Introducere

Artroplastie endoprotetică înseamnă înlocuirea unei

articulaţii deteriorate de un proces patologic oarecare
(artroză, infecţie, tumoră, ec.) cu una artificială, numită
(endo)proteză.
•Artroplastia endoprotetică, numită în continuare
"artroplastie", se practică din 1960 şi reprezintă
una dintre cele mai mari realizări ale secolului XX
în domeniul medical. Tehnologia implanturilor şi
procedurile de implantare s-au schimbat de atunci
şi evoluează şi în prezent. Cu toate acestea trebuie
menţionat faptul că •orice proteză are un “timp de
viaţă” limitat. Înlocuirea unei proteze poartă
numele de "revizie". Este important de ştiut de
asemenea că reviziile sunt în general mai dificile,
mai scumpe şi mai puţin satisfăcătoare decât
artroplastiile primare. O •intervenţie complexă
cum este artroplastia impune o “abordare de
echipă”; •alegerea momentului şi procedurii
chirurgicale, precum şi integrarea acestora în
planul terapeutic general, sunt foarte importante
pentru rezultatul final.

Aveţi nevoie de o artroplastie de şold sau de genunchi?

Această decizie se ia împreună cu familia şi medicul dvs.ortoped. Cei mai mulţi

pacienţi candidaţi la artroplastie au vârsta cuprinsă între între 60 şi 80 de ani. Pe lângă
vârstă, •alte criterii sunt reprezentate de intensitatea durerii, de gradul de invaliditate
şi de starea generală de sănătate a pacientului.

Puteţi beneficia de artroplastie dacă:

–durerea este invalidantă

–aveţi durere de repaus
–rigiditatea şoldului vă limitează posibilitatea de a vă folosi membrul inferior
–durerea este greu de controlat cu medicaţia uzuală sau aceasta are efecte secundare
nedorite
–alte metode de tratament, cum ar fi fizioterapia, nu vă ameliorează durerea

Ce puteţi spera după artroplastie

După artroplastie cei mai mulţi pacienţi constată o reducere dramatică a durerilor şi o
ameliorare a abilităţilor de a îndeplini activităţile curente. Veţi fi în schimb sfătuiţi să
evitaţi anumite activităţi, cum ar fi alergarea şi sporturile de contact, pentru tot restul
vieţii. Veţi fi sfătuiţi de asemenea să evitaţi anumite poziţii care ar putea disloca
proteza. Chiar şi în condiţii normale de utilizare, proteza este supusă unui proces de
uzură, care poate să impună la un moment dat schimbarea ei - •dacă efectuaţi o
activitate fizică intensă sau sunteţi obez(ă), acest proces de uzură poate fi mai rapid
decât în mod normal.

Pregătirea intervenţiei

•Înainte de intervenţia chirurgicală este utilă examinarea completă a stării de sănătate.

Se vor efectua diferite teste, cum ar fi:
–probe de sânge şi urină
–electrocardiogramă
–radiografii pulmonare
Pregătirea tegumentului este necesară pentru a reduce riscul de infecţie sau dehiscenţă
a plăgii operatorii. Poate fi necesară donarea de sânge.

•Nu uitaţi să vă informaţi medicul ortoped cu privire la medicamentele pe care le luaţi

în mod obişnuit. Poate fi utilă efectuarea unei cure de slăbire pentru a scădea greutatea
corporală. Poate fi utilă o evaluare stomatologică pentru a exclude prezenţa unei
infecţii dentare. De asemenea poate fi utilă o evaluare urologică, mai ales la –
persoanele cu infecţii urinare recente sau frecvente, sau la –bărbaţii mai vârstnici cu
probleme la nivelul prostatei.

Planificare socială şi casnică

•După operaţie veţi avea nevoie de ajutor timp de câteva săptămâni, pentru activităţi
curente, cum ar fi gătitul, cumpărăturile, îmbăierea sau spălarea rufelor. Dacă locuiţi
singur(ă), puteţi beneficia de asistenţă socială în perioada postoperatorie. Este bine să
faceţi din timp anumite •modificări ale mediului casnic:
–să fixaţi mânere pe perete, la duş sau vană;
să vă asiguraţi că balustradele scărilor interioare sau exterioare sunt stabile;
să vă pregătiţi un scaun solid, pe care să staţi confortabil cu şoldurile mai sus de
genunchi, spatele drept şi braţele sprijinite pe suporţii laterali; de asemenea să vă
pregătiţi perne stabile pe canapea, în maşină, etc., pentru a vă putea aşeza fără a flecta
prea mult şoldurile;
să vă înălţaţi scaunul de toaletă;
să vă pregătiţi o băncuţă de plastic la duş sau în vană;
să vă ataşaţi mânere lungi la diverse ustensile, cum ar fi buretele de baie, lingura de
pantofi, etc., pentru a nu trebui să vă îndoiţi excesiv şoldul;
să vă pregătiţi un cîrlig cu mâner lung pentru a putea ridica obiecte căzute pe jos

Este foarte important să îndepărtaţi sau reparaţi obiectele care v-ar putea face să
cădeţi!

Intervenţia chirurgicală

•Intervenţia chirurgicală va dura câteva ore; •vor fi îndepărtate porţiuni din os,
împreună cu cartilajul deteriorat, •apoi acestea vor fi înlocuite cu componentele
protetice, din metal, plastic sau material ceramic. Medicul ortoped va alege tipul de
proteză adecvat pentru dvs. După operaţie veţi sta probabil un timp în secţia de terapie
intensivă, apoi veţi fi mutat(ă) înapoi în salon.
Complicaţii precoce posibile

Artroplastia reprezintă o intervenţie chirurgicală importantă; în ciuda tuturor

precauţiunilor, sunt posibile complicaţii, cum ar fi:
•leziuni vasculare sau nervoase;
•probleme legate de vindecarea plăgii operatorii;
•infecţii;
•fractura femurului;
•plasare greşită a componentelor, care poate determina uzura prematură a acestora,
dislocarea protezei sau decimentarea componentelor;
•inegalitatea membrelor inferioare.

Pacienţii cu deformări articulare accentuate, pacienţii obezi sau atletici, precum şi

pacienţii cu probleme de sănătate asociate sunt mai susceptibili să prezinte astfel de
complicaţii.

Spitalizare

•
Durata spitalizării este variabilă de la un pacient la altul, de la un tip de
proteză la altul şi de la o clinică la alta; în general este cuprinsă între
câteva zile şi 2-3 săptămâni. Pe durata spitalizării vor fi efectuate
diverse acte medicale, cum ar fi:
administrarea de medicamente pentru •combaterea durerii, a infecţiei şi
a complicaţiilor vasculare;
manevre pentru •combaterea stazei pulmonare;
•protecţia şoldului/genunchiului operat;
•mobilizare în şezut;
reluarea mersului şi a altor activităţi.

Alte complicaţii posibile

•După artroplastie rata complicaţiilor serioase este redusă. Cu toate astea, pot apărea
•complicaţii grave, cum ar fi:
infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral - sunt complicaţii excepţionale;
•infecţii tardive;
•tromboză venoasă profundă;
•redoarea articulară (articulaţie rigidă);
•durere cronică la nivelul şoldului, fesei sau coapsei.

Recuperarea la domiciliu

•
Calitatea recuperării influenţează foarte mult
rezultatul artroplastiei. Pe lângă •îngrijirea
plăgii operatorii
şi •protejarea cicatricii postoperatorii de iritare
mecanică, aceasta mai presupune:
alimentaţie corectă, bogată în fier şi vitamine,
cu hidratare adecvată;•
ar trebui să vă reluaţi cele mai multe activităţi
curente la 3-6 săptămâni de la intervenţia
chirurgicală;
un oarecare grad de disconfort legat de odihnă
sau de anumite activităţi este normal timp de
câteva săptămâni;
•reluarea progresivă a mersului, în casă apoi
afară, pe teren drept şi pe scări;•
gimnastică, de câteva ori pe zi, eventual cu
asistenţa unui kinetoterapeut.

Prevenirea trombozei venoase profunde (TVP)

•Respectaţi instrucţiunile medicului pentru reducerea riscului de TVP! Această

complicaţie nu este specifică artroplastiei, ci este comună intervenţiilor chirurgicale
care presupun o imobilizare prelungită a bolnavului.

Semne de alertă:

–durere la nivelul musculaturii coapsei sau gambei, fără legătură cu operaţia;

–colorarea sau tumefacţia coapsei, gambei sau piciorului.

Semnele de alertă pentru embolia pulmonară (deplasarea unui fragment de tromb

până în plămân):

–lipsa de aer (dispnee);

–durere la nivelul toracelui, mai ales legată de respiraţie

Dacă aţi observat astfel de semne, chiar la câteva săptămâni de la operaţie, luaţi de
urgenţă legatura cu un medic!

Prevenirea infecţiilor

•Bacteriile care intră în sânge în urma unor proceduri stomatologice, a unor infecţii
urinare sau ale pielii, se pot cantona la nivelul protezei. Timp de cel puţin doi ani
postoperator va trebui să acordaţi o atenţie deosebită oricăror infecţii şi să faceţi
tratament antibiotic profilactic înaintea oricărei intervenţii medicale sau stomatologice
care ar putea să determine pătrunderea bacteriilor în sânge.
Semne de alertă pentru o infecţie:

–febră persistentă (peste 38 grade) sau frisoane;

–roşeaţă, sensibilitate crescută sau tumefacţie la nivelul regiunii operate;
–scurgerea unei secreţii din şoldul/ genunchiul operat;–
creşterea durerii la nivelul şoldului/ genunchiului, în repaus sau la mişcarea acestuia.
•

Dacă aţi observat astfel de semne, luaţi legatura cu medicul ortoped