1.

CONSIDERAŢII PRIVIND SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL ŞI

EVOLUŢIA PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Particularităţile sectorului energetic,în special termenele lungi de aplicare a diverselor politici

sectoriale, ca şi realizarea obiectivelor energetice propuse, capitalul deosebit de mare solicitat pentru
dezvoltarea acestui sistem, necesitatea realizării productiei în acelaşi timp cu consumul etc., impun
existenţa unor strategii pe termen mediu şi lung pentru ale carei obiective se dimensionează politicile
specifice.
În abordarea dezvoltării sectorului energetic din România s-a avut în vedere necesitatea crearii
acelor structuri care să se adapteze la piaţa unică europeană, în cadrul careia pieţele nationale îşi pierd
treptat granitele traditionale, devenind parte integrantă a pieţei comune.
În sectorul de producere, în perioada 2001 – 2004, obiectivul principal a fost restructurarea
acestuia, pentru a raspunde cerinţelor de creare a pieţei competitive de energie. Acest proces de
restructurare s-a făcut etapizat prin Hotărări de Guvern, ajungandu-se de la o structura a S.C.
Termoelectrica S.A. cu 41 centrale şi Pi (putere instalată) = 13.009 MW, în 2000, la o structură cu 3
complexe energetice (Turceni, Rovinari şi Craiova – Pi = 4.230 MW); S.C. Electrocentrale Bucuresti
(9 centrale - Pi = 2.938 MW); S.C. Electrocentrale Deva (Pi = 1.260 MW); S.C. Electrocentrale Galati
(3 centrale - Pi = 1.317 MW) în anul 2004. La nivelul Termoelectrica în anul 2004 puterea instalată
este de 5.515 MW împarţită în 3 filiale de producţie.
Începănd cu anul 2001 producţia de energie electrică a fost crescătoare ajungănd în 2003 la
56.406 GWh, cu o creştere de 3,8% fată de anul 2002.
Al doilea producator de energie electrică în România este S.C. Hidroelectrica care are o putere
instalată de 6.250 MW şi de productie anuală de cca. 16.000 GWh, reprezentănd circa 1/3 din
consumul energetic al ţării.
Principalele centrale hidroelectrice în ordinea punerii în functiune a acestora sunt: CHE Stejaru
(210 MW), Vidraru (220 MW), Porţile de Fier I (1050 MW), Lotru (510 MW), Măriselu (220 MW) şi
altele.
La S.C. Hidroelectrica preţul de vănzare al energiei electrice este reglementat de ANRE.
Un alt producător important pe piaţa de energie electrică din ţara noastră este S.N.
Nuclearelectrica S.A. care produce cca. 10% din necesarul de consum, producănd cca. 5,5 TWh anual.
Preţul de energie electrică livrată în sistem este reglementat de ANRE.

1
 Un alt actor important în cadrul Sistemului Energetic National este S.C. Transelectrica S.A.
care asigură accesul reglementat al terilor la reteaua electrică de transport, în mod transparent,
nediscriminatoriu şi echidistant fată de toţi participanţii la piaţă de energie electrică.
Activitatea de baza a S.C. Transelectrica S.A. se realizează de Unitatea Operationala -
Dispecerul Energetic National şi de 8 sucursale teritoriale de transport.
Ca urmare a îndeplinirii condiţiilor impuse de Uniunea Coordonatorilor şi Transportatorilor de
Energie la 8 mai 2003 Transelectrica a devenit membru deplin UCTE. Reţeaua electrică de transport
cuprinde 77 de staţii electrice şi cca. 8800 Km linii electrice din care 4475 Km. la tensiunea de 400 kV
şi restul a 220 kV.
Se mentionează ca tarifele de transport şi de sistem ale C.N. Transeşlectrica S.A. sunt
reglementate de ANRE.
În infrastructura SEN un rol important îl are şi reţeaua de distribuţie de energie electrice
gestionată de S.C. Electrica S.A. şi cele 8 filiale ale sale (Moldova, Muntenia Sud, Muntenia Nord,
Oltenia, Transilvania Sud, Transilvania Nord, Dobrogea, Banat).
Portofoliu de clienţi al societaţii Electrica cuprinde cca. 8.484.840 consumatori din care: mari
consumatori 9.258, mici consumatori 596.160 şi 7.879.422 consumatori casnici.
Pănă în prezent (01.05.2007) au fost privatizate filialele Dobrogea şi Banat şi-n curs de
definitivare a privatizării filialele Moldova şi Oltenia. La filialele Banat şi Dobrogea actionarul
majoritar este ENEL-Italia; la Moldova EON – Germania şi la Oltenia CEZ – Cehia.
Administratorul pieţei angro de energie electrică este OPCOM care are ca principale activitaţi:
coordonarea activitaţii de prognoză a consumului de energie electrică; stabilirea ordinii de merit şi a
preţului marginal de sistem; elaborarea programului de funcţionare a unitătilor dispecerizabile şi de
furnizare a serviciilor de sistem;, stabilirea cantităţilor de energie electrică şi de servicii tranzactionate,
a obligaţiilor de plată şi a drepturilor de încasare pentru participanţii la piată; colectarea şi publicarea
informaţiilor privind funcţionarea pieţei de energie electrică ; supravegherea funcţionării pieţei şi
inaintarea catre ANRE a informaţiilor necesare actului decizional; concilierea unor diferende
referitoare la cantitaţile tranzacţionate pe piaţa, la obligaţiile de plata şi la drepturile de încasare şi
altele.
În prezent în România există doua segmente de piaţă: piaţa reglementată şi piaţa concurenţială.

2
 1.1. EVOLUŢIA PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ

România şi-a asumat decizia de a liberaliza piaţa de energie electrică considerănd ca important
a crea o piaţa concurenţială, coerentă, în care participanţii să poată beneficia de avantajele mediului
concurenţial, asigurănd în mod hotarăt cadrul şi măsurile necesare atingerii acestui obiectiv.
În vederea aderării la Uniunea Europeană, sectorul energiei electrice din România trebuie nu
doar să se conformeze directivelor şi rezoluţiilor comunitare, dar trebuie şi să intreprindă acţiuni, să se
organizeze, să creeze şi să aplice proceduri şi un cadru legislativ şi de reglementare armonizate care să
conducă la rezultatele prevăzute de aceste directive.
Aceste coordonate generale sunt în măsura să contureze amploarea schimbărilor de natură
structurală, organizatorică şi legislativă privind mecanismele comerciale şi de tranzacţionare a energiei
electrice şi a serviciilor de sistem, pe care declansarea procesului de liberalizare a pieţei energiei
electrice din România le-a facut necesare.
Ca element important al legislaţiei primare, în 1998 a fost emisă Ordonanţa de Urgentă nr. 63,
avănd scopul de a stabili cadrul, principiile şi principalele direcţii de acţiune destinate liberalizării
pieţei concurenţiale a energiei electrice din România, în concordantă cu prevederile Directivei
Europene 96/92/EC, precum şi a deciziilor ulterioare în domeniu.
Piaţa a intrat, astfel, într-o fază de transformare profundă care continuă şi astăzi, întregul
proces derulăndu-se pe urmatoarele coordonate principale:
 crearea unei pieţe a energiei electrice bazată pe principiile transparenţei,
nediscriminarii şi obiectivităţii;

 crearea şi aducerea la funcţionare deplină a Autorităţii Naţionale de Reglementare în

domeniul Energiei;
 introducerea competiţiei în producerea energiei electrice şi furnizarea energiei electrice;

 introducerea unui sistem de autorizare şi licenţiere a noilor participanţi la piaţa energiei

electrice;
 garantarea accesului reglementat al terţilor la retelele electrice.

Sub aspect structural, în temeiul Hotărării de Guvern nr. 365/1998, s-a realizat reorganizarea
Regiei Autonome de Energie Electrică - RENEL, prin infiinţarea:
 Companiei Nationale de Energie Electrică - CONEL S.A.,
 Societaţii Nationale "Nuclearoelectrica" S.A.,

3
  Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare.
De la bun început, CONEL a avut in componenţă trei filiale, societăţii comerciale pe acţiuni aflate
integral în proprietatea sa, cu urmatoarele domenii principale de activitate:
 S.C. Termoelectrica S.A. - producerea de energie electrică şi termică în termocentrale,
 S.C. Hidroelectrica S.A. - producerea de energie electrică în hidrocentrale,
 S.C. Electrica S.A. – distribuţia şi furnizarea energiei electrice.

Un pas important în prima etapă a procesului de liberalizare l-a constituit crearea cadrului de
reglementare al pieţei.
Ca efect al emiterii Ordonanţei de Urgentă nr. 29/1998, a fost infiinţată Autoritatea Natională de
Reglementare în domeniul Energiei - ANRE, instituţie publică avand responsabilitatea creării şi
aplicării unui sistem de reglementare necesar funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice în
condiţii de eficientă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
Începănd cu anul 1999, Autoritatea Natională de Reglementare în domeniul Energiei ANRE a
devenit operatională şi a elaborat şi emis principalele reglementări pentru functionarea noilor structuri:
 Codul comercial al pieţei angro de energie electrică;
 Regulamentul de programare şi dispecerizare a SEN;

 Contractele cadru de vănzare - cumpărare a energiei electrice şi pentru tranzactionarea

serviciilor de sistem, a serviciului de transport şi a serviciului de distribuţie;
 Codurile tehnice ale reţelelor,
 Regulamentul privind acordarea licenţelor şi autorizaţiilor, aprobat prin hotărăre de guvern;
 Regulamentul pentru acreditarea consumatorilor eligibili de energie electrică,
 Metodologii de stabilire a preţurilor şi tarifelor reglementate.
Restructurarea sectorului electroenergetic a înregistrat o noua etapă majoră în anul 2000, odată
cu aplicarea Hotărării de Guvem nr. 627/2000, prin care s-a realizat separarea CONEL în urmatoarele
entitaţi infiinţate cu statut de societaţi comerciale independente aflate integral în proprietatea statului:
 S.C. Termoelectrica S.A.
 S.C. Hidroelectrica S.A.
 S.C. Electrica S.A.
 C.N.Transelectrica S.A., cu rol de Operator de Transport şi Sistem, avănd ca filială, cu
personalitate juridică, S.C. OPCOM S.A.

În acelaşi an, prin două decizii succesive, s-a declanşat procesul de deschidere a pieţei energiei

4
electrice din România catre concurenţă.
Astfel, prin Hotararea de Guvern nr. 122/18.02.2000 gradul de deschidere a pieţei a fost stabilit la
10% din consumul final de energie electrică al anului 1998 şi cu un prag de consum de 100 GWh/an
pentru acreditarea consumatorilor eligibili.
Ulterior, prin Hotărărea de Guvern nr. 982/19.10.2000, gradul de deschidere a pieţei a fost
majorat la 15%, pragul de consum pentru acreditarea consumatorilor eligibili fiind mentinut la 100
GWh/an.
Începănd cu anul 2000, după o perioadă de scădere, a început să crească şi producţia de energie
electrică, datorită reluarii cresterii economice. In Figura 1.1 se prezintă evoluţia producţiei de energie
electrică în perioada 1989 - 2003.

Figura 1.1. Evoluţia producţiei de energie electrică în perioada 1989 – 2003

(Sursa A.N.R.E.)

În anul 2001, prin emiterea Hotărării de Guvern nr. 647/2001, au fost stabilite elementele de
strategie natională de dezvoltare energetică pe termen mediu (2001 - 2004).
Sub aspectul restructurării pieţei, acest an a fost marcat de decizii importante.
În temeiul Hotărării de Guvern nr. 1182/2001, a fost infiinţată Societatea Comercială de

5
Producere a Energiei Electrice şi Termice "Electrocentrale Deva" - S.A., ca filiala a Societaţii
Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., prin divizarea
partială a S.C. Termoelectrica S.A. - Sucursala Electrocentrale Deva.

Prin Hotărărea de Guvern nr. 1342/2001, a fost reorganizată Societatea Comercială de

Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. (cu infiinţarea a opt Societăţi Comerciale
- Filialele de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" Moldova, Dobrogea, Muntenia
Nord, Mutenia Sud, Oltenia, Banat, Transilvania Nord şi Transilvania Sud, precum şi a opt sucursale de
întretinere şi servicii energetice "Electrica" avănd acceaşi împărţire geografică).

Totodată, printr-o suită de hotărări de guvern au fost reorganizate activitaţi din cadrul Societaţii
Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., constănd în
externalizarea unor centrale termoelectrice şi centrale termice, cu transformarea acestora în societăţi
comerciale şi transferarea lor în proprietatea autorităţilor locale.
Gradul de deschidere a pieţei energiei electrice a fost majorat la 25% cu un prag de consum,
pentru acreditarea consumatorilor eligibili, stabilit la 40 GWh/an, prin Hotărărea de Guvern nr.
1272/2001.
La începutul anului 2002, prin Hotararea de Guvern nr. 48/2002 a fost majorat gradul de
deschidere a pieţei energiei electrice la 33%, pragul de consum pentru acreditarea consumatorilor
eligibili fiind de 40 GWh/an.
Procesul de externalizare a unor centrale electrice de termoficare din cadrul Societăţii Comerciale
de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., cu transformarea acestora în
societăţi comerciale şi transferarea acestora în proprietatea autorităţilor locale, a continuat in anul 2002.
Totodată, în temeiul Hotărării de Guvern nr. 1524/2002, a fost reorganizată activitatea Societaţii
Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A, rezultată în urma
aplicării deciziilor menţionate mai sus, cu infiinţarea, ca filiale ale Termoelectrica S.A., a urmatoarelor
societaţii comerciale:
 S.C. "Electrocentrale Rovinari" S.A,
 S.C. "Electrocentrale Turceni" S.A,
 S.C. "Electrocentrale Bucuresti" S.A
În anul 2003 au fost emise două acte normative de mare importanţă pentru dezvoltarea pieţei de
energie electrice, Legea nr. 318/2003 a energiei electrice şi Hotararea de Guvern nr. 890/2003 privind
aprobarea "Foii de parcurs din domeniul energetic din România".
De asemenea, a continuat deschiderea pieţei de energie electrică. Prin Hotararea de Guvern nr.

6
1563/2003, gradul de deschidere a pieţei a fost majorat, începănd cu 31 decembrie 2003 la 40%, pragul
de consum pentru acreditarea consumatorilor eligibili fiind micsorat la 20 GWh/an.
În acelaşi timp, a continuat restructurarea S.C. "Termoelectrica" - S.A, în temeiul Hotărării de
Guvern nr. 1563/2003 fiind infiimţată Societaţii Comerciale "Electrocentrale Galati" - S.A., ca filială a
Societaţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A.
În anul 2004 au fost emise urmatoarele acte normative importante:
- Hotărărea de Guvern nr. 103/2004 privind unele măsuri pentru restructurarea activităţii de
producere a energiei electrice şi termice pe bază de lignit în baza careia se infiinţează S.C. "Complexul
Energetic Rovinari" - S.A, S.C. "Complexul Energetic Turceni" - S.A şi S.C. "Complexul Energetic
Craiova" - S.A prin reorganizarea S.C. de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" -
S.A şi a Companiei Nationale a Lignitului "Oltenia" S.A Targu Jiu;
- Hotărărea de Guvern nr. 1.429/2004 pentru aprobarea Regulamentului de certificare a originii
energiei electrice produse din surse regenerabile de energie;
- Hotărărea de Guvern nr. 1.823/2004 pentru majorarea gradului de deschidere a pieţei de energie
electrică (Începănd din luna noiembrie 2004 gradul de deschidere al pieţei se majorează la 55% şi sunt
declaraţi drept consumatori eligibili consumatorii care au înregistrat în anul 2004 un consum de cel
putin 1 GWh pe locul de consum).

- Hotărărea de Guvern nr. 1.892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii

energiei electrice din surse regenerabile de energie.
Aplicarea tuturor deciziilor de restructurare de pănă în prezent, a determinat realizarea, la nivel de
participanţi, a unei structuri de piaţă care reprezintă o premisă favorabilă pentru crearea unei piete
concurenţiale eficiente.

În concordanţă cu evoluţia internaţională şi o dată cu progresul înregistrat de legislaţia pentru

sectorul energetic din România, AN.R.E. a stabilit principiile pentru dezvoltarea unei pieţe de energie
electrică cu două componente: componenta reglementată şi cea concurenţială. Conform acestei pieţe,
acordurile comerciale dintre participanţii se bazează, în majoritatea lor, pe contractele cadru emise de
catre AN.R.E.
Opţiunea între cele două componente urmarea să încurajeze acordurile comerciale pe termen lung
cu preţuri şi cantităţi garantate iar, prin facilitarea încheierii de contracte bilaterale şi
vănzările/cumpărările pe piaţă pot să ofere posibilitatea producătorilor şi funizorilor de a dobăndii
abilităţi manageriale adecvate pentru o piaţă concurenţială de energie electrica

7
 TRANSELECTRICA
Operator Consumatori captivi
Operatorde
detransport
transport ELECTRICA
si sistem
si sistem
Distributie
Prod ind . Autoprod
NUCLEARELECTRICA
Furnizori
HIDROELECTRICA

TERMOELECTRICA

Producatori
Import/
Export

Operator
piata spot
OPCOM Consumatori
eligibili

Import/
Export

Contracte vanzare/cumparare

Tranzactii pe piata spot Contracte servicii de sistem

Contracte de distributie
Contracte transport
Figura 1.2. Piata angro de Energie Electrica (Sursa A.N.R.E.

Participanţii la piaţă sunt producătorii, operatorul de transport şi de sistem, operatorii de

distributie, funizorii, consumatorii eligibili, precum şi furnizorii serviciilor de sistem şi operatorul
pieţei.
In Figura 1.3 este prezentată evoluţia numărului consumatorilor eligibili, producătorilor şi
furnizorilor în perioada 1999-2003.

Figura 1.3. Evoluţia numărului Consumatorilor Eligibili, producătorilor şi furnizorilor în

perioada 1999 - 2003 (Sursa A.N.R.E.)

8
Începand cu luna noiembrie 2004, gradul de deschidere a pieţei de energie electrică a fost majorat prin
H.G. nr. 1823/2004 la 55%, pragul de eligibilitate fiind un consum anual de minimum 1 GWh. Ca
urmare au devenit eligibili peste 2000 de consumatori finali din România.

1.2. DEZVOLTAREA VIITOARE A PIEȚEI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Cum se arată se intentionează ca pană în anu1 2014, să se ajungă la un grad de liberalizare a

pietei angro de energie electrica de 100%.

La 01.01.2014 se prevede deschiderea completă a pietei pentru consumatorii industriali,

liberalizarea integrală fiind aşteptată la 01.07.2014.

In Figura 1.4 este prezentata evolutia gradului de deschidere a pietei de energie electrica si a
pragului de eligibilitate in perioada 2000 – 2007.

Figura 1.4. Evoluţia gradului de deschidere a pieţei de energie electrică şi a pragului de

eligibilitate în perioada 2000-2014

Proiectul viitoarei pieţe angro de energie electrică, care este definit de noul Cod comercial
elaborat de ANRE (aprobat prin ORDINUL nr.25 al preşedintelui ANRE din 22. octombrie 2004) şi
9
care va intra în vigoare în ianuarie 2014, este corelat cu cele europene şi va consta într-o bursă
voluntară de energie pentru piaţă spot de energie (Piaţa cu o Zi înainte) completată cu o piaţa bilaterala
liberă, caracterizată în mod normal de contracte pe termen mediu şi lung, şi cu o piaţă de echilibru şi a
rezervelor care vizează menţinerea stabilităţii reţelei într-un timp de functionare real scurt.
În afara de aceste pieţe există o piaţă pentru licitaţiile transfrontaliere pentru alocarea capacitaţilor
transfrontaliere într-o manieră eficientă.
Datorată caracteristicilor specifice ale sectorului energetic şi a mediului din România există
cateva reguli de piaţă care influentează proiectul general al pieţei . Aceste reguli sunt descrise o dată ce
trăsăturile principale ale fiecarei pieţe sunt menţionate.

Caracteristicile principale ale viitoarei pieţe de energie electrică din România:

Piaţa cu o Zi Inainte (DAM)

 Participarea voluntară dupa acceptarea înregistrării de catre operatorul Pieţei;
 Ofertele sunt simple perechi preţ cantitate (maxim 25) şi nu există nici o altă posibilitate de
a transmite oferte complexe;
 Pot fi transmise oferte atăt de cumparare căt şi de vănzare;
 Aceste oferte se referă la energia livrată/consumată în timpul perioadelor intervalelor de
tranzactionare a Zilei Anterioare celei de tranzacţionare;
 Sunt permise ofertele de import şi export pentru Zone de de Tranzacţionare
Transfrontaliere. Zona de livrare trebuie să fie indicată în ofertă;
 Preţul este determinat la intersectarea curbei cererii cu oferta dupa luarea în considerare
posibilele restricţii transfrontaliere. De aceea, un Preţ unic de Clearing al Pieţei pentru toate
zonele va aparea în cazul în care nu există nici o restricţie, altfel, în cel mai rău caz, va
apărea cate un pret diferit pentru fiecare zona. (efectul de Împarţire al Pieţei);
 Toate tranzacţiile alocate ce urmează regula anterioară sunt licitate şi în caz de eroare
agenţii care au provocat-o trebuie să plătească conform procedurilor de dezechilibru;
 Un model de autoprogramare este preferabil să fie folosit. Astfel, ofertele pentru Piaţă cu o
Zi Înainte sunt oferte de portofoliu şi o dată ce au fost corelate, participanţii la
tranzactionare realizează programarea ce trebuie trimisă la TSO;
 Partea Responsabilă cu Echilibrarea (BRP) ca şi entitate trebuie sa fie creată. Participanţii
la tranzacţionare trebuie să fie afiliaţi la un BRP sau ei însaşi să fie BRP;
 Producătorii, furnizorii, şi Parţile Responsabile cu Echilibrarea trebuie sa-şi trimită

10
 notificările fizice şi declaraţiile de disponibilitate la TSO, care este responsabil de
programare;
 Regularizarea este efectuată de Administratorul de Settlement (serviciu specific< din cadrul
OPCOM).
Piaţa de Echilibrare
 Nu toate serviciile cerute de TSO pentru funcţionarea reţelei de transport într-un mod stabil
şi sigur sunt administrate de piaţă de echilibrare, ci doar urmatoarele:
 Rezerva secundară
 Rezerva tertiară lentă
 Rezerva tertiară rapidă
 Ofertele pentru această piaţă sunt pentru Unitaţile Dispecerizabile (UD) şi Incărcături
Dispecerizabile (ID) şi toată capacitatea disponibilă pentru unităţile dispecerizabile trebuie
obligatoriu ofertată.
 Nu sunt pieţe diferite pentru fiecare tip de rezervă, Sistemul Pieţei de Echilibrare, bazat pe
caracteristicile tehnice ale fiecărei unităţi fizice, va calcula preţurile pentru fiecare tip de
rezervă cerut va calcula alocarea corespunzatoare.
 Principiile de calcul sunt diferite: Rezerva secundară este platită conform principiului
preţului marginal în timp ce rezerva terţiară (rapidă şi lentă) este platită pe baza principiului
“plata la ofertă".

Piaţa Licitaţiilor Transfrontaliere

Intentionează să aloce, utilizănd mecanismele de piaţă, resursele scazute ale capacitaţilor

interconexiunilor transfrontaliere. Este bazată pe piaţa licitaţiilor succesive.

 Capacitatea de Tranzactionare Disponibilă (CTD) este determinată de TSO conform

standardelor din procedura ETSO în acest scop. Aceasta este realizată pe mai multe
perioade din an şi CTD rezultată este publicată pentru informarea pieţei.
 CTD este licitată de Operatorul Pieţei în diferite perioade: anuală, sezonieră, lunară şi în
final pe o bază zilnică.
Capacitatea nealocată este transferată licitaţiilor urmatoare.
 Participanţii la piaţă au obligaţia de a anunta capacitatea disponibilă alocată anterior, în
cazul în care ei o vor utiliza sigur. Altfel o vor pierde.
 Toată capacitatea nealocată sau neanuntată este transferată pentru Piaţa cu o Zi Înainte
11
 pentru utilizare în procesul de împarţire al pieţei.

Caracteristicile specifice ale viitorului proiect al pieţei pentru adaptarea la nevoile României sunt:
Contractele de portofoliu
Contractele de portofoliu vor fi încheiate între producători şi distribuitori pentru un flux de plăţi
continu între părţi şi pentru protecţia părţilor de la expunerea totală a volatilităţii potenţiale a preţului
pieţei cu o zi înainte pentru o perioadă de tranziţie.

Această perioadă va începe în 2005 şi se va termina în 2014 şi mai departe, cănd volumul
contractelor de portofoliu va fi redus la o cantitate corespunzatoare cu achiziţiile necesare ale "Furnizor
de ultimă instanţă", adică la cantitatea corespunzatoare a acelor consumatori care decid să nu transfere
pe piaţa concurenţială şi să menţină un pret reglementat pe o piaţa reglementată.
Producţie cu prioritate

A.N.R.E. poate defini unitaţile cu prioritate de producţie care vor intra pe piaţa cu o zi
înainte la preţuri fixe (preţul de asemenea fixat de A.N.R.E.). Există două clase de unităţi cu prioritate
de producţie:

 Necontrolabile: Energie eoliană, solară, energia produsă de centralele hidro pe firul apei,
etc. Cele a caror producţie nu poate fi nici prognozată cu precizie, nici flexibilă.
 Controlabilă: cele care nu sunt necontrolabile

Este obligatoriu ca participanţii la piaţa să participe în cadrul acestor contracte pentru anunţarea
producţiei cu prioritate asteptate pentru luni (o dată pe an), pentru saptămăni (o dată pe lună), pentru
şapte zile înainte (o dată pe saptamană) şi zilnic. Toate cantităţile finale măsurate care nu au fost
anunţate dinainte, nu vor intra pe piaţa cu o zi înainte ca ofertă ce corespunde unui preţ reglementat şi
nu vor fi regularizate.
Mecanismul de remunerare al capacităţii
Este de asteptat introducerea remunerării capacităţii pentru a pastra destulă capacitate în sistemul
de producere, pentru a acoperi unităţile pentru vărful de sarcină, cand ei produc.
Funcţionarea şi rolul fiecarei entităţi

Este de asemenea important în acest punct de a descrie funcţiile principale şi rolul diferitelor
entităţi ce actionează pe piaţă.
Operatorul Pieţei OP - OPCOM
 Operarea Pieţei cu o Zi înainte.
 Licitarea capacităţilor transfrontaliere.
12
  Poate organiza obţinerea serviciilor de sistem şi a pierderilor din retea în numele TSO sau a
altor operatori de retea.
 Supravegherea pieţei & administrarea Codului Comercial
Operatorul Sistemului de Transport (TSO) - Transelectrica
 Programare
 Operarea Pieţei de Echilibrare
 Procurarea şi folosirea serviciilor de sistem
Administratorul de Settlement (AS)
 Este un serviciu distinct din cadrul OPCOM
 Regularizarea pieţelor (Piaţa cu o Zi înainte, de Echilibrare şi Transfrontalieră), taxele de
dezechilibru etc. Conform Codului Comercial (partial in numele TSO).
Partea responsabilă cu Echilibrarea (BRP)
 Orice parte licenţiată (ex. Producător sau furnizor) înregistrat la TSO şi care este
responsabilă financiar pentru dezechilibre
 Acoperă punctele de conexiune precum şi schimburile bilaterale
Distribuitor
 Cel care derulează activitaţile comerciale aferente unei companii de distribuţie
 De reţinut: Atăt TSO căt şi Distribuitorii sunt menţionaţi ca ,Operatori de Retea’
Operatorul de Măsurare
 O companie ce este responsabilă de masurare în reţeaua de transport sau distribuţie.

1.3. EVOLUŢIA SISTEMULUI DE TARIFARE A ENERGIEI ELECTRICE

În prima etapă - 1999-2001 ANRE a emis, pentru prima dată în România un pachet de
reglementări prin care s-au definit metodologiile de tarifare pentru energia electrică precum şi pentru
serviciile de transport. de sistem şi de distribuţie.
Cele mai relevante au fost:
- Metodologia de alocare a cheltuielilor între energia electrica si termică la centralele de cogenerare
existente, prin care s-a eliminat subvenţia încrucişată între energia electrică şi energia termică;
- Metodologia de stabilire a tarifului pentru transportul energiei electrice, bazată pe principiul
costurilor pe termen lung a statuat două componente ale tarifului de transport- componenta C1 de
13
injecţie, platită de producatori şi componenta C 2 de extracţie din retea, platită de furnizori. Pentru C1
au fost stabilite 12 zone tarifare, în timp ce pentru componenta de extracţie în această fază a fost
stabilită o zonă unică naţională.
- Metodologia pentru stabilirea tarifului de distributie a energiei electrice, bazată de asemenea pe
principiul cost a permis separarea funcţiilor de furnizare şi distribuţie.
- Metodologia pentru stabilirea tarifelor pentru serviciile de sistem care a permis producătorilor
recuperarea costului serviciilor de sistem asigurate în baza cererii Operatorului de sistem.
- Metodologia pentru stabilirea tarifului pentru Operatorul de sistem (servicii funcţionale) a permis
recuperarea costului propriu al operatorului de sistem pentru asigurarea acestui serviciu participanţilor
la piaţa de energie electrică.
- Metodologia de stabilire a tarifului perceput de Operatorul comercial al pieţei angro de energie
electrică a stabilit modul de calcul a tarifului reglementat în baza căruia Operatorul comercial
recuperează de la participanţii la piaţa energiei electrice cheltuielile justificate ale serviciului de
administrare piaţa angro.
- Metodologia de tarifare pentru consumatorii captivi de energie electrică a stabilit modul de calcul a
tarifelor reglementate pentru energia electrică livrată consumatorilor finali.
În conformitate cu cerinţele actelor normative în vigoare, ANRE a introdus un nou sistem de tarifare
pentru consumatorii casnici şi a diversificat tarifele de furnizare pentru consumatorii industriali. Prin
strategia aleasă a fost posibilă eliminarea în două etape a subvenţiei pe care o suportă consumatorul
industrial, concomitent cu asigurarea unui minim de consum, la preţuri rezonabile (tariful social),
pentru categoriile defavorizate ale populaţiei.
A doua etapa – 2002 – 2003 a constat în cresterea progresiva a preţurilor şi tarifelor
reglementate astfel încăt acestea să acopere costurile justificate ale agenţilor economici asigurăndu-le
acestora o viabilitate financiară care să permită şi dezvoltarea durabilă a sectorului.
A treia etapa demarată în anul 2004 reprezintă o reformă structurală profundă în stabilirea
metodologiilor de tarifare pentru activităţile de retea - transport, distribuţie şi servicii de sistem.
Pentru activitatea de distribuţie a energiei electrice, metoda de reglementare aleasă prin
metodologie este de tip "coş de tarife plafon".
Metodologia este utilizată de catre operatorii de distribuţie a energiei electrice pentru calculul
tarifelor specifice de distribuţie.
Durata perioadelor de reglementare este de 5 ani, cu excepţia primei perioade de reglementare
pentru care este de 3 ani.

14
 Prezenta metodologie urmăreşte încurajarea investiţiilor în companiile de distribuţie, asigurarea
calităţii serviciului de distribuţie, funcţionarea în condiţii de sigurantă a societăţilor de distribuţie,
viabilitatea financiară a acestora şi posibilitatea investitorilor de a obtine o rentabilitate rezonabilă a
capitalului investit.
Venitul reglementat pentru asigurarea serviciului de distribuţie acoperă costurile justificate şi
rentabilitatea bazei reglementate a activelor. Rentabilitatea bazei reglementate a activelor se obţine pe
baza ratei reglementate a rentabilităţii şi a valorii nete contabile a activelor ce contribuie la prestarea
serviciului de distribuţie, valoare recunoscută de autoritatea competentă. Calculul ratei reglementate a
rentabilităţii se obtine pe baza costului mediu ponderat al capitalului înainte de impozitare, unde media
ponderată a costurilor capitalurilor utilizate de operatorul de de distribuţie tine cont de împrumuturile
bancare pe termen scurt, împrumuturile bancare pe termen lung, capitalurile proprii, subvenţii şi
provizioane. Pentru prima perioadă de reglementare rata reglementată a rentabilităţii a fost evaluată la
12% în termeni reali. Pentru cea de a doua perioada de reglementare rata reglementată a rentabilităţii
este de 10% în termeni reali. În sensul metodologiei costul subvenţiilor şi a provizioanelor este
considerat zero. Costul capitalului propriu reflectă castigurile nete care vor fi obţinute de catre
acţionarii companiei de distribuţie după acoperirea tuturor costurilor aferente.
Costul mediu ponderat al capitalului se calculează ca o însumare a costurilor capitalurilor
utilizate, ţinăndu-se cont de ponderea acestora.
Baza reglementată a activelor trebuie să reflecte investiţiile prudente ale operatorului de
distribuţie în activele utilizate sau necesare pentru serviciul de distribuţie. Baza reglementată a
activelor include şi jumatate din valoarea activelor ce vor fi puse în funcţiune pe parcursul anului
curent, recunoscute de autoritatea competentă. Dacă anumite active sunt utilizate de mai multe
activităţi ale operatorului de distribuţie, atunci vor fi precizate veniturile anuale ale activitaţii care
închiriază aceste active căt şi costurile anuale cu chiria aferente activităţii care solicită închirierea.
În cazul în care operatorul de distribuţie realizează reevaluarea activelor, aceasta se reflectă în
valoarea bazei reglementate a activelor, dar nu mai mult decăt indicele preţurilor de consum.
Reevaluarea activelor implică considerarea valorilor reale în calculul costului mediu ponderat al
capitalului.
Pentru aprobarea includerii de noi active imobilizate în baza reglementată a activelor în anul
n+1, compania de distribuţie împarte activele imobilizate corporale şi necorporale pe trei categorii şi
anume active imobilizate esentiale, activele imobilizate necesare şi activele imobilizate justificabile. În
funcţie de importanţa şi necesitatea viitoarelor investiţii, autoritatea competentă aprobă sau nu,

15
includerea acestora în baza reglementată a activelor.
În fiecare an ANRE analizează rezultatele financiare ale anului precedent, comparănd veniturile
şi costurile realizate cu cele aprobate anterior pentru activitatea de distribuţie. În cazul înregistrării unei
pierderi, pe baza solicitării primite de la operatorul de distribuţie, ANRE analizează cauzele ce au
determinat pierderea şi decide valoarea corecţiei necesare. Dacă aceasta s-a datorat unor erori de
management şi/sau datorate unei activitaţi ineficiente de exploatare, aceasta nu va fi acoperită prin
includerea sa în viitoarele tarifele.
Corecţiile anuale ale veniturilor sunt permise numai pentru variaţii ale cantităţilor realizate faţă
de cele prognozate, pentru variatia cantităţii de CPT. La sfărţitul perioadei de reglementare se
realizează corecţiile pentru investiţii.
În cazuri excepţionale, operatorul de distribuţie care înregistrează un venit deficitar poate
solicita acordarea unui tarif de ajutor destinat exclusiv redresării situaţiei financiare rezultate în urma
calamităţii sau situaţiei de forţă majoră.
Un alt element de noutate îl constituie propunerea ca în cazul privatizării să se ia în calcul suma
platită de catre investitor pentru achiziţionarea de acţiuni emise de companiile de distribuţie. În aceste
condiţii acţionarii obtin un profit aferent capitalurilor proprii, dar nu mai mare decat cel care a fost
investit în realitate la momentul transferului de capital propriu din proprietatea statului în proprietate
privată. În cazul în care suma platită de investitorul privat este mai mică decat valoarea contabilă a
activelor la momentul plaţii se va reduce baza reglementată a activelor cu diferenţa între cuantumul
capitalurilor proprii înregistrate de compania de distribuţie înainte de privatizare şi valoarea investită
efectiv prin cumpararea de acţiuni de catre investitor.
Pentru activitatea de transport al energiei electrice, metoda de reglementare aleasă prin
metodologie este de tip "venit plafon".
Prin aplicarea acestui tip de reglementare stimulativă s-a urmărit să se asigure: o alocare
echitabilă între operatorul de transport şi de sistem şi beneficiarii serviciului de transport a castigurilor
rezultate prin cresterea eficienţei peste limitele stabilite de autoritatea competentă, funcţionarea
eficientă a companiei de transport, prevenirea obţinerii de catre operatorul de transport şi de sistem a
oricaror avantaje posibile cauzate de poziţia de monopol, promovarea investiţiilor eficiente în reţeaua
de transport, promovarea unor practici de mentenanţă şi exploatare eficiente, folosirea eficientă a
infrastructurii existente, îmbunătăţirea continuă a calitaţii serviciului de transport, viabilitatea
financiară a companiei de transport, informarea publică şi transparentă privind procesul de
reglementare.

16
 Metodologia este utilizată de operatorul de transport şi de sistem, pentru calculul veniturilor
reglementate şi al tarifelor de transport din cadrul unei perioade de reglementare, tarifele de transport
urmănd a fi aplicate tuturor beneficiarilor serviciului de transport al energiei electrice: producatori,
consumatori, furnizori, distribuitori de energie electrică.

2. STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI

17
 ÎN PERIOADA 2007 – 2020

2.1. OBIECTIVE STRATEGICE

Obiectivul general al dezvoltării sectorului energetic îl constituie acoperirea integrală a

consumului intern de energie electrică şi termică în condiţii de creştere a securităţii energetice a
ţării, de dezvoltare durabilă şi cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate.
Securitate energetică
 Creşterea securităţii energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi limitarea
dependentei de resursele energetice de import;
 Diversificarea surselor de resurse energetice din import şi a rutelor de transport a acestora;
 Cresterea nivelului de adecvanta a reţelelor nationale de transport a energiei electrice şi gazelor
naturale;
 Protectia infrastructurii critice;
Durabilitate
 îmbunătăţirea eficienţei energetice;
 promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;
 susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor cercetărilor
aplicabile;
 reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.
Competitivitate
 dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale şi servicii energetice;
 liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi nediscriminatoriu al
participanţilor la piaţă la reţelele de transport şi interconexiunile internaţionale,
 continuarea procesului de restructurare şi privatizării în sectoarele energiei electrice, termice şi
gazelor naturale;
 continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creşterii
profitabilităţii şi accesului pe piaţa de capital;

2.2. EVOLUŢII ŞI PROVOCĂRI GLOBALE ÎN SECTORUL ENERGETIC

18
 Într-o economie din ce în ce mai globalizată, strategia energetică a unei ţări se realizează în
contextul evoluţiilor şi schimbărilor care au loc pe plan mondial.
Ţările în curs de dezvoltare, în principal China şi India, dar şi cele cu economii în tranziţie, exercită o
mare presiune asupra cererii de energie la nivel mondial, datorită creşterii economice şi schimbărilor
structurale din economie. Practic, în intervalul 1994 -2004 aceste ţări şi-au dublat cererea de petrol, iar
în anul 2006 au depăşit 20 mil. de barili pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din cererea mondială
de petrol. Astfel ponderea cererii de resurse primare de energie s-a schimbat, în sensul că cererea ţărilor
cu economii în dezvoltare a evoluat de la 22% in 1970 la 39% in 2003, prognozele indicand ca aceste
state, la orizontul anilor 2030, ar putea să domine cererea de energie.
Cererea totala de energie în 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat în 2003, iar pentru petrol va
fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum
doar pană în 2040, iar cele de gaze naturale pană în 2070, în timp ce rezervele mondiale de huilă
asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de exploatare. Previziunile indică o
creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice.
Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară la nivel mondial, evoluţia şi
prognoza de referintă realizată de Agentia Internatională pentru Energie (IEA) evidenţiază pentru
următoarea decadă o crestere mai rapidă a ponderii surselor regenerabile, dar si a gazelor naturale (care
va depăşi carbunele).
Se estimează că, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global,
vor fi acoperite în continuare de cărbune. Concomitent cu creşterea consumului de energie va creşte şi
consumul de cărbune.

Sursa: WEO 2010, OECD/IEA 2010

Fig 2.1. Evoluţia cererii mondiale de energie

19
 Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situaţia din Orientul
Mijlociu, au determinat în prima decadă a secolului XXI cresterea pretului ţiţeiului care a indus si
cresteri ale preţurilor gazelor naturale. Un alt factor care a determinat cresterea pretului la produse
petroliere pe plan mondial a fost lipsa capacitatilor de rafinare, problema care necesita identificarea
unor solutii pe termen mediu si lung. La toate acestea s-a adaugat si tendinta manifestata de unele state,
de suplimentare a stocurilor, pentru a face fata situatiilor de criza.
Elementele de mai sus stau la baza reorientarii politicilor energetice ale tuturor tarilor care sunt
net importatoare de energie, in sensul cresterii atentiei acordate resurselor regenerabile de energie si
îmbunătăţirii eficientei energetice. Totodata, se reevalueaza oportunitatea inchiderii unor centrale
nucleare in tari care aveau in vedere incetarea producerii de energie electrica in astfel de centrale.

2.3. POLITICA ENERGETICĂ A UNIUNII EUROPENE

În conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE) elaborată în anul 2007,
energia este un element esential al dezvoltării la nivelul uniunii. Dar, in aceeasi masură este o
provocare în faţa ţărilor UE în ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbărilor
climatice, a creşterii dependentei de importul de resurse energetice precum şi a creşterii preţului
energiei. Pentru depaşirea acestor provocări, Comisia Europeana (CE) consideră absolut necesar ca UE
să promoveze o politică energetică comună, bazată pe securitate energetică, dezvoltare durabilă şi
competitivitate.
În ceea ce priveste securitatea alimentării cu resurse energetice, UE se asteaptă ca dependenta de
importul de gaze naturale să crească de la 57% la ora actuală, la 84% în anul 2030 şi petrol de la 82%
la 93% pentru aceeasi perioadă.
În ceea ce priveste dezvoltarea durabilă, trebuie remarcat faptul că, în anul 2007, sectorul
energetic este, la nivelul UE, unul din principalii producători de gaze cu efect de sera. În cazul neluării
unor masuri drastice la nivelul UE, în ritmul actual şi la tehnologiile existente în anul 2007, emisiile de
gaze cu efect de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% şi la nivel global cu circa 55% pănă în anul
2030. Energia nucleară reprezintă în acest moment in Europa una dintre cele mai mari resurse de
energie fara emisii de CO 2. Centralele nucleare asigura în anul 2007 o treime din producţia de
electricitate din Uniunea Europeana, avand astfel o contributie reala la dezvoltarea durabila.

20
 În ceea ce priveste competivitatea, piaţa internă de energie asigură stabilirea unor preţuri corecte
şi competitive la energie, stimulează economisirea de energie şi atrage investiţii în sector.
UE este tot mai expusă la instabilitatea şi creşterea preţurilor de pe pieţele internaţionale de
energie, precum şi la consecinţele faptului că rezervele de hidrocarburi ajung treptat să fie
monopolizate de un număr restrâns de deţinători. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, în
cazul în care preţul petrolului ar creşte până la 100 USD/baril în 2030, importul de energie în UE-27 ar
costa circa 170 de mld. EUR, ceea ce înseamnă o valoare de 350 EUR pentru fiecare cetăţean UE.
Comisia Europeană propune în setul de documente care reprezintă Noua Politica Energetică a UE
urmatoarele obiective:
 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în anul 2020, în comparaţie cu 1990.
 creşterea ponderii energiei regenerabile de la mai puţin de 7% în anul 2006, la 20% din totalul
surselor sale de energie până în 2020;
 creşterea ponderii şi biocombustibililor la cel puţin 10% din totalul combustibililor utilizaţi în
anul 2020;
 reducerea consumului său global de energie primară cu 20% până în anul 2020.

21
 2.4. SITUAŢIA ACTUALĂ A SECTORULUI ENERGETIC

2.4.1. Potenţialul naţional de resurse energetice

România dispune de o gama diversificata, dar redusa cantitativ de resurse de energie primara:
ţiţei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si un potential valorificabil de resurse
regenerabile relativ modest.
Resurse energetice regenerabile
Potenţialul energetic al surselor regenerabile de energie din România este prezentat in tabelul 2.1.

Sursa Potential anual Aplicaţie

60 PJ/an Energie termică
Energie solară
1,2 TWh Energie electrică

Energie eoliană
23 TWh Energie electrică

Energie hidro din

36 TWh Energie electrică
care sub 10 MW
3,6 TWh
Energie termică
Biomasa şi biogaz 318 PJ
Energie electrică

Energie geotermală
7 PJ Energie termică
Tabel 2.1. Potenţialul energetic
Potrivit ultimelor evaluări potenţialul hidrotehnic amenajabil al României este de 40.000 GWh/an
din care, raportat la situaţia actuală a preţurilor din piaţa de energie se pot valorifica, în condiţii de
eficienţă economică, circa 30.000 GWh/an (potenţial economic amenajabil) în centrale hidroelectrice
cu o putere instalată totală de 8.000 MW.
La finele anului 2009 puterea instalată în centrale hidraulice era de 6.346 MW, energia de proiect
pentru anul hidrologic mediu fiind evaluată la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare al
potenţialului tehnic amenajabil este in prezent de 48%, iar al potenţialului economic amenajabil este de
57,8%.

22
Harta repartizării potenţialului de resurse regenerabile pe teritoriul României este prezentată în figura
2.2.

Figura 2.2 Harta potenţialului de resurse regenerabile

Sursa: MEF
Legenda:
I. Delta Dunării (energie solară);
II. Dobrogea (energie solară şi eoliană);
III. Moldova (câmpie si podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă);
IV. Munţii Carpaţi(IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţii de Vest
( biomasă, microhidro);
V. Podişul Transilvaniei (microhidro);
VI. Câmpia de Vest (energie geotermală);
VII. Subcarpaţii(VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 – Subcarpaţii
Moldovei: biomasă, microhidro);
VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).

Costuri si beneficii
23
Cu excepţia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice în unităţi ce
utilizează surse regenerabile sunt în prezent superioare celor aferente utilizării combustibililor fosili
(Tabelul 2,2). Stimularea utilizării acestor surse şi atragerea investiţiilor în unităţi energetice ce
utilizează surse regenerabile se realizează prin mecanisme de susţinere, în conformitate cu practica
europeană.

Biogaz

Biomasa (ardere mixtă)

Biomasa

Deseuri

Geotermal

Hidro mare

Hidro mic

Fotovoltaic Costurile de producţie a

Solar termal energiei electrice din SRE
Valuri

Eolian Premise: 6,5% rata dobânziii,

Eolian platf. cont.
15 ani perioada de recuperare
0 50 100 150 200 250 300 350
Costul electricităţii produse, Euro/MWh

Tabelul 2.2. Costuri de investiţii, costurile energiei, competitivitatea surselor regenerabile

Impact asupra mediului

Potenţialul efectiv amenajabil al energiei eoliene şi energiei hidroelectrice este substanţial
inferior celui tehnic amenajabil, datorită restricţiilor de mediu (amplasamente cu interdicţie de
utilizare).
Este necesară rezolvarea prin studii a problemei impactului eolienelor asupra migratiei păsărilor în
Dobrogea şi definirea unei hărţi clare şi unice a zonelor interzise pentru unităţi eoliene şi
hidroenergetice din considernte de mediu.

Impact asupra sistemului electroenergetic naţional

24
 Utilizarea surselor regnerabile de energie are un impact semnificativ asupra sistemului
electroenergetic naţional, fiind necesare:

- studii privind impactul penetrarii energiei eoliene în reţeaua electrică de transport şi distribuţie
(110 kV şi mai sus), în diferite scenarii, în reţelele din Dobrogea, Moldova şi Transilvania;
- dezvoltarea retelelor de transport si distribuite
- dezvoltarea pietei de capacitati pentru contracararea şi/sau limitare efectelor negative ale
variabilitatii necontrolabile a energiei eoliene;
- estimarea necesităţilor de modernizare şi dezvoltare a reţelelor în condiţiile generării distribuite
de electricitate din eoliene, microhidro şi prin cogenerare utilizând biomasă.
Utilizarea eficientă a energiei
Unul dintre elementele prioritare a strategiei energetice îl constituie îmbunătăţirea eficientei
energetice.
Creşterea eficienţei energetice are o contributie majoră la realizarea sigurantei alimentarii, durabilităţii
şi competitivităţii.Reducerea cererii de energie prin creşterea eficienţei energetice reprezintă o politică
de castig, care pe langă economisirea resurselor energetice primare conduce şi la reducerea emisiilor cu
efect de seră. Indicatorul sintetic reprezentativ privind eficienţa de utilizare a energiei la nivel national
este intensitatea energetică, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate de Produs Intern
Brut.
Ajustarea structurală a economiei, dar şi cresterea eficienţei de utilizare a resurselor, au determinat o
reducere a intensităţii energiei primare de la 0,605 tep/1000Euro2005 în anul 2000, la 0,511 tep/1000
Euro2005 în anul 2005, calculul fiind facut la paritatea ratei de schimb. Valoarea acestui indicator
ramane totusi aproape de circa 3 ori mai mare decat media UE (figura 2.3,)

25
 Figura 2.3. Intensitatea energiei primare

Intensitatea energiei electrice a avut, de asemenea, o evolutie favorabila, scazand cu 6,4% in perioada
2000-2004. Valoarea inregistrata in 2004 (0,658 MWh/1000 Euro2004) este de circa 2,5 ori mai mare
decat media UE (Figura 2.4.).

Intensitatea energiei electrice (kWh/Euro2004)

0,7 0,658
0,6
0,536
0,5

0,4
0,288 0,256 0,253
0,3 0,253 0,255
0,243
0,2

0,1

0
Romania 2004 NM10 UE25 UE15
CS PPC

Figura 2.4. . Intensitatea energiei electrice

În acelaşi timp trebuie mentionat ca, o comparaţie cu ţările dezvoltate în principal cu ţările UE este mai
favorabilă, dacă se calculează intensitatea energiei, utilizănd paritatea puterii de cumpărare

26
 State Intensitatea energetica primaraIntensitatea energetica finala
membre (toe/1000Euro2005) (toe/1000Euro2005)
UE25 0,166 0,109
UE15 0,153 0,101
NM10 0,419 0,256
Germania 0,156 0,103
Grecia 0,189 0,124
Portugalia 0,178 0,126
Ungaria 0,314 0,212
Republica 0,458 0,264
Ceha
Polonia 0,434 0,266
Romania 0,511 0,358

Tabelul 2.3. Intensitatea energetica primara si finala in Romania si alte state membre EU in 2004
Sursa institutul national de cercetare
În 2003 a fost elaborată Strategia Natională de Eficientă Energetică care a pus in evidentă, printre
altele, potenţialul economic de crestere a eficienţei energetice în diferite sectoare (Tabelul 2.4.).

Potenţialul mediu de Valori maximale pentru

economii de energie, estimat potenţialul de economii de
Sector
ca procent din consum energie
[%] [ ktoe/an ]
Industrie 13.0 (10 – 17) 1590
Residential 41.5 (35 – 50) 3600
Transport şi comunicatii 31.5 (30 – 35) 1390
Sector Terţiar 14.0 (13 - 19) 243
TOTAL 100 6823
Tabelul 2.4. Potenţialul economic eficient din punct de vedere al costurilor de economisire a energiei
Sursa Institutul National de Statistică
Urmare acestei strategii, s-a stabilit ca obiectiv strategic îmbunătăţirea eficienţei energetice în România
pe întregul lanţ resurse naturale, producţie, transport, distribuţie şi utilizare finală, prin folosirea optimă
a mecanismelor specifice economiei de piaţă, estimându-se o reducere cu 3 % pe an a intensităţii
energetice pe ansamblul economiei naţionale, pănă în anul 2020, fată de anul 2001.

27
2.4.2. Producţia şi consumul de energie
Energie primară
În anul 2008, Produsul Intern Brut a fost cu 42% mai mare decat cel din anul 2000,
reprezentand 3973 Euro 2008/loc., fiind de circa 6,3 ori mai mic decat valoarea medie din tarile Uniunii
Europene si de 1,9 ori mai mic decat valoarea medie a celor zece ţări nou intrate în Uniunea
Europeană . Această dezvoltare economică a determinat o crestere cu numai 11,3% a consumului intern
de energie primară în anul 2005 faţă de anul 2000, valoarea realizată în 2005 fiind de circa 41,4 mil.
Din cauza nivelului de dezvoltare economică mai redus, consumul de energie primară pe locuitor din
România este de circa doua ori mai mic decat cel din ţările Uniunii Europene . Pe de altă parte, este de
remarcat decuplarea creşterii PIB de creşterea cosumului de energie primară, datorată atât restructurării
economice cât şi imbunătăţirii modului de utilizare a energiei.

tep/loc. Consumul de energie primara pe locuitor in anul 2008

4,5 4,2
3,9
4 3,7
3,5 Hidro si altele Carbune si
3 2,7 16,1% cocs
2,5 22,4%
2,5 2,3
2 1,7
1,5
1
0,5 Titei si
0 Gaze naturale derivati
Zone/Tari 36,4% petrolieri
Germania UE 15 UE 25 NM 10 Portugalia Polonia Romania 25,1%

Figura 2.5.. Consumul de energie primară pe locuitor

Energie electrică
La sfarsitul anului 2009, puterea disponibilă în sistemul electroenergetic a fost de 14.714
MW , figura 2.6.
În anul 2009, producţia brută de energie electrică a fost de 62,43 TWh faţă 51,9 TWh, în anul 2000.
Structura producţiei de energie electrică în anul 2005 este prezentată în figura 2.7.

28
 Puterea disponibila a centralelor electrice Productia de energie electrica in anul
aflate la dispozitia SEN in anul 2009
2009 (59,729 GWh)
(14.714 MW) 5.548 GWh
655 MW 20,292 GWh 23,542 GWh
9,3%
4,5% 34% 39,4%
3.627 MW
24,6% 5,918 MW
40,2%

10,355GWh
4,514 MW 17,3%
30,7%
Centrale electrice pe carbune Centrale electrice pe hidrocarburi
Centrale electrice pe carbune Centrale pe baza de hidrocarburi
Centrale hidroelectrice Centrala nuclearoelectrica Centrale hidroelectrice Centrala nuclearoelectrica

Figura 2.6. Puterea disponibila Figura 2.7. Productia bruta de enrgie

SC ELECTRICA SA SC ELECTRICA SA

La sfărsitul anului 2009 numărul consumatorilor de energie electrica a fost de 8.600.000, din care
8.040.000 consumatori casnici.
Starea tehnica a instalaţiilor în anul 2010
Circa 80% din grupurile termoenergetice din ţara noastră au fost instalate în perioada 1970-
1980, depăşindu-şi practic durata de viaţă normată. Majoritatea capacitatilor termoenergetice nu sunt
echipate cu instalaţii performante pentru reducerea poluării, în felul acesta emisiile de NO X şi SO2
situăndu-se peste valorile maxime acceptate în UE. În ultimii 10 ani au fost modernizate/
retehnologizate unele centralele termoelectrice cu o capacitate de aproximativ 10% din puterea
instalată.
În ceea ce priveste grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora au durata de viaţă normată de
funcţionare depasită. În perioada 2000 – 2009 au fost reabilitate, prin retehnologizare şi modernizare,
capacităţi de producţie a căror putere însumată este de 900 MW. Sporul de putere obţinut prin
modernizarea acestor capacităţi este de 101,4 MW. Pentru perioada 2006 – 2012 programul de
retehnologizare al unităţilor hidroenergetice vizează reabilitarea unor capacităţi de producţie cu o
putere totală de 611,36 MW fără spor de putere.
Unitatea 1 de la CNE Cernavoda (707 MW) a realizat in ultimii ani un factor de utilizare mediu a
puterii de aproape 90%, livrand anual circa 9-10% din productia de energie electrica a României.
Durata de viata proiectată a Unităţii 1 Cernavodă este de 30 ani . Au fost implementate programe
corespunzatoare de management a deseurilor radioactive şi combustibilului nuclear ars, precum şi de
prelungire a duratei de viata proiectate. în semestrul II al anului 2007, unitatea 2 Cernavodă începe

29
exploatarea comerciala, asigurand astfel dublarea productiei de energieie electrică de provenienţă
nucleară.
Retelele electrice de distributie sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzura fizica circa 65% a
liniilor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune, a staţiilor de transformare şi a posturilor de
transformare. La aceasta se adaugă uzura morală, 30% din instalaţii fiind echipate cu aparataj produs in
anii ’60. în perioada analizată, consumul propriu tehnologic în reţelele de distribuţie inclusiv pierderile
comerciale a avut o usoară scădere, atingănd în anul 2005 valoarea medie anuala de 12,6%, comparativ
cu media ţărilor din UE de 7,3%.
Investitiile efectuate pănă în prezent în reţeaua electrică de transport au permis realizarea intr-o primă
etapă a unei noi şi moderne infrastructuri de conducere prin dispecer şi a infrastructurii necesare
functionarii pietelor de electricitate, retea natională de fibră optică, noul sistem EMS-SCADA,
metering, platforme IT de tranzactionare şi decontare. Este în curs de desfasurare programul de
modernizare a întregii reţele la nivelul celor mai inalte standarde europene cu lucrări de modernizare şi
retehnologizare a staţiilor electrice cele mai importante din RET precum şi a dezvoltării capacităţii pe
liniile de interconexiune. Progresul tehnic realizat a permis aderarea în anul 2003 la Uniunea pentru
Coordonarea Transportatorilor de Energie Electrice şi conectarea sincronă în 2004 a Sistemului
Energetic National SEN , asigurând, pe langă cresterea siguranţei în funcţionare, oportunităţi sporite de
privatizare a companiilor de energie şi tranzacţii pe piaţa de electricitate internă şi internaţională.
Sistemele centralizate de încalzire urbană se confruntă cu o uzură fizică şi morală a instalaţiilor şi
echipamentelor, resurse financiare insuficiente pentru întreţinere, reabilitare şi modernizare, pierderi
mari în transport şi distribuţie, izolare termică necorespunzătoare a fondului locativ existent. Aceşti
factori au condus la costuri mari de producţie şi distribuţie, scăderea calităţii serviciilor şi creşterea
valorii facturii energetice pentru populaţie. Eficienţa acestor instalaţii a fost afectata şi de gradul mare
de deconectare în unele localităţi, astfel încăt consumatorii rămaşi au fost puşi în situaţia de a plati
suplimentar pentru functionarea într-un regim neeconomic, la sarcini reduse faţă de cele de proiect.
România a dezvoltat infrastructura necesară organisme de reglementare şi control pentru energetica
nucleară care respectă cerinţele standardelor Agentiei Internationale de Energie Atomică de la Viena.
Sistemul legislativ, de standarde şi norme adoptat în domeniul securitaţii nucleare corespunde în
totalitate politicilor Uniunii Europene.
În domeniul managementului final al desurilor radioactive a fost infiinţată Agenţia Naţională pentru
Deşeuri Radioactive aflată în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor, care dezvoltă sistemul

30
de standarde şi norme pentru depozitarea finală şi managementul în sigurantă al desurilor radioactive
produse la Cernavodă.
Au fost elaborate şi promovate o serie de acte normative cu incidenţă asupra organizării şi funcţionării
pietei de energie si a celei de gaze naturale si se vor dezvolta în continuare mecanisme concurenţiale
conform practicii de la nivelul pietei interne a UE, scop în care va continua procesul de elaborare a
legislatiei secundare
Protecţia mediului
Sectorul energetic reprezintă o sursă de poluare importantă, ca urmare a extractiei, prelucrarii
si arderii combustibililor fosili. Din arderea combustibilului pentru producerea de energie rezultă circa
88% din emisiile totale la nivel national de NOx , 90% din cele de SO2 şi 72% din cantitatea de pulberi
în suspensie evacuate în atmosfera, in anul 2005.
În contextul aderării la UE a fost transpusă în legislaţia romanească şi este în curs de implementare
Directiva 2001/80/EC privind Instalaţiile Mari de Ardere. Au fost inventariate 174 instalaţii mari de
ardere, care trebuie sa se alinieze la cerinţele comunitare în domeniu, eşalonat, până în anul 2017.
De asemenea, Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor a fost transpusă în legislaţia
românească. În aceste condiţii, 20 de depozite de deseuri (halde de zgură şi cenusa din industria
energetică) care utilizează instalaţii pe baza de “hidro-transport” (transport pe baza de apă) vor trebui
sa se retehnologizate în vedrea conformării cerinţelor de mediu pănă în anul 2013.
Este cunoscut faptul că toate tipurile de întrebuinţări ale combustibililor fosili produc emisii de CO 2 ,
care reprezintă în prezent cauza principală a încălzirii globale. Pentru a întreţine rolul important al
combustibililior fosili în amestecul energetic, trebuie găsite şi aplicate soluţii care să reducă impactul
folosirii acestora. În acest sens soluţia de capturare şi stocare a emisiilor de CO 2 (CSC) va trebui
aplicată corespunzător şi combustibililor fosili. Totdată actualele tehnologii de ardere a cărbunelui vor
trebui înlocuite cu tehnologii curate atenuând în mod substanţial problemele de poluare locală şi
fenomenul ploilor acide, prin reducerea considerabilă a emisiilor de SO2 şi NOx , pulberile în suspensie
generate de centralele termice pe cărbune.
Managementul deseurilor radioactive produse de Unitatea 1 Cernavodă, pe durata de viaţă a acesteia, se
realizează în conformitate cu cerinţele standardelor Agenţiei Internationale pentru Energie Atomică şi
practicilor internationale avansate. Combustibilul nuclear ars este depozitat în siguranţă, pentru o
perioadă de 50 ani, într-un depozit uscat, dezvoltat etapizat pe amplasamentul Cernavodă. Depozitul

31
este realizat la nivelul standardelor internationale. Pentru depozitarea definitivă se va realiza în
următoarele două decenii un depozit adecvat.
Rapoartele anuale de mediu de la Unitatea 1 Cernavodă demonstrază un impact practic inexistent
asupra mediului ambiant, populaţiei şi personalului de exploatare.
Pieţe de energie/serviciul public
UE a început procesul de liberalizare al pietelor de electricitate în anul 1999 prin Directiva
96/92/CE fost adoptate noi Directive care înlocuiesc vechile directive şi accelerează procesul
liberalizării şi formării unei piete interne europene de energie
În România, crearea unor pieţe funcţionale de energie electrică şi gaze naturale s-a bazat pe:
 restructurarea sectorului energetic, prin separarea activitatilor de producere, transport,
distributie şi furnizare;
 crearea cadrului instituţional, de reglementare a sectoarelor energiei electrice şi gazelor
naturale;
 asigurarea accesului liber (în regim reglementat) la reţelele de transport şi distribuţie, corelat cu
deschiderea progresivă a pieţelor de energie electrică şi gaze naturale, încurajand astfel
concurenţa în activităţile de furnizare şi producere;
 pregatirea legislatiei secundare aferente (cod comercial, coduri tehnice, contracte cadru,
standarde de performanţă etc.);
 transpunerea prevederilor Directivei 2003/54/CE privind normele comune pentru piaţa interna a
energiei electrice şi ale Directivei 2003/55/CE privind regulile comune ale pieţii interne
Piaţa de energie electrică
România a optat pentru modelul de piata descentralizată de energie electrică, în care
participanţii sunt liberi să încheie tranzacţii de vânzare-cumparare a energiei electrice.
Piaţa de energie electrică se compune din două secţiuni:
 piaţa angro, în care energia electrică este cumpărată în vederea revânzării iar tranzacţiile se
desfăşoară între producători şi furnizori;
 piaţa cu amănuntul, în care energia electrică este cumpărată în vederea consumului propriu iar
tranzacţiile se desfăşoară între furnizori şi consumatorii de energie.
Reglementarea activitaţilor cu caracter de monopol natural de transport şi distributie s-a realizat pe
principii de transparenţă, acces nediscriminatoriu la reţea şi recunoasterea costurilor justificate.

32
Începănd din anul 2009, tarifele reglementate pentru utilizarea reţelelor se calculează pe baza
metodologiilor de tip plafon.
Deschiderea pieţei de energie electrică a început în anul 2005, iar din anul 2009 toţi consumatorii, cu
excepţia celor casnici au devenit eligibili, ceea ce corespunde unui grad de deschidere a pieţei de
energie electrică de 83,5%. Liberalizarea integrală a pieţei de energie electrică, inclusiv pentru
consumatorii casnici are loc la data de 01.07.2013.
Piata angro de energie electrică s-a extins şi perfecţionat prin introducerea în 2009 a patru noi platforme
de tranzacţionare:
 Piaţa pentru Ziua Urmatoare;
 Piaţa de echilibrare;
 Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale;
 Piaţa Centralizată a Certificatelor Verzi..
Acest model de piaţă este adoptat de toate ţările europene dezvoltate. În anul 2009, România este
singura ţară din regiune organizatoare a unei pieţe pentru ziua urmatoare şi a unei pieţe funcţionale de
echilibrare. Astfel, pe lânga tranzacţionarea prin contracte, participanţii la piaţa angro de energie
electrică au posibilitatea participării voluntare la o piaţa fizică de energie organizată pe termen scurt, .
Piaţa de echilibrare are ca principal scop compensarea abaterilor de la valorile programate ale
productiei şi consumului de energie electricã, fiind obligatorie tuturor capacităţilor de producţie
disponibile. Piaţa Centralizată şi piaţa de tip forward a Contractelor Bilaterale asigură transparenta
contractării bilaterale, venind totodată în întămpinarea recomandarilor Comisiei Europene, Consiliului
European al Reglementatorilor Europeni şi Bancii Mondiale pentru infiintarea unei burse regionale de
contracte.
Susţinerea producţiei de energie electrică din surse regenerabile se realizează prin Certificatele Verzi
tranzactionate pe Piaţa concurenţială de Certificate Verzi, şi cote obligatorii pentru furnizori. Fiecare
furnizor este obligat să achiziţioneze anual o cantitate de Certificate Verzi, proporţională cu cantitatea
de energie electrică văndută consumatorilor de catre respectivul furnizor.
Piaţa uraniului
România nu are o piaţă a uraniului, unicul furnizor fiind Compania Nationala a Uraniului.
Preţul uraniului folosit la fabricarea combustibilului nuclear pentru CNE Cernavoda este negociat intre
furnizor şi utilizator, respectiv Societatea Naţionala Nuclearelectrica SA. Începănd cu 1 ianuarie 2007,
clauzele contractelor de procurare a uraniului, inclusiv pretul sunt supuse aprobarii Comisiei Europene,

33
Rezervele de minereu existente şi exploatabile asigură cererea de uraniu natural până la nivelul anului
2017 pentru functionarea a doua unitati nuclearoelectrice pe amplasamentul Cernavoda. Potentialele
noi perimetre de zacaminte de minereu de uraniu nu pot modifica semnificativ acesta situatie, ceea ce
impune adoptarea unor masuri specifice pentru asigurarea resurselor de uraniu natural conform
necesarului rezultat din programul de dezvoltare a energeticii nucleare.

2.5. PREŢURI ŞI TARIFE PENTRU ENERGIE; EFECTE ECONOMICE ŞI

SOCIALE

Energie electrică
La energia electrică, sistemul de preţuri şi tarife a evoluat de la sistemul unic tarifar reglementat
pentru consumatorii finali, la un sistem cu preţuri pe activităţi şi servicii, capabil să răspundă noii
structuri liberalizate a sectorului.
Pe piaţa liberalizată se utilizează preţuri care se stabilesc prin mecanisme concurenţiale, inclusiv pentru
dezechilibrele dintre cantitatile contractate şi cele efectiv consumate, precum şi tarife reglementate
pentru serviciile de reţea (transport şi distribuţie) şi servicii de sistem.

Preţul energiei electrice a avut o evoluţie crescatoare, datorită necesităţii practicării unor preţuri care să
reflecte costurile rational justificabile, creşterii preţurilor la combustibili pe plan international, creşterii
volumului de investiţii în reţele precum şi eliminării progresive a subventiilor directe şi incrucişate.
În anul 2005, preţul mediu al energiei electrice livrate consumatorilor casnici a fost de 66,1 Euro/MWh
iar al energiei electrice livrate consumatorilor industriali a fost de 95,5 Euro/MWh.

34
 2.6. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A SECTORULUI ENERGETIC

Analiza SWOT a situaţiei actuale a sectorului energetic evidenţiază:

Avantaje competitive

 România are o tradiţie îndelungată în industria energetică, beneficiind de experienta atăt în

industria de petrol şi gaze, căt şi în cea de producere a energiei electrice şi termice;
 România dispune de resurse energetice importante, indeosebi carbune şi minereu de uraniu, dar
şi de rezerve semnificative de petrol şi gaze naturale;
 Infrastructura este complexă şi diversificată: reţele nationale de transport energie electrică, gaze
naturale, ţiţei, produse petroliere, capacităţi de rafinare, de transport maritim şi capacităţi
portuare importante la Marea Neagră;
 Structura diversificată şi echilibrată a producţiei de energie electrică;
 Program de energetică nucleară în derulare, bazat pe o tehnologie sigură, recunoscută pe plan
mondial si percepute pozitiv de opinia publică, cu Unitatea 1 Cernavodă funcţionănd eficient şi
la preţuri competitive şi Unitatea 2 Cernavoda în probe finale de punere în funcţiune pentru
începerea exploatării comerciale în semestrul II al anului 2007.
 Existenţa expertizei tehnice şi a resurselor umane pregatite pentru exploatarea a două unităţi
nuclearoelectrice la Cernavodă, care trebuie motivată pentru mentinere în permanenţă;
 Existenţa unui cadru institutional şi legislativ adaptat la principiile pieţei interne din Uniunea
Europeană;
 Potenţial moderat de resurse regenerabile exploatabile, susţinut de o piată functională de
Certificate Verzi;
 România respecta angajamentele asumate prin Protocolul de la Kyoto;
 Capacitate relativ ridicată de interconectare a sistemelor de transport al energiei electrice şi al
gazelor naturale cu sistemele similare ale ţărilor vecine;
 România oferă un potenţial de resurse de lignit cu un grad ridicat de cunoaştere concentrat pe o
suprafaţă relativ redusă de cca. 250 km2 în care operează 19 cariere de mare capacitate.
 România oferă un potenţial de resurse de huilă energetică pus în valoare prin 7 mine subterane;
 Calitatea infrastructurii de transport, dispecerizare;

35
  Operator al piaeţei angro de energie electrică cu experienţă, capabil să devină operator al pieţei
regionale.
Deficienţe ale sistemului
 O serie de instalaţii de producere, transport şi distribuţie a energiei partial învechite şi depăşite
tehnologic, cu consumuri şi costuri de exploatare mari;
 Instalaţii şi echipamente utilizate pentru exploatarea lignitului uzate moral şi fizic cu costuri
mari de exploatare şi performanţe scăzute.
 Lipsa echipamentelor pentru implementarea tehnologiilor performante în sectorul de extracţie al
huilei;
 O dependentă crescandă la importul gazelor naturale, existănd pentru moment o singură sursă;
 Eficienţa energetică redusă pe lantul productie-transport-distributie-consumator final;
 Organizarea sectorului de producere a energiei electrice pe filiere tehnologice mono-
combustibil;
 Performanţe sub potential ale unor companii miniere şi energetice cu capital de stat;
 Existenţa unor distorsionări ale preţurilor la consumatorii finali;
 Capacitate redusă de cercetare-dezvoltare-diseminare în sectorul energetic şi sectorul minier;
 Lipsa unei strategii clare privind modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termică din
sisteme centralizate, în condiţiile optiunilor crescande ale populatiei pentru încalzirea
individuala a locuintelor în mediul urban;
 O parte din unitatile de producere energie electrică nu respectă cerinţele privind protecţia
mediului din Uniuea Europeană, alinierea la aceste cerinţe necesitând fonduri importante;
 Efort financiar major pentru internalizarea costurilor de mediu şi pentru dezafectarea unitatilor
nucleare;
 Politici necoerente de punere în valoare a noi perimetre pentru exploatare a lignitului;
 Neangajarea desfacerii producţiei de cărbune pe termen mediu şi lung pe baza unor contracte
care să garanteze cantităţile şi preţurile;
 Timpul relativ mare pentru dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a cărbunelui şi uraniului.

36
Oportunităţi

 România are o pozitie geografică favorabilă pentru a participa activ la dezvoltarea proiectelor de
magistrale pan-europene de petrol şi gaze naturale;
 Existenţa pietelor fizice şi financiare de energie, precum şi acces la piete regionale de energie
electrică şi gaze naturale cu oportunităţi de realizare a serviciilor de sistem la nivel regional;
 Climat investitional atractiv atăt pentru investitorii străini căt şi autohtoni, inclusiv în procesul
de privatizare a diferitelor companii aflate în prezent în proprietatea statului;
 Creşterea încrederii în funcţionarea pieţei de capital din România, ceea ce permite listarea cu
succes la Bursa a companiilor energetice;
 Liberalizarea totală a pieţelor de energie şi gaze naturale în anul 2007;
 Oportunităţi crescute de investiţii în domeniul eficientei energetice şi al resurselor energetice
regenerabile neutilizate;
 Accesarea Fondurilor structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte în domeniul energiei;
 Existenţa unui important sector hidroenergetic capabil să furnizeze volumul necesar de servicii
tehnologice de sistem;
 Existenţa experienţei îndelungate şi a unei infrastructuri importante pentru exploatarea
resurselor energetice primare interne bazate pe cărbune şi uraniu;
 Existenţa unor noi perimetre cu rezerve considerabile de lignit şi de uraniu.

Riscuri şi vulnerabilităţi

 Rezerve exploatabile economic de ţiţei, gaze naturale şi uraniu, limitate la valorile prezentate în
conditiile în care nu vor fi descoperite noi zăcăminte importante;
 Volatilitatea preţurilor la hidrocarburi pe pieţele internaţionale;
 Tendinţa de schimbare a caracteristicilor climatice şi instabilitatea regimului hidrologic;
 Posibilitatea aparitiei unor efecte negative asupra concurenţei în sectorul energetic la nivel
european, datorită tendinţelor de concentrare din industria energetică;
 Un ritm ridicat de crestere a cererii de energie în contextul relansării economice;
 Existenta de arierate la nivelul unor companii din sector;

37
 Pondere ridicată a populaţiei care prezintă un grad de vulnerabilitate ridicat, în condiţiile
practicării unor preturi la energie apropriate de nivelul mediu european;
 Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru susţinerea programelor de investiţii în eficienţa
energetică, utilizarea resurselor regenerabile si dezvoltarea serviciilor energetice;
 Blocarea activităţii de exploatare a huilei ca urmare a nerestructurării financiare a operatorului;
 Blocarea activităţii de exploatare a lignitului ca urmare a lipsei unei reglementări specifice care
să asigure valorificarea în interes de utilitate publică a rezervelor de lignit cu o dreaptă şi justă
despăgubire a deţinătorilor de terenuri, necesare desfăşurării activităţii;
 Potenţialul limitat al resurselor nationale de uraniu;
 Selecţia, reţinerea şi motivarea în condiţii de piaţă liberă a capitalului uman necesar
implementării strategiei şi operarii în sigurantă a sistemului energetic national;
 Modificări semnificative ale nivelului apei în Dunare, datorită schimbărilor climatice, care
conduc la neasigurarea apei de racire la amplasamantul Cernavodă pentru funcţionarea în
siguranţă a două unitaţi nuclearoelectrice;
 Potenţialul limitat al resurselor nationale de uraniu, ceea ce conduce la neacoperirea necesarului
de uraniu natural din resurse interne pentru functionarea a doua unităţi nuclearoelectrice la
Cernavodă, începănd cu anul 2017.

38
 3. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA SECTORULUI ENERGETIC DIN
ROMÂNIA

PREZENT ŞI VIITOR
Recunoscănd progresele făcute de România pentru a avea o economie de piaţa funcţională,
se concentrează asupra paşilor pe care-i mai are de parcurs în domeniul energiei şi accelerarea
implementării mecanismelor necesare conform Uniunii Europene în sectorul energetic.
 Modelul de piaţa şi structura pieţii, îmbunataţirea cadrului legal şi de reglementări, precum şi
reformele care trebuie să fie implementate pentru a răspunde cerinţelor comunitar şi care să facă
posibil ca piaţa română de energie electrică să fie o piaţă competitivă in faţa forţelor pieţii din
cadul Uniunii Europene - prin întarirea mecanismelor competitive de piaţă prin metode, reguli şi
reglementări stabile şi transparente care să fie implementate de către autorităţile de reglementare
şi operatorii comerciali. În această ordine de idei, au fost identificate mecanismele şi problemele
importante care să fie rezolvate;
 Progresele înregistrate în reforma intreprinderilor publice în domeniul energetic, completate cu
planuri de finalizare a restructurării lor;
 Adaptarea cadrului de reglementare în vederea întaririi siguranţei în furnizare într-un cadru care
să asigure compatibilitatea cu mecanismele de piaţa;
 Reducerea şi eliminarea asimetriilor între mecanismele de piaţa în functiune în prezent şi
prevederile Directivelor Uniunii Europene, care dacă nu s-ar aborda ar putea duce la crearea
unor distorsiuni considerabile pe piaţa internă;
 Accelerarea privatizării în sectorul de distribuţie energie electrică , precum şi in cel de producere
a energiei folosind solutii flexibile cum ar fi parteneriatul public, concomitent cu programele de
închidere sau lichidarea capacităţilor energetice neviabile;
 Delimitarea precisă a investiţiilor necesare ca investiţii publice si/sau private

3.1. NEVOIA DE DEZVOLTARE A SECTORULUI ENERGETIC

Sectorul energetic reprezintă infrastructura strategică de bază a economiei naţionale, pe

care se bazează întreaga dezvoltare a tării. In acelaşi timp, energia reprezintă o utilitate publică cu
un puternic impact social.
Din aceste considerente, abordarea dezvoltarea acestui sector important al economiei
nationale a Romaniei, este facuta cu mecanisme specifice ca pentru o utilitate de interes public, care

39
are nevoie de mai multe mecanisme competitive, în care preţul să se formeze printr-o competiţie
liberă intre o diversitate de furnizori şi clienţi, care în mod gradual devin liberi sa-şi cumpere
energia de care au nevoie, bazat pe mecanisme de piată stabile şi transparente supravegheate de
autoritaţile de reglementare şi operatorii comerciali.
Evaluarea nevoiilor de energie s-a facut pe baza consumului de energie.
Proiecţia consumului de energie s-a facut pornind de la necesitatea asigurării energiei necesară
pentru:
 susţinerea programelor de dezvoltare a ţarii
 nevoia de a îmbunătăţii eficienţa energetică, protecţia mediului si utilizarea optimă a
resurselor.
În această ordine de idei, proiecţiile de consum de energie au fost bazate pe urmatoarele criterii
specifice:

3.2. EVOLUŢIA PIB

Guvernul României, prin politica sa, susţine cresterea accelerată a PIB în vederea realizării
obiectivului strategic de reducere a decalajului economic dintre România si ţarile din UNIUNEA
EUROPEANĂ.
Ca urmare, s-au luat în considerare două scenarii de crestere a PIB pana in anul 2015:

Realizat 2002 – 2005 2006 – 2010 2011 – 2015 Valoare medie

2000 – 2001 2002 - 2015
Scenariu de 5.2% 5.1% 6.0% 5.2% 5.46%
baza
Scenariu 4.4% 5.5% 4.8% 4.90%
alternativ
Tabel 3.1 Evoluţia PIB
Scenariul de bază reprezintă politica Guvernului de dezvoltare accelerată a economiei, în care
industria joacă un rol cheie, în contextul accelerării privatizării în sectoarele electricitătii, precum si
terminării privatizării în celelalte sectoare economice.
Scenariul alternativ a fost considerat avand în vedere un posibil impact al tendinţelor
manifestate în economia mondială asupra economiei României care ar putea duce la încetinirea
dezvoltării anumitor sectoare economice.

3.3. INTENSITATEA ENERGETICĂ

40
 Scenariul de bază este cel prevăzut în strategia pentru eficienta energetică, prin care
intensitatea energetică totală trebuie redusă cu 30-50% pănă în anul 2015 printr-un proces complex
de înlocuire a tehnologiilor energofage, realizat printr-o restructurare a economiei.
Scenariul alternativ prevede o reducere a intensităţii energetice cu 25%, determinat de o
dezvoltare mai lentă a economiei, ca urmare a impactului ifluenţat de Uniunea Europeană asupra
economiei mondiale .
În strategia de eficientizare energetică au fost incluse ţinte specifice pentru viitor de
reducere a emisiilor de caldură şi a intensităţii energetice.
Intensitatea energetică este un indicator important în cadrul acestei Foi de Parcurs prin infenţa
din Uniunea Europeană pe care o are asupra stabilirii cererii de putere.
În strategia privind eficienţa energetică este prevazută urmatoarea prognoză a intensităţii
energetice :

Intensitatea energetică în perioada 2000-2015

An
Indicator Unitate de 2000 2005 2010 2015
masură Scenariu
Optimist - 0.522 0.409 0.334
Optimist – - 0.522 0.426 0.352
moderat
Consum final de energie / t.o.e./103 $
Mediu 0.835 0.533 0.456 0.410
PIB Mediu – pesimist - 0.547 0.482 0.434
Minimal - 0.557 0.499 0.451
Sursa de informare : ISPE

Anul 1999 a fost luat ca an de referinta

Tabel 3.2. Intensitatea energetica în perioada 2000 - 2015

41
 3.4. NECESARUL DE RESURSE PRIMARE ENERGETICE
Realizat 2009 2010 2015 Creştere
2007 2015/2001
Reducere a
intensitătii
energetice
a) 50% 54.260 54.000 54.700 57.300 3000
b) 40% 57.770 63.800 68.500 14.200
c) 30% 58.300 66.900 74.500 20.200
Tabel 3.3. Necesarul de resurse primare energetice

Se considerea ca alternativă de reducere a intensitătii energetice cu 40%, reprezintă o tinţă realistă

şi realizabilă. Datorită unei mai eficiente utilizări a energiei, cresterea consumului de energie se face
într-un ritm mediu anual de 2,7% în timp ce creşterea PIB este prevazută la 4-5%
Pe baza setului de criterii menţionat mai sus a fost proiectată cererea de energie şi a fost
determinat necesarul brut de energie pentru a acoperi această cerere, pentru perioada 2007 – 2015,
şi care este prezentată sintetic in graficul următor:

Fig. 3.1. Structura producţiei brute de energie electrică în perioada 2003 - 2015

42
 3.5. ASIGURAREA RESURSELOR ENERGETICE

Criteriile de bază de la care s-a pornit în proiecţiile facute, privind asigurarea resurselor
energetice sunt bazate pe principiul meritului (costului cel mai eficient).
Pornind de la acest criteriu au fost considerate secvenţial şi alte criterii ca:
- Siguranţa în furnizare prin folosirea la maximum a resursele interne disponibile şi care
raspund la ordinea de merit;
- Necesarul de import de resurse energetice sa fie asigurat prin diversificarea structurii lor, a
surselor de aprovizionare şi asigurarea accesului la resurse competitive
Pe baza criteriilor de mai sus au fost luate în considerare urmatoarele resurse energetice
1. REZERVELE HIDRO. Se prevede exploatarea resurselor hidroenergetice astfel încăt energia
hidro să reprezinte 1,5-2,5 GWh/an iar aportul din capacităţi noi este estimat la cca.500-900
MW;
2. Programul de energetică nucleară va fi continuat prin darea în folosintă a Centralei Nucleare
de la Cernavoda Unitatea nr.2 in anul 2009 şi la o data ulterioara a Unitatii nr.3;
3. Sursele energetice regenerabile vor fi încurajate după cum prevede programul naţional pentru
surse energetice regenerabile; acestea reprezintă o sursă internă ce poate ajuta la reducerea
importurilor şi îmbuntăţeste siguranta alimentării cu energie cu respectarea condiţiilor de
protecţie a mediului. Sursele de energie regenerabilă ( biomasa, microcentralele, energia
geotermală,etc.) reprezintă o sursa importantă, chiar dacă pe ansamblul contribuţia lor e mică.
Costurile investiţiilor initiale în acest domeniu sunt foarte mari, ceea ce reprezintă un factor
restrictiv în dezvoltarea lor. De aceea, pentru a depăsi acest obstacol, se va demara un program
stimulatoriu ce va include şi o componentă financiară.
Bazat pe cele de mai sus , se pot trage urmatoarele concuzii pentru nivelul anului 2015:
 Resursele energetice interne vor fi limitate la 24-25 mil. Tcc/an;
 Surplusul de energie hidro are de asemenea un prag de exploatare.
În aceste condiţii în viitor surplusul principal de energie necesar va trebui asigurat prin
cresterea producţiei de energie nucleară.
Cererea de resurse energetice din import va creste de la 33,6% în 2005, la 39-40% în 2009 şi
la 49-50% în 2015.
Avănd în vedere această tendintă crescatoare a cererii de resurse din import, în abordarea
dezvoltării energetice a României trebuie să se ţină cont ca e nevoie de eforturi considerabile
în trei directii majore:

 Reducerea intensităţii energetice specifice pe unitatea de PIB în economie;

43
  Utilizarea pe scara mai largă a surselor interne de energie regenerabilă;
 Rezolvarea tranzacţiilor care depasesc graniţa uneia sau a mai multor tări, ceea ce necesită o
armonizare a abordării tarifelor şi a alocarii de capacitaţii.
Acest obiectiv ar trebui sa fie realizat avănd la bază o piaţă functională unde consumul de
energie şi bilanţul energetic să se supună criteriilor de competitivitate.

3.6. MODELUL DE PIAŢĂ ENERGETICĂ ÎN ROMÂNIA

Abordarea dezvotării sectorului Energetic şi Eficienţa Energetică în România este bazată

pe obiective pe termen lung care reflectă cererile economiei nationale referitoare la :

 asigurarea resurselor energetice şi siguranţa energetică

 eficienţa energetică
 utilizarea resurselor regenerabile
 protecţia mediului.
Pentru a respecta principiile de bază menţionate mai sus şi armonizarea cu aquis-ul
comunitar, structura energetică şi modelul de piaţă energetică prezentate de sunt orientate
catre o piaţă total competitivă.
Piaţa competitivă este formată din:
 contracte bilaterale liber negociate îintre producătorii interni şi consumatorii eligibili sau cu
alti furnizori care vănd energie electrică consumatorilor eligibili. Eligibilitatea va creste gradual
pănă la deschiderea totală a pieţei. Pe această piaţă, consumatorii eligibili, furnizorii de energie
şi chiar companiile de distributie vor avea posibilitatea să comercializeze energie electrică
direct, la preturi liber negociate sau stabilite pe piaţa spot;
 contracte negociate încheiate de producatori şi auto-producatori cu companiile de distribuţie şi
de furnizare;
 tranzactii pe piaţa cu o zi înainte;
 contracte de export, negociate direct de producător cu clienţi din afară;
 utilizarea reţelelor, este asigurată în România prin reglementarea accesului nediscriminatoriu al
terţilor, atăt la reţeaua de transport, căt şi cea de distribuţie, pe bază de tarife publicate. Atăt
participanţii la piaţă existenţi, căt şi cei noi beneficiază de tratament transparent şi
nediscriminatoriu, inclusiv în ceea ce priveşte accesul reglementat la retelele de transport şi de
distribuţie. Conectarea la reţele este serviciu public obligatoriu.

44
 În prezent, piata en-gros de electricitate (REM) este structurată pe două nivele:

 piaţă competitivă,
 piaţă reglementată.

Rolul pieţei reglementate este de a asigura tranzacţii corelate, dintre producătorii şi furnizorii
consumatorilor captivi, corespunzatoare consumului final al consumatorilor captivi. Preţurile pe
această piaţa reglementată sunt stabilite în scopul acoperirii costurilor şi a nivelului de profit
rezonabil. Cantitatea de electricitate tranzactionată reglementat va fi diminuată in mod gradat, în
corelare cu deschiderea pieţei şi creşterea competiţiei pe piaţă.
Pe piaţa reglementată tranzactiile cu energie electrică se fac pe baza de contracte reglementate
(cu preţuri reglementate şi cantitaţi determinate).
Pe piaţa reglementată se ncheie următoarele contracte:
- contracte de portofoliu între principalii producători (cu preţuri şi cantităţi stabilite de
reglementator)
- contracte pentru energie electrică produsă în cogenerare (cu cantităţi şi preţuri
reglementate);
- contracte pe termen lung cu cantitaţi reglementate, contracte “must run -must take” încheiate
de Nuclearelectrica pentru întreaga productie a centralei nucleare.
Luand în considerare durata aranjamentelor contractuale, REM este structurata pe două nivele:
- Primul nivel al pietei cuprinde (I) contractele bilaterale ( reglementate) între producători şi
distribuitori/furnizori licentiati; (II) contracte bilaterale (negociate) între producători şi
furnizori/consumatori eligibili acreditaţi. În perioada 2009-2013, contractele initiale si
contractele de optiune initială vor fi dezvoltate, finalizate şi puse în practică, după consultări cu
toate parţile implicate. Din 2013 aceste contracte vor înlocui contractele de portofoliu actuale,
care vor fi valabile înca 5 ani şi vor avea cantitaţi reglementate diminuate stabilite în functie de
deschiderea pieţei ( (din 2013 piaţa va fi deschisă în totalitate). După deschiderea totala a pieţei,
preturile reglementate la energie vor fi aplicate doar consumatorilor care nu îsi exercită dreptul
de iesi pe piaţă şi preferă să rămînă fixaţi la tarifele reglementate. Tranzacţiile la acest prim
nivel vor fi testate pe parcursul anului 2013 şi vor fi aplicate comercial începănd cu 2014.
- Al doilea nivel al pieţei este alcătuit din (I) tranzacţii cu o zi înainte ( pentru ziua urmatoare)
care vor permite producătorilor, furnizorilor şi distribuitorilor/furnizorilor licenţiati să-şi
ajusteze pozitiile contractuale stabilite anterior, în primul nivel al pietei; (II) tranzacţiile
serviciilor de sistem între producători şi operatorul de sistem ( Transelectrica); şi (III) tranzacţii

45
 în timp real pe piaţa de echilibrare între operatorul de sistem (Transelectrica) şi producători
şi/sau furnizori.
Producţia reglementată de energie hidro va fi furnizată fară discriminari catre toţi
distribuitorii/furnizorii licentiaţi şi furnizorii, prin intermediul Bursei de Energie
De asemenea, efectuarea tranzacţiilor fizice de vănzare/cumpărare de energie electrică din sectorul
reglementat al primului nivel de piaţă şi toate tranzactiile din al doilea nivel, vor fi realizate prin
intermediul Bursei de Energie.
Cănd Bursa de Energie a început sa functioneze din punct de vedere comercial, este
obligatoriu pentru toţi participanţii la piaţă să faca tranzacţii pe termen scurt prin această bursă
Începănd din 2007, volumele din contractele initiale au fost reduse la o cantitate care să corespundă
nevoii de achiziţionare a “furnizorului de ultimă instantă”.
Raţiunea introducerii unei pieţe pentru ca la bursa de energie este aceea de a liberaliza
piaţa prin permiterea distribuitorilor/furnizorilor licenţiaţi, furnizorilor şi producătorilor să-şi
potrivească volumele tranzacţionate din contractele bilaterale îndeplinind şi obligaţiile furnizorului
de ultimă instantă şi stabilizănd veniturile producătorilor.
Numărul consumatorilor eligibili va creste după o schemă prestabilită de deschidere a pieţei,
care să reflecte cerintele Directivelor UNIUNEA EUROPEANA pe probleme de energie electrică.

46
 4. POLITICA ENERGETICA IN ROMÂNIA

Accesul sigur şi funcţionarea eficientă a sectorului energetic reprezintă principala

problemă pentru economia romanească.
De aceea, o strategie energetică coerentă şi economică viabilă este premisa unei creşteri economice
corespunzătoare şi a eradicării sărăciei.

4.1. ENERGIA COMPETITIVĂ – BAZA UNEI ECONOMII

COMPETITIVE
În ultimii 10 ani au avut loc în lume reforme radicale în domeniul structural şi instituţional
avănd ca scop descentralizarea serviciilor, cu scopul creşterii calităţii şi eficienţei serviciilor.
În acest context abordarea dezvoltării sectorului Energetic din România se bazează pe o deschidere
graduală a pieţii competitive, ca parte integrantă a conceptului de liberalizare a economiei nationale
şi de liberă circulaţie a bunurilor şi serviciilor.
Abordarea dezvoltării sectorului Energetic din Romănia are ca ţel să creeze acele structuri şi
condiţii care să corespundă şi să facă faţă pieţei energetice europene aflată intr-un continuu proces
de integrare, unde pieţele naţionale îsi pierd treptat graniţele tradiţionale, devenind parte integrantă
a pieţei comune europene.
În ultimii 3 ani, s-au facut paşi importanţi în restructurarea sectorului de energie din România prin
implementarea procesului de liberalizare bazat pe principii de piaţă şi liberă competiţie ca şi prin
promovarea unui proces de privatizare susţinut.

În acest sens în sistemul energetic din România s-au realizat urmatoarele:

 Restructurarea companiilor integrate vertical în companii autonome de producere, transport,

distributie şi furnizare;
 Restructurarea segmentului de producere în: 5 producători termo, 1 producător hidro, un
producător de energie nucleară şi 14 producători in cogenerare care au fost tranferaţi
autoritătilor locale; mai există şi 3 producători independenţi separaţi in 2006;
 O piaţa descentralizată a contractelor bilaterale pe termen mediu şi lung, completată cu pieţe pe
termen scurt initial obligatorii, dar devenind voluntare pe termen mediu;
Acţiuni viitoare vor fi intreprinse în scopul rezolvării unor probleme specifice, şi anume:
 piata deschisă care să asigure ca formarea preţurilor la energie se va face în mod liber, bazat
pe competiţie şi negocieri;
 preţuri reglementate corespunzător costurilor economice justificate;
 un program clar de deschidere a pieţei de energie.

47
 Deschiderea pieţei energetice va continua avănd la bază urmatorul traseu:

- Îmbunatăţirea competiţiei pe piaţa en-gros de electricitate care va include întroducerea

contractelor initiale ( în locul actualelor contracte de portofoliu ) şi a contractelor initiale cu
opţiune, dezvoltarea pieţei tranzacţiilor cu o zi înainte (la început cu reguli impuse şi mai apoi
liberă), formarea unei pieţe de echilibrare în cursul unei zile şi a unei obligaţii de contractare.
Va fi introdus un set de măsuri de contabilizare a cantitaţilor de energie şi a aranjamentelor
privind obligaţiile de decontare pentru toţi comercianţii. Este prevazută şi apariţia pieţelor
derivate şi a unui sistem de compensare corespunzător.
- Îmbunătăţirea competitţei, prin mentinerea sau perfecţionarea calităţii serviciilor la consumatori,
referitoare la siguranţa şi fiabilitate.
- Întegrarea pieţei interne de energie intr-o viitoare piaţă regională şi mai ales în Piaţa Internă a
UNIUNII EUROPENE

4.2 ROLUL AUTORITĂŢII DE REGLEMENTARE ŞI AL

OPERATORULUI DE PIAŢĂ

ZONE DE ACŢIUNE
1. Odată cu infiinţarea unei pieţe en-gros de energie electrică consumatorii captivi vor
continua să achiziţioneze energie de la companiile de distribuţie/furnizare ce au monopol
în acea zonă, continuănd să fie reglementate.
2. Tarifele de transport ca şi cele de distribuţie vor fi în continuare reglementate. Serviciile
de transport vor fi furnizate de monopolurile naturale, respectiv de companiile de
transport a energiei electrice şi gazelor naturale ( Transelectrica)
3. Pe piaţa cu amănuntul, unde clienţii vor avea posibilitatea sa-şi aleagă furnizorii, preţul
energiei va include o componentă reglementată, legată de costul activităţilor de transport
şi distribuţie . Metodele de reglementare vor deveni mai complexe şi deciziile vor
avea un impact mai profund în vederea privatizării acestui sector.
De aceea, implementarea structurilor de piaţă nu va diminua importanta şi functionarea
Autorităţii de Reglementare, ci va impune transformarea lor. În procesul de monitorizare a pieţei şi
a rezolvării disputelor autoritaţile de reglementare vor juca un rol semnificativ.
4. Rolul operatorilor de energie electrică, în operaţiile de pe pieţele en-gros va fi revizuit şi
diversificat, pentru a corespunde cu liberalizarea pieţei şi cresterea competiţiei.

48
 Aceaste tendinte fac necesară implementarea unei burse specializate de energie (financiare
şi materiale), care să fie administrată de Operatorul Comercial.
Avănd în vedere experienta acumulată şi capacitatea individuală de funcţionare, operatorii de piaţă
vor juca un rol esenţial în dezvoltarea comerţului cu energie pe plan national şi regional.

4.3. INVESTIŢII ŞI PRIVATIZARE PRIN PARTICIPAREA DE CAPITAL

PRIVAT ŞI INVESTITORI STRATEGICI

4.3.1. NEVOIA DE INVESTITII

În scopul asigurării energiei şi eficientizării Sistemului Energetic National, în România
sunt necesare investiţii pe scară largă pentru modernizare şi reconstrucţie, pentru extinderea
capacitaţilor existente şi realizarea de noi capacitaţi.

În ciuda eforturilor făcute în domeniul producerii energiei , acest sector necesită în

continuare cel mai mare efort investiţional şi reprezintă şi pentru viitor cel mai important obiectiv în
vederea dezvoltării, cu accent principal pe sectorul termo avănd în vedere ca echipamentele termo,
bazate pe combustibili fosili, reprezentănd capacitaţi de cel putin 5000 MW, sunt foarte vechi.
Sintetic situaţia în sectorul de producere a energiei electrice şi gazului natural se prezinta astfel:
- În domeniu termo mai mult de 32% din echipamente au vechime mai mare de 30 de ani şi
50% au o vechime între 20-30 de ani. În acest sector, numai 0,7% din capacitaţi au sub 10
ani vechime.
- În sistemul de producere hidro 24% din echipamente au mai mult de 30 de ani vechime,
51% mai mult de 20 de ani şi numai 13% au peste 10 ani vechime

4.3.2. ABORDAREA STRATEGIEI PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI DE

ENERGIE ELECTRICĂ

Construirea de noi capacităţi s-a stabilit avănd la baza şi un program paralel de închidere a
capacităţilor neviabile; situaţia de ansamblu fiind urmatoarea:

49
- in MW
2003-2005 2006-2010 2011-2015
Capacitat Capacitati Capacitati Capacitati Capacitati Capacitati
Sector
i noi de inchis noi de inchis noi de inchis
Hidro: 129Mw: - 200Mw: - 200Mw: -
-capacitati 99Mw 200Mw 200Mw
noi 30Mw - -
-reabilitare
Termo: 555Mw: 1280Mw 3505Mw: 2185Mw 710Mw: 0
-capacitati - 1445Mw 500Mw
noi 555Mw 2060Mw 210Mw
-reabilitare
Nuclear 700mW 707Mw -
Total 1284 Mw 1280 Mw 4412Mw 2185Mw 1617Mw
Tabel 4.1. Abordarea strategiei pentru dezvoltarea sectorului de energie electrica

În ierarhizarea proiectelor pe aceste principii, rezultă urmatoarea ordine:

 Energie nucleară: la Cernavodă Grupul 2 (707Mw), iar ulterior Grupul nr.3 (707Mw). Sectorul
nuclear reprezintă sectorul care în viitor va trebui să asigure în mare parte acoperirea nevoilor
de consum suplimentar. Energia nucleară repezintă una din cele mai eficiente forme de
producere a energiei şi, care asigură, în acelaşi timp, o reducere a dependenţei de sursele de
materii prime energetice din import.
 Producţia suplimentară de enegie hidro: care este estimată la o capacitate de 500-900Mw,
economic fezabilă.
 Reabilitarea unor unitaţi termo existente,şi/sau realizarea de capacitaţi noi folosind lignit şi
huila. Reabilitarile avute în vedere sunt cele la care costurile de modernizare sunt mai mici cu
50% decat costul de realizare de capacitaţi noi cum sunt cele de la Turceni, Rovinari, Isalnita,
Deva-Mintia. (în cazul în care costurile cu reabilitarea depasesc 50% din costul unei noi unităţi
se impune realizarea unei noi capacităţi care are avantajul unei perioade de exploatare mai mari
decat unitatea reabilitată). Proiectele de reabilitare ar putea reprezenta 35-45% din totalul
capacităţilor noi pentru sistem.
 Turbinele pe baza de gaz cu ciclu combinat. 15% din totalul energiei se prevede a se realiza pe
baza de gaz.
În procesul stabilirii surselor de investiţii s-a luat în considerare, în primul rănd
premiza ca acestea să fie satisfacute prin atragerea la maximum posibil de surse private de
investiţii. Aceasta dorintă a fost cunatificată în mod realist ţinănd cont de situaţia sectorului

50
energetic pe plan mondial, care datorită crizelor prin care a trecut şi mai trece încă , a indus pentru
investitorii din sectorul energiei electrice, cel putin pentru perioada urmatoare, o atitudine rezervată
în ceea ce priveşte expansiunea de capital.

- in milioane de dolari
Sector 2003-2005 2006-2010 20111-2015
Total, Surse de investitii Total, Surse de Total, Surse de
dintre dintre investitii dintre investitii
Private Compan Privat Compan Private Com
care: care: care:
ii de stat e ii de stat pani
i de
stat
Produ 1595 400 1195 1588 800 788 300 200 10
cere 0
energi
e
termic
a
Produ 450 100 350 500 150 450 660 300 360
cere
hidro
Produ 480 - 480 1046 400 646 360 100 260
cere
nuclea
r
Trans 491 - 491 234 - 234 341 - 341
port
distrib 628 428 200 727 727 - 885 885 -
utie*
Total 3644 928 2716 4095 2077 2018 2764 1485 1261
Tabel 4.2. Costurile de mediu sunt estimate la 10% din total efort investiţional

Pentru ca sectorul energetic din România să fie atractiv pentru capitalul privat şi investitorii
strategici este necesar un proces continuu de reformă şi restructurare.
Este de asemenea foarte important să se promoveze o programare corespunzătoare a
investiţiilor spre sectorul privat, pornind de la cele mai viabile proiecte, care să reprezinte
proiecte de succes şi să asigure astfel incurajarea investitorilor şi pentru alte proiecte, intr-o piaţă
care are un cadrul de reglementări stabil şi transparent, bazat pe un model de piaţă competitiv.

51
 Noile mecanisme de contractare sunt concepute pentru a satisface asteptările investitorilor şi
să asigure astfel limitarea contractelor de termen lung de acestea urmănd a fi promovate pe bază
selectivă şi numai dacă nu încalcă Directivele UNIUNII EUROPEPENE referitoare la costurile
îngropate şi subvenţiile de stat.

4.3.3. EVOLUŢII ÎNREGISTRATE ANTERIOR LA PRETURI ŞI TARIFE

Preţul energiei electrice, pentru consumatorii finali a inregistrat creşteri de 3,6%/luna în

perioada octombrie 2008 – martie 2009, iar începănd cu luna aprilie 2009 preţul la energie electrică
a crescut cu 14% pentru a acoperii variaţiile determinate de inflaţie. În iulie 2009 preţul la energie a
crescut cu 1,5%. În perioada octombrie 2008 - ianuarie 2009 s-a aplicat o ajustare de pret pentru a
acoperi inflaţia în aşa fel încăt preţul să rămănă la nivelul lunii iulie 2009. Au fost diferenţiate
preţurile la consumatori astfel:
- 50,4$/Mwh pentru consumatorii captivi
- 46,7$/Mwh pentru consumatorii industriali
- 64,1$/Mwh pentru consumatorii casnici

 EVOLUŢII VIITOARE
Pornind de la nevoile de investiţii pentru realizarea de capacităţi noi de producere a energiei
inclusiv modernizarea, precum şi de la chetuielile de investiţii care apar ca urmare a nevoii de
aliniere la cerinţele de mediu, se estimează ca costul de producţie al energiei electrice va creste..

Perioada 2009 – 2015

ELECTRICITATE
Preturi la energia electrică:
 pentru consumatorii eligibili, preţul energiei va fi negociat.
 cu toată deschiderea pieţei, vor mai exista consumatori finali captivi aprovizionaţi de furnizori
de ultimă instantă, la preţuri reglementate prin mecanisme specifice. Pentru aceste categorii se
vor menţine preţuri reglementate. Furnizorii care vănd energie electrică acestor consumatori
sunt denumiţi “Furnizori de ultimă instantă”.
 În această perioadă ANRE va reduce gradat obligaţia companiilor furnizoare/distribuitoare de
energie electrică de a mai prelua energia electrică produsă în centrale de cogenerare, corelat cu
concluziile studiilor şi programelor de reabilitare, modernizare şi investiţii în sisteme de
furnizare a energiei termice catre consumatori residenţiali. Dacă Directiva referitoare la

52
 promovarea energiei electrice produsă în co-generare (CHP) va fi adoptată de UNIUNEA
EUROPEANA, se va implementa un mecanism potrivit.
Tarifele de transport şi distributie:
Avănd în vedere caracteristica acestor activitaţi, şi anume de monopol natural, atăt tarifele
de transport, căt şi cele de distribuţie vor fi tarife reglementate, bazate pe urmatoarele principii, care
dau mai multa stabilitate şi transparentă procesului:
 principiile de tarifare vor consta într-un mecanism pentru activitaţile de transport şi distribuţie.
Protecţia socială pentru consumatorii cu venituri reduse va fi implementată printr-un
mecanism direct de subvenţionare de la buget.

4.3.4. ÎNCASAREA FACTURILOR

Îmbunataţirea colectării facturilor la energie

În ultimii doi ani s-au înregistrat importante îmbunătăţiri ale gradului de colectare a
facturilor.
Aceasta s-a datorat masurilor luate de Guvern pentru disciplinarea pieţii, măsuri care au
constat în principal în:
 Un program de reglementări şi măsuri ferme de deconectare a rău-platnicilor
 Un program clar de recuperare a arieratelor, şi mecanisme corespunzatoare ca:
o conturi „escrow” în care se varsă plăţile pentru energie electrică şi subvenţiile, după care
sunt distribuite automat catre furnizori/distribuitori
o un program încurajare a plăţii facturilor curente prin rescadentarea arieratelor, scutirea
de penalizări şi/sau majorari în cazul în care se respectă programul stabilit.
 Un program de monitorizare lunară.
Ca urmare a aplicării masurilor menţionate s-a îmbunătăţit semnificativ rata de colectare a
facturilor: astfel în perioada iunie 2009-iunie 2010 aceasta a reprezentat 94% pentru energia
electrică.

Societatea Comerciala Puterea instalată Combustibil

MW
Electrocentrale Turceni 1990 MW lignit
SA
Electrocentrale Rovinari 1320 MW combustibil lichid, gaze
SA naturale
Electrocentrale Bucuresti 2,938 MW
SA
53
 Electrocentrale Deva SA 1,260 MW huilă
Termoelectrica SA 2,237 MW combustibil lichid, gaze
naturale şi huilă
TOTAL 9,745 MW
Tabel 4.3. Puteri instalate în termocentrale
o separarea serviciilor de intreţinere şi reparaţii în 5 filiale şi 12 sucursale, care operează
pe baza de contracte competitive.
MECANISME CONTRACTUALE: ANRE pregăteste reglementările necesare (licenţe,
tarife şi cadrul contractual ), astfel încat la sfărşitul lui aprilie 2013 aceste entităţi să fie capabile
direct sa încheie contracte, sa-şi asume raspunderi şi să intre pe piaţă.
Aceste noi societăţi comerciale operează pe bază de bilanţ propriu, care asigură o
responsabilitate directă a conducerilor pentru scaderea costurilor şi cresterea profitului, comparativ
cu forma anterioară la care costurile erau centralizate la Termoelectrica.
Producţia de energie hidro îsi va menţine structura existentă la Hidroelectrica, pînă în
2013 fiind reglementată. Acest regim de reglementare este un regim de tranziţie, care va fi menţinut
pană în 2015 Regimul de reglementare constă în:
 utilizarea costurilor reale scăzute ale producţiei hidro în beneficiul tuturor consumatorilor,
captivi sau eligibili, fără discriminare
 optimizarea exploatării apei prin folosirea de soft dedicat – optimizarea centralizată a
producţiei hidro – şi luănd în considerare oferta producţiei termo.
În vederea implementării unui mecanism transparent, au fost contactate doua firme de consultantă:
KEMA, finanţată de Phare şi una finanţată de Banca Mondială şi care urmează să fie selectată.
Consultanţii trebuie să gasească soluţii pentru urmatoarele probleme:
 stabilirea veniturilor reglementate;
 stabilirea mecanismelor nediscriminatorii pentru alocarea producţiei hidro;
 proceduri pentru optimizarea centralizată a producţiei hidro;
 stabilirea contractului multilateral pentru producatorul hidro pe baza căruia va colecta
veniturile hidro reglementate de la furnizori (dacă este cazul).
Primul pas în reglementarea societăţii Hidroelectrica a fost deja facut prin încetarea
obligaţiilor din contractele deja încheiate pe piata competitivă (inclusiv contractele de export).
În vederea privatizării, înainte de totala deschidere a pietei, Hidroelectrica va fi divizată in
societaţi comerciale, în complexe, de preferat, împreună cu termocentrale ( depinde de reactia pietei
şi decizii) şi li se va permite accesul pe piată.

4.4. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE ENERGETICĂ PENTRU PERIOADA 2005-2015

54
Premize:
 cresterea medie a consumului de energie electrica : 2,7% / an
 stabilirea unei ierarhii de priorităţi cu unitaţile care să fie reabilitate precum şi a
unităţilor noi care să se realizeze folosind ca bază criteriul costurilor celor mai competitive
 resurse regenerabile - complementare celor conventionale care sa ajunga la 3-4% din
totalul resurselor
Pe această bază totalul a resurselor energetice interne ( inclusiv nucleare ): este estimat la cca. 24
mil tcc/an,în perioada 2005-2015.

4.4.1. SIGURANŢA NUCLEARĂ

În ultimii trei ani Centrala de la Cernavodă Unitatea nr.1 ( 700 MW) a furnizat 15% din
producţia medie de energie electrică în România.
Această centrală nucleară functionează pe tehnologii moderne şi are o contribuţie
importantă la asigurarea cererii de energie electrică..
Proiectele de energetică nucleară sunt implementate în România prin îndeplinirea cerintelor
comunitare, încluzănd şi Tratatul European pentru Energie Atomică, ca instrumente fundamentale
de îmbunătăţire a standardului de viată în statele membre ale UNIUNI EUROPENE şi a relaţiilor cu
alte tări.
În vederea procesului de extindere a UNIUNI EUROPENE, legislatia naţională este
armonizată cu cea comunitară în domeniul energeticii nucleare.

4.4.2. PROGRAMUL DE ELECTRIFICĂRI

 Concentrarea pe zonele cu un nivel de trai scazut

Zonele izolate şi obiectivele răspăndite în teren, aflate la distanţe mari de centrele comunităţilor
pot fi conectate la retea numai dacă se disponibilizează sume importante. Viitorii clienti nu pot
suporta întotdeauna cheltuielile cu electrificarea şi banii investiţi pot fi recuperati din profitul
vanzarilor de energie electrică, soluţie care în cele mai multe din cazuri nu corespunde cu strategia
economică actuală. Perioada de recuperare pentru astfel de investiţii depăşeşte 12-15 ani. Pentru
unele proiecte nu se estimează recuperarea investiţiilor nici pe durata de viată a activelor fixe.

55
 La finele anului 2009 erau 93613 gospodării neelectrificate, in 2571 localităţi, din care :
4636 gospodării în 203 zone complet neelectrificate; 64207 gospodării în 2218 localităţi rurale
parţial electrificate şi 24770 gospodării în 150 localităţi urbane ce presupun extinderi.
Totalul investiţiilor necesare pentru electrificarea tuturor gospodăriilor din ţară este de
cca.300 mil Euro şi costul mediu specific pe gospodarie este de cca. 3200 Euro
Cele mai nefavorabile locaţii, cu cel mai mare număr de gospodării se află în zone rurale
fără nici un fel de electrificare, după cum urmează :

Judet Nr. de gospodării Nr. de localităţi

1088 32
Harghita
1029 42
Alba
312 4
Bihor
294 22
Hunedoara
Tabel 4.4. Judeţele cu zone propuse pentru electrificări
Cantitatea de lucrări necesare pentru conectarea la sistem a celor 4636 de gospodării, din cele
203 localităţi complet neelectrificate poate fi evidentiată prin urmatoarele cifre : 559,4 km retele
electrice de 20 kV, 721,5 km de retele electrice de 0,4 kV, 57 km retele electrice , 231 unităţi de
staţii de transformare de 20/0,4 kV ( dintr-un total de 6033 kVA),

5. PIAŢA REGIONALĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ

România trebuie să joace un rol important pe piaţa de energie electrică din Sud-Estul
Europei şi împreuna cu alte ţări din sistem să asigure balanţa energetică a capacitaţilor în zona
secundară de sincronizare.
Evoluţia legăturilor contractuale ar trebui să conducă la formarea unei pieţe regionale de energie, în
contextul initiativei REM a ţărilor din regiune ( Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Grecia,
Macedonia, România, Serbia-Muntenegru şi Turcia – ca nou membru acceptat în noiembrie anul
trecut ).

56
 Piaţa regională, în care România va juca un rol important, va reprezenta un pas important în
vederea integrării pe piaţa energetică a UNIUNI EUROPENE şi este de asteptat să furnizeze
oportunităţi superioare in comertul liber si marketing. In aceasta ordine de idei, este de mentionat
initiativa Romaniei de a infiinta la Bucuresti o bursa nationala/regionala de energie, pentru care
tratativele sunt in curs.

STRUCTURA CONSUMULUI INTERN DE ENERGIE PRIMARA

mii te p

70000

60000
gaze + titei din
import
50000 RER + alti
combustibili
nuclear
40000
gaze + titei din tara

30000 carbune

hidro
20000

10000

0
2001 2005 2010 2015

CONSUM INTERN ENERGIE PRIMARA CONSUM INTERN ENERGIE PRIMARA

ANUL 2001 ANUL 2015
import i mport tara

34% tara
49%
66%
51%

Figura 5.1. Structura comsumului intern de energie primara

57
 Structura puterii instalate totale
MW
20000
Centrale hidroelectrice

16000
Centrale termoelectrice
pe hidrocarburi
12000
Centrale termoelectrice
pe huila
8000
Centrale termoelectrice
pe lignit
4000
Centrale
nuclearoelectrice
0
2003 2004 2005 2010 2015

Fig. 5.2 Structura puterii instalate totale

Curba duratei de incarcare a productiei nete

2003 2010 2015
Total En.: 51.31 TWh Total En.: 58.90 TWh Total En.: 66.60 TWh
En.de baza: 41.82 TWh En.de baza: 45.93 TWh En.de baza: 51.93 TWh
MW
Jum atatea vf.-ului: 5.53 Jum atatea vf.-ului: 7.56 Jum atatea vf.-ului: 8.55 TWh
12000 TWh TWh Vf. de En.: 6.12 TWh
Vf. de En.: 3.96 TWh Vf. de En.: 5.41 TWh Vf. m ax = 11100 W
Vf. m ax = 8122 MW Vf. m ax = 9817 M W Vf. m in = 4392 M W
10000 Vf. m in = 3779 MW Vf. m in = 3884 MW

8000

6000

4000

2000

0
1 1001 2001 3001 4001 5001 6001 7001 8001

2003 2010 2015

Fig. 5.3. Curba duratei de încărcare a producţiei nete

58
 Curba duratei de incarcare a productiei nete - 2015

12000
Varf de En.: 6.12 TWh; Pmax: 3514 MW
Jumatatea vf.-ului En.: 8.55 TWh; Pmax: 2079 MW
En. de baza: 51.93 TWh; Pmax: 7467 MW
10000 Total En.: 66.60 TW h; Pmax: 11100 MW

8000

6000

4000

2000

0
1 1001 2001 3001 4001 5001 6001 7001 8001

Total Baza Jumatatea Varfului Varf

Fig. 5.4. Curba duratei de încărcare a producţiei nete - 2015

Curba duratei de incarcare a productiei nete - 2010

12000
Varf de En.: 5.41 TWh; Pmax: 3108 MW
Jumatatea Vf.-ului En.: 7.56 TWh; Pmax: 1839 MW
10000 En. De baza: 45.93 TWh; Pmax: 6603 MW
Total En.: 58.90 TWh; Pmax: 9817 MW

8000

6000

4000

2000

0
1 1001 2001 3001 4001 5001 6001 7001 8001

Total Baza Jumatatea varfului Varf

Fig. 5.5. Curbei duratei de încărcare a producţiei nete- 2010

59
 EVOLUTIA CAPACITATILOR DE PUTERI
NECESARE IN DOMENIUL ENERGIEI ELECTRICE
- valori nete -
MW
16000

14000

12000

10000 Necesar putere

de rezerva

8000

6000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2014 2015
varful de consum necesar
puteri necesare disponibile puteri noi

puteri existente disponibile

Fig. 5.6. Evoluţia capacităţilor de puteri necesare în domeniul energiei electrice

60
 Etapa 2003 - 2005 TOTAL 684 MW

Reabilitare
225 MW huila

Grupuri noi
99 MW hidro

Reabilitare
330 MW lignit Reabilitare
30 MW hidro

Etapa 2006 - 2010 TOTAL 1412 MW

Reabilitare Grupuri noi
Reabilitare
215 MW cogenerare 200 MW hidro
210 MW huila
hidrocarburi
FGD

Grupuri noi
707 MW gr. 2 nuclear

Reabilitare gr. pe lignit

4 x 330 MW FGD Grupuri noi pe lignit
1 x 315 MW 2 x 330 MW ASF

Grupuri noi Grupuri noi

4 x 100 CC cogenerare 150 MW huila
gaze naturale

Etapa 2011 - 2015 TOTAL 1617 MW

Grupuri noi
200 MW hidro

Reabilitari
cogenerare Grupuri noi
hidrocarburi 707 MW gr. 3 nuclear
2 x 105 MW

Grupuri noi
2 x 250 MW
CC condensatie gaze
naturale

Fig. 5.7. Propunere de program de capacitati reabilitate si noi instalate

61
 CONSUM DE COMBUSTIBIL PENTRU PRODUCEREA
ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE

[106 tep]
14

12 pacura

10
gaze
8
huila import
6
huila tara
4
lignit
2

0
2003 2004 2005 2010 2015

Fig. 5.8. Consum de combustibil pentru producerea energiei electrice şi termice

EVOLUT IA COST ULUI M EDIU AL ENERGIEI

ELECT RICE LA CONSUM AT ORUL FINAL

[% ]
113.3 113.8
115
110.3
110

105
100
100

95
2003 2005 2010 2015

PREMISE IN CALCULUL COSTURILOR DE PRODUCERE

- Recuperarea costurilor de capital prin amortizare liniara pe durata de viata

fara considerarea cheltuielilor financiare;

- Evolutia preturilor combustibililor pe durata de analiza conform prognoza UE;

- Cresterii eficientei ciclurilor ca urmare a lucrarilor de investitie;

- Costuri suplimentare introduse de instalatiile de protectie a mediului

- Profit " 0 "

Fig. 5.9.. Evoluţia consumului mediu al energiei electrice la consumatorul final

62
 NECESAR DE INVESTITII IN SECTORUL ENERGIEI ELECTRICE

[m il $ SUA] Hidro
4500
4000 Nuclear
3500
Termo
3000
2500 Transport
2000
Distributie si
1500
furnizare
1000 TOTAL
500
0
2003 - 2005 2006 - 2010 2011 - 2015

Fig. 5.10. Necesar de investiţii în sectorul energiei electrice

STRUCTURA PRODUCTIEI BRUTE DE ENERGIE ELECTRICA IN PERIOADA 2003 - 2015

Scenariul de baza
cuprinde si energia electrica de 3 TWh exportat de S.C. HIDROELECTRICA S.A. pina in anul 2005

- TWh -
2003 2004 2005 2010 2015
TOTAL 56.1 59.3 60.1 64.9 72.9
1. Centrale hidroelectrice 17.04 17.00 17.00 17.20 18.00
2. Centrale nuclearoelectrice 5.34 5.34 5.34 10.68 16.02
3. Centrale termoelectrice 33.72 36.96 37.76 37.02 38.88
din care in centrale pe:
lignit 17.30 17.50 17.80 18.00 18.00
huila 5.29 5.53 5.53 5.93 5.93
hidrocarburi 11.13 13.93 14.43 13.09 14.95

Tabel 5.1. Structura producţiei brute de energie electrică în perioada 2003 - 2015

63
 6. SISTEMUL DE CONDUCERE OPERATIVĂ PRIN DISPECER - SCADA

Pentru monitorizarea şi conducerea SEN, Transelectrica utilizează un sistem complex de

conducere prin dispecer (hard+soft+căi de comunicaţie. Sistemul EMS/SCADA este proiectat
şi implementat de către firma AREVA folosind ca software de baza sistemul de operare
Windows 2003 Server. EMS/SCADA asigură transmiterea redundantă informaţiilor, în condiţii
de detectare şi tratare a erorilor, între toate staţiile, Dispecerul energetic central (DEC) şi cei
cinci dispeceri teritoriali (DET) din reţeaua controlată de Transelectrica.
La fiecare staţie sunt intre 300 şi 1000 de puncte de achiziţie date. Arhitectura
sistemului se realizează prin sistem redundant de servere cu funcţionalităţi dedicate. Sunt
prevăzute mecanisme de asigurare a accesului, controlului şi securităţii sistemului.
Echipamentul sistemului, serverele şi concentratoarele sunt sincronizate prin GPS. Sistemul
de SCADA asigură, pe lângă funcţii de siguranţă a sistemului energetic
naţional şi suport în procesul decizional al conducerii operaţionale, funcţii de instruire ale
dispecerilor.
Sistemul realizează achiziţia şi prelucrarea în timp real a tuturor datelor semnificative
privind situaţiile în care funcţionează SEN. Totodată, permite conducerea de la distanţă a
componentelor acestuia în condiţii de siguranţa. SCADA este structurat ierarhizat şi asigură
comanda şi controlul, în timp real, a 350 grupuri producătoare şi a tuturor staţiilor electrice de
transport de către Dispecerul Energetic Central şi cele cinci centre de Dispecer Energetic
Teritorial. Este asigurat şi schimbul de date cu sistemele din reţeaua interconectată.
Sistemul de teleconducere SCADA utilizează, într-o concepţie hardware şi software
modulară, funcţii inclusiv pentru administrarea pieţei de energie, în special a pieţei.
Transelectrica, în calitate de operator de transport şi de sistem, dezvolta mecanismele pieţei
competitive a energiei electrice şi îmbunătăţeşte fiabilitatea sistemului electroenergetic
naţional la nivelul standardelor reţelei europene interconectate de electricitate (ENTSO-E).
Acest sistem de teleconducere depinde esenţial de infrastructuri performante şi sigure de
telecomunicaţii, bazate pe o reţea de fibra optică cu acoperire naţionala. Transelectrica a realizat
şi extinde în continuare o infrastructură de telecomunicaţii, bazata pe instalarea de fibre optice
în conductoarele de protecţie ale liniilor electrice aeriene de 220 kV şi de 400 kV.

64
 6.1. SERVICIILE DE SISTEM TEHNOLOGICE

Serviciile de sistem tehnologice sunt furnizate de utilizatorii RET şi utilizate

de Transelectrica în scopul de a asigura:
 compensarea variaţiei de sarcină în SEN, respectiv reglarea frecvenţei şi a
soldului
SEN;
 compensarea diferenţelor faţă de programul de funcţionare a grupurilor
SEN, respectiv menţinerea de capacităţi de rezervă de putere activă;
 reglarea tensiunilor în RET;

 restaurarea funcţionării SEN după un colaps total sau a Serviciile de sistem

tehnologice sunt realizate cu următoarele resurse:
 sistemele de reglaj primar a frecvenţei ale grupurilor generatoare;
 sistemul de reglaj secundar automat frecvenţă-putere;
 rezervele de putere;
 sistemele locale de reglare a tensiunii;
 sistemele automate de izolare pe serviciile proprii şi de autopornire a
grupurilor în vederea restaurării funcţionării SEN după un colaps total sau
al unei zone;
 consumatorii dispecerizabili care îşi reduc sarcina sau pot fi deconectaţi la
dispozitiaTranselectrica.

Serviciile de sistem tehnologice sunt realizate cu următoarele resurse:

§ sistemele de reglaj primar a frecvenţei ale grupurilor generatoare;
§ sistemul de reglaj secundar automat frecvenţă-putere;
§ rezervele de putere;
§ sistemele locale de reglare a tensiunii;
§ sistemele automate de izolare pe serviciile proprii şi de autopornire a
grupurilor în vederea restaurării funcţionării SEN după un colaps total sau al unei
zone;
§ consumatorii dispecerizabili care îşi reduc sarcina sau pot fi deconectaţi la dispozitia
Transelectrica.
Conform prevederilor Codului tehnic al RET, furnizorii de servicii de sistem
65
tehnologice sunt calificaţi de Transelectrica prin proceduri specifice. Aceste proceduri
includ şi posibilitati de acordare a unor derogări pe termen limitat pentru a se conforma
unor condiţii de calificare.
Utilizatorii RET care au fost calificaţi în acest scop pot încheia contracte de furnizare
de servicii de sistem tehnologice.
6.2. SISTEMUL DE TELECOMUNICAŢII
Reţeaua de comunicaţii reprezintă un element de bază al sistemului informatic, pe care se
pot implementa şi dezvolta servicii şi aplicaţii IT care servesc utilizatorii finali. Din acest motiv,
crearea şi implementarea unui design corect al acesteia determină capacitatea reţelei de a suporta
implementarea diverselor servicii şi aplicaţii necesare desfăşurării activităţilor din companie.
Din punct de vedere al infrastructurii de comunicaţii, Transelectrica deţine una din cele
mai întinse reţele naţionale de fibră optică (aproximativ 5000 Km) având si o capacitate de
transport foarte mare (momentan maxim STM-16).
Reţeaua backbone optic naţional cuprinde reţeaua optică internă OPGW,
interconexiunile optice cu companiile electrice din Ungaria, Bulgaria, Serbia, conexiunile
optice metropolitane si conexiunile optice cu alte companii/operatori interni
Cea mai mare parte (4000 km) din infrastructura de fibră optică este realizată pe
infrastructura de transport a energiei, cablul de fibră optică folosindu-se de conductorul
deprotecţie al liniilor. Nodurile reţelei de fibră optică sunt staţiile electrice ale Transelectrica,
practic majoritatea acestora fiind conectate pe aceasta infrastructură.
Sistemul de telecomunicaţii actual se bazează atât pe infrastuctura proprie, cât si pe cea
închiriata de la furnizori de servicii de comunicaţii.
Este utilizată, de asemenea, o infrastructura bazată pe microunde, care asigura comunicaţii
operative de date-voce pentru operatorul de sistem, de metering si pentru piaţa de echilibrare.
Sisteme de curenti purtatori instalate pe liniile electrice de transport asigura comunicaţii de
joasa frecventa aferenta transmisiilor echipamentelor de achiziţie date de proces din staţii şi
centrale termo/hidro/nuclearoelectrice, semnale de teleprotecţie pe liniile de transport si
interfaţarea sistemului privat de telecomunicaţii al Companiei cu sistemele publice ale altor
operatori.

66
 Figura 6.1. Infrastructura de telecomunicaţii si a sistemului SCADA

6.3. PROTECŢIA MEDIULUI ASOCIATĂ RET

6.3.1. Impactul reţelelor de transport asupra mediului

Reţelele electrice de transport au un anumit impact negativ asupra mediului pe

parcursul întregii lor durate de viaţa, începând cu etapa „construcţie-montaj”

67
Tipul impactului Modalităţi de manifestare (efecte)
Fizic deschiderea unor noi căi de acces , decopertări şi excavaţii
ale solului
afectarea florei (prin defrişări) şi fragmentarea habitatului
faunei sălbatice
ocuparea terenului cu organizarea de şantier, inclusiv
depozite
generarea de deşeuri (metale, material ceramic, sticlă,
materiale plastice, ulei electroizolant, beton, moloz,
ambalaje, etc. )
Chimic utilizarea diverselor produse chimice (vopsele, solvenţi,
reactivi, etc.)
poluarea solului sau a apelor prin scurgeri accidentale de ulei
şi alte substanţe chimice din echipamente
emisii de gaze de ardere ( COx, SOx, Nox, COV, pulberi) în
atmosferă de la instalaţiile de încălzire sau mijloace de
transport
emisii de hexaflorură de sulf în atmosferă datorită
neetanşeităţilor echipamentelor .
Sonor zgomot produs de mijloacele de funcţionarea echipamentelor
şi de transportul auto
Socio-economic perturbarea unor activităţi sociale, inclusiv mutaţii de
populaţie

Tabelul 6.1 Impacturile semnificative determinate de activitatile de construcţie –

montaj al instalatiilor CN Transelectrica:

În a doua jumătate a anului 2010, a început construirea de centrale eoliene cu o rată de creştere
semnificativă. La sfârşitul anului 2010, puterea instalată în asfel de centrale a atins
323 MW, iar la sfârşitul anului 2011 atinsese 1140 MW, la care se adaugă 25 MW instalaţi
68
 încentrale fotovoltaice. Evacuarea unei mari părţi din producţia eoliană se realizează prin noua
staţie de 400 kV Tariverde, special construită.
Din punct de vedere al adecvanţei sistemului, capacitatea instalată în SEN a fost suficientă
pentru acoperirea vârfului de sarcină şi a exportului, în condiţii de siguranţă în funcţionare a SEN.
Valoarea excedentului de putere la vârf în luna decembrie 2011 a reprezentat 23% din puterea netă
instalată.
Datorită modului de distribuţie în reţea a centralelor care au acoperit consumul şi soldul, deşi
consumul a crescut cu circa 5%, energia transportată prin RET în anul 2010 a avut o creştere
sub 2%. Fluxurile de putere nu au suferit modificări majore de volum sau direcţie faţă de anii
anteriori.

Referitor la structura producţiei de energie electrică, în 2009 se remarcă scăderea accentuată

a ponderii centralelor electrice pe cărbune şi hidrocarburi (scădere a producţiei cu16%, respectiv
19% faţă de anul anterior) la acoperirea sarcinii. Au fost utilizate preponderent, în
limita disponibilităţii, centralele hidroelectrice şi nucleare, având costuri marginale mai mici.
De asemenea, în 2009, producţia centralelor eoliene a crescut cu 23,6%, comparativ cu 2008.
În 2010, contribuţiei centralelor electrice pe cărbune şi hidrocarburi a fost chiar mai mică,
scâzând cu 5%, respectiv 8% faţă de 2009, deoarece s-a înregistrat o hidraulicitate foarte bună şi
producţia centralelor hidroelectrice a crescut cu 30% faţă de anul anterior.
În a doua jumătate a anului 2010, a început construirea de centrale eoliene cu o rată de creştere
semnificativă. La sfârşitul anului 2010, puterea instalată în asfel de centrale a atins323 MW, iar
la sfârşitul anului 2011 atinsese 1140 MW, la care se adaugă 25 MW instalaţi în
centrale fotovoltaice. Evacuarea unei mari părţi din producţia eoliană se realizează prin noua staţie
de 400 kV Tariverde, special construită.
Din punct de vedere al adecvanţei sistemului, capacitatea instalată în SEN a fost suficientă
pentru acoperirea vârfului de sarcină şi a exportului, în condiţii de siguranţă în funcţionare a SEN.
Valoarea excedentului de putere la vârf în luna decembrie 2011 a reprezentat 23% din puterea netă
instalată.
Datorită modului de distribuţie în reţea a centralelor care au acoperit consumul şi soldul, deşi
consumul a crescut cu circa 5%, energia transportată prin RET în anul 2010 a avut o creştere
sub 2%. Fluxurile de putere nu au suferit modificări majore de volum sau direcţie faţă de anii
anteriori.

69
 6.3.2. Măsuri pentru reducerea impactului RET asupra mediului, în perioada 2012 –
2016 şi orientativ 2021

Trebuie asigurată cu prioritate realizarea măsurilor stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului, atât cele cuprinse în “programele de conformare”, care constituie condiţii de
acordare a autorizaţiilor de mediu/gospodărire a apelor, cât şi cele rezultate în urma
controalelor efectuate de autorităţile de reglementare şi control pe amplasamentele Companiei;

Documentaţiile privind executarea lucrărilor de investiţii şi mentenanţă vor conţine un capitol

referitor la protecţia mediului cu cerinţe legale, aspectele şi impacturile de mediu şi
măsuri/acţiuni pentru eliminarea/reducerea impactului asupra mediului, care vor fi evidenţiate
fizic şi valoric. Aceste măsuri vor fi prezentate într-un „Plan de management de mediu”, care
va include acţiuni de reducere a impacturilor asupra mediului şi de monitorizare a factorilor
de mediu atât pe perioada demolării, construcţiei, exploatării/mentenanţei precum şi la
dezafectarea acestora. Pentru fiecare acţiune va fi efectuată o evaluare a fondurilor necesare şi se
vor menţiona înregistrările necesare; Devizele generale pentru investiţii/mentenanţă vor
conţine cheltuielile pentru protecţia mediului;
Se va continua evaluarea furnizorilor de servicii şi lucrări ai Transelectrica S.A. având în vedere
cerinţele legale de protecţie a mediului şi cerinţele standardelor privind managementul de
mediu;
Se va îmbunătăţi managementul de mediu şi în special managementul deşeurilor şi al apelor uzate
rezultate din activităţile Companiei; O atenţie specială se va acorda îmbunătăţirii
managementului uleiurilor prin efectuarea bilanţului de ulei pe fiecare staţie electrică,
colectarea în condiţii de siguranţă pentru mediu şi valorificarea uleiurilor uzate cu firme
autorizate;
Se va continua monitorizarea calităţii apelor uzate evacuate din staţiile electrice şi se vor
întreprinde acţiuni corective pentru încadrarea parametrilor acestora în limitele maxime admise
la evacuare;
Se va continua monitorizarea parametrilor câmpului electromagnetic, în special la LEA din
zonele populate şi măsurarea/monitorizarea zgomotului la limita staţiilor electrice;
Se va continua îmbunătăţirea funcţionării sistemului de management de mediu şi se va urmării
menţinerea certificării acestuia conform cerinţelor standardului ISO 14001;
Se va urmări certificarea sistemului de management de mediu conform EMAS;

70
În vederea îmbunătăţirii continue a performanţelor de mediu ale Companiei vor trebui folosite toate
posibilităţile de informare şi schimb de experienţă în domeniul protecţiei mediului cu parteneri
naţionali şi internaţionali;
6.4. SITUAŢIA ACTUALĂ – SINTEZĂ
După ce, în perioada 2000÷2008, cu excepţia anului 2002, consumul brut intern a crescut
continuu, cu valori anuale cuprinse între 0,42% ÷ 4,47%, în anul 2009 consumul brut intern a
scazut cu 8,3% fata de anul anterior, ca urmare a crizei economice şi financiare mondiale.
Scăderile lunare au fost de 3,5%÷14,0%, comparativ cu luna similara a anului 2008. In
perioada octombrie - noiembrie 2009, descresterea consumului s-a redus, iar din luna
decembrie s-a reluat un trend de creştere. Anul 2010 a înregistrat o creştere cu 5,4% a
consumului net (4,8% consum brut), faţă de anul 2009.
Dacă valoarea medie a consumului a crescut în 2010 cu aprox. 300 MW, diferenţa între
valorile de vârf a fost chiar mai mare, ajungând la aprox. 400 MW.

Referitor la structura producţiei de energie electrică, în 2009 se remarcă scăderea

accentuată a ponderii centralelor electrice pe cărbune şi hidrocarburi (scădere a producţiei cu
16%, respectiv 19% faţă de anul anterior) la acoperirea sarcinii. Au fost utilizate
preponderent, în limita disponibilităţii, centralele hidroelectrice şi nucleare, având costuri
marginale mai mici. De asemenea, în 2009, producţia centralelor eoliene a crescut cu 23,6%,
comparativ cu 2008.
În 2010, contribuţiei centralelor electrice pe cărbune şi hidrocarburi a fost chiar mai mică,
scâzând cu 5%, respectiv 8% faţă de 2009, deoarece s-a înregistrat o hidraulicitate foarte bună şi
producţia centralelor hidroelectrice a crescut cu 30% faţă de anul anterior.
În a doua jumătate a anului 2010, a început construirea de centrale eoliene cu o rată de
creştere semnificativă. La sfârşitul anului 2010, puterea instalată în asfel de centrale a atins
323 MW, iar la sfârşitul anului 2011 atinsese 1140 MW, la care se adaugă 25 MW instalaţi în
centrale fotovoltaice. Evacuarea unei mari părţi din producţia eoliană se realizează prin noua staţie
de 400 kV Tariverde, special construită.
Din punct de vedere al adecvanţei sistemului, capacitatea instalată în SEN a fost suficientă
pentru acoperirea vârfului de sarcină şi a exportului, în condiţii de siguranţă în funcţionare a SEN.
Valoarea excedentului de putere la vârf în luna decembrie 2011 a reprezentat 23% din puterea netă
instalată.
Datorită modului de distribuţie în reţea a centralelor care au acoperit consumul şi soldul,

71
deşi consumul a crescut cu circa 5%, energia transportată prin RET în anul 2010 a avut o
creştere sub 2%. Fluxurile de putere nu au suferit modificări majore de volum sau direcţie faţă de
anii anteriori.
Liniile şi staţiile electrice care alcătuiesc sistemul naţional de transport au fost construite, în
majoritate, în perioada anilor 1960-1970, la nivelul tehnologic al acelui deceniu. Ca urmare, starea
tehnică a RET a fost caracterizată printr-o durată de funcţionare excesiv de mare, stabilită
prin legislaţia din anii 60-70, cât şi de utilizarea la acea vreme a unor materiale de slabă
calitate, dacă avem în vedere importanţa echipamentelor şi durata lor normală de funcţionare.
Liniile electrice aeriene de 220 kV şi 400 kV din sistemul naţional de transport au o
vechime apropiată de durata normală de funcţionare (32-48 ani – conform HG 2139/2004),
două treimi din acestea atingând deja durata de funcţionare normală.
In anii 2010 şi 2011, au continuat lucrarile de retehnologizare, în vederea creşterii
performanţei serviciului şi încadrării în normele în vigoare în staţii importante din RET, s-au

realizat lucrări de implementare a sistemului de comanda – control – protecţii în unele staţii,

lucrări de modernizare a protecţiilor la transformatoarele de 250 MVA.
Gradul de utilizare al RET în perioada actuală este scăzut, deoarece reţeaua a fost dimensionată
pentru un consum preconizat mult mai mare, iar localizarea centrelor

72
 7. PROGNOZA SOLDULUI SCHIMBURILOR DE ENERGIE

Având în vedere faptul că separarea sectoarelor de producţie, furnizare, transport şi

distribuţie a introdus un grad mare de incertitudine asupra evoluţiei viitoare a producţiei şi
consumului, regimurile de funcţionare a reţelei sunt analizate pentru un scenariu de bază şi câteva
scenarii alternative.
Volumul schimburilor de energie electrică variază permanent, în funcţie de evoluţii pe
termen mai lung sau mai scurt ale pieţei. In scenariul de bază pentru analize, s-a luat în
considerare un export la vârf de sarcină de 800 MW pentru primii patru ani de prognoză şi valori
crescute eşalonat, până la 1600 MW în 2021.
In scenarii alternative, în care s-au considerat producţii mai mari sau mai mici în centrale
eoliene sau în grupuri termoelectrice faţă de scenariul de bază, s-au considerat valori
modificate corespunzător, până la echilibrarea balanţei.

7.1. PROGNOZA EVOLUŢIEI PARCULUI DE PRODUCŢIE

La solicitarea Transelectrica, producătorii au comunicat, fără a declara un angajament
ferm, intenţiile de retehnologizare sau casare a unităţilor existente şi de instalare de grupuri noi.
Pentru perioada 2012 ÷ 2021, s-a luat în considerare un program de retrageri definitive din
exploatare ale unor grupuri termoelectrice, la atingerea duratei de viaţă, sau datorită eficienţei
scăzute şi neîncadrării în cerinţele Uniunii Europene privind poluarea, totalizând 3278 MW putere
netă disponibilă, dintre care 1838 MW până în 2016 inclusiv. În unele cazuri, casarea grupurilor este
asociată cu intenţia de înlocuire a acestora cu grupuri noi, mai performante.

În aceeaşi perioadă, s-a considerat că vor intra în retehnolgizare grupuri termoelectrice de

condensaţie de 330 MW, 210 MW şi 50 MW pe lignit şi huilă, însumând o putere netă
disponibilă de 1250 MW, urmărindu-se prelungirea duratei de viaţă, încadrarea în cerinţele Uniunii
Europene de protecţie a mediului (prin montarea de instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere şi a
arzătoarelor pentru reducerea emisiilor de NOx) şi creşterea puterii disponibile a acestora. O parte
vor fi redate în exploatare în aceeaşi perioadă, alături de grupuri intrate în modernizare anterior,
însumând o putere netă disponibilă preconizată de 2095 MW.
Programele menţionate sunt o consecinţă a faptului că 80% din grupurile termoenergetice au
durata de viaţă normată depăşită. Până în prezent, s-au realizat retehnologizări şi/sau
modernizări pentru grupuri termoelectrice totalizând o putere instalată de peste 1.800 MW, însă

73
foarte puţine grupuri sunt echipate cu instalaţii pentru reducerea emisiilor care să le permită
încadrarea în normele impuse de Uniunea Europeană (UE). În vederea încadrării în normele UE,
Ministerul Administraţiei şi Internelor a emis Ordinul nr. 859/2005, care implementează „Programul
naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxid de azot şi pulberilor provenite de la
instalaţiile mari de ardere”, conform căruia toate grupurile termoelectrice care rămân în funcţiune
după anul 2014 trebuie să se încadreze în cerinţele de mediu impuse.
În ceea ce priveşte intenţiile de instalare de grupuri noi, conform informaţiilor transmise de
producătorii existenţi, acestea însumează o putere netă disponibilă estimată la circa 6600
MW, exclusiv centralele bazate pe surse regenerabile, pentru care declaraţiile de intenţie ale
dezvoltatorilor de proiecte eoliene depăşesc de trei ori consumul ţării.
E volutia p arcu lui de centrale electrice eoliene
Un element caracteristic etapei actuale este interesul mare pentru punerea în valoare a
surselor regenerabile de energie: biomasă, energia hidro în CHE cu puteri mici, solară şi în special
energia eoliană.
Ca o consecinţă a stimulentelor oferite de legislaţia în vigoare şi în special de sistemul de
promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie instituit prin Legea
220/2008, modificată şi completată prin Legea 139/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 88/2011, au fost depuse la Transelectrica şi la operatorii de distribuţie un mare număr
de solicitări de avizare de soluţii de racordare la reţea de centrale eoliene, însumând, până la
sfârşitul lunii decembrie 2011, circa 40.000 MW. În cea mai mare parte, aceste proiecte,
numeroase racordate în reţeaua de distribuţie, dar şi un număr mare, cu puteri instalate de
sute de MW fiecare, cu soluţii de racordare la RET, sunt localizate în Dobrogea, Moldova şi în mai
mică măsură Banat.
Având în vedere cererea de consum din SEN, efortul investiţional implicat şi evoluţia
preconizată a pieţei de certificate verzi, este de aşteptat să se concretizeze un procent relativ mic
din aceste proiecte. Pentru a stabili necesităţile reale de transport în următorii zece ani, trebuie ţinut
seama de posibilităţile de echilibrare a balanţei producţie-consum în SEN, ţinând seama de gradul
de flexibilitate în funcţionare, pentru urmărirea sarcinii, a grupurilor care formează parcul de
producţie.
Directivele Uniunii Europene care vizează combaterea modificărilor climatice şi
promovarea utilizării surselor regenerabile de energie au ca ţinte reducerea cu 20% faţă de
1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a eficienţei şi o pondere de 20% a

74
energiei din surse regenerabile în consumul total de energie, la nivelul UE, pâna în 2020.
Tinând seama de cele de mai sus, analizele de dezvoltare a RET pe orizontul de zece ani au
avut în vedere în scenariul de bază următoarele ipoteze privind volumul de putere instalat în
centrale electrice eoliene:
- la etapa 2015: Pinst = 3000 MW;
- la etapa 2016: Pinst = 3200 MW;
- la etapa 2020/ 2021: Pinst = 4000 MW.
In cazul în care se vor instala puteri mai mari în centrale electrice eoliene, necesităţile de
dezvoltare a reţelei vor fi mai mari, o influenţă decisivă având în acest sens localizarea
geografică a noilor centrale. La momentul elaborării Planului incertitudinea asupra acestei
evoluţii este foarte mare.

7.2 PROGNOZA ADECVANŢEI PARCULUI DE PRODUCŢIE DIN SEN ÎN PERIOADA

2012-2015-2020
Parcul de producţie dintr-un sistem este considerat adecvat dacă poate acoperi cererea de
energie electrică în toate stările staţionare în care se poate afla sistemul în condiţii normale.
Pentru evaluarea în perspectivă, s-a verificat această capacitate pentru momentul din an
când se atinge în SEN valoarea maximă a consumului şi anume vârful de seară iarna, utilizând
metodologia aplicată la nivel european
Conform acestei metodologii, se consideră că, pentru acoperirea în condiţii de siguranţă a
cererii, este necesar să existe în sistemul electroenergetic o anumită putere disponibilă
asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum,
deoarece grupurile sunt periodic retrase din exploatare pentru reparaţii şi întreţinere, sunt
afectate de indisponibilizări neplanificate sau de reduceri parţiale temporare sau definitive ale
disponibilităţii, din diferite cauze.
De asemenea, trebuie menţinută în permanenţă la dispoziţia OTS o rezervă operaţională.
În prezent, aceasta este dimensionată pentru echilibrarea rapidă a balanţei la variaţiile continui ale
consumului şi la declanşarea neaşteptată a celui mai mare grup din sistem. Nu toate grupurile
pot furniza rezervă rapidă, deoarece cea ami mare parte au un timp de pornire de la rece mare şi
vuteze de încărcare mici.
După mobilizarea rezervei rapide, ea trebuie înlocuită treptat prin încărcarea rezervei
terţiare lente, astfel grupurile care o furnizează să poată fi utilizate la următorul incident.

75
 Odată cu instalarea unui volum semnificativ de putere în centrale electrice eoliene, caracterizate
prin dependenţa de viteza vântului, rezerva terţiară rapidă va trebui suplimentată pentru a compensa
şi imprecizia prognozei producţiei în aceste centrale.
Faţă de valoarea necesară rezultată conform celor de mai sus, este necesar să mai fie
asigurată o capacitate de producţie suplimentară liberă, pentru a face faţă, în cel puţin 99% din
cazuri, evenimentelor neaşteptate care pot afecta consumul sau producţia. Se estimează că, la nivelul
ENTSO-E sau al unor regiuni europene cuprinzând mai multe ţări, capacitatea suplimentară este
suficientă dacă atinge 5% din capacitatea de producţie netă totală. Deoarece dimensiunea şi
frecvenţa evenimentelor neaşteptate depinde de structura parcului de producţie şi de
caracteristicile şi indicatorii de fiabilitate ai grupurilor generatoare, capacitatea suplimentară
necesară în fiecare sistem diferă fiind in general cuprinsă între 5-10%.
Pentru SEN, se consideră satisfăcătoare o capacitate suplimentară de 10% din capacitatea de
producţie netă. Această valoare are tendinţa de micşorare în timp, pe măsură ce indicatorii de
fiabilitate ai grupurilor disponibile în sistem se vor îmbunătăţi prin casarea grupurilor vechi
neperformante, prin reabilitarea unor grupuri existente şi prin instalarea unor grupuri noi cu
perfomanţe ridicate.

76
BIBLIOGRAFIE

1. Codul Tehnic al Retelor Electrice de Distributie - ANRE

2. Conecini I, ş.a. Piaţa de energie electrică, Editura AGIR, 2004;
3. LECA, A. (coordonator) Principii de management energetic, Bucureşti, Editura
Tehnică, 1997
4. Lupului L. Evolutia pieţei de energie electrică din România.
5. MUŞATESCU, V. Politici investiţionale în domeniul energiei, Bucureşti, Editura
Tribuna Economică, 2003
6. PUIU, O. Energia – prioritate de interes planetar, Bucureşti, Editura
Independenţa Economică, 1996
7. IOAN JELEV . - EMERG.Energie , Mediu Editura Tehnică 2005
8. FLORIN TANASESCU - RESURSE ENERGETICE , Globalizare Editura
Tehnică 2005
9. RĂDULET REMUS Perspective de Dezvoltare a energeticii Editura Tehnica
2006
10. Regulamentul de Conducere si Organizare a Activitatii de Mentenanţă - ANRE
11. România, în vederea creşterii siguranţei şi competitivităţii în condiţii de piaţă
liberă - faza II,
12. Şetran C., ş.a. Supravegherea pieţelor de energie electrică. Transparenţa
13. Standardul de Performanta pentru Serviciul de Distributie a Energiei Electrice -
ANRE
14. Standardul de Performanta pentru Serviciul de Distributie a Energiei Electrice -
ANRE
15. Studiul de dezvoltare cu costuri mimine a sectorului de producere a energiei
electrice ;
16. Studiul privind reorganizarea şi dezvoltarea sectorului de producere a energiei
electrice în sectorul energetic;

77
17. *** Procedura de calificare a participanţilor la piaţa de energie electrică ca
furnizori de servicii de sistem tehnologice. Transelectrica 2004;
18. *** H.G. nr. 647/12.07.2001 privind aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare
energetică a României pe termen mediu 2001-2004, publicată în Monitorul
Oficial nr. 444 din 7 august 2001, Planul naţional de dezvoltare 2004-2006,
Guvernul României, Bucureşti, 2003
19. *** H.G. nr. 890/29.07.2003 pentru aprobarea Foii de Parcurs a Sistemului
Energetic
20. *** Procedura operaţională. Monitorizarea funcţionării pieţelor din
responsabilitatea OTS. Transelectrica 2005;
21. *** Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport. ANRE. Ordin nr.20/2004;
22. ***.,Codul comercial al Pieţei Angro de Energie Electrică. ANRE Ordin nr.
23. *** http://www.traselectrica.ro/management RET/Operare SEN

24.*** https://www.transelectrica.ro/Management RET

25.*** http://anre.ro/activitati/piata de energie

78