INFECTIILE

ASOCIATE
ASISTENTEI
MEDICALE
O infecție nosocomială asociată
spitalizării actuale este definită ca o
infecție care corespunde uneia dintre
definițiile de caz și

- debutul simptomelor a fost în ziua a

treia sau mai târziu (data internării fiind
considerate ziua 1) a spitalizării actuale
sau
 -pacientul a fost supus unei intervenții
chirurgicale în ziua unu sau ziua a doua
și prezintă simptome de infecție la locul
intervenției chirurgicale înainte de ziua a
treia sau
- un dispozitiv invaziv a fost plasat în ziua
unu sau ziua a doua, determinând o
infecție asociată asistenței medicale
înainte de ziua a treia.
 O infecție nosocomială asociată unei
spitalizări anterioare este definită ca o
infecție care corespunde uneia dintre
definițiile de caz și

pacientul se prezintă cu o infecție reinternat

fiind la mai puțin de 48 de ore de la internarea
anterioară într-un spital de urgență sau
pacientul a fost internat cu o infecție care
corespunde definiției de caz pentru o infecție
la locul intervenției chirurgicale (ILIC), adică
infecția la locul intervenției chirurgicale apărute
în primele 30 de zile de la intervenție (sau, în
cazul intervențiilor chirurgicale care implică un
implant, infecția la locul intervenției
chirurgicale a fost profundă sau a afectat un
spațiu/organ și a apărut în primele 90 de zile
de la intervenție, iar pacientul prezintă
simptome care corespund definiției de caz
și/sau este sub tratament cu antimicrobiene
pentru infecția respectivă
sau
o pacientul a fost internat iar în primele 2
zile prezintă simptome pentru infecție cu
Clostridium difficile la mai puțin de 28 de
zile de la externarea anterioară dintr-un
spital de urgență.
 FACTORI SI SURSE DE
CONTAMINARE INTRASPITALICESTI

Agenţii responsabili de contaminare

 Agenţii responsabili de contaminare

Sunt foarte numeroși

Determină infecții mai mult sau mai puţin grave
Adesea devin rezistenți la tratamente
Agenţii patogeni sau microbii sunt:
Bacteriile aerobe şi anaerobe
Ciuperci sau levuri
Paraziți
Virusuri
Sursele de contaminare în spital sunt reprezentate
de:
Pacienţi
Personal de îngrijire
Vizitatori
Echipamente şi suprafețe contaminate
Lenjerie de pat, saltele, toalete comune etc.
Secreții, excreții, probe de laborator
Răni/plăgi
Materiale utilizate contaminate
Alimentaţie
 Pacienții spitalelor sunt mai susceptibil la
infecții datorită rezistenței naturale diminuate
de boală sau de unele medicamente
(chimioterapice, imunodepresoare)

Toaletele comune sau proximitatea altor

pacienţi măresc riscul infecţiilor
 Căi de transmitere
Transmiterea interumană, cea mai frecventă este prin
intermediul mâinilor

Calea aeriană
- Prin tuse, strănut, expectorație (picăturile lui Flugge),
este responsabilă de apariția unui procent de 10% dintre
infecțiile nosocomiale
- Aerosolii din dispozitivele de curățare sau din seringi
pot transporta particule microscopice care se găsesc în
suspensie în aer ce pot fi inhalate cu ușurință
Inoculare cu ace sau soluţii contaminate

Penetrarea organismului cu ocazia sondajelor urinare,

intubației orotraheale, inciziei operatorii
 POLITICI SI PROGRAME DE
SUPRAVEGHERE SI CONTROL A
INFECTIEI
 Recomandările din procedurile de izolare au următoarele
scopuri:
Reducerea procedurilor inutile
Utilizarea procedurilor invazive în unitățile de
îngrijire intensivă
Contracararea răspândirii agenţilor patogeni rezistenți
la tratament
În toate spitalele există departamentul de
supraveghere şi control a infecţiilor
intraspitalicești Lunar sau trimestrial fiecare secție
raportează, către acest departament, numărul şi tipul
de infecții intraspitalicești.

Politicile şi procedurile de control a infecţiilor trebuie

să fie clare şi cunoscute de întregul personal
medical
 Pentru a controla infecțiile sunt disponibile
următoarele mijloace:
Decontaminarea
Curățenia
Dezinfecţia
Antisepsia
Sterilizarea
Decontaminarea, curățenia, dezinfecţia
concură asepsia care reprezintă un ansamblu
de măsuri preventive ce împiedică
introducerea germenilor patogeni în organism
 Decontaminarea

Se adresează exclusiv materialului murdar

Se aplică materialelor inerte (suprafețe,
instrumente)
Are drept scop diminuarea numărului de
microorganisme înainte de curățare,
protejarea personalului de o contaminare
(instrumente de la sala de pansamente sau
sala de operații) şi evitarea diseminării
microorganismelor în mediul înconjurător.
 Curățenia

Este acţiunea care constă în

Îndepărtarea murdăriei (spălarea
podelelor, suprafețelor etc.)

Precede celelalte operații cu excepția

decontaminării
 Dezinfecția

Este operația care se aplică pe medii inerte

Este treapta superioară a decontaminării

Se aplică numai pe materiale şi suprafețe

curate
 Curățenia şi dezinfecţia pot fi realizate în
aceiași operație pe o suprafață datorită
utilizării produselor de curățenie /dezinfecţie.

Dacă dezinfecţia înlocuiește sterilizarea unui

obiect, ea trebuie, în mod imperativ să se facă în
2 timpi separați:
- Curățire
- Dezinfecţie
Antisepsia este o metodă de combatere a
infecției care se aplică țesuturilor vii,
eliminând sau distrugând microorganismele
prezente în momentul derulării procedurii
 Ministerului Sănătății aprobă Normele de
supraveghere, prevenire
şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în
unităţile sanitare,
Normele cuprind:
a) Organizarea activităţilor de supraveghere, prevenire
şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în
unităţile sanitare publice şi private cu paturi
b) Supravegherea şi raportarea infecţiilor asociate
asistenţei medicale
c) Metodologia de supraveghere a expunerii accidentale a
personalului care lucrează în domeniul sanitar la produse
biologice
d) Precauţiunile standard - măsuri minime
obligatorii pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor
asociate asistenţei medicale
 Reguli de bază în aplicarea precauțiunilor
standard
Consideră toţi pacienții potențial infectați

Consideră că sângele, alte fluide biologice şi

țesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV 3.

Consideră că acele şi alte obiecte folosite în

practica medicală sunt contaminate după utilizare
 Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu
următoarele produse trebuie considerat la risc:
Sânge
Lichid amniotic
Lichid pericardic
Lichid peritoneal
Lichid pleural
Lichid sinovial
Lichid cefalorahidian
Spermă
Secreții vaginale
Țesuturi
Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge
Scopul aplicării precauțiunilor
standard este prevenirea
transmiterii infecţiilor pe cale
sanguină la locul de muncă al
personalului.
 Implementarea precauțiunilor standard

Utilizarea echipamentului de protecţie adecvat,

complet
Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor
Prevenirea accidentelor şi altor tipuri de
expunere profesională
Personal infectat cu HIV.
Evaluarea riscului pe categorii de locuri de
muncă şi activităţi prestate de personalul medical
în funcţie de contactul cu sânge şi alte lichide
biologice
 PRECAUTII DE PREVENIRE A INFECTIILOR
TRANSMISE PE CALE AERIANA

Transmiterea aeriană se realizează prin

intermediul particulelor mici (</= 5 μm în
mărime) care transportă microbii și pot fi
transferați prin intermediul curenților de aer pe
distanță mai mare de 2 m de la sursă .
Aceste particule sunt inhalate
Afecțiunile care necesită astfel de precauţii
sunt:

Varicela
Zona Zoster diseminat
Zona Zoster localizat la pacienții imunodepresivi
Rubeolă
Tuberculoză
Pacienţi traheostomizaţi
 Materiale necesare

Pregătirea materialelor se realizează pe un

cărucior:
Cartelă pentru ușa camerei de izolare
Măști chirurgicale
Halate, mănuşi de unică folosinţă
 Efectuarea procedurii

Se plasează pacientul într-o cameră cu presiune

negativă a aerului, în raport cu coridoarele, aerul fiind
direct evacuat spre exterior sau recirculat prin filtre HEPA
de înaltă frecvență cu 6-12 schimburi de aer pe oră.
Se explică precauțiile de izolare pacientului şi familiei
acestuia
În rezervele cu anticameră (sasuri) riscul de circulație al
aerului între cameră și coridor este redus la minimum.
În situația în care nu există astfel de facilități pacientul
este plasat singur într-o rezervă dotată cu grup sanitar și
duș .
Se afișează pe uşa camerei precauțiile specifice
prevenirii transmiterii infecţiilor pe cale aeriană
 Se instruiește pacientul ca în momentul tusei sau
strănutului să-şi acopere nasul şi gura cu șervețel de
hârtie
Se plasează un recipient (sac) pe una din lateralele
patului pentru ca pacientul să colecteze materialele
folosite (șervețele, comprese)

Se limitează mobilizarea pacientului în afara camerei

Dacă trebuie să părăsească camera pentru anumite
proceduri, pacientul va purta o mască chirurgicală

Serviciul de investigații /tratament va fi anunțat asupra

precauțiilor de izolare stabilite pentru ca pacientul să fie
adus în camera de izolare cât mai repede posibil
 Respectarea precauțiunilor previne răspândirea
infecţiilor ce se transmit prin picături infecțioase (
Flugge) expulzate în momentul tusei sau
strănutului.
Picăturile infecțioase sunt prea grele pentru a
pluti în aer și se transferă la mai puțin de 2 m de
la sursă.
Răspândirea picăturilor poate fi:
Directă – picăturile ajung prin inhalare la nivelul
mucoaselor
Indirectă - picăturile ajung pe suprafețe sau mâini
și sunt transmise pe mucoase sau alimente.
Bolile care necesită astfel de precauţii sunt:
Pneumonia cu hemophilus influenzae
Difteria
Faringita streptococică
Pneumoniile bacteriene
Scarlatina la copiii mici
Parotidita epidemică
Infecția cu adenovirusuri la copii
 Efectuarea procedurii

Pacientul este plasat într-o cameră, singur sau

într-un salon cu alți pacienți infectați cu același
agent patogen

Se explică procedurile de izolare

Se afișează pe ușa camerei precauțiile de izolare
Se spălă mâinile înainte şi după ieşirea din
camera, cât şi pe parcursul intervențiilor efectuate
asupra pacientului
Se fixează masca pe faţa pacientului, prinzând-o
numai de șireturi în timpul manipulării
 Se instruiește pacientul să utilizeze șervețele
de hârtie, comprese pentru a-şi acoperi gura şi
nasul atunci când tuşeşte sau strănută şi să
colecteze în recipientul aflat lângă pat
Asistentul medical poartă protectoare faciale
atunci când lucrează la 1-2 metri de pacient
Vizitatorii poartă halat de unică utilizare și
mască facială
Dacă pacientul trebuie să părăsească camera
pentru investigații suplimentare va purta o
mască facială bine fixată pe gură şi nas
 PRECAUTII DE PREVENIRE A
INFECTIILOR TRANSMISE PRIN
CONTACT DIRECT
 Transmiterea prin contact

• Direct, cu produse biologice ( microorganisme ce se

transmit în mod direct dela o perosnă la alta): în timpul
asistenței medicale și îngrijirii pacientului de către asistenții
medicalisau în contact cu membrii familiei sau cu alți
pacienți
• Indirect prin intermediul suprafețelor/obiectelor contaminate
- transferul microorganismelor se reazlizează print-o
contaminare intermediară (contaminarea obiectelor,
echipamentului, mâncării), când:

• Igiena mâinilor personalului ce asigură actul medical/

îngrijire este inadecvată
• Echipamentul nu este curățat, dezinfectat, sterilizat
corespunzător între pacienți
• Agenții patogeni sunt transportați prin instrumentar
 Materiale necesare

• Se pregătesc pe un cărucior
• Halate
• Măști chirurgicale
• Mănuşi de unică folosinţă
• Afișaj pentru camera de izolare
• Etichete
• Saci sau pungi de plastic
 Efectuarea procedurii
Se explică procedurile de izolare
Se afișează pe ușă aceste precauţii pentru
informare
Se spală mâinile înainte şi după ieşirea din
cameră, şi după îndepărtarea mănuşilor
Probele biologice recoltate se plasează în cutii
impermeabile, etichetate corect şi se trimit
imediat la laborator
Vizitatorii vor purta mănuşi şi halate pe tot
parcursul vizitei şi îşi vor spăla mâinile după
îndepărtarea echipamentului de protecţie
Toate obiectele care vin în contact cu pacientul
sunt plasate într-o singură pungă impermeabilă
şi se iau lua măsurile necesare pentru
îndepărtarea sau pentru dezinfectarea şi
sterilizarea lor
• Se utilizează materiale separate pentru fiecare
pacient în parte (termometre, tensiometre,
stetoscoape) pentru a reduce riscul transmiterii
infecției încrucişate
• Se limitează mobilizarea pacientului în afara
camerei
• În cazul deplasării pacientului se acoperă steril
rănile existente
• Se utilizează echipamentul de protecţie în
cazul contactului cu un mediu contaminat
cu microbi rezistenţi la antibiotice
(enterococi rezistenţi la vancomicină,
Staphylococcus aureus rezistent la
meticilină), sau Clostridium difficile;
• Pacientul se instalează într-o rezervă singur
sau într-un salon cu alt pacient infectat cu
acelaşi agent patogen;
• La intrarea în salon se îmbracă mănușile şi
echipamentul de protecţie;
 Precauţii de prevenire a infecţiilor transmise prin
contact direct cu secreţiile sau obiectele
contaminate
• Pregătirea materialelor
• Se vor pregăti materialele necesare aplicării
precauţiilor de contact pe un cărucior în afara
camerei de izolare.
• Aceste materiale sunt:
• halate, măşti chirurgicale;
• mănuşi de unică folosinţă;
• afişaj pentru camera de izolare;
• etichete;
• saci sau pungi de plastic.
PENTRU BUNA INTELEGERE A
PROCEDURII SI
PROTOCOALELOR VA
INFORMAM CA PUTETI
PARCURGE SI CURSUL ,,IGIENA
MIINILOR,,