Cadrul organizaţional european – Consiliul Europei şi Organizaţia

pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

1. Consiliul Europei este prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică,

înfiinţată la 5 mai 1949, ca organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, a valorilor democratice.

Consiliul Europei reprezintă un cadru instituţional de colaborare interguvernamentală între statele

membre, în toate domeniile de interes ale societăţii europene (cu excepţia celor legate de apărare) şi
anume: cooperare juridică, în domeniul mijloacelor de informare în masă, în educaţie, cultură,
patrimoniu, tineret şi sport, probleme sociale şi economice, puteri locale şi regionale, protecţia
mediului etc.

Consiliul Europei numără, în prezent, 47 de state membre. Belarus este candidat la aderare la
Consiliul Europei (şi-a depus candidatura la 12 mai 1993, dar statutul de invitat special i-a fost retras,
în anul 1996). State cu statut de observator: Sfântul Scaun, SUA, Canada, Japonia, Mexic, Israel (la
Adunarea parlamentară a Consiliului Europei)

Organisme principale/Mod de lucru:

Potrivit Statutului, organele Consiliului Europei sunt Comitetul Miniştrilor şi Adunarea Parlamentară.

Acestea sunt asistate de un Secretariat General.

Comitetul Miniştrilor (CM): este organul decizional al Consiliului Europei, fiecare stat membru fiind
reprezentat de către ministrul afacerilor externe. Președinția este asigurată, prin rotaţie, din şase în
şase luni, de către miniştrii de externe ai statelor membre.

Noul sistem de desfăşurare a sesiunilor ministeriale a fost adoptat în anul 2003, constând în
organizarea unei singure reuniuni ministeriale anuale şi în menţinerea rotaţiei preşedinţiei CM, la
fiecare 6 luni, în ordine alfabetică. Începând cu cea de-a 114-a sesiune (Strasbourg, 12-13 mai 2004),
sesiunile CM se desfăşoară în noul format.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE ) este organul de deliberare, format din
delegaţii ale celor 47 de parlamente naţionale (numărul de reprezentanţi ai fiecărei ţări este calculat
în funcţie de populaţia acesteia). APCE se reuneşte de patru ori pe an în şedinţe plenare şi o reuniune
a comisiilor specializate este, de asemenea, organizată, anual, într-unul din statele membre sau cu
statut de observator. Fiecare delegaţie naţională este alcătuită astfel încât să reflecte reprezentarea
politică din forul legislativ naţional.

Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa (CALRE) este format din reprezentanţii
aleşi ai puterilor locale şi regionale sau din funcţionari direct răspunzători în faţa acestora. CPLRE este
un organ consultativ al Consiliului Europei şi este constituit din Camera Autorităţilor Locale şi Camera
Regiunilor. Delegaţiile naţionale la CALRE trebuie să fie reprezentative pentru diferitele tipuri de
colectivităţi teritoriale ale fiecărui stat membru.
 2. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa:
OSCE este cea mai mare organizaţie regională de securitate, contribuind la consolidarea păcii,
democraţiei şi stabilităţii pentru mai mult de un miliard de persoane. OSCE este un for pentru
dialogul politic la nivel înalt asupra unei game largi de aspecte de securitate şi un instrument regional
cuprinzător pentru avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, managementul crizelor şi reabilitarea
post-conflict, vizând, în esenţă, creșterea încrederii între state, prin cooperare. Prin intermediul
Instituţiilor sale specializate, al unităţilor de experţi şi reţelei de Misiuni din teren, OSCE are
competenţe în domenii variate, cu impact asupra securităţii comune: controlul armamentelor
convenționale și măsuri de creștere a încrederii și securității; combaterea amenințărilor
transnaționale; activități economice și în domeniul mediului; democratizare; promovarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății mass-media, precum și a drepturilor
persoanelor aparținând minorităţilor naționale.

Actul Final de la Helsinki atestă cele zece principii fundamentale pentru relaţiile interstatale:
egalitatea suverană a statelor; interzicerea utilizării forţei şi a ameninţării cu forţa; inviolabilitatea
frontierelor; respectul integrităţii teritoriale a statelor; soluţionarea paşnică a conflictelor;
neamestecul în treburile interne; respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
egalitatea şi dreptul popoarelor la auto-determinare; cooperarea între state; îndeplinirea cu bună
credinţă a obligaţiilor internaţionale.

Rolul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa

Prin abordarea multidimensională, OSCE oferă statelor participante cel mai potrivit forum de dialog şi
negociere pe problematica securităţii în spaţiul euro-atlantic şi euro-asiatic, precum şi o platformă
pentru parteneriatele multilaterale implicate în acţiuni practice în teren. Organizaţia are o abordare
cuprinzătoare a conceptului de securitate şi, din această perspectivă, acţionează pe trei dimensiuni
majore: Politico-militară; Economică şi de Mediu; Umană.

Principalele domenii de acţiune ale Dimensiunii Politico-Militare sunt: controlul armamentelor,

managementul frontierelor, combaterea terorismului, prevenirea conflictelor, reforma sectorului de
apărare. OSCE acţionează pentru consolidarea încrederii, creşterea transparenţei şi a cooperării, în
vederea asigurării securităţii Statelor Participante OSCE.

Pe agenda curentă se regăseşte, în primul rând, soluţionarea crizei din Ucraina, soluţionarea
conflictelor îngheţate, stabilirea unui climat de încredere sub forma unui Dialog Structurat pentru
abordarea controlului armamentelor convenționale, stabilizarea situaţiei din Balcanii de Vest,
combaterea terorismului şi schimbările climatice.

Datorită capacitaţii şi experienţei sale unice în domeniul diplomaţiei preventive, al prevenirii

conflictelor şi gestionării crizelor, consolidării respectării drepturilor omului, a democraţiei şi a
statului de drept, precum şi a promovării tuturor aspectelor societăţii civile, OSCE va continua să
joace un rol important în promovarea unui spaţiu comun de securitate şi să contribuie, prin
cooperare, la consolidarea încrederii în domeniul militar şi la promovarea securităţii.

Instituţiile OSCE:
 Preşedinţia în Exerciţiu: anuală. Responsabilă de coordonarea ansamblului activităţilor OSCE.
Poate desemna Reprezentanţi personali sau speciali pe probleme specifice. În anul 2019,
Președinția OSCE este deținută de Slovacia; (în 2018 – Italia; în 2017 – Austria; în 2016 –
 Germania, în 2015 – Serbia, în 2014 – Elveţia; în 2013 – Ucraina). România a deţinut
Preşedinţia în Exerciţiu a OSCE în anul 2001.
 Secretariatul: sub autoritatea Secretarului General (SG). SG este numit de Consiliul
Ministerial pentru un mandat de trei ani, care poate fi prelungit o singură dată. Mandatul SG
constă în sprijinirea activităţilor OSCE din teren, coordonarea serviciilor administrative şi
menţinerea contactelor cu alte organizaţii internaţionale şi neguvernamentale.
 Centrul de Prevenire a Conflictelor (CPC): în cadrul Secretariatului, cu mandat de coordonare
a activităţilor misiunilor din teren şi de sprijinire a implementării mandatelor acestora. De
asemenea, sprijină Preşedinţia în exerciţiu şi SG în toate activităţile relevante din domeniul
politico-militar.
 ODHIR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului): cu sediul la Varşovia –
responsabil pentru promovarea drepturilor omului şi democraţiei în spaţiul OSCE, inclusiv
observarea proceselor electorale și acordarea de asistență în domeniul electoral.
 HCMN (Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale): cu sediul la Haga, vizând, în mod
esenţial, să contribuie, prin ”silent diplomacy”, la eliminarea tensiunilor privind problematica
minorităţilor naţionale în spaţiul OSCE. Rol special în contextul eforturilor de prevenire a
conflictelor.
 Reprezentantul pentru Libertatea Mass-Media: cu sediul la Viena, urmărește respectarea
libertăţii de exprimare şi informare a mass-media din Statele participante.
 Adunarea Parlamentară a OSCE: oferă un forum pentru dialogul inter-parlamentar,
efectuează misiuni de observare a alegerilor şi contribuie la întărirea cooperării
internaţionale în domeniile corespunzătoare celor trei Dimensiuni ale OSCE.

Bibliografie:
Informatiile au fost preluate de pe:
https://www.mae.ro/node/1881

https://www.mae.ro/node/1983