Sunteți pe pagina 1din 6

www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Comunicarea in Jurnalism

Comunicare umana este de doua feluri:


a. directa – intre doua sau mai multe persoane, aflate intr-o relatie de proximitate
spatiala si se influenteaza reciproc – este o comunicare intepersonala;
b. indirecta – comunicarea este mediata de un suport complex din punct de vedere
tehnologic, (scrisoare, telefon, calculator) sau de un bun produs de un ansamblu de
institutii, specialisti si dotari, (carti, fimle, cd-uri, ziare, radio, tv, net).
Actul de mediere permite sporirea capacitatii de inmagazinare a datelor,
amplificarea audientei mesajelor, cresterea vitezei de transmitere a acestora si
marirea distantei dintre emitatori si receptori.
Comunicarea mediata include comunicarea mediata tehnologic, intre grupuri
putin numeroase, (teleconferintele, videoconferintele, forumurile de pe net,
discursurile, concertele care beneficiaza de instalatii de sonorizare) si
comunicarea de masa, cand intre emitator si receptori se interpun instalatii
sofisticate si institutii complexe: sistemul editorial, redactiile, studiourile tv, cele
de productie cinematografica.
Comunicarea de masa a aparut in europa, la sfarstitul secolului al XV-lea
si era reprezentata de un ansamblu de institutii care se ocupa cu valorizarea
economica a formelor simbolice si cu circulatia lor largita in timp si spatiu.
Aparitia unui public din ce in ce mai numeros a dus la ieftinirea produselor media
si la industrializarea productiei. Apare, cu timpul principiul benzii rulante, al
serializarii si al tipizarii.
Comunicarea de masa se adreseaza societatii de masa si genereaza cultura
de masa. Masa reprezinta un conglomerat urias de oameni care nu se cunosc intre
ei, nu sunt intr-o relatie de proximitate spatiala, nu comunica, nu au valori si
idealuri comune. Singurul lucru care ii uneste este consumul aceluaisi produs
cultural, distribuit pe scara larga. In secolul al XIX-lea, masa desemna paturile
sociale inferioare, conglomerate amorfe, periculoase si violente. Acest concept era
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

sensibil diferit de cel de multime, o grupare umana concentrata intr-o anumita


zona, dominata de impulsuri afective, irationale si care se manifesta prin actiuni
punctuale si imprevizibile. Un alt termen este acela de public, considerat a fi un
ansamblu limitat numeric, care au constiinta apartenentei la o comunitate de
interese si care se manifesta coerent, rareori cu violenta.
Termenul societate de masa a aparut la sfarsitul secolului al XIX-lea, si
descrie societatile moderne in care formele traditionale de asociere, precum,
comunitatea, clasa, etnicitatea si religia au decazut si in care predomina formele
de organizare la scara larga, birocratizate si marcate de relatii impersonale. Astfel,
populatia e o masa nediferentiata, rupta de radacinile comunitare, de traditie si de
moralitatea arhaica, incapabila sa aiba gusturi culturale elevate sau clarviziune
politica; de aceea, ea este usor de manipulat. Exista, totusi, o diferenta intre
mediul rural si cel urban, in timp ce in primul, oamenii se cunosc, au aceleasi
valori si idealuri si formeaza un bloc omogen, in cel de-al doilea, oamenii,
deoarece nu se cunosc, intra in relatii de competitie si conflict.
Caracteristicile societatii de masa sunt:
- dispersia spatiala a membrilor acesteia;
- absenta unor forme coerente de organizare;
- absenta traditiilor, valorilor si credintelor comune;
- slabirea autoritatii institutiilor clasice si promovarea unui individualism
agresiv;
- consumul unor bunuri culturale eteroclite, produse in afara grupului, de catre
institutii specializate, cu scopul de a fi comercializate;
- amplificarea izolarii si alienarii indivizilor;
Cuvantul cheie al acestei societati este eterogenitatea. In societatea post-moderna,
se produce un fenomen interesant: demasificarea si formarea unor grupuri cu noi
criterii de identitate, (vecinatatile traditionale, cu picnicuri si hamburgeri,
asociatiile de tot felul, ex Alcoolicii Anonimi, asociatii civice, sportive, care sparg
masa in diverse tipuri de public.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Termenul de cultura de masa a aparut, intial, ca o expresie a decaderii


culturii clasice, in contact cu noile tehnologii si cu lumea afacerilor. Cultura de
masa a fost perceputa ca un fenomen unificator, care anihila celelalte forme de
cultura si le inlocuia cu un surogat, alcatuit din elemente facile si vandabile. In
realitate, peisajul cultural contemporan nu este nici omogen si nici unitar,
deoarece subgrupurile formeaza culturi specifice. O Subcultura reprezinta un
ansamblu de reprezentari care isi trage radacinile din sfera culturala generala in
care sunt integrate. Subculturile sunt legate de anumite categorii, geupate in
fucntie de sex, varsta, statut economic, distante geografice. Exista o subcultura de
elita, produsa in medii intelectuale, de creatori specializati, pentru un public
avizat. Subcultura folclorica se intalneste in mediul rural; este creata de persoane
partial specializate, pentru un public local, dupa canoane traditionale.
Subcultura populara, intalnita in mediul rural si urban, este produsa de creatori
nespecializati, pe baza unor canoane eteroclite, in continua schimbare, pentru un
public larg. In fine, subcultura de masa este creata in institutii specializate, dupa
canoane eterogene, pentru o piata larga de consumatori potentiali. Pe langa aceste
tipuri, exista si se manifesta subculturi religioase, profesionale si etnice.
Cultura de masa introduce principiul benzii rulante in producerea
bunurilor culturale, inlocuieste criteriile estetice de valorizare cu cele economice
si simplifica continutul produsului nou-creat, eliminand dimensiunea intelectuala
in favoarea atributului afectiv. Incercand o definitie a culturii de masa, vom spune
ca aceasta desemneaza ansamblul comportamentelor, miturilor si reprezentarilor
produse si difuzate conform unor tehnici industriale.
Comunicarea de masa este orientata catre audiente largi, eterogene, care
nu sunt cunoscute de catre comunicator; mesajele sunt transmise public, pentru a
ajunge rapid la consumator, uneori in timp real. Termenul de comunicare de masa
este sinonim cu cel de mass-media, (mass- masa, l. engleza, media – suportul pe
care sunt fixate mesajele – termen din l. latina)
Media poate insemna:
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

a. – o tehnica de producere a mesajelor si de fabricare a suporturilor de


transmitere a acestora
b. – Tramsnmiterea in timp real a mesajelor, catre un terminal;
c. – Ansamblul mesajelor create de aceste tehnici;
d. – ansamblul organizatiilor care produc sau transmit aceste mesaje.
Elementele componente ale sistemului media pot fi ordonate astfel:
1. dupa suportul de transmitere a mesajului – media tiparita si media
electronica;
2. dupa modul de achizitionare – produse cump[rate direct, (carti, ziare, casete,
CD-uri); produse pentru care se plateste o taxa de acces,(tv, cablu, net);
produse pentru care nu se plateste un pret in mod direct, (radiouri si tv
comerciale).
3. Dupa continut: informare, divetispent, publicitate;
4. Dupa marimea publicului – media de masa, de grup, (in circuit inchis),
media individuale, (reportofon, CD-player, aparat foto);
5. Dupa caracteristicile tehnice – media de difuzare, (cablu, unde) si media
autponome, (radio, tv);
6. Dupa functie – media de informare, (stocheaza si prelucreaza date), media de
reprezentare, (permit lectura mesajelor), media de distributie, (sistemele de
telecomunicatii);
7. Dupa modul de corelare al comunicatorilor:
- media off-line – nu permit comunicarea directa – cartea, ziarul;
- media on-line – transmit mesaje si leaga comunicatorii – tv – radio;
- new media – combinarea intre industria media si cea a calculatoarelor.
In cadrul comunicarii de masa, comunicatorii sunt cei care creaza si distribuie
mesajele. Fiecare are sarcini specifice, in procesul benzii rulante, rentabil,
eficient si aducator de profit. Comunicatorii au o activitate de rutina, deoarece
exceptiile apar relativ rar. Cu exceptia vedetelor, restul nu se bucura de
renume si nu este perceput de catre public. Deoarece jurnalistii nu
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

interactioneaza eficient cu publicul, a aparut instituai sondajului de opinie,


care are, insa rezultate aproximative.
Canalul reprezinta ansamblul tehnologiilor controlate de institutii
specializate, care cresc viteza, sporesc aria de difuzare si calitatea
comunicarii. O informatie transmisa pe suport material este transmisa cu
usurinta si nu e relee de accidentele inerente comunicarii directe: uitare,
reconstructie, metaforizare.
Media se imparte in: media autonome: suportul de transmisie poarta in el
mesajul, (carti, ziare), cu conditia stapanirii unui cod de acces, adica a sti sa
citesti, sau a unui decodor, (radio, tv, CD); media de difuzare – suportul tehnic
are doar fucntia de a transmite mesajele: relee, cablu, sateliti; media de
comunicare – permit dialogiul la distanta – telefon, posta electronica.
Publicul joaca un rol esential inc adrul comunicarii de masa. Deoarece este
eterogen, jurnalistii, incearca mentinerea interesului pentru un anume tip de
produs pentru un public cat mai mare, desi vorbim tot mai mult despre
demasificarea audientei. In comunicarea de masa, receptorul nu comunica
eficient cu emitatorul, feed-back-ul este slab si atunci publcul poate intrerupe
actul de comunicare. La unele programe tv si radio se poate realiza o
dimesniune interactiva – telefoane si mail in direct, publicul din studio,
jocurile si concursurile.
Un produs media este o marfa sau un serviciu, vandut unor consumatori
potentiali. Aici este vorba despre informatii, (brute, prelucrate, in direct),
despre idei si opinii, (publicul vrea sa vada cum gandeste o personalitate un
anume subiect), despre divertisment. Eterogenitatea audientei ii obliga pe
jurnalisti sa uniformizeze si sa simplifice continuturile transmise, eliminand,
formulele intelectualiste sau tehnice.
Tipologia institutiilot de presa
1. Dupa scopul activitatii, exista institutii comericiale si non-profit, (de
serviciu public). Primele sunt independente de politica si se
autofinanteaza dar cad adesea prada intereselor economice si politice si
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

sunt supuse capriciilor publicului. Institutiile non-profit sunt


subventionate de stat, partide, societatea civila, organizatii filantropice.
2. Dupa pozitia politica adoptata, institutiile media sunt neutr sau
partizane;
3. Dupa su[ortul pe care difuzeaza mesajele exista presa scrisa si
audiovizual.