AGRICULTURA

A. EUROPA
In structura populatiei ocupate, in Europa, predomina serviciile, (datorita ponderii ridicate a populatiei
urbane), urmeaza sectorul secundar (industrie si constructii), iar pe ultimul loc activitatile primare (in principal
agricultura).
Ponderea populatiei ocupata in agricultura este foarte ridicata in unele state foste socialiste (Albania peste
50%, Rep. Moldova - 20%, Bosnia-Hertegovina, Romania -14%). Dintre statele occidentale, doar Portugalia si
Grecia, au ponderi mai mari (in jur de 10%).
Pe ansamblu, agricultura este de tip intensiv, bazata pe sistemul fermelor, mai putin in fostele state socialiste,
unde agricultura de subsidenta, cu productii mai reduse, se explica prin fragmentarea terenurilor (consecinta a
retrocedarii), prin lipsa lucrarilor mecanizate.
1. CULTURA PLANTELOR
- cereale _ grau (1/3 din prod. mondiala, Rusia, Franta,Germania, Ucraina)
_ secara (locul I pe Glob, Rusia, Polonia, Germania)
_ porumb, orz, ovaz
-plante industriale
_ sfecla de zahar (4/5 din prod. mond, Rusia, Ucr, Franta, Germ)
_ floarea soarelui (50% prod. mond, Rusi, Ucraina, Fra, Romania)
- cartofi (50% productia mondiala, Rusia, Ucraina, Polonia, Germania,Belarus, Olanda)
- vita de vie _ struguri (locul I pe Glob, Italia, Franta, spania, Portugalia, Romania, Republica
Moldova)
- maslin (locul I pe Glob, Italia, Spania, Grecia, tarile mediteraneene remarcandu-se si prin productia de ulei de
masline)
- pruni (locul I pe Glob, se obtin 2/5 din productia mondiala, Serbia, Romania, Germania, Franta)
- peri ( Italia, Spania,Germania, Franta)
2. CRESTEREA ANIMALELOR
Se practica _ intensiv, in ferme, specifice mai ales Europei de Vest. _ extensiv, in sistem
gospodaresc, specific Europei Estice.
_ traditional, cresterea pastorala, pasuni, Europa Mediter.
Cele mai mari efective de animale (septeluri):
_ porcine (suine, Germania)
_ ovine (Marea Britanie)
_ bovine (Rusia)
_ caprine (Grecia)
_ cabaline (Rusia, Romania)
_ avicultura (pasari, sistem gospodaresc, dar si intensiv)
_ sericicultura (viermi de matase, duzi)
_ apicultura (albine, Rusia, Ucraina, Romania)
_ una din tendintele recente este cresterea animalelor pentru blana, precum: vulpea alba si
argintie, hermelina, nutrii, marmota. sinsila

La nivel mondial, efectivele de animale ni sunt foarte mari, insa primeaza calitatea lor, care este superioara.
Asa se explica faptul ca Europa asigura peste jumatate din productia mondiala de branzeturi, si peste 1/3 din cea de
lapte si unt.
 B. ROMANIA
Agricultura in Romania, este sustinuta de relieful variat, climatul temperat, solurile fertile.
Fondul funciar are o pondere insemnata a terenurilor arabile (40% din suprafata tarii), a terenurilor forestiere,
a pasunilor si fanetelor naturale.
1. CULTURA PLANTELOR
- cereale _ grau (Cp. Romana, Cp. Moldovei, Pod. Dobrogei)
_ porumb (locul 2 in Europa, dupa Franta, si locul 9 pe Glob, Cp. Romana, Cp. de Vest, podisuri,
depresiuni intramontane, Lunca Dunarii)
- plante industriale _ floarea soarelui (locul 3 in Europa, locul 8 pe Glob, Cp. Romana, Cp. de Vest, Pod.
Moldovei, Pod. Dobrogei)
_ sfecla de zahar (Cp. Romana, Cp. de Vest, Pod. Dobrogei, DCT)
_ in, canepa (pentru ulei-Rosiori de Vede, pt. fibra)
- cartofi (se cultiva in romania de peste 200 de ani, locul 8-10 in Europa, locurile 12-14 pe Glob, sud/estul
Transilvaniei, Pod. Moldovei)
- viticultura (locul 8-10 pe Glob la productia de struguri si vin)
_ Subcarpatii Curburii (Panciu, Odobesti, Dealu Mare)
_ Pod. Moldovei (Cotnari, Iasi, Husi)
_ Pod. Dobrogei (Murfatlar, Ostrov - struguri de masa)
_ Pod. Transilvaniei (Jidvei, Alba Iulia)
_ Campia si Dealurile de Vest (Recas, Pancota, Teremia Mare)
_ Muntenia (Stefanesti)
_ Oltenia (Sadova, Corabia, Dragasani)
- pomicultura _ prun, mar (Subcarpati, podisuri)
_ par, cires, visin (sud/vestul Romaniei)
_ piersic (Dobrogea)
_ cea mai intinsa regiune pomicola se desfasoara din Vrancea pana-n Mehedinti
_ bazine pomicole importante: Hateg, Iasi, Baia Mare, Bistrita, Sibiu, Falticeni, Domasnea

2. CRESTEREA ANIMALELOR
A inregistrat o evolutie negativa odata cu trecerea la economia de piata.
Se cresc:
_ bovine (Pod. Moldovei, DCT, Dp. Maramures)
_ ovine (merinos-Dobr, karakul-Moldova, turcana-rezistenta la frig, Carpati, dar si in Cp. Romana si in Cp. de Vest)
_ porcine (conditionate de baza furajera: cartof, porumb, Timis, Ialomita, Bv)
_ cabaline (loc 2, dupa Rusia, herghelia de la Mangalia, dar si in gospodarii)
_ avicultura (in regiunile cerealiere)
_ apicultura (albine, salcami)
_ sericicultura (cresterea viermilor de matase,Banat, culturile de duzi)
 INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE
A. EUROPA
Europa a dominat multa vreme productia de energie electrica, astazi insa, este depasita de America si Asia.
In structura productiei de energie electrica a Europei, predomina:
1. TERMOENERGIA (arderea combustibililor fosili)
_ Italia (80%, pe baza importurilor de hidrocarburi din Africa de Nord-Libia, Algeria, si din Orientul Mijlociu-
Arabia Saudita)
_ Marea Britanie (73%), Ucraina, Spania (70%)
_ Rusia (65%), Germania (63%), Romania (60%)
2. HIDROENERGIA (pondere mare in statele cu relief muntos unde raurile au potential hidroenergetic
foarte mare - viteza, panta, debit, dar si in statele cu fluvii mari)
_ Norvegia (100%)
_Elvetia (70%), Austria ( 60%), Suedia (50%), Romania ( 30%), Rusia (20%)
3. ATOMENERGIE (obtinuta in centrale atomice pe baza uraniului)
_ Franta (80% - pe baza uraniului)
_ Lituania (80%, ex. Ignalina, pe baza importurilor)
_ Belgia (57%), Suedia ( 49 %), Ucraina ( 47%), Ungaria ( 47%), Romania ( 10% - Cernavoda)
4. EOLIANA (in regiunile unde viteza: 3-5 m/s, si frecventa vantului sunt mari)
_ Germania ,Danemarca, Olanda, Belgia, Austria.
5. SOLARA (potential radical in Europa Sudica, unde durata de stralucire a Soarelui este foarte mare)
_ Franta (mai ales sud, ex. Odeillo in Muntii Pirinei); Spania, Italia, Grecia.
6. GEOTERMALA
_ Islanda, Italia ( ex. Larderello)
7. MAREOMOTRICA (valorifica forta mareelor din estuarele de la Marea Nordului si Marea Manecii)
_ Franta (in nord/vest, ex. La Rance – prima centrala mareomotrica) ; Marea Britanie ( G. Bristol)
B. ROMANIA
Productia de energie electrica a fost de 60 mld.kw/h, la nivelul anului 2006.
In structura productiei de energie electrica predomina:
1. TERMOENERGIA (cu 60%)
_ Turceni (peste 2500MW), Rogojelu ( in conservare) ; Isalnita ( la Craiova))
_ Braila (cca 2000MW, pacura, a II-a ca marime)
_ Mintia-Deva (carbune) ; Ludus- Iernut ( in DCT, Mures)
_ Brazi-Ploiesti (pacura, Prahova)
_ Grozavesti, Bucuresti Vest, Bucuresti Sud (Bucuresti)
2. HIDROENERGIA (30%)
_ Portile de Fier I (peste 2100MW)
_ Portile de Fier II (peste 880 MW, pe Dunare, ambele in colaborare cu Serbia)
_ Lotru-Ciunget (550 MW, cea mai mare de pe raurile interioare)
_ Vidraru (220 MW, pe Arges) ; Stejaru –Bicaz ( 210 MW, pe Bistrita) ; Marisel ( 200 MW, pe Somes)
_ pe Olt sunt 32 de hidrocentrale, pe Arges - 15, pe Bistrita - 13, pe Sebes sunt 3
3. ATOMOENERGIA (10%)
_Cernavoda (din cele 5 reactoare, primul a fost pus in functiune in 1996, are o putere de 700MW, iar al 2-lea a intrat
in probe in 2008, combustibilul nuclear este produs la ICN Mioveni, iar apa grea la uzina Halanga de langa Turnu
Severin)
4. EOLIANA
_ parcuri eoliene sunt _ Pod. Dobrogei (Mircea-Voda)
_ Defileul Dunarii