015 a
reprezentat 16.48% dim intreaga putere de cumparare a lumii.De cealalta parte,SUA are o
putere de cumparare de 16.28% la nivel mondial.

Graficul.4.Pozitia Chinei si a SUA in termeni de putere de cumparare

7
Insa,atunci cand comparatia este facuta fara a fi ajustata la puterea de cumparare,China
ramane in continuare in Spatele Statelor Unite,fara sperante de a trece pe primul loc in viitorul
apropiat.

Graficul.5.Pozitia Chinei si SUA fara ajustarea la puterea de cumparare

Capitolul.I.6.Produsul intern brut al Chinei

Produsul Intern Brut (PIB) al Chinei a depăşit, în 2014, 63,6 mii de miliarde yuani (peste
10.000 de miliarde USD), în creştere cu 7,4%, comparativ cu anul precedent, ocupând al
doilea loc din lume. Directorul Biroului de Statistică din China, Ma Jiantang, arată că statul
chinez rămâne o ţară în curs de dezvoltare, având în vedere PIB-ul pe cap de locuitori.

Premierul Chinei, Li Keqiang, a prezentat, la data de 5 martie, în cadrul raportului de lucru al

Guvernului pe anul 2014, estimările privind dezvoltarea economică din 2015.

"Se estimează o creştere de aproximativ 7%, având în considerare necesitatea şi posibilitatea.

Este în concordanţă cu ţinta de realizare a societăţii înstărite, cu nevoia de amplificare a
agregatului economic şi a îmbunătăţirii structurale, corespunzând regulilor de dezvoltare şi cu
realitatea obiectivă. Vom avea un fundament material mai solid, pentru realizarea
modernizării, în măsura în care se menţine o rată de creştere de acest nivel".

Liao Min, membru al Conferinţei Consultative Poliltice a Poporului din China (CCPPC), este
de părere ca:

"China este, acum, a doua entitate economică la nivel mondial, fiind în acelaşi timp prima
entitate comercială. O rată de creştere de 7% de astăzi nu mai este în aceeaşi măsură cu cea
înregistrată în trecut. Rata creşterii de astăzi se realizează pe baza unui agregat mult mai mare,
şi credem că este raţională şi potrivită".

La rândul său, economistul şef al Centrului Informaţional de Stat, Fan Jianping, susţine că
încetinierea economică a Chinei este determinată de regulile economice, care nu trebuie să
genereze îngrijorare.

8
"China a devenit, în 2014, a doua ţară cu un Produsul Intern Brut mai mare de 10 mii de
miliarde USD, după Statele Unite ale Americii. Cu privire la ritm, un singur procent crescut în
PIB, într-o entitate economică atât de mare, reprezintă o cantitate absolută mare. Creşterea de
anul trecut a Chinei a fost de 800 de miliarde USD, echivalentul PIB-ul ţării de pe locul 17 la
nivel mondial".

În fapt, nu doar guvernul central a ajustat în scădere prognoza de creştere, ci şi autorităţile

locale se adaptează "noii stări de normalitate" a dezvoltării economice, unele anulând o ţintă
expresă de creştere a PIB-ului.

Primarul municipiului Shanghai, Yang Xiong, a propus, în cadrul Raportului de lucru al

guvernului pe anul 2014, ca obiectivul de dezvoltare socială şi economică la nivel municipal
în anului în curs să fie "creşterea stabilă, îmbunătăţirea continuă a structurii, calităţii şi
randamentului, creşterea veniturilor bugetare menţinând acelaşi ritm de evoluţie economică".
Comparativ cu anii trecuţi, primăria Shanghai a anulat ţinta creşterii PIB, mutând importanţa
pe reforma aprofundată şi dezvoltarea creativă.

La rândul loc, autorităţile din provincia Zhejiang au hotărât să abroge criteriile de examinare a
PIB-ului pentru 26 de judeţe subdezvoltate, stipulând, pe de altă parte, normele privind
protejarea mediului şi creşterea veniturilor locuitorilor. Responsabilul Zhang Wenbiao a
declarat:

"Cele 26 judeţe sunt în mare parte din zona muntoasă, de aceea trebuie să acorde importanţă
dezvoltării ecologice. Cred că este un drum de neocolit pentru accelerarea creşterii acestora".

Chinezii au început să cunoască mai bine, odată cu îmbunătăţirea nivelului de trai,

semnificaţia Produsului Intern Brut, considerându-l o soluţie pentru asigurarea condiţiilor
fundamentale de viaţă, dar nu neapărat una calitativă. Specialistul din cadrul Consiliului de
Stat, Yao Jingyuan, a arătat:

"Indicele PIB poate reprezenta activităţile economice complicate în cifrele, pentru ca acestea
să deveniă măsurabile. Se pot compara, astfel, recordurile istorice ale altor ţări. Indicele nu
este perfect, neputând măsura decalajul de distribuţie, nici costurile de creştere a PIB-ului.
Trebuie să cunoaştem corect rolul jucat de acest indice".

Capitulul.I.7.Nivelul salariilor in China

În China nu putem vorbi de un salariu minim la nivel național, ci de salarii diferite pe regiuni.
În cele mai bogate regiuni ale Chinei, muncitorii sunt plătiți cu cel puțin 2,76 dolari pe oră.

În monedă românească ar însemna circa 1.700 lei pe lună (la 168 de ore lucrate pe lună), cât
câștigul salarial mediu net în România. Trebuie reținut că mulți chinezi nu muncesc doar 8 ore
pe zi, ci 10-12 ore.

De fapt, salariul minim în China a crescut în ultima perioada atât de mult încât amenință
competitivitatea gigantului economic și a dus la o scădere a numărului de locuri de muncă
disponibile.

Biroul de statistică din Beijing a prezentat date privind salariul mediu al angajaţilor din
capitala Chinei, pentru anul 2013. Potrivit datelor, salariul mediu anual al angajaţilor la

9
Beijing, a fost de 69.521 yuani, aproximativ 34.760 de lei, iar salariul mediu lunar a fost de
5.793 yuani, aproximativ 2.900 de lei, în creştere cu 10,9% faţă de anul precedent. Totodată,
nivelul salariului minim lunar la Beijing a crescut, în 2013, de la 1.260 yuani (circa 630 lei)
până la 1.400 yuani (circa 700 lei).

Datele statistice arată că, în 2013, salariul mediu anual al celor care lucrează la companiile
private din Beijing este de 48.072 yuani (circa 24.000 lei), iar salariul mediu anual al celor
care lucrează în afara companiilor private este de 93.006 yuani (circa 46.500 lei). Cei care
lucrează în sectoarele financiar, al transferului informaţiilor, cercetării ştiinţifice, soft-urilor şi
tehnicii informatice etc. au un salariu anual mai ridicat decât cel mediu, iar cei lucrează în
sectoarele agriculturii, silviculturii, creşterii animalelor, pisciculturii, serviciilor hoteliere şi de
catering câştigă un salariu anual mai mic.

Potrivit celor mai recente rapoarte privind dezvoltarea socio-economică în capitala Chinei,
realizate de Academia de Ştiinţe Sociale din Beijing, în ultima decadă, a fost înregistrat cel
mai ridicat nivel de salarizare în sectorul financiar. În 2012, salariul mediu anual al angajaţilor
din sectorul financiar din Beijing a depăşit 200.000 de yuani, aproximativ 100.000 de lei. Cel
mai mic salariu din Beijing din aceeaşi perioadă era înregistrat în sectoarele agriculturii,
silviculturii, creşterii animalelor, pisciculturii şi serviciilor. Datele statistice arată că în anii
2008 - 2010 a fost înregistrat un mare decalaj al veniturilor în rândul locuitorilor din Beijing.
Salariul anual al unui angajat în sectorul financiar echivalează cu veniturile obţinute în şapte
ani de către un angajat din sectoarele cu cel mai scăzut nivel de salariu.

Începând din aprilie 2014, nivelul salariului minim lunar la Beijing a crescut de la 1.400 yuani
(circa 700 lei) până la 1.560 yuani (circa 780 lei) pe lună. Cel mai ridicat nivel al salariului
minim a fost înregistrat la Shanghai, cu 1.620 yuani (circa 810 lei). 

Capitolul.I.8.Accesul la internet si retelele de socializare in China

Toată lumea ştie că cea mai populată ţară din lume este China, dar în ciuda acestui fapt, de-
abia in 2007 numărul utilizatorilor de Internet l-a depăşit pe cel din oricare altă ţară. Conform
cifrelor anunţate de Ministerul chinez al informaţiei, Internetul este folosit de 221 de milioane
de locuitori. Cifra reprezintă o creştere semnificativă faţă de anul precedent când erau „doar”
210 milioane. Comparativ, la sfârşitul anului 2007, Statele Unite se lăudau cu 205 milioane de
persoane cu acces la Internet, ceea reprezintă un procent imens din cei populaţia totală de
aproximativ 300 de milioane.

Cât despre China, cei 221 de milioane reprezentau doar aproximativ 16 procente din totalul
de 1,32 miliarde de locuitori. Media globală este de 19,1%, dar guvernul chinez speră să o
depăşească în viitorul apropiat, fiind estimată o cifră de 280 milioane până la sfârşitul
anului 2008. Nu trebuie să uităm totuşi că accesul la Internet în acea ţară este foarte
restricţionatde autorităţi şi doar de curând le-a fost permisă vizualizarea unor site-uri în limba
engleză. Cei are au urmărit situaţia din zonă îşi mai aduc aminte de acea infamă
înţelegere între Yahoo! şi guvernul chinez, prin care compania americană primea „acces” pe
acea piaţă imensă, dar accepta verificarea de către autorităţi a mesajelor trimise prin poşta
electronică. Să sperăm că odată cu creşterea numărului de utilizatori lucrurile vor începe să se
schimbe în bine.

10
In prezent numarul utilizatorilor de internet din China a ajuns la 731 milioane în decembrie
2016, cu un plus de 42,99 milioane din decembrie 2015. Rata de penetrare a internetului a
ajuns la 53,2%, în creștere cu 2,9 puncte procentuale față de 2015.

Graficul.6.Numarul utilizatorilor de internet din China

Utilizatorii de internet mobil din China au ajuns la un numar de 695 milioane în decembrie
2016, o creștere de 75,5 milioane din decembrie 2015 și 95,1% din totalul utilizatorilor de
internet.

Graficul.7.Utilizatorii de internet mobil din China

Capitolul.I.9.Afacerile in China

11
Ca să începi o afacere în China sau cu chinezii îți trebuie relații. Ambasada țării tale sau
Camera de Comerț a țării tale în relația cu China te poate ajuta cu anumite contacte. În plus,
poți să alegi să apelezi la un consultant în management care este specializat pe dezvoltarea de
business acolo și care are și contacte. În China un DA nu este chiar un Da, este un POATE
sau Este Posibil. După cum am mai scris mai sus, cuvintele din chineză pot avea o altă
conotație decât cea pe care o știm noi, oamenii albi sau „cei cu nas lung” cum ne numesc
chinezii. De aceea insist că e nevoie de translator personal, de timp și de răbdare cu ei dacă
vrei să ai succes în afaceri.

Piața chineză este enormă pentru că are cea mai largă infrastructură de manufactură din lume.
Ea produce 80% din piața de aer condiționat din lume; 90% din piața de personal computer
din lume; 70% din piața de panouri solare din lume; 90 % din piața mondială de telefoane
mobile; 65% din piața de pantofi din lume.

Capitolul.I.10.Factori sociali

Cultura in China

Din cele mai vechi timpuri, cultura chineză a fost puternic influențată de confucianism și
filosofii conservatoare. Pentru o mare parte din epoca dinastică, posibilitatea de a urca pe
scara socială consta în obținerea unei bune performanțe la prestigioasa Examinare Imperială,
ale cărei origini datau din timpul Dinastiei Han. Accentul literar al examinării afecta percepția
generală a rafinamentului cultural în China, în așa fel încât caligrafia, poezia și pictura erau
considerate superioare dansului sau teatrului. Cultura chineză a subliniat mereu un profund
sentiment de istoricitate și perspectivă de introspecției națională Examenele și cultura
meritocrației sunt încă extrem de apreciate în China actuală.

Religia in China

Libertatea religioasă este garantată de constituția Chinei, deși organizațiile religioase care nu
dispun de o aprobarea oficială pot face obiectul unei persecuții de stat. Estimările demografice
religioase, în China, variază. Un sondaj realizat în 2007 a evidențiat faptul că 31,4 la sută
dintre chinezii de peste 16 ani erau religioși, în timp ce un studiu din 2006 a constatat că 46%
din populația Chinei era religioasă.
De-a lungul mileniilor, civilizația chineză a fost influențată de diferite mișcări religioase.
Conceptul chinez de „San Jiao” („trei doctrine” sau „trei religii”)
include confucianismul  budismul și taoismul, iar din punct de vedere istoric, au avut un
impact semnificativ în modelarea culturii chineze. Elemente ale acestor trei sisteme de
credință sunt de multe ori încorporate în tradiții religioase populare sau folclorice.

Educatia in China

Din 1986, învățământul obligatoriu în China cuprinde învățământul primar și învățământul

gimnazial care, împreună, durează nouă ani. În 2010, aproximativ 82,5 la suta din elevi au
continuat studiile la un ciclu liceal de trei ani. Gaokao, „Examenul Național de Admitere la
Universitate” al Chinei, reprezintă o condiție prealabilă pentru intrarea în cele mai multe
instituții de învățământ superior. În 2010, 27 la sută dintre absolvenții de liceu erau înscriși în
învățământul superior. Educația profesională (vocațională) este la dispoziția studenților de la
nivelele secundar și terțiar.

12
În februarie 2006, guvernul s-a angajat să furnizeze complet gratuit învățământul de nouă ani,
inclusiv oferirea de manuale și alocații.Investițiile anuale în învățământ au crescut de la mai
puțin de 50 de miliarde dolari în 2003, la mai mult de 250 de miliarde de dolari în 2011. Cu
toate acestea, rămâne o inegalitate în cheltuielile pentru educație. În anul 2010, cheltuielile
pentru educația anuală per elev de liceu, în Beijing, s-au ridicat la 20.023 CNY, în timp ce
în Guizhou, una dintre cele mai sărace provincii din China, cheltuielile nu au trecut de 3.204
CNY.
Învățământul gratuit obligatoriu în China este format din școala primară și gimnazială, pentru
copii cu vârste cuprinse între 6 și 15 de ani. În 2011, în jur de 81,4% dintre chinezi
absolviseră gimnaziul. Până în 2007, existau 396.567 de școli primare, 94.116 școli
gimnaziale și 2.236 instituții de învățământ superior.
În 2010, 94% din populația de peste 15 ani era alfabetizată, comparativ cu doar 20% în 1950.
[
 În 2009, elevii chinezi din Shanghai au obținut cele mai bune rezultate, din lume, la
matematică, științe și literatură, în cadrul Programului Internațional pentru Evaluarea Elevilor
(PISA), o evaluare la nivel mondial a performanțelor școlare ale elevilor în vârstă de 15 ani.

CAPITOLUL.II.HUAWEI
Capitolul.II.1.Descrierea firmei

Huawei Technologies Co este o companie din China privată multinațională specializată în

cercetare și dezvoltare high-tech (R & D), producția și comercializarea de echipamente de
comunicații electronice.De asemenea,furnizeaza solutii de retele personalizate pentru
operatorii din industria de telecomunicatii. A fost fondata în 1987 de către Ren Zhengfei.
Huawei Technologies Co, Ltd. este furnizor pentru 35 dintre cei mai mari operatori de
telecomunicații din lume și investește anual 10% din profiturile sale în cercetare și dezvoltare.
In plus fata de centrele sale de cercetare si dezvoltare in:Shenzhen,Sganghai,Pekin,Nankin,
Xi'an,Chengdu si Wuhan din China,Huawei Technologies Co.,are centre de cercetare si
dezvoltare si in Suedia,Statele Unite,Ecuator,Venezuela,Columbia,MexiC,India,Rusia etc.

Capitolul.II.2.Istoria firmei

Huawei a fost fondata de catre Ren Zhengfei in 1987,ca distribuitor de produse PBX
importate,cum un capital initial de 24000 RMB.In 1989,a inceput dezvoltarea si vanzarea
propriei sale PBX..Dupa acumularea cunostintelor si resurselor in afacerea centralelor
telefonice,Huawei alcanzó su primer avance en la cadena principal del mercado de
telecomunicaciones en 1993.
Până atunci, companiile chineze de telecomunicații pe piața internă nu au fost în măsură să
construiască astfel de switch-uri de capacitate. Switch-uri Huawei au fost mai întâi instalate
numai în orașele mici și zonele rurale.
In 1994 Huawei se implica in afacerea cu echipamente pentru transmisia de larga
distanta,lansandu-si propria retea de acces integrata HONET si linia de produse SDH.
In 1996,Huawei castga primul sau contract in afara granitelor,furnizand produse de telefonie
basica pentru compania Hongkong's Hutchison-Whampoa.
In 1997,Huawei lanseaza produsul sau GSM si extinde oferta sa de tehnologiile CDMA și
UMTS.

13
Statele Unite au pretins in anul 2000 ca Huawei a instalat un sistem de telecomunicatii in Irak
prin care acesta a încălcat sancțiunile Națiunilor Unite.
Din 1998 pana in 2003,Huawei a angajat firma IBM pentru management, consultanta si trece
printr-o transformare semnificativă a structurii sale de gestionare și de dezvoltare a
produsului.
Dupa anul 2001,Huawei isi mareste viteza de expansiune pe piata straina.
In anul 2004,vanzarile sale din afara granitei au depasit vanzarile din propria tara.Huawei are
uniuni in strainatate cu Siemens pentru dezvoltarea produsului TD-SCDMA.
In 2003,Huawei a inceput o uniune strategica numita Huawei-3Com pentru fabricarea de
rutere si comutatoare bazate pe internet.
In anul 2007 au creat o uniune cu firma Norteamericana Symantec.
In mai 2008,Huawei se uneste cu Optus in dezvoltarea unui centru de inovare mobila in
Sidney,Australia.
Grameenphone Ltd. si Huawei castiga Green Mobile Award in cadrul GSMA Mobile Awards
2009.
In 2012 Huawei a fost acuzata de spionaj in favoarea guvernului chinez de catre guvernul
Statelor Unite.

Capitolul.II.3.Procesul Cisco contra Huawei

Pe data de 23 ianuarie 2003,Cisco a denutat Huawei Technologies Co.Ltd. si filialele sale

Huawei America Inc. y FutureWei Technologies Inc. pentru copierea ilegala de proprietate
intelectuala a Cisco.Huawei este acuzata de „copierea ilegala si insusirea ilegala a softwere-ului
IOS,incalcand numeroase brevete Cisco”.Cisco si-a retras plangerea pentru incalcarea legii pe 1
octombrie 2003.Huawei si-a modificat anumite produse.

Capitolul.II.4.Produsele Huawei

Produsele Huawei sunt prezente in mai mult de 100 de tari,cum ar fi:

-Brazilia,Bolivia,Venezuela,Paraguay,Ecuator,Uruguay,Columbia,Honduras,Costa
Rica,Statele Unite,Germania,Franta,Peru,Regatul Unit,Spania,Olanda,Nicaragua,Italia,
Singapore,Suedia,Argentina,Nepal,Pakistan,Chile,Australia,Filiphine,Salvador si Mexic.
Produse
1)Modem-uri si routere
Huawei E220 Huawei Tatiana20 Huawei HG Series
R206 Huawei Wireless Router

2)Tablete
Huawei Huawei MediaPad Huawei MediaPad Huawei MediaPad Huawei IDEOS
MediaPad 7 Lite 10 Link 10 FHD S7 Slim

3)Telefoane mobile

14
 Huawei Ascend Huawei Ascend P2 Huawei Ascend P6 Huawei Ascend
P1 XL P7

Huawei P8 Huawei P8 Lite Huawei P9 Huawei P9 Lite

Huawei P9 Plus Huawei Eco Lua U23 Huawei Ascend Mate Huawei Ascend
Mate 2

Huawei Ascend Huawei G7 Huawei G8 Huawei Ascend

Mate 7 D2

Huawei Ascend Huawei CM980 Huawei CM990 Evolution III Huawei Honor
W1 Evolution II

Huawei Honor 2 Huawei Ideos C8150 Huawei Mate 8 Huawei Mate 9

Capitolul.II.5.Pozitionarea firmei,numarul de angajati si cifra de afaceri

Huawei a reuşit în trimestrul doi al lui 2015 să urce pe locul trei în topul producătorilor de
telefoane mobile. Compania chineză se află astfel înaintea companiilor precum Xiaomi,
Lenovo-Motorola şi Microsoft, însă în continuare nu poate depăşi performanţele înregistrate
de Apple şi Samsung. Huawei a livrat 30,5 milioane unităţi de telefoane mobile în această
perioadă, o creştere cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cu 60 de miliarde de dolari în venituri (cifră ce s-a dublat în ultimii 5 ani), compania a
devenit al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, iar Huawei nu are de
gând să se oprească aici.

La începutul acestui an, CEO-ul companiei Huawei a declarat chiar că Huawei va depăşi
Apple şi Samsung pentru a fi primul în topul producătorilor de smartphone-uri din lume în
următorii 5 ani.

Unii angajaţi Huawei semnează un acord potrivit căruia renunţă la plata pentru orele
suplimentare şi sacrifică de asemenea vacanţele plătite. Cei care semnază acest acord primesc
de regulă acţiuni în societate pentru a se alinia cu succesul Huawei.

În prezent, Huawei are 170.000 de angajaţi, iar un recrut pe nume Meng Bo a descris ceea ce
simte pentru Huawei într-o singură frază: „Dacă te dedici companiei, compania nu te va
dezamăgi.”

CONCLUZII
In urma analizei efectuate putem evidentia facptul ca,China este a doua mare putere
economica a lumii,dar care posibil in viitor sa ajunga pe rimul loc.

15
In acest moment China este prima entitate comerciala.
Conform anuntului realizat de reprezentantii Fondului Monetar International,China a depasit
Statele Unite si a devenit cea mai mare putere economica din lume,in termeni de putere de
cumparare.

China că are cea mai largă infrastructură de manufactură din lume. Ea produce 80% din piața
de aer condiționat din lume; 90% din piața de personal computer din lume; 70% din piața de
panouri solare din lume; 90 % din piața mondială de telefoane mobile; 65% din piața de
pantofi din lume,acest lucru facand din china un gigant al economiei.

In ceea ce priveste educatia,China are aproape toata populatia alfabetizata, ,elevii chinezi
obtinand cele mai bune rezultate la matematică, științe și literatură, în cadrul Programului
Internațional pentru Evaluarea Elevilor.

Compania chineza Huawei este una din marile commpanii de telefoane mobile,in prezent ocupa locul
trei,dar spera ca in urmatorii 5 ani sa isi depaseasca concurentele.

Compania Huawei este prezenta in peste 100 de state si are o cifra de afaceri de 60 de miliarde de
dolari.

Bibliografie
1)http://nl.inflation.eu/inflatiecijfers/china/historische-inflatie/cpi-inflatie-china-2014.aspx

2)http://www.zf.ro/business-international/evolutia-economiei-chinei-din-1980-pana-in-prezent-
11720938

3)https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez
%C4%83#Istorie_.C8.99i_cre.C8.99tere_economic.C4.83

4)http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/fmi-china-a-depasit-sua-si-a-devenit-cea-mai-mare-putere-
economica-din-lume.html

5)http://romanian.cri.cn/261/2015/04/29/1s159508.htm

6)http://www.buzznews.ro/142847-salariul-minim-in-china-a-ajuns-cat-cel-mediu-in-romania/

7)http://romanian.cri.cn/221/2014/06/25/1s150397.htm

8)http://www.go4it.ro/internet/china-are-cel-mai-mare-numar-de-utilizatori-de-internet-evident-
2586465/

16
9)https://www.chinainternetwatch.com/whitepaper/china-internet-statistics/

10)http://www.forbes.ro/articles/mic-ghid-pentru-face-afaceri-china-32875

11)https://es.wikipedia.org/wiki/Huawei

12)http://www.go4it.ro/telefoane-mobile/huawei-este-acum-pe-locul-trei-in-topul-producatorilor-
de-telefoane-mobile-14661590/

13)http://www.noobz.ro/2016/12/05/succesul-huawei-se-bazeaza-pe-dedicarea-angajatilor-
companiei-sau-pe-exploatarea-acestora/

17