Marilena Pavelescu
METODICA
predarii
limbii si literaturii
romane
Ghid pentru sustinerea
examenelor de definitivare
si de acordare a gradelor didactice
Revorsa
Personas TAN |
v
Corint Marilena Pavelescu este profesor titular de limba g literatura romana, gradul J, a Scoala , Mihai
Viteazut” din Targovigte, formator judetean pe probleme de evaluare gi didactica discipline,
profesor metodist de limba roména si profesor consilier. A inifat gi coordonat concursul nafional
interdisciplinar .Cuvinte care zidesc”. Este autor al cri Ajud-te singur (Editura Macarie,
Targoviste, 2003) gi coautor al uertilor Limba sé leratura ronand. 100 de variante, Ennfuri
si rezobvii (Editura Gimnasiuin, Targovigte, 2007), 10 (zec) alin 10, Teste gi lucrér semestriale
GEditura Paralela 45, Pitesti, 2008), Dirigensia si consitierea ~ ghid metodologic (Editura
Gheorghe Alexandry, Creiova, 2004). A publicat numeroase article de profil
Redactare: Alina loan
‘Tehnoredactare computerizati: Mihaela Ciufi
Coperta: Valeria Moldovan
Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii CORINT,
parte component a GRUPULUI EDITORIAL CORINT,
ISBN: 978-973-135-562-7
Descrierea C1P a Bibliotecii Nationale a Romaniei
PAVELESCU, MARILENA
‘Metodica predarif imbii si literaturii romfine : ghid pentru
sustinerea examenelor de definitivare si de acordare a gradelor
didactice / Marilena Pavelesou - Bucuresti: Corint, 2010
ISBN 978-973-135-562-7
371 3:811.135,14821.135.1.09 Prefatit o.oo
CAP. 1 Noua paradigm a studierti limbii roméne . oe
1. Local limbii gi iteraturitromine in siractura nouluiplan-cadra .
2, Modelul cormunicativ-functional al programelor de limba si
literatura romana i
2.1 Sugesti de activity de predareinterdisciplinar’
3. Competenta de comunicare . :
3.1. Formarea competentei lingvistice .
4, Programa de limba romana, Structurd
4.1. Continuturile ..
42, Locul gi roll limbii $i iteraturi rome fn cadrul
ariei curriculare, relatia cu alte arii currioulare
43. Relatiile dintre programele de limba romana si
programele din aceeasi arie curricular
44, Ponete tar, puncte slabe ale programe’ de limba romans
4.5. Curriculum optional . :
5, Modele specifice predaritdisciplinei
5.1. invatarea experiential (Activitatea de. reviewing) Bxemple
6, Studiul gramaticii in scoala.
6.1, Corectiudine si abatere de la norma
6.2, Principiile ortografiei romaine ae
7.Analiza. Tipuri de analize .....
7.1. Analiza foneticd (fonematict/fonologic’) .
7.2. Analiza morfologic&
7.2.1. Compunerile gramaticale .
7.3, Analiza sintactict ...
7.4. Analiza lexical
8. Formarea nofiumilor. Criterii folosite in definirea acestora
(logic, semantic, pragmatic, sintactic si formal)
8.1. Tipuri de rafionamente, Inductiv si deductiv tn
predarea notiunilor de limb si literatura
9, Educatia permanent’, Invatarea pe tot parcursul viefii.
Proiecte europene . :
ul
15
15
16
20
20
4
25
27
29
30
31
32
35.
38
39
40
42
4B
45
47
47
49
51
59 CAP. If Metode gi tehnici eficiente folosite in cadrul orelor de limba
siliteratura romani eres cea tear eer eetee 6
1, Tiputi de metode 0
1. 1. Metodesde comunicare traditionale ea 69
1. 2, Metodele modeme, active, de autostructurare ...... sees. 70
2, Tendinge in evolusia metodologiei ........... ee. ccceeee B
3. Factori in alegerea metodelor iu ete 14
4. Principiile didactice ae Esa Rei eee Ag
4. 1. Prineipi promovate de Consiliul Europe
Comunicare interculturalt .. Ste 16
4, 2. Diversitate cultural. 7
4, 3, Educafia pentru cetijenie democratic 9
4, 4, Metode si activitti prin care se promoveazi
educafia pentru cetijenie democratic& ...... 81
5. Obiectivele educafionale. Tipuri, Exemple de obiective operationalizate 82
5. 1, Obiectivele cognitive : 82
5. 2, Obieotivele afective (savoir-vivre) . 85
5. 3, Obieotivele psihomotorii . 87
6, Resursele umane: actoii ducati. Profesorul. Elevul ..... 88
7. Forme de organizare a colectivulti ........... 3
7. 1. Activitatea individuala . 94
7, 2. Activitatea frontala 95
7, 3, Activitatea grupal’ . 95
8, Metode si tehniei ale invajaii bazate pe colaborare 97
8. 1. Luerulin perechi ...... 6. eeeeeeee ‘ 97
8. 2, invajere prin cooperare a ”
8. 3, Gindifi/Lucrati in perechi/Comunicati 100
8. 4, Adevirat/Fals . : Ere eee A00.
8. 5. Predarea reciprood, Variati: Cel patru muschetari see 101
8. 6. Instruirea reciproca (Mozaic) 102
8, 7. Invatarea cooperanté +. 104
8. 8. Metoda piramidei . 104
8. 9. Turul galeriei 165
8.10. Philips 6/6 . 105
9, Resursele materiale . i : 106
9.1. Timpul . Siete +. 106
9, 2. Resurse informafionale 107
9.2.1, Manuatul, Mijloacele de invitimént,
ausiliare ale metodelor . 107
9.2.2. Funcitle mijloacelor de invafaméant 109
9. 3, Tipuri de mijloace de invapimmant ...... cece 109
93.1. Materialele vieuale . i bevceeteeees 109
9.3.2. Mijloacele audiovieuale ........ m1 9.3.2.1, Instruirea asistaté de calculator (IAG) .
9.3.2.2, Metoda activitapii cu fige ......+.6
10. Metode, strategii, tehnici folosite pentru dezvoltarea
capacitiii de receptare si producere a mesajului oral si soris
10.1. Relafia dintre procesele receptati si ale producerii unui mesaj.
10.2. Comunicarea orala, Receptarea gi cmiterea mesajului
10.2.1. Infelegerea mesajului. Tipuri de activititi ..
10.2.2, Ascultarea activa : a
10,23. Actul receptarii .
10.24. Producerea discursului oral. Composifi (text) orale.
10.2.4.1. Monologul .
10.2.4.2, Dialogul oral .
10.2.4.3. Conversafia, Tipuri
IL. Metode i tehnici ale predai-inv@firii bazate pe comunicare
11.1. Expunerea ae
ILL. Explicafia
11.1.2. Povestirea ....
11.1.3. Prelegerea .
11.1.3... Tipuri de prelegeri interactive
11.2. Conversajia ca metodi didacticd .........4
11.2.1, Tebnici de chestionare pentru cresterea
ealitiii rispunsurilor oe. eecveseev ees
11.2.2. Listét orientattvit eu tntrebiart si ceringe
pentru lectitle de literaturtt
11.23. Discusia
11.24. Controversa academic :
11.3. Tehnica argument gi contargumesit
11.4. Dezbaterea : :
11.5. Linia valorilor. Colgurile
11.6. Procesul literar
12, Problematizarea, Invajarea prin rezolvarea de probleme
12.1, Exercipii/activititi de antrenare in vederea
identificdrii si rezolvarii de probleme ..
13, Metode de comunicate scrisi ........, :
13.1, Comprehensiunea mesajutu seris din texte
literare si nonliterare :
13.2..Lectura «2... : .
13.2.1. Formarea competenjelinformasionale
13.2.2. Cultivarea leeturit ea tehnicd fundamentald
de munca intelectual
13.2.3. Metoda RICAR ...
14, Lucral cu manualul gi alte auxiliare
113
4
us
us
16
17
120
121
124
124
127
129
130
130
131
132
133,
133,
134
136
137
138,
139
140
145
148
149
152
154
184
154
155
156
157
158
159 15,
16.
17,
18.
19.
20.
2
Lectura ca metoda specifica disciplinei si ca activitate
literar-culturalé. :
15. 1, Lectura textului literar ...
15. 2. Activitagi care contribuie la dezvoltarea
competenjelor de comprehensiune a textului .
15. 3, Strategii de lecturi. Niveluri de intelegere
15. 4, Lectura mediatoare — prelectura, Orizontul de asteptate
15. 5, Lectura inoventi
15. 6, Lectura explicativa .
15. 7, Lectura interpretativa
15, 8. Lectura eritics i
Strategii si metode folosite in postlecturd .
16. 1, Reactia cititorului dupa studiul textului it
16, 2, Impresii la prima lecturd: bli sitriada VAS ......
16, 3. Harta subiectiva a lecturi Hat
16. 4, Jumalul cu dubla intrare .
16, 5. Agenda in trei pati sau jumalul triplu . i
16. 6, Last-m& pe mine sam ultimul cuvént oe...
16. 7, Jurnalul de lectura
16. 8, Substituirea ...
16. 9, Tehnica Sherlock Holmes
16.10. Axiologia textului......
Dificultii in realizarea comprehensiunii «0... ss...
17. 1, Verificarea infelegerii unui text.
Grila de lectura operationald pentru receptarea
textului literarnarativ 2.2... ates
Textul dramatic, Grili de receptare
Gril de lecturé operational pentru receptareatextului litte .
20. 1, Dezvoltarea gustului pentru lecturd. Metode gi tehntici
20. 2. Lectura predictiva aoe teeee
20. 3. Varianta: tabelul presupunerii ..........600.5
20, 4, Listl de C&tti eee eee eeeeees
20. 5, Prezentarea de carte .
20. 6, Termenii-cheie initiali
Metode de comunicare interioara
21. 1. Reflectia. Exemple de activitai
21. 2, Sorierea libera (freewriting)
Metode de explorare ......
22, 1. Demonstratia . ia
22, 2, Modelatea .......eccseeeeeeees
22.2.1. Producerea de text in raportcu o structurd data
22. B.Observarea oe ..eeeceee
159
159
161
161
163,
165
166
167
169
170
1
71
173
173
174
174
175
7
178
178
179
180
180
189
192
195
196
197
198
199
199
200
201
201
202
202
204
205
206 23. Producerea unui text soris. Activititi de comunicare
scrisi. Metode si procedee ...
23.1, Caracteristici ale textalui
24, Cunoasterea tipologiei mari a textelor
24.1. Texte produse din text ..
24.1.1. Recumatill ......
207
209
2u
214
214
24.1.2, Conspectil ......+ 24
(24.1.3. Caracterizarea wnui personaj literar . 215
(24.1.4. Comentaril oo... 0c cccc eee 218
24.1.5, Analiza stilisticd «0.6.6 cece cesses 22 |
24.1.6. Analiza literaré
25, Redactarea compunerilor imaginative :
25.1. Activity pregititoare pentru redactarea compunerilor
25.2, Tehnici utilizate in predarea unor confinuturi diverse
25.3, Revizuirea circulari
25.4, Compunerea narativa
25.5. Compunerea descriptiva
25.6, Evaluarea compunerilor .
26. Literar si nonliterar
26.1. Redactarea texiclor noniterare’- é
26.11. Tectul narativ nonliterar. Anecdota. Gluma...-. ss. 248
26.1.2, Textul informativ 249
26.1.2.1. Anuonful 249
249
26.1.23. Afigul . . 249
26.1.2:4. Cronica plastica. Prezentarea wn tablou 250
26.1.2.5, Articolul de ziar .... 250
26.1.2.6. Stirea 251
26.2, Redactarea compunerilor-corespondent.
26.3. Textal injonctiv. Reclama
27. Metode de rationalizare .
27.1. Algoritmul ca metod& didacticd. Suges
27.2. Algoritmul de identificare a Proponiir
subordonate dintr-o frazi :
28. Metode de actiune .
28.1. Bxercifiul .. ae
29. invatarea prin descoperire .
30, Strategii si metode specifice géndit
30.1. Gandeste-Perechi-Prozinti (GPP)
30.2, Maratonul de scriere
30.3. Cvintetul ......
304, Metoda cubului ........+- aie
30.5. Bulgirele de zipadi. 0.0.0. .eeesseee
de aplicat 30. 6, Blazonul personajului ..
30. 7. Metoda cadranelor
30. 8 Stiv/Vreau si stiw/Am init
30. 9, Metoda RAL
30.10, Metoda Graffiti
30.11. Inceput amuzant ....
30.12, Explozia stelara (starbursting)
30.13. Metoda SINELG .
30.14, Diagrama cauzelor gi a ofectulu
30.15. Hitfile conceptuale ~ limbajul iconic
30.16. Ciorchinele ......
30.16.1. Metoda cluster (variant a metodei ciorchinelu)
30.17. Organizatorul grafic .
30.18, Diagrama Venn. :
30.19, Paliiile ganditoare, Aplicatii .
30.20, Frisco... Bae
30.21, Metoda horoseopulut
30.22. Eseul de cinci minute
30.23. Brainstormingul .
30.24. Sinectica. Teorie si aplicaii :
30.25. Variante: animarea metaforelor si comparafilor .
30.26. Caligrama .
30.27. Benzile desenate
30.28, Posteral ....
30.29. Puzzle-ul
30.30, Simularea .
30.31. Jocul.......
30.31.1.Jocul de rol .
30.31.2. Jocul perspectivelor ..
30,31,3. Jurnalistul cameleon .
30,314. Mima
30.31.5. Harta vocilor ......
30.31.6. Golul de informajit
30.31,7, Jocul de-a detectivul
3031.8. Jocuri de cuvinte :
30.31.8.1. Jocuri fonetice ...
30.31.8.2, Jocuri de enigmisticd ..
530.31.8.3. Jocuri semantice.
Jocul figurilor de stil .
50.31.8.4, Reconstituiri ....,
30.31.8.5. Calamburtl e005
50.31.8.6. Bpigramele «++...
50.31.8.7. Ghicitorile «0.1.6.4
210:
2
272
272
273
273
273
274
274
276
27
218
2718
280
280
284
285
286
286
287
290
291
291
291
292
293
294
295
298
301
301
301
302
302
302
302
305
306
307
307
308 CAP. Il Evaluarea . 309
1. Tipuri de evaluare . cee 309
2. Punett si etape ale evaluitii vee 310
3. Metode si tehnici de evaluate .... Sei
3.1, Metodele tradiionale ; i ait
3.2. Probele orale oes a tela
3.3, Probele scrise ....... 7 313)
3.3.1, Tesele elaborate de profesorticlaset tala
3.4, Tipuri de teste a 314
3.5. Itemi obiectivi ........6 314 |
3.6. ltemi semiobiectivi ...... 317
3.1. Itemi subiectivi ... 320
3.7.1. Itemii de tip eseu. Eseul 321 ©
3.7.2, Ghid de structurare a unui eseu 322
4, Modelul evaluarii autentice 323
5. Metode complementare de evaluate . .. 325
5.1. Investigatia ft Hao
5.2. Referatul 326
5:3, Observafiasistematied a activitai sia comportamentului
elevilor.. 2s. cee 328
5.4, Scarade clasificare 328
5.5. Evaluatee individual a activitiit defagurate in
cadnul grupulii 2... 329
5.6. Metoda proicctelor ....... 330°
5.6.1. Descrierea unui proiect 335
5.1. Portofoliul eee 337
5.7.1. Bvaluarea yi autoevaiuarea portofollid 338
6. Autoevaluarea 340
CAP. IV Minidicfionar de terment watt {in proiectaren 341
1. Proiectarea oe. ss... 341
1.2, Rolul componentelor programei pena orientarea
activitatii profesoralui ........... veces BAL
1.2.1. Lectura personalizaté a programei seve 341
1.2.2, Proiectarea esalonati (proiectarea
anual, semestriald, pe unitafi de confinut) 342
2. Planificarea detaliati a unei unititi de invafare .. 347
2.1. Scenariul pedagogic . 348
2.2, Strategia didactic& : 350
2.2.1, Sirategit didactice centrate pe elev... 352
3, Inteligengele multiple 352 3.1. Aplicatie pentra o lecfie de receptare a umui text... 356
3.2. Aplicatie pentru redactare de text eee 357
3.3. Aplicatie pentru o lectie de gramaticé seve 358
3.4. Cei sapte magnifici : Hee see 359)
4, Sarcina de invajare ae See 360
5. Lecfia eee eee 361
5.1. Tipu de leofie 4 - 361
5.2. Momentele lecfiei : Pei 363
6. Proiectul didactic... : se. 367
7, Model de structurare a leofiei de tip evocere.
Realizarea sensului. Reflectie .......... sae see 3B
CAP. V Activititile extragcolare 375
is Brouraia tase te alerts ee ese tet e 375
2, Corcutile literare oo... eeeeetseeeeeeees 376
2.1. Concursurile gi cercurile literare ........., 377
‘3, Redactarea revistelor geolare . 377
Postfagi . . beveerees 379
Bibliografie . 380
10 PREFATA
Printr-un dublu demers, teoretic si aplicatiy, lucrarea Metodica predirii limbit gi
teraturié romane & doannei profesoare Merilena Pavelescu dezvolti probleme sensibile
ale invafimantului actual: Care este rolulstudierit limbif roméne in gimnazin si liceu? Dar
al literaturii? Care sunt exigenfele modelului comunicativ-functional propus de programa?
Exist: un model ideal de predare a disciplinei? Care este astitzl relajia profesor-elev?
Raportul profesor-elev s-a sckimbat de-a tungul timpulul atét de mult, facdt se poate
vorbi de o crizit a autoritifii? fn ce termeni trebuie asezatii relafia dintre nou si vechi?
Cum reusese si-mi ating obiectivele propuse?
Férd pretengia de abordare exhaustiva, imposibil de realizat int-o lucrare de sintezi,
autoarea propune, implicit sau explicit, solutii pragmatice care au la baza ideea cd actul
didactic trebuie subordonat dezvoltatii competenfei.de comunicare, infeleasd ca un
ansamblu complex de competenfe de natura lingvistic, sociolingvistic& si pragmatic,
Prezentarea metodelor, tradijionale sau modeme, folosite in predarea gramaticii este
intreprins3 din perspectiva dezvoltirii acestor competente. in acest domeniu, nu mai
{ntereseazi achizitia puri de nofiuni, asadar accentul nu se va mai pune pe un astfel de
proces: gramatica, conceptele teoretice trebuie invéfate pentru a forma deprinderi de
ascultare/lectura, vorbire/producere de text. ,,Exigenfele impuse de noua programa direc-
tioneaza profesorul inspre desfisurarea unor activiiti, strategii, sarcini de invéfare care,
‘sil puni pe elev fn ipostaza de locutor/interlocutor, capabil sé-si aleaga cuvintele in functic |
de context, de parteneri, de alte circumstante, capabil si-si adapteze permanent limbajul '
a nevoile sale” (p. 53).
Auutoarea subliniazi ins, in acelasi timp, faptul cA statutul de sistem coerent al
limbii/limbajului impune o cunoastere destul de rafinata a componentelor si functiilor
sale, pentru ca limbajul s& fie corect $i nuanfat folosit in varii situati, deziderat ce nu se
poate realize fn afara unor activititi de asimilare a unor concepte metalingvistice.
in ce priveste studiul textului literar, modalitiile de abordare propuse stau sub
semnul unei duble finalitgi: pe de o parte, si trezeascd si sé pistreze fn rindul elevilor
bbucuria lecturii inocente, iar pe de alti parte, si-i formeze ca cititori avi
(beletristicg, dar si de specialitate). Considerém elocventd alegerea ca motto pentna
capitolul ,.Lectura inocenté” (p. 167) a urmatorului eitat aparfinand lui Jean Paul Sartre:
wAcestor crti (polifiste] si nu frazelor iscusite de Chateaubriand le datorez eu primele
a mele fntalniri cu Frumusejea. Cand le deschideam, uitam de toate: pentra a citi? Nu, oi
pentru a muri de plicere”. Cum plicerile se cer ins marturisite, impdrtisite, este nevoie
ca elevul de azi, adultul de maine, si fie capabil si le si verbalizeze. Vor fi inutile toate
comentariile, toate expozeurile superbe ale profesorului, dacé, dup& ce a inchis cartea,
eleval va spune: Ce frumoasi a fost... $i atat. Scoala trebuie st-l formeze astfel incat sf
se intrebe si sf incerce s& dea rispuns unor intrebiiri de tipul: Ce vrea sd spund, unde vrea
sd ajunga acest text? Elevul trebuie invafat si pun’ in relafie diversele elemente,
componente din ,fesdtura” textului,,si-1 demontezo” astfl incdt si descopere sensul ascuns
al operci,,,desemul din covor”. Profesorul de limba romand trebuie s-i puni la dispozifie
elevului un aparat conceptual si strategii de lectur’ care sirl ajute si deplaseze semni-
ficafile din sfera realului apropiat imediatului, tn sfera simbolicului, a generalului, prin
sesizarea efectelor de stil gia tehnicilor folosite. Autoarea subliniaz& c& profesorul nu
trebuie sf alba in vedere interpretarea ca ,rostire autorizatX” (asertiune unici, adevarata
sau falsi), oi ca o enuntare secund’, personalé, care si se fuscrie in limitele impuse de
text, Mesajul antoarei este evident, Profesoral nu poate pierde din vedere si pund lectura
si sub o alta exigenfa: ,,A citi inseamn’ a inva (in dublu sens; a te instru sia intelege)”,
aga cum afirma Nicolae Manolescu.
Sunt prezentate, de-a lungul a numeroase pagini, tipuri de lectura (mediatoare,
inocent&, explicativa si interpretativa), strategii, tehnici si metode care, folosite in actul
didactic pentru a fi apropriate de elevi, interiorizate de acestia, #i modeleazi ca persoane
ce vor continua sf citeasci cu plicere si dupa ce au parisit bancile scolii,fiind capabili,
{n acelasi timp, si-si verbalizeze si propriile tri, reflectii generate de text, Profesorul
de limba roména, prin metodele folosite, trebuie s& umiteascd permanent racordarea
dimensiunii afectiv-intelectuale a operetliterare cu sensibilitatea si imaginatia creatoare
Doar in miisura in care scoala va reusi si-i ofere un aparat conceptual coerent, bine
structurat si aecesibil, elevul va reusi si contribuie creator Ia construirea sensului unei
opere literare, si realizeze de-a lungul vietii comparafi i s4 evalueze din punct de vedere
estotic diverse opere ale literaturii nationale gi universale,
Pentru a le facilita elevilor formarea acestor deprinderi, autoarea propune colegilor
profesori utilizarea in actul predarii a unor grile de receptere a textului literar (narativ,
litic, dramatic) care si-i invite pe elevi la 0 munca de formare si informare, acest tip de
abordare corelndu-se perfect cu exigentele invitiméntalui modern,
alt tema majori a lucrarii se referd la producerea de text, fie el dependent de un
altul, fie liber, imaginativ. Lucrarea acord8 un spafiu destul de larg acestei problematici,
‘ncepéind cu definirea conditiilor de textualizare a unor secvente si continuand cu avansarea,
de grile, sugestii pentru redactarea unor texte dependente sau libere, orale sat serise.
‘Trebuie refinut ci, riguros, coerent si temeinic, demersul propus de doemna profesoaré
fer sugestii, nu sabloane,
‘Ultima pacte a luerii, de un real folos in primul rand studenfilor si profesorilor debu-
tanfi, dar mu numai lor, cuprinde elemente de proiectare didactic, cu exemple concrete
12 si propuneri privind modalitatea de structurare a diverselor momente ale unei lecti.
Capitolul refertor la tipurle,criterile si instrumentele de evaluate cuprinde refers la
valoarea formativa pe care trebuie s& 0 aiba aceasté etapit a procesului didactie, ofers
‘exemple de metode complementare de evaluare care-i vor ajuta pe elevi si se intogreze
armonios intr-o societate caracterizatéprintraun rim extraordinar de rapid al schimbarii
(proiectul, portofotiul).
Apreciemn in mod deosebit echilibrul pe care autoaree il péstreazi in abordarca relatiei
dintre now si vechi, att la nivelul iteraturii de specialitate, eats al celei psihopedagogice.
Coabiteaza in traseul expozitv ide preluate din stinfe recent apSrute (pragmatic, socio-
lingvistic8, naratologie, teoria textului si semantic), alituri de cele preluate dintr-o stint
vveche de 2000 de ani, cum ar fi etorica, Sunt valorificate si subliniate virtuile unor metode
‘vechi (expunerea, conversatia, analiza, exerciful etc), aléturi de prezentarea unot metode |
nou apérute (cunoscute indeosebi sub numele de metode ale ganditi critice),
Prin informafile teoretice riguroase si de actualitate, atét in plan metodologic, eat
si al specialitti, prin soliditatea si coerenfa ideilor sia exemplelor personale care into-
vrigesc expunerile teoretice,lucrarea este de un ral folos unui public lar: studengilor,
care vor gisi explicate concepte-cheie gi modele de proiectere, profesorilor care doresc
si susfini examenele de grad sau de definitivare, dar si celor cu vechime Ia catedrd,
domici si se confrunte cu noi experienc.
Prof. univ. dr N. Georgeseu
Universitatea Hyperion”, Bucuresti
18 CAPITOLUL |
NOUA PARADIGMA A STUDIERI LIMBI| ROMANE
4, LOCUL LIMBII $i LITERATURII ROMANE IN STRUCTURA NOULUI
PLAN-CADRU
Modificérile aparute in evolutia societifi romanesti, si nu numai, se reflecté si in
‘modul de organizare si derulare a invafiméntului, de la nivel mactoeducational, pin la
ora de curs.
in urma unor revizuiri curriculare succesive, menite a compatibiliza Curriculumul
nafional ox cel european, s-au creat premise de focalizare asupra celor opt.domenii de
competente-cheie.europene, asupra cdrora toate documentele de politici si strategii euro~
ene $i nationale insist. Printr-o abordare sistematicd a Curriculumului nafional sunt
uurmirite cele opt competente pe care trebuie si le aiba formate elevul Ia capitul scola-
ritifii obligatorii:
<@eomunicarea in limba matern’;
comunicarea in limbi straine;
‘Beompetente de baza in stinfe, matemati
evompetente digitale;
® competenfe metacognitive: a invita sd inveti;
‘competente civice, interpersonale si interculturale;
‘competente antreprenoriale;
# sensibilizare gi exprimare cultural.
Formarea primelor doui tipuri de competenge reprezint& fa principal obiectul disci-
plinelor grupate in aria curriculard ,.Limba si comunicare”, din care face parte $i limbe gi
literatura romana. La nivelul diverselor cicluri de invafmént, aceasta, printi-un studiu
{ntegrat, isi propune formarea si consolidarea competenfelor de commnicare oralé si scvisd
eprinderilor de lecturé (capacitatea de a injelege si de a interpreta textele, de a fi un
cititor competent si autonom, care si reflecteze la viziunea despre lume, despre condita \
umana sau despre art& exprimata in textele studiate).
Necesitatea operitii unor modificér in direoiarealizrii concrete a acestor competente
de comunicare a iesit clar in evident tn urma analizei rezultatelor de la testele Pisa, caré au
dezviluit o serie de carente ale sistemului de favtémmant roménese, responsabil de slabele
abilititi de comunicare ale clevilor, dovedite in infelegerea si redactarea unor texte scrise.
si tehinologie;
15 {n coea ce priveste achizilionarea unor competente precum constiiuja culturala, cele
civice $i interpersonale, aria curriculara ,,Limba i comunicare” isi impatte responsebilitatea
cu discipline aparjinénd altor aii, cum ar fi: Om si societate”, ,Arte” ete, deoarece in anii
de scolaritate, prin intermediul lecturilor, elevi interiorizeaz valori fundamentale ale ome-
nirii: adevar, frumos, dreptate gi libertate, tolerant si deschidere,
Paradigna clasie& predareinvatare se modific& radical devenind invatare~predare,
orientind activitatea profesorului catre centrarea pe elev, in directia valorific&rii expe-
rienfei si intereselor elevilor, a stimulirii reflectiei si a lucrului fa grup.
Din perspectiva acestei noi paradigme, disciplin limba si literatura romana fi pro-
pune o abordare multifactorialé a limbii:
8, ca set de reguli formale, presupunénd insugirea unui limbaj metalingvistic;
b, ca vehicul al comunicérii eficiente (comunicérii lingvistice i se alaturd cea
cenciclopedic’ si cea pragmaticd);
.ca demers de cunoastere a identitifii noastre spirituale si culturale (identitate
individuala si colectiva in acelasi timp);
4. ca vehicul al culturii proprii si universale.
2. MODELUL COMUNICATIV-FUNCTIONAL AL PROGRAMELOR DE LINBA $1
LITERATURA ROMANA
Predarea integrata
Modelu! comunicativ-functional adoptat de programa propune abordarea studiului
limbii din perspectiva functici de comunicare. Unitifilelingvistice nu mai intereseaz§ in
sine i pentru sine, ci pentru rolul pe care il au in procesul de comunicare si de transmitere
\ a infouayei, Prezenfa continuturilor gramaticale sub ttulatura de ,,Blemente de constructie a
' comunicari?” este relevantai pentru noua directie, De asemenea, termenul de ,morfosintaxa”,
‘prezent in programa, orienteazi activitatea profesorului in directia sesizarii flexibilicagit
dintee granifele limbii, a interconditionSsii faptelor de limba.
‘ntr-o astfel de abordare, textul literar/nonliterar devine punctul de plecare al unor act
titi de comunicare oral/scrisé, iar elementele de teorie gramaticalg, pretextul unor activité
de comunicare identificabile in realitate. De asemenea, activititile desfasurate contribuie
la formarea unor priceperi si deprinderi de muncd intelectual (cdutare de informati
redactare de text literar sau nonliterar, citirea/redactarea unui tabel, performiarea unor
acte de vorbire otc.) necesare rezolvarii unor sarcini diverse eu suport in realitate.
‘Accentul pus pe caracterul limbii de vebicul al comunicétii interumane presupune
|dezvoltarea deprinderilor integratoare: receptarea mesajului oral/scris si emiterea/pro-
ducerea mesajului oral/seris.
Predarca integrati nu reprezinté o noutate in peisajal fnvajimantului romiinesc decat
Ia nivel conceptual. Recomandarile programelor actuale privind predarea integrat a
continuturilor din cole trei domenii ale disciplinei (lecturé, practica rajionalé si functional
| alimbii, clemente de constructie a comunicdtii) se regisesc inci din 1908, in programa
\ scolara care prevedea c& trebuie excluse abordarea mecariicd si predarea separati a
16 problemelor de limba de cele de literatura, deoarece limba este un organism viu, ,Nu vor fi
lecfii deosebite, de cate o ori intreaga de gramaticd sau excrcifii de vorbire (...], ci aceste,
parti ale cursului se vor face numai in jumétatea a doua a unei ore de lecturd, cfnd una,
cand alla, dupa cum se potrivesc cu bucata cit”!
Prin integrate celortrei domenii trebuie si se inteleaga o modalitate de abordare care
implied interactiunea lor prin corelarea elementelor de constructie a comunicarii (unitati
fonologice, lexicale gi gramaticale) cu cele de comunicare (acte de vorbire, seriere,
redactare) si de lecturd.
Infelegerea si producerea mesajelor scrise/orale subordoneaz’ toate domeniile lingvis-
ticii: morfologie, sintaxd, pragmatic’, semanticd, la ele adzugdndu-se gramatica textualé
siclemente de stilistic& lingvistic’,
‘Textu! literar si nooliterar constituie spafiul perfect pentru realizarea acestei interao-
fiuni, asiguréind echivalenta care existt direct intre procesele ce definesc att exprimarea
orala (vorbirea), cat gi exprimarea scrisd (redactarea), {nfelegerea unui text, a relatiilor care
se stabilesc intre personaje sau 2 mesajului transmis nu se poate realiza fatt intelegerea
si recunoasterea valorilor semantice ale unor cuvinte, fra sesizarea retelelor semantice, a
semnificatiei modurilor si timpurilor verbale, iar din punct de vedere sintactic, adeseori
topica, semnele de punctuatie furnizeazd indicii asupra relafilor emotionale ce se stabilese
{ntre personaje. in ceea ce priveste redactarea de text, ea este conditionati de cunoasterea
si infelegerea unor categorii gramaticale cu rol in realizarea coerentei si coeziuni sociale,
De aceea, orice categorie pramaticali sau nofiune foncticd va fi explicati si insusité in
‘consens cu legile actului de comunicare, oral sau scts, si nu conform principiului teoretic
‘gxamatical, deoarece mai presus de cunoasterea teoreticd trebuie si fie folosirea corecti:
si eficienté a limbii in diverse contexte, sensibilizare fafa de cultura proprie si cea a
Europei.
Modalititi freevente de integrare
Onganizarea pe atii cutriculare urmareste s& faciliteze predarea integrata prin:
1, Polarizarea cunostintelor pe centre de interese, cu integrarea cunostin{elor in
jurul unui pol stintific (scheme conceptuale, metode de investigafii statistice), in jurul unui
pol practic (aledtuirea de proiecte) si in jurul unui pol personal (activitaile i grup ete.)
2, Integrarea cunostinfclor prin lecte, care si se consttuie intr-un ansamblu flexibil,
conceput printr-o schema integrativa care sf urmareascé nofiunile esentiale ale dome-
niului abordat, sé foloseascd metode specifice de investigare, si studieze manifestirile
fenomenelor implicate, consecinfele si variantele de solutionare sau optimizare a unor
probleme.
3. Integrarea cunostinelor in jurul unor activititi fundamentale, cum ar fi cele de
cercetare, redactare de proiecte, creatie artistiod etc.
Programa analitic a bnatimdntulul secundar, Ministero Cultelor si Instruefiusi Publice, Bucaresti,
1908, pp. 36-38, apud Alina Pamfit, Joana Timdian, Studiallimbié i literaturtromcine in secolul XX. Par
digme didactice, Casa Cari de tint, Cluj-Napoca, 2005),
1 Stergerea fronticrelor dintre Limba si literatura se poate produce:
prin proiectarea activitailor pe unitafi de invatare care s& cuprind® unitar elemente
ée lectur’, de practicd finnctionatd a limbii si de construotie a comunicariis
b, prin proiectarea la fiecare orf a unor activitdti integratoare in care textul literar
studiat sau temele propuse din domeniu!litereturii devin nuclee care genereazi diseutarca
‘unor probleme de limba (fonetic’, vocabular, morfologie, sintaxa) si de practic’ rafionala
si fumofionalé a limbii. Exemplu: deserierea-adjectivul-epitetul-compuneri dupa un suport
vizual;
‘prin corelarea faptelor lingvistice cu diverse acte de comunicare, identifcate in texte
iferite i exersate apoi in contexte obisnuite (a saluta a-si cere scuze, a solicita ct.). Putem
cita ca exemple: expresiile verbale impersonale folosite pentru atenuetea impunerii,
predilectia pentra anumite moduri in realizarea unor solicitiri,folosirea éiminutivelor gi
2 augmentativelor in realizarea unei viziuni particulate asupta lumii etc.;
dL’prin studierea faptelor de limba pe documente autentice (diverse tipuri de texte).
Exemple: reclamele (textul publicitar) si modurile verbului, momentele subiectului si
‘timpurile verbului ete.;
¢. prin realizarea unor dosare/portofolii/proiecte ce reunesc nofiuni de teorie lterar’,
tipuri de texte, diverse reguli ortografice etc.
4 prin partioiparea Ia activitali in grup, discutii pe marginea unor texte, rezolvarea
de probleme;
‘guprin activititi de resituare a seevenfelor ce conjin cunostinte teoretice de naturi
comunicativa, metalingvisticd si metatextuald in contexte variate, organizate fn functie
de interesele gi nevoile elevilor;
hh prin activitii de tipul jocului de rol, al procesului literar, al dezbaterilor ete,
in spiritul noii programe, profesorul nu va mai fi interesat exelusiv de recunoasterea
formelor sau de simpla descriere a fenomenului gramatical, Limba nu trebuie predati
pentru un auditor ideal (inexistent),ci pentru unl coneret, care sé invefe s& utilizeze faptal
gramatical in si pentru transmiterea mesajului, a informatiei, nu doar in contexte
formale, ci si informale.
Studierea adjectivului, de exemplu, poate fi realizatd intr-o lectic de gramaticd puri
sau ntt-o ori de literatura fn care s-an purtat discutii asupra rolului acestor parti de vorbire
| intro poezie, cu extindere, apoi, asupra situaiilor de comunicare din viafa cotidiand in
‘care se foloseste aceasti parte de vorbire (contexte lingvistice si extralingvistice).
Simpla memorare a formelor de pronume/adjectiv pronominal demonstrativ nu mai
prezinta interes in sine, ci doar in masura in care il sensibilizeazi pe elev asupra rolului
| (deictic sau anaforic) pe care-l indeplineste in text/discurs $i a faptului cd pronumele nu are
referinge propri, ci le capi din context. ,,Acesta” poate insemana, in finefic de context, un
‘anumit loo, o anumit& persoand, dar in alt context poate tusemna un cu totul alt loc/o cu
totul alté persoand., Identificarea corecté a referentului va determina infelegerea corecti
\ a sensului unui text literar sau nonliterar gi va facilita producerea de texte coerente gi
coezive.
18 Studierea unui concept gramatical se poate realiza avind ca suport un text fiterar
(narativ, dialogat, descriptiv) sau nonliterar. Sesizarea si identificarea marcilor gramati-
cale prin care sunt prezenta(iindicii temporali, spafiali sau personajele contribuie la 0 |
Infelegere corecti si nuanfata a textului respect.
Rezumarea, construirea, comentarea si interpretarea textelor literare/nonliterare ma
se pot face in afara apelului la elemente de constructie a comunicérii si de practic&.
functional a limbii
Predarea interdiscip
Compatibilizares Currieulumului nafional cu cel european a.condus la 0 organizare
pe aril curriculare care si integreze experiengele de invafare, pentru a fevoriza dezvoltarea
unor structuri cognitive cuprinzatoare. Privité din acest aspect, aria curricular’ apare ca
© experienfi de predare si invijare interdisciplinara, oferind o perspectiva multi- saw
interdisciplinar& asupra obiectelor de studiu: nofiunile de matematicS, fizicd, chimie gi
biologie, limba si filosofic gi altele nu se adund intr-un colaj, ei intr-o constructie unitar’,
{in una gi aceeasilectic.
Integralizarea pe vertical& a confimuturilor const in continuitatea cunostinfelor de
Ja alta, iar integralizarea pe orizontal& inseamni transferarea cunostinfelor
domeniu al cunoasterii in alte domenii de cunoastere si de viati.
‘Limba si literatura maternd, ca orice discipliné complex, concentreaza diferite
S-ar putea să vă placă și
- Demonstratie Mesaj. Genul EpicDocument1 paginăDemonstratie Mesaj. Genul EpicAndreea Deciu60% (10)
- Test La Limba Şi Literatura RomânăDocument1 paginăTest La Limba Şi Literatura RomânăAndreea DeciuÎncă nu există evaluări
- Cronica DivergentDocument7 paginiCronica DivergentAndreea DeciuÎncă nu există evaluări
- Vila Giulesti 2 Camere 2Document10 paginiVila Giulesti 2 Camere 2Andreea DeciuÎncă nu există evaluări
- Fișă de Lucru-1Document2 paginiFișă de Lucru-1Andreea DeciuÎncă nu există evaluări
- Proiect 7 SubstantivDocument9 paginiProiect 7 SubstantivAndreea DeciuÎncă nu există evaluări
- SemneledepunctuatieDocument3 paginiSemneledepunctuatieIonuț StănculeaÎncă nu există evaluări
- 0 Fram Ursul PolarDocument4 pagini0 Fram Ursul PolarAndreea Deciu100% (1)
- O Călătorie În Lumea CărţilorDocument2 paginiO Călătorie În Lumea CărţilorAndreea DeciuÎncă nu există evaluări
- Anexe MaitreyiDocument6 paginiAnexe MaitreyiAndreea DeciuÎncă nu există evaluări
- 0 1proiect Didacti1Document5 pagini0 1proiect Didacti1Andreea DeciuÎncă nu există evaluări
