Ideile teoriei imigrationiste apar la finalul secolului al XVI-lea la cronicarul maghiar Istvan

Szamoskozy, care afirma, inaintea domniei lui Mihai Viteazul, originea noastra latina, pe care
apoi o contesta.

Nicolaus Olahus (sec. XVI) este primul român care sustine romanitatea românilor. Acesta
mentiona in lucrarea “Hungaria” ca românii din Mold, T.Ro si Trans. sunt descendentii
colonistilor romani.

In sec. XVIII Franz Sulzer creeaza teoria imigrationista conform careia poporul roman e de
origine balcanica, contestand originea latina a limbii si a poporului roman.

Teoria imigrationista a lui Robert Roesler a fost redactata in anul 1871 apare Teoria
imigrationista a lui Robert Roesler, dupa formarea Imperiului Austro-Ungar (1867), in cadrul
caruia Transilvania e anexata Ungariei. Roesler a sintetizat teoriile anterioare ale istoriografiei
maghiare.

Scopul acestei teorii a fost unul politic, de a demonstra ca romanii nu au niciun drept in
Transilvania. Esenta teoriei consta in afirmatia ca romanii s-au format ca popor in Peninsula
Balcanica, de unde au imigrat la nord de Dunare in sec. XII-XIII, dupa ce ungurii se stabilisera
deja in Transilvania. Argumentele teoriei:

- dacii ar fi fost exterminati ca popor in urma razboaielor daco-romane;

- romanizarea ar fi durat prea putin (167 ani);

- Dacia ar fi ramas pustie dupa Retragerea Aureliana;

- limba romana s-ar asemana cu limba albaneza;

- romanii ar fi un popor de pastori nomazi.

 Istoricii romani au adus contraargumente bazate pe dovezi istorice, arheo-logice si
lingvistice. Descoperirile arheologice au demonstrat continuitatea daco-romana prin prezenta
obiectelor de cult crestin datand din sec. IV: donariul de bronz de la Biertan cu inscriptia in latina
“Eu, Zenovie, am pus acest dar.” si inelul de bronz descoperit la Micia cu inscriptie in limba
latina.