Radiocomunicatii

Serviciul Mobil Maritim si Serviciul Mobil Maritim prin Satelit

Pagina 2
1. Istorie, context, organisme internationale si nationale ......................................................... 5
2. Cunostinte generale despre radiocomunicatiile in serviciul mobil maritim. Pincipiile generale
si caracterisiticile de baza ale serviciului mobil maritim ............................................................... 7
2.1. Tipuri de comunicatii in serviciul mobil maritim .................................................................................... 7
2.2. Tipuri de statii in serviciul mobil maritim ............................................................................................... 7
2.3. Cunostinte elementare despre frecvente radioelectrice si benzi de frecvente ..................................... 8
2.4. Modulatia ............................................................................................................................................. 14
2.5. Mentinerea alimentarii echipamentelor statiei de nava ..................................................................... 21

3. Cunostinte practice detaliate si abilitati in utilizarea echipamentului radio .........................23

3.1. Echipamentul radio VHF ....................................................................................................................... 23
3.2. Echipamentul radio MF/HF .................................................................................................................. 26
3.3. Scopul si modul de utilizare a facilitatilor apelului selectiv numeric (Digital Selectiv Calling-DSC) ..... 28

4. Proceduri operationale in sistemul gmdss si operarea practica a subsistemelor si

echipamentelor gmdss corespunzatoare navelor non-solas ........................................................34
4.1. Introducere in procedurile de baza ale Global Maritime Distress and Safety System (GMDSS) ......... 34
4.2. Zonele maritime, planul global de actiune GMDSS, accesul la facilitatile GMDSS............................... 37
4.3. Modul de actiune al centrului de coordonare al salvarii...................................................................... 38
4.4. Procedurile de comunicatii de primejdie, urgenta si securitate utilizate in sistemul GMDSS ............. 38
4.5. Proceduri de comunicatii de primejdie, urgenta si securitate utilizand radiotelefonul -non- GMDSS 45
4.6. Protectia frecventelor de primejdie VHF.............................................................................................. 51
4.7. Sistemul de informatii de securitate maritima (Maritime Safety System-MSI) in sistemul GMDSS .... 53
4.8. Semnale de alertare si localizare in sistemul GMDSS .......................................................................... 55

5. Cunostinte suplimentare si proceduri operationale pentru comunicatiile radiotelefonice ....63

5.1. Abilitatea de a sustine un trafic radio in legatura cu securitatea vietii umane pe mare ..................... 63
5.2. Regulamente, proceduri si practici obligatorii ..................................................................................... 64
5.3. Cunoasterea practica si teoretica a procedurilor radiotelefonice ....................................................... 68

6. Principii generale si caracteristici de baza ale serviciului mobil maritim prin satelit in cazul
navelor non-solas.......................................................................................................................71
6.1. Sistemul INMARSAT.............................................................................................................................. 71
6.2. Sistemul COSPAS /SARSAT.................................................................................................................... 71
6.3. Acoperirea sistemului INMARSAT ........................................................................................................ 72
6.4. Servicii de comunicatii .......................................................................................................................... 73
6.5. Sistemul INMARSAT asigura urmatoarele functii GMDSS: ................................................................... 73
6.6. Tipuri de statii in serviciul mobil maritim prin satelit........................................................................... 74

7. Proceduri operationale si operatiuni practice detaliate pentru statiile de nava prin satelit in
conditiile navelor non-solas .......................................................................................................76
7.1. Sistemul INMARSAT-C .......................................................................................................................... 76
7.2. Statia de nava (SES) tip INMARSAT-C ................................................................................................... 76
7.3. Sistemul INMARSAT-EGC (Enhanced Group Call) - Safety-Net............................................................. 80

Pagina 3
Anexa 1: IMO Standard Phrases (SMCP 2001) .............................................................................81
Anexa 2: Alfabetul fonetic si codul international de semnale ......................................................88
Anexa 3: Serviciul Mobil Maritim – Codurile Q ............................................................................90
Bibliografie ................................................................................................................................91

Implementare a Recomandarii CEPT ERC/REC 31-05 E

Pagina 4
1. Istorie, context, organisme internationale si nationale
Primii pasi in radiocomunicatii au fost facuti odata cu publicarea in 1873 a Tratatului asupra
Electricitatii si Magnetismului de catre James Clerk Maxwell, care a pus bazele teoriei propagarii
undelor electromagnetice. 15 ani mai tarziu, in 1888, Heinrich Rudolph Hertz demonstreaza ca
perturbatiile generate de scanteia unei bobine de inductie, prezinta caracteristicile undelor radio,
asa cum sunt ele descrise de catre Maxwell. Guglielmo Marconi pune in practica descoperirile celor
doi prin construirea telegrafului fara fir, care utiliza codul Morse. Pana in 1896, Marconi transmitea
mesaje pe o distanta de cativa kilometri.

IMO – International Maritime Organisation (Organizatia Maritima Internationala) este o agentie

specializata guvernamentala in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, cu sediul la Londra, creata in
1948 (si-a inceput activitatea in 1959) in scopul facilitarii cooperarii in domeniul navigatiei maritime
internationale, asigurarii securitatii maritime, prevenirii poluarii marilor si oceanelor si elaborarii
conventiilor internationale privind navigatia maritima.

In 1974, prin conventia SOLAS – Safety of Life at Sea (Siguranta Vietii pe Mare), se pun bazele unui
sistem de comunicatii de pericol si siguranta. Conventia SOLAS din 1974 a devenit unul dintre
principalele instrumente al IMO in domeniul radiocomunicatiilor pe mare. Aceasta conventie
prevedea supravegherea continua a radiotelegrafiei Morse pe frecventa de 500 KHz pentru navele de
pasageri si a navelor cargo de 1600 tdw si mai mult. De asemenea, conventia prevedea o comunicare
radiotelefonica pe frecventele de 2182 KHz si 156,8 MHz (VHF – canalul 16) pentru navele de pasageri si
navele de marfuri de peste 300 tdw.

Raza scurta de actiune a sistemului, necesitatea de asigurare a supravegherii auditive, impreuna cu

evolutia tehnologica au dus in 1988 la adoptarea amendamentelor de modificare a capitolului 4 al
Conventiei SOLAS pentru introducerea sistemului de radiocomunicatii GMDSS de catre IMO .

GMDSS – Global Maritime Distress Safety System (Sitemul Global Maritim de Comunicatii de
Primejdie si Siguranta) este un sistem international, care utilizeaza tehnologii de radiocomunicatii
terestre, prin satelit si echipamente radio navale, pentru a asigura o alertare rapida si automata a
statiilor de comunicatii de la coasta, a autoritatilor implicate in domeniul salvarii maritime, precum
si a celorlalte nave aflate in apropiere, in cazul producerii unui sinistru maritim. Sistemul asigura
comunicatii cu regim special (primejdie, urgenta, siguranta) si de corespondenta publica si
comunicatii operationale. Acest nou sistem a intrat in uz generalizat la 1 februarie 1999 si este
aplicabil tuturor navelor cargo mai mari de 300 tdw si tuturor navelor de pasageri in voiaj
international.

ITU - Internationa Telecomunication Union (Uniunea Internationala pentru Telecomunicatii) este

cea mai importanta organizatie de standardizare in domeniul telecomunicatiilor, aflata in prezent
sub egida Organizatiei Natiunilor Unite.

Pagina 5
ANCOM - Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii din Romania
este institutia care reglementeaza sectorul comunicatiilor din Romania.

RADIONAV - Compania Nationala de Radiocomunicatii Navale furnizeaza servicii publice de interes

national prin asigurarea radiocomunicatiilor navale aferente Serviciului Public de Radiocomunicatii
Navale de Apel, Pericol si Salvare pe frecventele internationale desemnate de Uniunea
Internationala de Telecomunicatii in conformitate cu Conventia Internationala pentru Ocrotirea
Vietii Omenesti pe Mare (SOLAS cu modificarile ulterioare), Conventia Internationala pentru
cautare si Salvare (SAR), precum si conform cerintelor Sistemului Global Maritim de Comunicatii de
Primejdie si Securitate (GMDSS).

Pagina 6
2. Cunostinte generale despre radiocomunicatiile in serviciul mobil
maritim. Principiile generale si caracterisiticile de baza ale
serviciului mobil maritim

2.1. Tipuri de comunicatii in serviciul mobil maritim

Comunicatiile de primejdie, urgenta si securitate sunt principalul scop al reglementarilor in
radiocomunicatiile maritime, acestora atribuindu-li-se canale radio exclusive. In acelasi timp,
reglementarile si mijloacele tehnice specificate in sistemele SOLAS si GMDSS pot fi folosite si in
scopul comunicatiilor comerciale. Aceste comunicatii vor fi efectuate pe frecvente alocate in aceste
scopuri. Aceste comunicatii de rutina pot fi:

 Corespondenta publica;
 Serviciul de operatiuni portuare;
 Serviciul de miscare a navelor;
 Comunicatii nava-nava;
 Comunicatii la bord.

2.2. Tipuri de statii in serviciul mobil maritim

2.2.1. Statiile de nava

Statiile de nava sunt statii amplasate la bordul navelor.

Pagina 7
2.2.2. Statiile de coasta

Statiile de coasta sunt statii amplasate la mal.

Statie de coasta - Radio Constanta

2.3. Centrul de Coordonare a Salvarii (Rescue Coordination Centre-RCC)

Misiunea principala a RCC este sa asigure in permanenta coordonarea capabilitatilor de salvare in
zona deservita.

RCC Boston

2.4. Cunostinte elementare despre frecvente radioelectrice si benzi de frecvente

2.4.1. Frecventa si lungimea de unda

Undele radio sunt radiatii electromagnetice care includ razele X, ultraviolete si lumina vizibila.

Pagina 8
O unda radio se caracterizeaza prin amplitudine, frecventa si lungime de unda, fiind reprezentata in
figura de mai jos.

Amplitudinea undei radio sau intensitatea acesteia, poate fi vizualizata ca fiind inaltimea sa,
de la varf, la punctul minim si se masoara in volti.

Frecventa undelor radio reprezinta numarul de repetitii sau cicluri intr-o anumita perioada de timp.
Aceasta frecventa este masurata in hertz (Hz); un hertz este egal cu un ciclu pe secunda. O mie de
hertzi este egala cu un kilohertz (kHz) iar 1 milion de hertzi este egal cu 1 megahertz (MHz). O
frecventa de 2.182.000 hertzi este egala, de exemplu, cu 2182 kHz sau 2,182 MHz .

Lungimea undelor radio este distanta dintre “crestele” succesive de aceeasi polaritate ale undei.
Produsul dintre lungimea de unda si frecventa este o constanta egala cu viteza de propagare. Deci,
daca frecventa creste, lungimea de unda descreste si invers.

Avand in vedere ca undele radio se propaga cu viteza luminii (300 milioane metri pe secunda) se
poate determina usor lungimea de unda in metri pentru orice frecventa, impartind numarul 300, la
frecventa in Mhz. Deci, lungimea unei unde de 10 Mhz este de 30 metri, determinata prin
impartirea lui 300 la 10.

In functie de frecventa, undele electromagnetice se pot imparti in mai multe domenii de frecventa
si utilizare, ca in figura de mai jos.

Pagina 9
2.4.2. Subdiviziunile celor mai semnificative parti ale spectrului radio.

Spectrul radio este subdivizat in noua benzi de frecvente, care dupa cum urmeaza:
Numarul benzii Simbol Denumire Limitele de frecventa Subdiviziunea Abreviere
(excluzand limita corespondenta in lungime pentru banda
inferioara, incluzand de unda exprimata in
limita superioara) lungime de
unda
4 VLF Foarte Joasa Frecventa 3 – 30 kHz Unde miriametrice B.Mam
5 LF Joasa Frecventa 30 - 300 kHz Unde kilometrice B.km
6 MF Medie Frecventa 300 - 3 000 kHz Unde hectometrice B.hm
7 HF Inalta Frecventa 3 – 30 MHz Unde decametrice B.dam
8 VHF Foarte Inalta Frecventa 30 - 300 MHz Unde metrice B.m
9 UHF Ultra Inalta Frecventa 300 - 3 000 MHz Unde decimetrice B.dm
10 SHF Super Inalta Frecventa 3 – 30 GHz Unde centimetrice B.cm
11 EHF Extra Inalta Frecventa 30 - 300 GHz Unde milimetrice B.mm
12 300 - 3 000 GHz Unde decimilimetrice

Pentru echivalare cu o terminologie des utilizata in limba romana este util de retinut:
1) LF inseamna Unde Lungi (UL);

Pagina 10
 2) MF inseamna Unde Medii (UM);
3) HF inseamna Unde Scurte (US);
4) VHF inseamna Unde Ultra Scurte (UUS);

2.4.3. Diferite mecanisme de propagare a undelor radio

Ionosfera este o patura superioara a atmosferei, cuprinsa aproximativ intre 80 si 1.000 de km

deasupra nivelului marii. Numele provine de la faptul ca aceasta patura a atmosferei este ionizata in
mod constant de radiatiile solare si radiatiile cosmice. Razele X, razele ultraviolete si alte radiatii
avand o lungime de unda mica, emise de Soare sau care provin din alte surse cosmice, elibereaza
electroni in ionosfera atunci cand fotonii din aceste radiatii particulare sunt absorbiti de molecule.
Deoarece densitatea moleculelor si atomilor este destul de scazuta in ionosfera, in special in
straturile superioare, electronii in stare libera pot exista acolo doar pentru o scurta perioada de
timp inainte de recombinarea lor. La altitudini mai mici din atmosfera, acolo unde densitatea
moleculelor este mai mare, recombinarea electronilor se produce mult mai rapid.

Ce inseamna acest lucru pentru undele radio? Fara interferente, undele radio se propaga in linie
dreapta de la sursa de emisie, lovind in cele din urma ionosfera. Ce se intampla in continuare
depinde de o varietate de factori, dintre care cei mai importanti sunt frecventa undelor si
densitatea electronilor liberi din ionosfera.

Straturile ionosferei

Compozitia ionosferei se schimba drastic pe timp de noapte odata cu apusul Soarelui. Fara o sursa
de radiatii ionizante, straturile D si E (vezi imaginea de mai sus) ale ionosferei nu vor mai fi atat de
mult ionizate, dar stratul F (in special regiunea F2) ramane totusi ionizat. Mai mult, pentru ca
atmosfera este mult mai putin densa aici decat in regiunile D si E, rezulta ca aici pot exista electroni
liberi. Atunci cand acesti electroni se ciocnesc de o unda radio, ei pot eventual oscila cu frecventa
undei, preluand o parte din energia undei radio. Acesti electroni provoaca refractia si reflexia
semnalul radio care se intoarce pe Pamant cu o putere suficient de mare pentru a fi receptionat de

Pagina 11
aparatele radio. In anumite conditii, acest proces se poate repeta de mai multe ori si astfel
semnalele radio se propaga pe distante de mii de km.

2.4.4. Propagarea undelor de Foarte Joasa Frecventa si de Joasa Frecventa

Undele din aceste game se propaga ionosferic ca urmare a reflexiilor succesive care au loc intre
suprafata Pamantului si limita inferioara a stratului D in timpul zilei si a stratului E noaptea. VLF si LF
se propaga intr-un ghid de unda sferica, un perete al acestuia fiind format din suprafata
Pamantului, iar celalalt, din limita inferioara a ionosferei.

2.4.5. Propagarea undelor de Medie Frecventa

Refexia undelor medii se produce la nivelul statului E, unde concentratia electronilor este mai mare.

Undele medii, pe timpul propagarii ionosferice, trec de doua ori prin stratul D ziua si sunt reflectate
de stratul E. In ambele straturi are loc absorbtia undelor radio. Absorbtia undelor medii in straturile
D si E in timpul zilei, este mult mai mare decat in stratul E in timpul noptii. Absorbtia in timpul zilei
creste pe masura micsorarii lungimii de unda.

Pagina 12
Alta particularitate a MF este aparitia fadeing-ului. Daca punctul de receptie (B) se afla in zona de
actiune a undei de suprafata , iar noaptea si a undei ionosferice 2, atunci in acest punct are loc
interferenta celor doua unde. Variind concentratia electronica a stratului E, se modifica inaltimea la
care are loc reflexia undelor si viteza de propagare a fazei undei, ceea ce duce la un defazaj variabil
intre cele doua unde care interfereaza ceea ce duce la modificarea amplitudinii campului rezultant.

2.4.6. Propagarea undelor de Inalta Frecventa

Ca si undele lungi si medii, undele scurte se propaga atat ca unde de suprafata, cat si ca unde
ionosferice. Din cauza absorbtiei ridicate a undelor scurte de catre sol, undele de suprafata se
propaga, in cazul puterilor obisnuite ale emitatoarelor, la distante care nu depasesc cateva zeci de
Km. In cazul propagarii ca unde ionosferice, HF pot fi folosite pentru radiocomunicatii la distante
oricat de mari. Aceasta se datoreaza faptului ca, propagandu-se prin ionosfera, undele scurte sufera
o absorbtie relativ mica, care se micsoreaza pe masura cresterii frecventei.

In conditii normale de propagare ionosferica a HF, straturile D si E sunt straturi absorbante, iar F2
este stratul reflectant.

Propagarea HF se caracterizeaza printr-o particularitate nemaiintalnita la alt tip de unde si anume,

prezenta asa numitei zone de tacere, prin care se intelege o zona inelara, care inconjoara
emitatorul si in care receptia semnalului este imposibila.

Pagina 13
2.4.7. Propagarea undelor de Foarte Inalta Frecventa

In anii in care activitatea solara este maxima, undele metrice pot fi utilizate pentru legaturi radio la
distante foarte mari. Undele metrice se pot propaga la distanta mare si datorita fenomenului de
dispersie in ionosfera. Se remarca faptul ca undele metrice sunt singurele care se propaga atat ca
unde ionosferice, troposferice, cat si ca unde de suprafata. De asemenea, pot trece prin ionosfera,
deci pot fi utilizate pentru legaturi cosmice.

2.4.8. Propagarea undelor decimetrice, centimetrice si milimetrice

Undele decimetrice si centrimetrice nu se reflecta in ionosfera, deci nu pot fi folosite ca unde

ionosferice. Undele din aceste game se propaga la distante mici ca unde de suprafata si la distante
mari ca unde troposferice. Aceste unde trec usor prin ionosfera si pot fi utilizate la realizarea
legaturilor cosmice.

Undele milimetrice nu sunt influentate de ionosfera.

2.5. Modulatia
Modulatia este un procedeu care permite transmisia unui semnal ce contine informatie (denumit
semnal modulator sau mesaj), prin modificarea caracteristicilor esentiale ale unui semnal purtator,
care are doar rolul de a transporta informatia propriu zisa. Dupa cum semnalul modulator modifica
unul dintre acesti parametri, transmisia se face cu modulare de amplitudine, modulare de frecventa
sau modulare de faza.

2.5.1. Modulatia in amplitudine – AM

Semnalul modulator modifica amplitudinea semnalului modulat.

Pagina 14
Din motive de eficienta energetica, cat si de latime de banda a transmisiei, in practica, se prefera
adeseori sub-versiuni ale MA:

- modularea de amplitudine cu purtatoare suprimata (MAPS) si doua benzi laterale (modularea de

produs) (engl. “suppressed-carrier Amplitude Modulation”)

- modularea in amplitudine cu banda laterala unica (MABLU) (engl. “single side-band Amplitude
Modulation”, SSB-AM)

- modularea in amplitudine cu rest de banda laterala (MARBL) (engl. „vestigial side-band Amplitude
Modulation”,VSB-AM)

2.5.2. Modulatia in frecventa – FM

Un semnal modulat in frecventa inseamna ca marimea variabila este frecventa, adica semnalul
informational schimba frecventa semnalului purtator.

2.5.3. Moduri de comunicatii

2.5.3.1. Radiotelefonia

Pagina 15
Radiotelefonia este o forma de radiocomunicatie care consta in transmiterea prin unde
electromagnetice neghidate, in benzi de frecventa special alocate, a unor informatii sonore
analogice. Se foloseste foarte des pentru comunicatia maritima.

Exista doua moduri principale de radiotelefonie:

 Radiotelefonia simplex - este caracterizata printr-o comunicare alternanta intre cele doua
sensuri ale caii; ea poate fi realizata cu una sau doua frecvente purtatoare.
 Radiotelefonia duplex - este caracterizata printr-o comunicare simultana in ambele sensuri
ale caii prin folosirea, de obicei, a doua frecvente purtatoare diferite.

2.5.3.2. DSC - Digital Selective Calling

DSC este un mijloc semiautomat de stabilire a contactului initial intre statii. Odata stabilit contactul
intre statii, este utilizata radiotelefonia normala pentru comunicatiile ulterioare. DSC poate fi
utilizat pentru a initia comunicatiile nava-nava, nava-tarm si tarm-nava. Informatia transmisa prin
DSC este cunoscuta sub denumirea de alerta DSC.

2.5.3.3. NBDP

NBDP – Narrow Band Direct Printing (telegrafie) este un mod de a transmite text.

2.5.3.4. Faximil

Faximil este o modalitate de a transmite imagini.

2.5.4. Denumirea oficiala a claselor de emisie.

Emisiile radio sunt clasificate si simbolizate de caracteristicile lor fundamentale printr-un grup de
trei simboluri, asa cum este prevazut de catre UIT prin Regulamentul de Radiocomunicatii, astfel:

1. PRIMUL SIMBOL - indica tipul modulatiei purtatoarei principale:

Emisia unei purtatoare nemodulata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . N

Emisii in care purtatoarea principala este modulata in amplitudine si se emite cu:

- dubla banda laterala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A

- banda laterala unica cu purtatoare completa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H

- banda laterala unica, purtatoare redusa sau cu nivel variabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R

- banda laterala unica, purtatoare suprimata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . J

Pagina 16
- benzi laterale independente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . B

- banda laterala reziduala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C

Emisii in care purtatoarea principala este modulata unghiular:

- modulatie in frecventa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . . F

- modulatie de faza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . G

- emisii in care purtatoarea principala este modulata in amplitudine si unghiular, simultan sau intr-o
ordine prestabilita . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D

Emisii in impulsuri:

- succesiune de impulsuri nemodulate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . P

- succesiune de impulsuri modulate in amplitudine . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . K

- succesiune de impulsuri modulate in durata/largime . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . L

- succesiune de impulsuri modulate in pozitie/faza . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . M

- succesiune de impulsuri in care purtatoarea este modulata unghiular pe durata impulsului . . . Q

- succesiune de impulsuri constand dintr-o combinatie a celor precedente. . . . . . . . . . . . . . . . . . V

Emisii in care purtatoarea principala este modulata in secvente prestabilite sau simultan in
combinatii de doua sau mai multe tipuri: amplitudine, unghiular, impulsuri . . . . . . . . . . . . . . . . W

Alte cazuri neprevazute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . X

2. AL DOILEA SIMBOL - indica natura semnalelor care moduleaza purtatoarea principala.

Fara semnal modulator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0

Un canal continand informatia quantizata sau numerica fara folosirea unei subpurtatoare .. . . . 1

Un singur canal continand informatia numerica cu folosirea unei subpurtatoare modulate . . . . . 2

Un singur canal continand informatia analogica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Doua sau mai multe canale continand informatia cuantizata sau numerica . . . . . . . . . . . . . .. . . . 7

Doua sau mai multe canale continand informatii analogice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Sistem compus cu unul sau mai multe canale continand informatia cuantizata sau numerica
impreuna cu unul sau mai multe canale continand informatia analogica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Pagina 17
Alte cazuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . X

3. AL TREILEA SIMBOL – indica tipul informatiei transmise:

Nici o informatie transmisa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . N

Telegrafie pentru receptie auditiva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . A

Telegrafie pentru receptie automata . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . B

Facsimil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . C

Transmisie de date, telemetrie, telecomanda . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D

Telefonie (inclusiv sunetul de radiodifuziune) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E

Televiziune (video) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . F

Combinatii ale celor prevazute mai sus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . W

Cazuri nespecificate aici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . X

Exemple de clase de emisie

 MORSE, telegrafie in cod Morse pentru receptie auditiva folosind urmatoarele clase de
emisie: A1A; A2A; F1A; F2A; J2A; G1A si G2A.
 TELEFONIE, telefonie folosind urmatoarele clase de emisie: A3E; H3E; J3E; R3E; F3E si G3E.

2.5.5. Planuri de frecvente si sisteme de canalizare utilizate in benzile maritime de VHF,

MF si HF

1. Benzi in MF:
a. 435 kHz- 526.5 kHz
b. 1600 kHz-3800 kHz
2. Benzi in HF:
a. 4063 kHz- 4438 kHz (banda de 4 MHz);
b. 6200 kHz - 6525 kHz (banda de 6 MHz);
c. 8195kHz- 8815 kHz (banda de 8 MHz);
d. 12230 kHz -13200 kHz (banda de 12 MHz);
e. 16360 kHz-17410 kHz (banda de 16 MHz);
f. 18780 kHz- 19800 kHz (banda de 18/19 MHz);
g. 22000 kHz - 22855 kHz (banda de 22 MHz);
h. 25070 kHz-26175 kHz (banda de 25 MHz).

Pagina 18
3. Benzi in VHF: 156- 174 MHz, canalele din VHF. Frecventa, tipul si utilizarea acestora este
specificata in tabelul urmator:
Nava la Operatiuni C orespondenta
C anal VHF Frecventa de emisie
nava portuare publica
Statia de Statia de
nava coasta
0 156 156 private
1 156.05 160.65 duplex x x
2 156.1 160.7 duplex x x
3 156.15 160.75 duplex x x
4 156.2 160.8 duplex x x
5 156.25 160.85 duplex x x
6 156.3 156.3 simplex x
7 156.35 160.95 duplex x x
8 156.4 156.4 simplex x
9 156.45 156.45 simplex x x
10 156.5 156.5 simplex x x
11 156.55 156.55 simplex x
12 156.6 156.6 simplex x
13 156.65 156.65 simplex x x
14 156.7 156.7 simplex x
15 156.75 156.75 simplex x x

DISTRESS, SAFETY AND C ALLING - used for

16 156.8 156.8 simplex
initial contact

17 156.85 156.85 simplex x x

18 156.9 161.5 duplex x
19 156.95 161.55 duplex x
20 157 161.6 duplex x
21 157.05 161.65 duplex x
22 157.1 161.7 duplex x
23 157.15 161.75 duplex x
24 157.2 161.8 duplex x
25 157.25 161.85 duplex x
26 157.3 161.9 duplex x
27 157.35 161.95 duplex x
28 157.4 162 duplex x
29 to 36 private

37 (M1) 157.85 157.85 private

38 to 59 private
60 156.025 160.625 duplex x x
61 156.075 160.675 duplex x x
62 156.125 160.725 duplex x x
63 156.175 160.775 duplex x x
64 156.225 160.825 duplex x x
65 156.275 160.875 duplex x x
66 156.325 160.925 duplex x x
67 156.375 156.375 simplex x
68 156.425 156.425 simplex x
69 156.475 156.475 simplex x x

70 156.525 156.525 simplex Digital Selective Calling (DSC) ONLY

71 156.575 156.575 simplex x

72 156.625 156.625 simplex x
73 156.675 156.675 simplex x x
74 156.725 156.725 simplex x
75 156.775 156.775 simplex x
76 156.825 156.825 simplex x
77 156.875 156.875 simplex x
78 156.925 161.525 duplex x x
79 156.975 161.575 duplex x
80 157.025 161.625 duplex x
81 157.075 161.675 duplex x x
82 157.125 161.725 duplex x x
83 157.175 161.775 duplex x
84 157.225 161.825 duplex x x
85 157.275 161.875 duplex x
86 157.325 161.925 duplex x
87 157.375 157.375 simplex x
88 157.425 157.425 simplex x

M2 161.425 161.425 private

ASI 1 162.025 162.025 simplex Automatic Ship Identification (data)

ASI 2 161.975 161.975 simplex Automatic Ship Identification (data)

Pagina 19
2.5.6. Frecvente de primejdie, urgenta si securitate (Distress, Urgency and Safety)

2.5.7. Frecvente de apel de rutina (Routine)

 In banda HF canalele DSC HF nationale si internationale sunt diferite de cele folosite pentru
scopuri DSC de primejdie si securitate sunt utilizate pentru corespondenta publica.

Navele ce apeleaza o statie de coasta in HF prin DSC pentru corespondenta publica trebuie sa
foloseasca de preferinta canalul national de apel DSC al statiei de coasta.

 In banda MF, pentru apel DSC cu prioritate Routine se utilizeaza frecventele: 2177 kHz,
2189.5 kHz si alte frecvente de apel DSC nationale.

De mentionat ca in banda MF, semnificatia frecventelor 2177 kHz si 2189.5 kHz este urmatoarea:

o 2177 kHz: ship to ship and shore to ship DSC routine calling;
o 2189.5 kHz: ship to shore DSC routine calling.
 In banda VHF, pentru apel cu prioritate Routine se utilizeaza acealeasi frecvente ca pentru
apelurile speciale.
o 156. 525 MHz (canalul 70 VHF DSC) - folosita de catre sistemul DSC pentru alerte de
primejdie, apeluri de urgenta si securitate si apeluri de corespondenta urgency,
safety and routine calling);
o 156. 800 MHz (canalul 16 VHF-RT) - canalul international in Radiotelefonie VHF
pentru apel si trafic distress, urgency, safety si routine (VHF RT distress, urgency,
safety and routine calling and trafic).

Pagina 20
2.5.8. Securitatea ambarcatiunilor de mici dimensiuni

Ambarcatiunilor care nu cad sub incidenta SOLAS le este recomandat de catre IMO sa respecte cel
putin urmatoarele cerinte functionale pentru a putea participa in GMDSS pentru comunicatii de
pericol si de siguranta:

 transmiterea de apel de pericol de la nava la tarm;

 transmiterea de apel de pericol de la nava la nava;
 transmiterea de comunicatii locale in cadrul operatiunilor de salvare coordonate de SAR;
 transmiterea de comunicatii necesare asistarii unor alte nave aflate in pericol;
 receptionarea de apel de urgenta de la tarm la nava;
 receptionarea de apel de urgenta de la nava la nava.

Pentru a asigura aceste functionalitati, acestor ambarcatiuni le este recomandat sa aiba statie radio
VHF cu DSC si sa mentina veghe permanenta pe canalul 16 si DSC (canalul 70).

Cand aceste nave naviga in afara ariei de acoperire VHF fata de coasta, le este recomandat sa aiba
la bord un echipament EPIRB - Emergency Position-Indicating Radio Beacon.

De asemenea, un echipament de receptie a informatiei de siguranta este recomandat.

2.6. Mentinerea alimentarii echipamentelor statiei de nava

2.6.1. Surse de energie pentru statia de nava

Sursele de energie destinate alimentarii sistemelor si echipamentelor GMDSS trebuie sa asigure in

orice moment, pe mare, energia electrica suficienta functionarii instalatiilor radio si incarcarii
surselor de energie de rezerva (acumulatori, baterii, etc). Intotdeauna exista sursa principala de
energie, sursa de energie de rezerva si eventual, sursa de energie de urgenta.

Pagina 21
Rolul sursei de rezerva este acela de a asigura functionarea echipamentelor destinate
radiocomunicatiilor in scop distress, urgency, safety in situatia in care apar defectiuni la sursa
principala de energie sau sursele de energie de urgenta.

Sursa de rezerva de energie trebuie sa asigure energia necesara functionarii simultane a statiilor
radio VHF si MF, sau statiilor MF/HF, a sitemului INMARSAT sau a oricaror echipamente conectate
la acestea pentru o durata de:

- o ora, daca exista instalata sursa sau sursele de energie de urgenta sau

- sase ore, daca sursa sau sursele de energie de urgenta nu sunt instalate sau nu exista.

Sursa de rezerva de energie trebuie sa fie independenta de sistemul electric al navei si de sistemul
de propulsie al navei.

Daca sursa de rezerva de energie consta din acumulatori reincarcabili sau baterii trebuie in mod
obligatoriu:

- sa existe o modalitate de incarcare automata a acestora, astfel incat sa fie asigurata incarcarea la
capacitatea minima in 10 ore;

- sa se asigure verificarea capacitatii acestora prin metode de verificare cand nava nu este angajata
in voiaj, la intervale de timp care sa nu depaseasca 12 luni.

Pagina 22
3. Cunostinte practice detaliate si abilitati pentru utilizarea
echipamentului radio

3.1. Echipamentul radio VHF

3.1.1. Caracteristici generale

Statiile radio VHF sunt reprezentate de ansamblul sistemelor de emisie/receptie inclusiv antenele si
echipamentele/terminalele interconectate, destinate comunicatiilor in banda VHF, Serviciul Mobil
Maritim (SMM).

Separat sau combinat cu statia radio VHF trebuie sa existe echipament DSC (Controller Digital
Selective Calling) care sa mentina veghea radio pe canal 70 VHF DSC si sa asigure toata gama de
transmisii /receptii cu prioritate (distress, urgency, safety, routine).

Statiile radio VHF trebuie sa asigure radiocomunicatii generale in radiotelefonie (RT) in banda VHF –
Serviciul Mobil Maritim – SMM: 156-174 MHz.

Canalele duplex sunt disponibile traficului cu statii de coasta (ship to shore), canalele simplex sunt
dedicate traficului radio nava-nava (ship to ship) si apelului in traficul radio cu prioritate routine cu
statii de coasta (routine ship to shore calling).

In conditii, normale undele radio VHF nu se reflecta din ionosfera si, de aceea, comunicatiile VHF se
folosesc de undele terestre, asigurand raze mici de acoperire. In anumite conditii atmosferice, mai
ales in lunile de vara, are loc un fenomen care permite comunicatiilor VHF o acoperire mai mare,
insa nu trebuie sa se puna baza pe acest lucru. Stabilirea legaturilor radio in banda VHF este posibila
pentru o distanta de pana la 11 Mm intre nava si nava si intre nava si tarm de 27 Mm.

Puterea de emisie a unei statii de nava VHF este de 25 W (max.)/1W (min.), clasa de emisie G3E,
antena este de tipul baston omnidirectionala.

Pagina 23
3.1.2. Reglaje de baza si utilizare:
 On/Off and Volume Control - are ca rol inchiderea/deschiderea echipamentului si ajustarea
nivelului semnalelor de la difuzor.
 Channel selector - selecteaza canalul sau frecventa pe care este necesara
transmisia sau receptia.
 Squelch or mute control - permite operatorului sa stopeze zgomotul de fundal constant
si suparator de la receptor in absenta unui semnal pe canal.
 Power selector - variaza puterea semnalului transmis marcat "25W/1W" sau
"high/lower".
 Dual watch (DW) - se gaseste numai la anumite echipamente VHF si permite
veghe auditiva pe 2 canale VHF diferite. Exista statii radio care
asigura veghe pe 3 canale diferite
 Press-to-talk control - activeaza transmisia statiei radio, se gaseste pe microfon.

3.1.3. Radiotelefonul portabil VHF

Radiotelefonul VHF portabil, transponderul radar (SART-Search and Rescue Radar Transponder) si
EPIRB (Emergency Position Indicating Radio Beacon) sunt echipamente destinate barcilor sau
plutelor de salvare. Utilizat in comunicatii la locul incidentului naval (on scene distress
communications), radiotelefonul portabil VHF trebuie in mod obligatoriu sa asigure comunicatii
radiotelefonice pe canal 16 VHF (distress, safety and calling channel), astfel incat sa se poata
comunica cu statii de coasta si cu alte statii de nava VHF, inclusiv cu cele portabile. In mod uzual,

Pagina 24
radiotelefoanele portabile asigura stabilirea comunicatiilor pe cel putin inca un canal VHF (06, 12,
13, etc). Puterea de emisie a unei statii portabile VHF este de 5W.

3.1.4. Antene maritime pentru VHF si intretinerea lor

Antena are doua functii:

- pe timpul transmisiei, sa radieze in spatiu energia generata de transmitator;

- pe timpul receptiei, sa capteze energia din spatiu si sa o trimita catre receptor.

Schimbarea de pe transmisie pe receptie a antenei se face prin apasarea butonului press-to-talk de

pe microfon. Cand acesta este apasat, transmitatorul se aprinde si antena se conecteaza la el, cand
se elibereaza butonul, transmitatorul se inchide si antena se reconecteaza la receptor.

Toate antenele destinate segmentului maritim trebuie sa fie fabricate din materiale nemetalice.
Acest lucru este obligatoriu deoarece metalele oxideaza foarte repede in conditii de umiditate sau
in contactul cu apa sarata, iar rezultatele obtinute scad drastic.

Antenele VHF sunt antene omnidirectionale. Pozitia verticala a acestora asigura propagarea undelor
radio in mod uniform, optim. Cablurile si mufele de conectare a antenei la statia radio trebuie sa fie
hidroizolate pentru a le feri de oxidare.

Pagina 25
3.2. Echipamentul radio MF/HF

3.2.1. Caracteristici generale

Statiile radio MF/HF sunt reprezentate de ansamblul sistemelor de emisie/receptie inclusiv

antenele si echipamentele/terminalele interconectate, destinate comunicatiilor in fonie, telex, DSC
in Serviciul Mobil Maritim (SMM), benzile de frecvente medii si inalte.

3.2.2. Frecvente/canale si criterii de selectie

Statiile radio MF/HF trebuie sa fie capabile sa emita si sa receptioneze, in scopul asigurarii
securitatii maritime si in situatii de pericol, pe toate frecventele pentru securitate maritima si
pericol, in benzile cuprinse intre 1605 kHz si 4000 kHz si intre 4000 kHz si 27500 kHz, folosind DSC,
telefonia si telexul.

Separat sau combinat cu statiile radio MF/HF trebuie sa existe echipamente DSC care sa mentina
veghea radio DSC pe frecventele 2187,5 kHz, 8414,5 kHz si pe cel putin una din frecventele DSC de
pericol si securitate maritima 4207,5 kHz, 6312 kHz, 12577 kHz sau 16804,5 kHz, cu posibilitatea
selectarii oricareia din aceste frecvente. Statiile radio MF/HF trebuie sa asigure radiocomunicatiile
generale folosind radiotelefonia sau telex-ul (NBDPNarrow Band Direct Printing) in benzile cuprinse
intre 1605 kHz si 4000 kHz si intre 4000 kHz si 27500 kHz.

Tipul si puterea de emisie a statiilor MF si HF, distanta dintre statii si conditiile de propagare sunt
decisive in stabilirea comunicatiilor radio in domeniul maritim. Criteriile decizionale si deciziile in
stabilirea comunicatiilor radio la medie si mare distanta in domeniul maritim depind de aceste
considerente si depind de serviciul de comunicatii utilizat, de categoria de prioritate a mesajului ce
urmeaza a fi transmis in contextul respectarii celor specificate in ITU Radio Regulations (RR) si in
rezolutiile/recomandarile IMO referitoare la disponibilitatea si protectia frecventelor, asigurarea
veghei radio, utilizarea corespunzatoare a frecventelor, evitarea interferentelor, etc.

Pagina 26
3.2.3. Reglaje de baza si utilizare:

 ON/OFF are ca rol inchiderea/deschiderea echipamentului.

 RX setarea frecventelor de receptie. Se selecteaza si apasa butonul RX. Se
tasteaza frecventa dorita. Se apasa ENTER.
 RCL introducerea automata a frecventelor de emisie/receptie prin tastarea
numarului canalului ITU. Exista o preprogramarea a canalelor duplex. Se selecteaza si apasa
butonul RCL. Se tasteaza frecventa dorita. Se apasa ENTER.
 TX setarea frecventelor de emisie. Se selecteaza si apasa butonul TX. Se tasteaza
frecventa dorita. Se apasa ENTER.
 0..9 taste numerice.
 Enter activarea intrarilor setate.
 TEST testarea semnalului de alarma.
 STOP ALARM Stop pentru testarea/transmisia semnalului de alarma.
 TEST+RED BUTTON transmisia semnalului de alarma pentru 45 sec. Se selecteaza butonul
TEST si se apasa click dreapta cu mouse-ul. Se selecteaza butonul rosu si se apasa click
stanga cu mouse-ul.
 2182 setarea rapida a frecventei de 2182KHz.
 PWR se seteaza prin apasare repetata puterea de emisie la nivele: LOW, MED si
FULL. In MF, alegerea frecventelor in stabilirea unei radiolegaturi depinde de conditiile de
propagare. In functie de momentul zilei si de puterea de emisie selectata, bataia maxima a
statiei este:
 FULL POWER:
 400 MM (noaptea)
 320 MM (rasarit)
 200 MM (ziua)
 270 MM (apus)
 MED POWER
 200 MM (noaptea)
 160 MM (rasarit)
 100 MM (ziua)
 130 MM (apus)
 LOW POWER
 80 MM (noaptea)
 65 MM (rasarit)
 40 MM (ziua)
 50 MM (apus)
Noapte : (orele) 19-05

Pagina 27
 Rasarit (orele) 05-07
Zi (orele) 07-17
Apus (orele) 17-19

 VOLUME ajustarea nivelului sunetului.

 MGC Manual Gain Control (reglajul manual al amplificarii).
 AGC Automatic Gain Control (reglajul automat al amplificarii).
 SENSITIVITY sensibilitate. Nivelul semnal zgomot S/N (Signal/Noise).

3.2.4. Antene maritime pentru MF si HF si intretinerea lor

3.3. Scopul si modul de utilizare a facilitatilor apelului selectiv numeric (Digital

Selectiv Calling-DSC)

3.3.1. Pricipiile generale si caracteristicile de baza ale DSC

Apelul digital selectiv (DSC) este o parte integrata a GMDSS si este folosit pentru transmiterea si
receptionarea alertelor catre nave si statiile de coasta. Sistemul DSC e foarte cuprinzator si
furnizeaza toate tipurile de alerte. Este de asemenea folosit de nave si statii de coasta pentru
retransmiterea alertelor de primejdie si pentru receptia confirmarilor. Fiecare din cele patru tipuri
de mesaje, Primejdie, Urgenta, Siguranta si Rutina se transmit in doua etape: alerta DSC, si
transmiterea propriu-zisa a mesajului. Este de asemenea folosit de nave si statii de coasta pentru
retransmiterea alertelor de primejdie si pentru receptia confirmarilor.

Sistemul DSC este utilizat pentru a apela:

a. nava individuala;
b. statie de coasta individuala;
c. un grup de nave (dintr-o anumita arie geografica);
d. toate navele.

Pagina 28
Navele trebuie dotate cu echipament DSC capabil sa functioneze in zona in care se naviga.

DSC in VHF - toate navele echipate GMDSS trebuie sa aiba echipament DSC-VHF pe canalul 70
pentru transmiterea si receptionarea alertelor catre nave si statiile de coasta (alerta de primejdie,
urgenta, siguranta si rutina).

DSC in MF (banda de medie frecventa) - toate navele dotate cu echipament GMDSS care naviga in
zonele A2, A3 si A4 trebuie sa fie prevazute cu echipamente care sa permita lucrul pe frecventa de
2187,5 KHz pentru alerta de primejdie, urgenta si siguranta. Pentru apel DSC, mesaje de rutina, se
recomanda frecventele 2189,5 KHz nava-coasta, 2177 KHz coasta - nava, reducand astfel traficul pe
celelalte canale.

DSC in HF - navele dotate cu echipament GMDSS care naviga in zona A4 si cele fara terminal
INMARSAT care naviga in zona A3, trebuie sa fie echipate cu echipament DSC pentru VHF si MF. De
asemenea, navele trebuie sa fie echipate cu echipament DSC in HF pentru comunicatii de primejdie,
urgenta si siguranta intre nava si statiile de coasta. DSC HF: 4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz,
12577 KHz, 16304,5 KHz.

3.3.1.1. Apelul (Alerta) DSC

1) Secventa de acord contine o succesiune de puncte transmise pentru ca receptorul cu baleiaj

sa se poata acorda si sa opreasca scanarea (baleierea, cautarea).
2) Secventa de fazare contine o succesiune de semnale in faza menite sa aduca receptorul in
starea: gata pentru receptionarea informatiilor de la emitatorul DSC.
3) Specificarea formatului reprezinta o secventa logica care anunta formatul mesajului.
a. tipul – mesaj de pericol, urgenta, siguranta sau rutina;
b. directia – mesaj ctre toate navele;
c. mesaj catre un grup de nave;
d. mesaj selectiv catre o nava;
e. mesaj catre un grup de nave din o anumita zona geografica.
4) Adresa reprezinta codul (numarul) MMSI (Maritime Mobile Service Identity - identitate
pentru serviciul mobil maritim) al navei sau statiei de coasta care este apelata. Exceptie fac
apelurile catre toate navele sau mesajele de primejdie sau urgenta.
5) Categoria este o secventa care specifica tipul mesajului:
a. mesaj de primejdie (MAYDAY);
b. mesaj de urgenta (PAN-PAN);
c. mesaj de siguranta (SECURITE);
d. mesaj important de trafic cu navele;
e. mesaj de rutina.
6) Secventa de identificare contine codul numeric de identificare a navei (numarul MMSI).

Pagina 29
 Numarul de mesaje poate varia in functie de tipul de trafic.

7) Mesajul 1 Apel de primejdie – descrie situatia de primejdie existenta:

a. incendiu/explozie;
b. scurgeri;
c. coliziune;
d. punere pe uscat (esuare);
e. pericol de rasturnare;
f. scufundare;
g. deriva;
h. abandon;
i. transmisie EPIRB;
j. om la apa;
k. nespecificat.
8) Mesajul 2 descrie pozitia sinistrului sub forma unui semnal numeric de 10 digiti:
a. 1 digit: 0 – NE, 1 – NV, 2 – SE, 3 – SV;
b. urmatorii 4 digiti indica latitudinea in grade si minute;
c. urmatorii 5 digiti indica longitudinea in grade si minute;

Nota: daca pozitia sinistrului nu este stabilita, digitul 9 este transmis de 10 ori.

9) Mesajul 3 indica momentul de timp la care pozitia este corecta. El indica acest moment sub
forma de 4 digiti in timpul UTC:
a. digitul 1 si 2 indica ora;
b. digitul 3 si 4 indica minutul;

Nota: Daca momentul de timp nu este cunoscut, digitul 8 este transmis de 4 ori.

10) Mesajul 4 indica tipul de comunicatie care este dorit pentru comunicatiile de urgenta ce se
vor face.
11) Sfarsitul secventei indica:
a. daca se doreste confirmarea legaturii (comunicatiei);
b. daca mesajul curent este un raspuns la un apel.
12) Caracter pentru corectarea erorilor este transmis ca bit de control pentru intreaga secventa
(mesaj).

Mesajul de rutina DSC include aceleasi elemente ale secventei DSC descrise in capitolul anterior, cu
exceptia ca ele includ doar mesajul 1 si mesajul 2. Astfel:

a. Mesajul 1: indica faptul ca legatura este realizata prin intermediul telefoniei, telexului
sau transmisiei de date;
b. Mesajul 2: indica frecventa/canalul pentru urmatoarea etapa.

Pagina 30
3.3.1.2. Confirmarea alertei de primejdie DSC

Formatul confirmarii alertei de primejdie contine urmatoarele informatii:

1) format: toate navele (inclus automat);

2) categoria: distress (inclus automat);
3) autoidentificarea: MMSI de 9 cifre al statiei de transmisie, instiintare (inclus automat);
4) comanda: confirmare de distress (inclus automat);
5) identificarea navei in primejdie: MMSI de 9 cifre al navei in primejdie (poate fi transferat
automat de la apelul de primejdie primit);
6) natura primejdiei, coordonatele primejdiei, ora si tipul comunicatiei urmatoare, identica
informatiei din apelul de distress primit (poate fi transferat automat de la apelul de
primejdie primit).

Confirmarea alertei de primejdie este transmisa ca un apel singular DSC pe acelasi frecventa pe care a
fost primita alerta de primejdie.

3.3.1.3. Retransmiterea alertei de primejdie DSC

Formatul retransmiterilor de distress contine urmatoarele informatii:

1) format: fie TOATE NAVELE sau NAVELE DINTR-O ZONA GEOGRAFICA ANUME sau STATII
INDIVIDUALE;
2) adresa: daca formatul este „toate navele”, atunci nici o adresa nu este inclusa. Daca
formatul este „nave dintr-o zona geografica anume”, atunci adresa defineste zona. Daca
este adresata unei „statii individuale” se va include MMSI-ul de 9 cifre al statiei (nava sau de
coasta);
3) categoria: DISTRESS (inclus automat);
4) autoidentificarea: MMSI de 9 cifre al statiei de transmisie, retransmisie (inclus automat);
5) comanda: RETRANSMISIE DE DISTRESS (inclus automat DISTRESS RELAY);
6) identificarea navei in distress: MMSI de 9 cifre al navei in primejdie (poate fi transferat
automat de la apelul de distress primit);
7) natura distress-ului, coordonatele distress-ului, ora si tipul comunicatiei urmatoare:
identice informatiei din apelul de distress primit (poate fi transferat automat de la apelul de
distress primit).

3.3.2. Sistemul de numerotatie MMSI (Maritime Mobile Service Identity)

Numarul MMSI consta in 9 digiti: MID XXX XXX, MID – Maritime Identificatori Digit si indica
nationalitatea navei.

Pagina 31
 Exemplu: Romania 264, Constanta Radio are MMSI 002640570, Maritime Rescue
Coordination Centre - MRCC Constanta are MMSI 002640579.

Numarul MMSI serveste la identificarea balizelor plutitoare EPIRB si a echipamentelor DSC-

VHF/MF/HF. Pentru statiile de coasta, primele doua cifre ale MMSI-ului sunt 00 in total noua
cifre, cand prima cifra este 0 MMSI-ul este al unei grupari de nave.

3.3.3. Teste functionale DSC

Nu sunt admise apeluri DSC de test in banda VHF pe canalul 70.

Apelurile de test DSC (DSC Test Calls) pe frecventa 2.187,5 kHz in banda MF, vor fi pe cat posibil
evitate, preferandu-se alte metode. Transmisiile de test nu sunt interzise pe aceasta frecventa, dar
aceste transmisii vor fi efectuate cat mai rar, pentru a nu incarca acest canal care este destinat
apelurilor de primejdie si securitate.

Daca se efectueaza astfel de transmisii de test, acestea vor fi initiate in urma unei programari cu o
statie de coasta care asigura servicii de comunicatii DSC (in mod normal, cea mai apropiata statie).

Apelul de test va fi transmis de statia de nava si va fi confirmat de statia de coasta.

Dupa confirmare, in mod normal nu va exista nicio alta comunicatie intre cele doua statii.

Formatul apelului de test este urmatorul:

1) Format Specifier: TEST

2) Self Identification: MMSI al statieie care transmite;
3) Adress: MMSI al statiei de coasta chemate;

Testele zilnice. Se verifica:

1) DSC – Fara emisie – se foloseste facilitatea de test built-in;

2) Bateriilor – Verificarile de voltaj On/Off – incarcate la maxim daca este necesar (vezi capitol
posterior pentru baterii si mentenanta);
3) Imprimantelor – Verificare pentru hartie suficienta – DSC – NAVTEX – Telex – SATCOM.

Testele saptamanale. Se verifica:

1) DSC – Apel in direct statiilor de coasta;

2) Rezerva de sursa de energie – alta decat bateriile;
3) Verificarea statiei portabile VHF – nu pe canalul 16.

Testele lunare. Se verifica:

1) EPIRBs - Se foloseste facilitatea test built-in – fara emisie;

Pagina 32
2) SARTs - Se foloseste facilitatea test;
3) Bateriile – Se verifica conditia tuturor bateriilor – EPIRBs – SARTs – Rezerva – VHF.
4) In cazul EPIRBs si SARTs ar trebui sa verificati securitatea asezarii, pentru coroziune sau
avariere.

Pagina 33
4. Proceduri operationale in sistemul GMDSS si operarea practica a
subsistemelor si echipamentelor GMDSS corespunzatoare navelor
non-SOLAS

4.1. Introducere in procedurile de baza ale Global Maritime Distress and Safety
System (GMDSS)
GMDSS este astfel conceput incat, in cazul unui incident pe mare, oriunde s-ar produce, autoritatile
de la tarm specializate in operatiuni de cautare si salvare (Search and Rescue) ca si navele din
imediata vecinatate a incidentului, sa poata fi rapid alertate si sa inceapa operatiuni coordonate de
cautare si salvare in cel mai scurt timp.

De asemenea, sistemul asigura si comunicatii de urgenta, securitate, corespondenta publica

(urgency, safety and routine communications), precum si informatii de securitate numite MSI -
MARITIME SAFETY INFORMATION (informatii de securitate maritima) cum ar fi: avize de navigatie
(navigational warnings), avize meteorologice (meteorological warnings), prognoze meteo
(forecasts) si alte informatii importante pentru navigatie.

In GMDSS, orice nava, indiferent de zona ei de navigatie, are la dispozitie cateva functii de
comunicatie considerate esentiale, atat pentru siguranta proprie, cat si pentru siguranta navelor
invecinate.

Practic, GMDSS asigura interoperabilitatea mai multor subsisteme, permitand totodata si realizarea
unor legaturi de comunicatii de corespondenta publica. Modificarea conceptuala majora a noului
sistem consta in faptul ca destinatarul final al unei alerte de primejdie este o statie aflata la tarm (o
statie radio de coasta sau o statie de sol, componenta a unui sistem satelit) prin intermediul careia
alerta de primejdie va fi dirijata catre un RCC (Rescue Coordination Centre) sau catre un MRCC
(Maritime Rescue Coordination Centre).

Pagina 34
Componentele sistemului GMDSS sunt reprezentate sugestiv in figura urmatoare:

Componentele structurale ale sistemului GMDSS sunt:

1. Sistemele terestre de comunicatii in benzile de frecventa MF, HF, VHF, statii de nava si statii de
coasta din Serviciul Mobil Maritim (SMM), care asigura comunicatii DSC (Digital Selective Calling),
comunicatii in radiotelefonie (RT) si comunicatii in telex (TOR - Telex Over Radio sau NBDP – Narrow
Band Direct Printing).

In categoria sistemelor terestre trebuie incadrat si sistemul NAVTEX care asigura distribuirea
Maritime Safety Informations (MSI).

2. Sistemele de comunicatii si navigatie prin satelit: INMARSAT si COSPAS-SARSAT (care sunt

structural concepute cu o componenta terestra si o componenta satelit).

Pagina 35
In sistem INMARSAT componenta terestra este alcatuita din totalitatea statiilor mobile de sol –
Mobile Earth Stations MESs, statii de nava - Ship Earth Stations (SES-s), totalitatea statiilor fixe de
sol – Land Earth Stations (LES-s), Coast Earth Stations (CES-s) care direct sau prin NCS-s (Network
Coordination Stations) fac legaturi prin intermediul retelelor internationale/nationale de
comunicatii la RCCs (MRCCs) si, in final, NOC (Network Coordination Centre). Componenta satelit in
INMARSAT este reprezentata de satelitii geostationari INMARSAT plasati pe orbite ecuatoriale la
mare inaltime, pe care este plasat instrumentarul satelit adecvat functionarii sistemului INMARSAT.

In sistem COSPAS-SARSAT, componenta satelit este reprezentata de satelitii geostationari: GEOSAT

interoperabili cu satelitii plasati pe orbite joase, polare: LEOSAT. Componenta terestra a sistemului
COSPAS-SARSAT contine statiile de sol, numite LUT-s: Local User Terminals (GEOLUT-s si LEOLUT-s),
care transmit informatiile receptionate de la sateliti la MCC-s (Mission Control Centres), care la
randul lor ruteaza prin intermediul retelelor internationale/nationale de comunicatii aceste
informatii la RCC-s (MRCC-s) si multitudinea de satellite radiobeacons: EPIRB-s (Emergency Position
Indicated Radio Beacons) -406 MHz- pentru domeniul maritim, ELT-s (Emergency Locating
Terminals) si PLB-s (Personal Locating Beacons).

Distribuirea Maritime Safety Informations (MSI), o alta functie de comunicatii in GMDSS, este
asigurata de:

- (The) International NAVTEX Service care asigura transmisiile MSI in zonele costiere;

- (The) International SafetyNET Service care asigura transmisiile MSI in toata zona navigabila a lumii
cu exceptia zonelor polare;

Acolo unde exista disponibilitate, de exemplu in GMDSS A4 area, in regiunile polare si nu numai,
informatiile de tip MSI sunt transmise in banda HF, pe frecventele destinate transmisiilor MSI, prin
NBDP (Narrow Band Direct Printing) – TELEX.

Asigurarea unei functii speciale in GMDSS – locating, localizarea celor in distress, implica utilizarea
SART-ului (Search and Rescue Radar Transponder) (9.2-9.3 GHz), a carui emisie apare intr-o maniera
specifica pe display-urile radarelor banda X din zona.

Desi comunicatiile prin satelit joaca un rol important in GMDSS, acestea nu pot inlocui complet
serviciile de radiocomunicatii terestre care au constituit baza vechiului sistem.

GMDSS combina cateva subsisteme diferite - care au diverse limitari in privinta acoperirii si a
functiilor oferite - intr-un singur sistem, prezentand in felul acesta mai multe posibilitati de
comunicatie, care pot fi folosite in diferite situatii.

In principal, aceste sisteme pot fi incluse in MMS (Maritime Mobile Service), in romaneste SMM
(Serviciul Mobil Maritim) sau MMSS (Maritime Mobile-Satellite Service), in romaneste SMMS
(Serviciul Mobil Maritim prin Satelit).

Pagina 36
Deoarece cerintele si posibilitatile de comunicatie se schimba in functie de locul in care se afla nava
la un anumit moment, in GMDSS navele nu vor mai fi dotate in functie de tonaj, ca in vechiul sistem
de salvare si securitate maritima, ci in functie de zona de navigatie.

4.2. Zonele maritime, planul global de actiune GMDSS, accesul la facilitatile

GMDSS

 Zona maritima A1 (A1 GMDSS AREA) - Este o zona cu acoperire in radiotelefonie de catre
una sau mai multe statii radio de coasta VHF, statii care asigura veghe continua pentru
receptia alertelor distress transmise in DSC VHF si asigura servicii de comunicatii in
radiotelefonie RT si DSC in banda VHF. Aceasta zona poate fi limitata la 20-30-35 mile
marine de la tarm.
 Zona maritima A2 (A2 GMDSS AREA) - Este o zona, excluzand zona A1, cu acoperire in
radiotelefonie asigurata de catre una sau mai multe statii radio de coasta in bandade unde
medii – MF (Medium frequency Band), Serviciul Mobil Maritim, statii de coasta dinSMM
care asigura veghe continua pentru receptia alertelor distress DSC transmise in MF.Aceste
statii de coasta asigura servicii de comunicatii complete in radiotelefonie RT si DSC in banda
MF, SMM (Serviciul Mobil Maritim). Aceasta zona poate fi delimitata printr-o hotarare
guvernamentala sau intelegere interguvernamentala si se intinde de obicei pana la
aproximativ 100 NM de la tarm.
 Zona Maritima A3 (A3 GMDSS AREA) - Este o zona excluzand zonele A1 si A2, acoperita de
sistemul de sateliti geostationari INMARSAT, in care se face veghe continua pentru receptia
alertelor distress transmise prin intermediul acestor sateliti. Aceasta zona este cuprinsa
aproximativ intre 70° latitudine N si 70° latitudine S.
 Zona Maritima A4 (A4 GMDSS AREA) - Restul zonelor de navigatie care nu sunt cuprinse in
zonele A1, A2, A3 – respectiv regiunile polare. Aceasta zona se bazeaza pe comunicatii pe
unde scurte in banda HF (High Frequency Band) in Serviciul Mobil Maritim. In toate zonele
trebuie sa fie asigurata in permanenta posibilitatea de alerta de primejdie. Limitele definite
ale zonelor mentionate sunt mai mici decat posibilitatile tehnice ale sistemelor folosite
pentru a se realiza legaturi stabile si sigure.

Dotarea navelor cu echipamente radio, in GMDSS, depinde de zona sau zonele in care nava va
opera. De exemplu navele costiere (din A1 GMDSS Area) vor fi dotate in mod esential cu sisteme si
echipamente radio VHF, deoarece acestea nu opereaza decat in domeniul de acoperire al statiilor
radio de coasta VHF din SMM.

Navele care se indeparteaza mai mult de tarm (A2 GMDSS Area) vor fi dotate si cu echipamente si
sisteme radio MF pe langa sistemele radio VHF.

Pagina 37
Navele care ies din aria de acoperire a unei statii MF (GMDSS Area A3) vor fi in mod obligatoriu
dotate cu sisteme si echipamente radio HF sau/si cu echipamente INMARSAT, in completare la
sistemele si echipamentele MF si VHF, in timp ce navele din zona A4 vor fi prevazute cu mijloace de
comunicatie in HF, MF si VHF.

Pentru a receptiona informatii de tip MSI (Maritime Safety Information) se foloseste receptorul
NAVTEX (in A1 si A2 GMDSS Areas), iar in afara zonelor cu acoperire NAVTEX, receptorul EGC -
SAFETY NET prin INMARSAT (A3 GMDSS Area) sau sistem TELEX HF (cel putin in zona GMDSS A4).

In afara echipamentelor radio, in GMDSS se prevede dotarea si cu dispozitive de localizare. Sunt

incluse aici EPIRB-ul (Emergency Position Indicating Radio Beacon) si SART-ul (Search And Rescue
Radar Transponder), folosite pentru localizarea navelor in primejdie, a mijloacelor de salvare sau a
supravietuitorilor.

4.3. Modul de actiune al centrului de coordonare a salvarii (RRC).

4.4. Procedurile de comunicatii de primejdie (distress), urgenta(urgency) si

securitate (safety) utilizate in sistemul GMDSS

Pagina 38
4.4.1. Comunicatii de primejdie prin intermediul echipamentului DSC

Mesajul de primejdie se transmite cand, in opinia comandantului, viata unei nave sau o persoane
este pusa in primejdie grava si iminenta si necesita asistenta imediata. Cuvantul de cod este
MAYDAY sau M′AIDER.

Procedura pentru comunicatiile DSC in VHF este, in general, aceeasi ca cea in MF (unde medii) si HF
(unde scurte).

4.4.1.1. Transmiterea mesajului de primejdie

Procedura de transmitere a mesajelor cu prioritate DISTRESS se va face in doua etape:

 Alerta (apel) de primejdie;

 Transmisia mesajului de primejdie;

Ori de cate ori este posibil, alerta de primejdie DSC trebuie sa includa ultima pozitie cunoscuta a
navei si momentul de timp (UTC) cand aceasta a fost valida. Pozitia si momentul de timp pot fi
introduse automat de echipamentul de navigatie al navei sau manual de catre un operator.

Alerta de primejdie DSC este transmisa in modul urmator: In masura in care timpul permite, se
tasteaza sau selecteaza din tastatura echipamentului DSC de la bord:

1) natura primejdiei;
2) ultima pozitie cunoscuta a navei (latitudinea si longitudinea);
3) momentul de timp (UTC) cand aceasta pozitie era valabila;
4) se tasteaza comunicatiile ulterioare (telefonie) conform cu instructiunile de fabricatie ale
echipamentului DSC.

Daca transmiteti o alerta de primejdie, ordinea folosirii canalelor este urmatoarea:

1) In aria A1:
a. VHF DSC – canalul 70;
b. VHF R/T – canalul 16;
c. MF DSC - pe frecventa 2187,5 kHz;
d. MF R/T – alarma pe 2182 kHz;
e. INMARSAT;
f. EPIRB.
2) In aria A2:
a. MF DSC - pe frecventa 2187,5 kHz;
b. MF R/T – alarma pe 2182 kHz;
c. INMARSAT;

Pagina 39
 d. VHF DSC – canalul 70;
e. VHF R/T – canalul 16;
f. EPIRB.
3) In aria A3:
a. INMARSAT;
b. HF DSC pe 8414,5 kHz sau orice alta frecventa HF DSC;
c. MF DSC - pe frecventa 2187,5 kHz;
d. MF R/T – alarma pe 2182 kHz;
e. EPIRB.
4) In aria A4:
a. HF DSC pe 8414,5 kHz;
b. HF DSC pe orice alta frecventa HF DSC;
c. MF DSC - pe frecventa 2187,5 kHz;
d. MF R/T – alarma pe 2182 kHz;
e. EPIRB (COSPAS-SARSAT)

Clasele de emisie ale alertei sunt:

 F1B sau J2B, cu viteza 100 bauds pentru canalele HF si MF, cu durata de 6,2-7,6 secunde,
alerta repetandu-se la 25 secunde;
 G2B pentru folosirea pe canalele VHF cu viteza 1200 bauds, cu durata de aprox. 0,42-0,63
secunde, alerta repetandu-se la 5 secunde.

Se pregateste traficul ulterior de primejdie.

Frecventele alese pentru comunicatii de primejdie, urgenta si siguranta in benzile MF/HF si VHF
canal radiotelefonic sunt:

2182 KHz; 6215 KHz; 12290 KHz;

4125 KHz; 8291 KHz; 16420 KHz;

156.8 MHz - Canalul 16,

iar cele pentru comunicatii radiotelex MF/HF sunt:

2174,5 KHz; 6268 KHz; 12520 kHz;

4177,5 KHz; 8376,5 KHz; 16695 KHz.

Mesajul de primejdie incepe prin repetarea informatiilor din apel cu formatul:

1) MAYDAY;
2) NUME, MMSI sau CALLSIGN/IDENTIFICAREA STATIEI IN DISTRESS;

Pagina 40
 3) POZITIA (LAT si LONG, sau cu referire la o pozitie geografica);
4) NATURA DISTRESS-ULUI;
5) FELUL DE AJUTOR CERUT;
6) ORICE ALTA INFORMATIE AJUTATOARE.

4.4.1.2. Anularea unui apel de primejdie fals (Cancellation of an inadvertent distress alert)

Un apel de primejdie este considerat fals daca cel care l-a transmis nu a indicat nicio situatie de
primejdie asupra unei nave sau persoane si poate include urmatoarele situatii:

a. A fost transmis neintentionat;

b. Nu a fost anulat;
c. Nu s-a verificat prin neraspunderea la apelurile autoritatii;
d. A fost repetat;
e. A fost transmis cu o identitate falsa.

Autoritatile care primesc rapoarte cu privire la apeluri de primejdie false trebuie sa se asigure ca
astfel de cazuri nu se vor repeta. In mod normal, nicio o actiune nu va fi luata impotriva unei nave
sau a unui marinar pentru raportarea si anularea unei alerte false de primejdie.

Procedura pentru anularea unui apel fals de primejdie se face in radiotelefonie, pe frecventele pe
care a fost transmis apelul initial, si este urmatoarea:

1) “ALL STATIONS”, spus de trei ori;

2) cuvintele THIS IS;
3) numele navei , spus de trei ori;
4) call sign;
5) MMSI (daca apelul initial a fost transmis prin DCS);
6) PLEASE CANCEL MY DISTRESS ALERT OF ora in UTC.

Se monitorizeaza apoi canalele de urgenta pentru a putea raspunde la apeluri ulterioare de

clarificare pe aceasta tema.

4.4.1.3. Confirmarea apelului de primejdie (Acknowledgement of a DSC distress alert)

Confirmarea unei DSC distress alert (Acknowledgement of a DSC distress alert) se face in mod
normal de catre o statie de coasta. Aceasta confirma trebuie initiata manual si se face pe aceeasi
frecventa pe care s-a receptionat apelul de primejdie.

In cazul unei statii de nava, la primirea unui apel de primejdie se va alerta comandantul sau
persoana responsabila de la bordul navei. Nava care receptioneaza apel de primejdie prin DSC de la
o alta nava afla in primejdie va proceda astfel:

Pagina 41
 a. NU va transmite DSC Acknowledgement of a DSC distress alert. (Statiile de coasta vor
transmite acest gen de confirmare in DSC.)
b. Se pregateste pentru traficul distress acordand radiotelefonul VHF pe frecventa distress RT
din aceeasi banda in care a receptionat DSC distress alert, deci pe canalul 16 VHF RT.
c. Asculta in RT canal 16 VHF apelurile si mesajele de primejdie transmise in radiotelefonie de
statia aflata in distress.
d. Confirma (transmite Acknowledgement of a DSC distress alert) in radiotelefonie astfel:
1) MAYDAY
2) MMSI (sau call sign) al navei aflate in primejdie (x3);
3) THIS IS (sau DE)
4) MMSI sau call-sign al navei proprii (x3);
5) RECEIVED MAYDAY (sau RRR – ROMEO, ROMEO, ROMEO).

Daca, oricum, se pare ca nici o alta statie nu a receptionat DSC distress alert de la statia aflata in
distress si transmisia continua, statia care a receptionat va transmite distress alert relay
(retransmiterea apelului de primejdie) catre cel mai potrivit RCC (Rescue Coordination Center), sau
va informa RCC prin orice mijloace. Ulterior si cu aprobarea RCC poate transmite, in mod
exceptional mesaj de confirmare in DSC.

Conform celor mentionate in ITU Radio Regulations (RR), statiile de coasta sunt obligate ca dupa
receptia unei DSC distress alert sa transmita, cat mai curand posibil, acknowledgement of a DSC
distress alert iar apoi sa transmita o DSC distress alert relay adresata catre: all ships, sau specified
geographic area sau catre individual ship.

Navele care receptioneaza un asemenea DSC distress alert relay trebuie sa transmita
acknowledgement of a DSC distress alert relay, in RT, pe frecventa asociata celei pe care s-a pe care
s-a receptionat.

Confirmarea unei retransmisii a alertei de primejdie a unei statii de coasta transmis in

radiotelefonie este:

1) MAYDAY
2) MMSI (sau call sign) al navei in primejdie (x3);
3) THIS IS (sau DE)
4) MMSI sau call-sign al navei proprii (x3);
5) RECEIVED MAYDAY (sau RRR – ROMEO, ROMEO, ROMEO).

4.4.1.4. Retransmiterea unui apel de primejdie (DSC distress alert relay)

Retransmiterea apelurilor de primejdie se face in urmatoarele situatii:

Pagina 42
 a. de catre statii de coasta pentru a alerta navele ca o situatie distress a aparut intr-o anumita
zona; asta se intampla cand navele din zona respectiva nu au receptionat alerta de primejdie
initiala din motivul ca a fost transmisa pe o frecventa, alta decat cele standard sau a fost
trimisa pe o frecventa corecta, dar nu o frecventa DSC;
b. De catre nava, catre o statie de coasta. De exemplu: nava care a receptionat o alerta DSC de
primejdiein una din benzile HF si a constatat ca nu s-a receptionat acknowledgement of a
DSC distress alert in 3 minute, va transmite o DSC distress alert relay catre cea mai potrivita
statie de coasta sau cel mai adecvat RCC (MRCC).
c. De catre o nava, cand constata ca o alta nava este in primejdie, va transmite o DSC distress
alert relay daca:
 nava in primejdie nu poate sa transmita ea insasi distress alert;
 comandantul navei care nu este in primejdie considera ca este urgent nevoie de un
ajutor suplimentar.

DSC distress alert relay transmisa de catre o nava care nu este in primejdie, va fi transmisa
astfel:

1) Se selecteaza canalul DSC distress (2.187,5 kHz in MF sau canalul 70 in VHF).

2) Se selecteaza meniul distress alert relay la controller-ul DSC.
3) Se tasteaza si/sau selecteaza din meniul corespunzator informatiile necesare.

4.4.2. Comunicatii de urgenta prin intermediul echipamentului DSC

Comunicatiile de urgenta si siguranta se refera la un mesaj foarte important :

a. semnalele de avertizare pentru navigatie si meteorologie,

b. siguranta navigatiei;
c. rapoartele navei;
d. suportul comunicatiilor pentru operatiunile SAR;
e. sfatul si transportul personalului medical;
f. alte mesaje pentru urgenta si siguranta, situatia navigatiei, problemele navelor si mesaje
meteorologice.

Procedura de transmitere a mesajelor cu prioritate URGENCY se va face in doua etape:

 Alerta ca urmeaza un mesaj de urgenta;

 Transmisia mesajului de urgenta;

Alerta ca urmeaza un mesaj de urgenta (DSC URGENCY call) este transmis in DSC pe canalul DSC
distress, urgency, safety (2187.5 kHz in MF sau canalul 70 in VHF). Frecventa pe care se va transmite
mesajul de urgenta trebuie sa fie indicata in apelul DSC cu prioritate URGENCY.

Pagina 43
Pentru transmiterea unui mesaj de urgenta se procedeaza astfel:

1) Se acordeaza emitatorul pe canalul DSC de apel (2187.5 kHz in MF sau canalul 70 in VHF).
2) Se tasteaza sau se selecteaza la controller-ul DSC urmatoarele informatii astfel incat
formatul secventei de apel cu prioritate URGENCY este:
a. Format Specifier: ALL SHIPS sau SHIPS IN A PARTICULAR GEOGRAFIC AREA sau GROUP OF
SHIPS sau INDIVIDUAL STATION;
b. Category: URGENCY
c. Self Identification: MMSI al statiei care transmite;
d. Message 1: Telecommand (2 caractere : 1stTelecommand de exemplu Telephone si
2ndTelecommand de exemplu Medical Transport) (conform ITU - Recommendation M.493-
14);
e. Message 2: Canalul sau frecventa mesajului (3 caractere) (conform ITU - Recommendation
M.493-14).

Receptia mesajelor cu prioritate URGENCY:

Navele care receptioneaza un DSC announcement of the urgency message ce precede un urgency
message, adresat catre toate navele, nu vor confirma receptionarea apelului DSC de urgenta, ci isi
vor acorda statiile pe frecventa sau canalul indicate in apel, pentru a putea asculta mesajul de
urgenta.

4.4.3. Comunicatii de siguranta prin intermediul echipamentului DSC

Semnalul de siguranta, SECURITE, indica faptul ca urmeaza un mesaj de avertizare meteorologic sau
de navigatie foarte important. Mesajul este transmis pe o frecventa de lucru dupa ce este anuntat
pe frecventa de primejdie.

Procedura de transmitere a mesajelor cu prioritate Safety se va face in doua etape:

 Alerta ca urmeaza un mesaj de siguranta;

 Transmisia mesajului de siguranta;

Alerta ca urmeaza un mesaj de siguranta (DSC SAFETY call) este transmis in DSC pe canalul DSC
distress, urgency, safety (2187.5 kHz in MF sau canalul 70 in VHF). Frecventa pe care se va transmite
mesajul de siguranta trebuie sa fie indicata in apelul DSC cu prioritate SAFETY.

Pentru transmiterea unui mesaj de siguranta se procedeaza astfel:

1) Se acordeaza emitatorul pe canalul DSC de apel (2187.5 kHz in MF sau canalul 70 in VHF).
2) Se tasteaza sau se selecteaza la controller-ul DSC urmatoarele informatii astfel incat
formatul secventei de apel cu prioritate SAFETY este:

Pagina 44
 a. Format Specifier: ALL SHIPS sau SHIPS IN A PARTICULAR GEOGRAFIC AREA sau GROUP OF
SHIPS sau INDIVIDUAL STATION;
b. Category: SAFETY
c. Self Identification: MMSI al statiei care transmite;
f. Message 1: Telecommand (2 caractere: 1stTelecommand (de exemplu Ship position or
location registration updating si 2ndTelecommand de exemplu Data) (conform ITU -
Recommendation M.493-14);
g. Message 2: Canalul sau frecventa mesajului (3 caractere) (conform ITU - Recommendation
M.493-14).

In mod normal, confirmarea mesajelor de urgenta si de securitate se face numai de statiile de

coasta. Statiile mobile sunt obligate sa urmareasca traficul si, daca sunt solicitate, sa intervina.

4.5. Proceduri de comunicatii de primejdie, urgenta si securitate utilizand

radiotelefonul - non - GMDSS
Frecventele alese pentru comunicatii de primejdie, urgenta si securitate in benzile MF/HF si VHF
sunt:
2182 KHz; 6215 KHz; 12290 KHz;
4125 KHz; 8291 KHz; 16420 KHz;
156.8 MHz - Canalul 16

Cel mai probabil de a fi folosite sunt canalele de 2182 KHz si Canalul 16 VHF.

4.5.1. Comunicatii de primejdie

4.5.1.1. Procedura de transmitere a comunicatiilor de primejdie prin radiotelefon consta din:

a. semnalul de alarma (daca este posibil pe 2182Khz si canalul 16 VHF );

b. apelarea de primejdie;
c. mesajul de primejdie.

Semnalul de alarma in 2 tonuri R/T: Semnalul de alarma e trimis pe frecventa de 2182 KHz si se
obisnuieste sa alterneze tonuri de 1300 si 2200 Hz trimise pentru 250 ms, pe o perioada intre 30 si
60 secunde. Scopul semnalului este sa:

a. atraga atentia personalului de garda (cart);

b. activeze dispozitive automate de alarma;
c. activeze un speaker inchis sau cu volumul la 0.

Semnalul de alarma poate fi folosit doar pentru a anunta:

a. ca urmeaza un mesaj sau o apelare de primejdie;

Pagina 45
 b. inainte de Om la apa, cand numai folosirea apelului de urgenta nu are ca efect obtinerea
asistentei (ajutorului). Mesajul trebuie precedat in orice situatie de un apel de urgenta;
c. o avertizare urgenta de furtuna, de catre o statie de coasta, in acest caz mesajul trebuind
precedat in orice situatie de un apel de siguranta.

Alarma in 2 tonuri ar trebui folosita oricand e posibil, inainte de apelarea si mesajul de primejdie pe
2182 KHz. Multe statii de pe nave folosesc un receptor cu speakerul inchis, pe 2182 KHz si nu se va
auzi nimic pana ce comanda mute nu este anulata. Unele receptoare de 2182 KHz anuleaza
automat aceasta comanda in timpul perioadelor de tacere radio.

Apelul de primejdie in radiotelefonie:

a. MAYDAY (x3);
b. THIS IS (sau DE, sau DELTA ECHO in cazul dificultatilor de comunicare);
c. CALL SIGN, NUME sau orice alta metoda de identificare a statiei in primejdie (x3).

Mesajul de primejdie ce urmeaza alarmei in 2 tonuri (pe 2182 KHz) si apelului :

a. MAYDAY;
b. NUME sau CALLSIGN (identificarea statiei in primejdie);
c. POZITIA (LAT si LONG, sau cu referire la o pozitie geografica);
d. NATURA PRIMEJDIEI;
e. FELUL DE AJUTOR CERUT;
f. ORICE ALTA INFORMATIE AJUTATOARE.

Acelasi format de mesaj si apelare va trebui folosit pe orice

alta frecventa de primejdie R/T. Un exemplu de secventa
completa a transmisiunii de primejdie de pe vasul FESTIVO,
call sign „EAEQ”:

a. alarma < Semnal de alarma in 2 tonuri>;

b. apelarea de primejdie MAYDAY MAYDAY MAYDAY

THIS IS ECHO ALPHA ECHO QUEBEC THIS IS ECHO ALPHA

ECHO QUEBEC THIS IS ECHO ALPHA ECHO QUEBEC Sau This
is FESTIVO, FESTIVO, FESTIVO;

c. mesajul de primejdie:

MAYDAY FESTIVO ECHO ALPHA ECHO QUEBEC SUNT LA 3 MILE DE CONSTANTA FOC & EXPLOZIE IN
SALA MASINI CER ASISTENTA IMEDIATA 15 PERSOANE LA BORD OVER;

d. Alte informatii: “Orice alta informatie folositoare” (poate fi transmisa mai tarziu, cand
conditiile o permit).

Pagina 46
Alte informatii:

1) intentiile Masterului (persoana responsabila);

2) tipul incarcaturii (daca este periculoasa);
3) starea marii si a vremii;
4) ora abandonului navei;
5) numarul si tipul ambarcatiunilor de salvare de la bord;
6) numarul de persoane ce abandoneaza nava/ nr. celor ce raman la bord;
7) detalii utile in determinarea locatiei ambarcatiunilor de salvare sau a navei pe mare.

4.5.1.2. Confirmarea pentru primirea unui apel de primejdie

O nava, dupa ce a receptionat un apel de primejdie R/T de la o alta nava ce e, fara indoiala, in
apropierea sa, ar trebui sa aduca la cunostinta ca a receptionat mesajul, in afara cazului cand e in
zonele maritime A1 sau A2 unde trebuie lasat timpul necesar statiei costiere sa aduca la cunostinta
ca a receptionat mesajul.

Cand statia ce emite apelul de primejdie e, fara indoiala, la o mare distanta, atunci nava care a
receptionat ia la cunostinta si retransmite celei mai apropiate statii de coasta, doar daca nu a mai
fost receptionata si alta instiintare. In cazul unui semnal de primejdie R/T receptionat pe o
frecventa de primejdie in HF nu trebuie presupus ca o alta statie (nava sau coasta) a primit si ea
instiintarea de primejdie. Confirmarea are urmatoarea forma:

a. MAYDAY;
b. NUME sau CALLSIGN (identificarea statiei in primejdie) (x3);
c. THIS IS (sau se rosteste DELTA ECHO in caz de dificultati de comunicare);
d. CALL SIGN sau IDENTIFICAREA propriei statii (x3);
e. RECEIVED (RECEPTIONAT) MAYDAY (sau RRR rostit ROMEO ROMEO ROMEO in caz de
dificultati de intelegere).

4.5.1.3. Retransmitere (RELAY) MAYDAY

Statiile navelor care nu se afla in situatie de primejdie, si afla ca o nava este in primejdie, pot
transmite un mesaj legat de semnalul de primejdie, insa doar in urmatoarele circumstante:

a. cand statia navei aflata in primejdie nu este in pozitia cea mai buna pentru a transmite
mesajul de primejdie;
b. cand masterul sau alta persoana insarcinata cu statia navei ce nu e in primejdie considera ca
un ajutor aditional e necesar;
c. cand, chiar daca nu e in pozitie sa acorde asistenta, statia a primit un mesaj de primejdie pe
care crede ca nu l-a receptionat toata lumea.

Pagina 47
Un asemenea mesaj trebuie transmis in mod normal pe 2182 KHz, pe canalul 16 sau orice alta
frecventa R/T de distress:

a. MAYDAY RELAY (x3);

b. THIS IS (… DE …);
c. CALLSIGN sau IDENTIFICAREA statiei de relay (x3);
d. MAYDAY;
e. CALLSIGN sau IDENTIFICAREA statiei in primejdie (x3);
f. ON (metoda si/sau frecventa) AT [data, timpul (UTC)].

Acest apel va fi urmat de o repetare a mesajului original de primejdie. Navele ce fac o apelare de
distress relay trebuie sa se asigure ca o statie potrivita este informata de comunicarea de primejdie
originala.

Nb: niciodata nu trebuie inlocuit numele statiei de legatura cu acela al statiei in primejdie, chiar
daca identificarea este dificila. Daca statia aflata in primejdie nu poate fi identificata, se va face
referire la ea ca unidentified vesel.

4.5.1.4. Comunicatii de cautare si salvare – traficul SAR

Traficul de distress consta in toate mesajele cu referire la asistenta imediata solicitata de o nava in
pericol, incluzand comunicatiile de cautare si salvare si comunicatiile de la locul dezastrului.
Controlul traficului este, initial, responsabilitatea statiei in distress, dar este transferat RCC-ului
zonei (Rescue Coordination Centre) care poate controla traficul direct sau prin intermediul unei
statii echipate corespunzator, cum ar fi statia locala de coasta sau o statie mobila. Procedurile
radiotelefoniei in timpul actiunii de distress:

Cuvantul MAYDAY trebuie sa preceada orice trafic de primejdie.

Statia ce controleaza traficul poate impune tacere radio oricarei statii folosind termenul: SEELONCE
MAYDAY (provenit din si pronuntat ca „silence”) astfel:

a. MAYDAY;
b. HELLO ALL STATIONS x3 (sau CQ, rostit Charlie Quebec in caz de dificultate de intelegere);
c. THIS IS (sau DE);
d. CALL SIGN sau IDENTIFICAREA statiei ce emite;
e. TIME;
f. NUMELE & CALLSIGN al statiei aflate in primejdie;
g. SEELONCE MAYDAY.

Alte statii in afara celei care controleaza traficul pot impune tacerea folosind: SEELONCE DISTRESS

Pagina 48
Cand tacerea totala nu mai este necesara statia ce controleaza traficul poate indica ca o activitate
restanta e posibila trimitand mesajul:

a. MAYDAY;
b. HELLO ALL STATIONS x3 (sau CQ, rostit Charlie Quebec in caz de dificultate de intelegere);
c. THIS IS (sau DE);
d. CALL SIGN sau IDENTIFICAREA statiei ce emite;
e. TIME;
f. NUMELE & CALLSIGN al statiei aflate in primejdie;
g. PRUDONCE (provenit din si pronuntat ca frantuzescul “prudence”); inseamna: Primejdie in
actiune, dar traficul poate fi reluat retrans).

Cand Normal Working poate fi reluat, statia de coasta trimite un mesaj similar, dar cu finalul:
SEELONCE FEENEE (provenit din si pronuntat ca frantuzescul “silence fini”) in loc de PRUDONCE.

4.5.2. Procedurile de distress NBDP

Frecventele MF si HF sunt disponibile pentru traficul de pericol, urgenta si safety folosind NBDP,
adica: 2174.5 KHz, 8376.5 KHz, 4177.5 KHz, 125220 KHz, 6268 KHz, 16695 KHz. Nu e de preferat ca
NBDP (radiotelex) sa fie folosit ca metoda principala de alerta de distress.

Frecventa de 2174.5 KHz este indicat sa fie folosita pentru traficul de primejdie de la fata locului.

Toate mesajele trebuie precedate cel putin o data de comenzile:< carriage return >+< line feed> sau
<return> (pentru a avansa hartia) si <letter shift> sau <caps lock> (pentru scriere cu litera mare a
semnalului de distress MAYDAY). Modul telex “FEC mode” trebuie folosit pentru ca toate statiile sa
poata asculta, cu toate ca “ARQ mode” poate fi folosit intre 2 statii, daca este necesar.

Instiintarile de alarma de primejdie si apelurile sunt efectuate in mod normal de nave folosind R/T
in aceeasi banda cu semnalul original. Tehnicile NBDP pot fi folosite oricum, chiar daca nu s-a
obtinut raspuns pe R/T.

Formatul va avea urmatoarea forma:

a. MAYDAY;
b. CALLSIGN sau IDENTIFICAREA statiei in primejdie;
c. DE
d. CALL SIGN si numele navei care confirma;
e. RRR MAYDAY.

Proceduri NBDP in timpul actiunii in caz de primejdie:

 Statia coordonatoare poate impune tacere radio prin urmatorul mesaj: SILENCE MAYDAY.
 Orice alta statie poate impune tacerea radio, daca e nevoie, prin mesajul: SILENCE DISTRESS

Pagina 49
  Formatul mesajului NBDP folosit pentru a indica reintoarcerea la normal este:
a. MAYDAY;
b. CQ;
c. DE;
d. CALLSIGN sau IDENTIFICAREA pentru statia emitatoare;
e. TIME;
f. NAME si CALLSIGN pentru statiei aflate in primejdie;
g. SILENCE FINI.

4.5.3. Comunicatii de urgenta

Comunicatia de urgenta PAN-PAN indica faptul ca va urma un mesaj foarte important referitor la
siguranta unei nave ori siguranta unei persoane. Apelul de urgenta si mesajul care urmeaza este trimis
pe o frecventa de pericol.

Apelul de urgenta in radiotelefonie:

a. PAN PAN (X3);

b. THIS IS (sau DE, sau DELTA ECHO in cazul dificultatilor de comunicare);
c. CALL SIGN, NUME sau orice alta metoda de identificare a statiei care transmite.

Mesajul de urgenta ce urmeaza apelului :

a. PAN-PAN;
b. NUME sau CALLSIGN sau IDENTIFICAREA statiei care transmite;
c. POZITIA (LAT si LONG, sau cu referire la o pozitie geografica);
d. NATURA urgentei;
e. FELUL DE AJUTOR CERUT;

Cand se foloseste NBDP, mesajul de urgenta este inceput de semnalul de urgenta PAN-PAN si se
transmite numele de identificare al statiei care transmite.

Sfaturi medicale: Majoritatea statiilor de coasta din lume pot oferi serviciu medical. Acest serviciu
nu este gratuit, se taxeaza in conformitate cu Recomandarea ITU-T-D90. Atunci cand se foloseste
radiotelefonia, semnalul de urgenta PAN-PAN (x3) ar trebui folosit pentru mesaj. Pe de alta parte
este de preferat sa fie sunat direct un doctor.

Continutul unui mesaj medical:

a. SHIPS NAME/CALL SIGN AND NATIONALITY - numele navei/indicativul de apel si

nationalitatea
b. POSITION - pozitia navei
c. NEXT OR NEAREST PORT WITH ETA - urmatorul sau cel mai apropiat port cu eta
d. PATIENS DETAILS (i.e., name, age, sex, medical history, etc.) - datele pacientului (nume,
varsta, sex, probleme medicale)

Pagina 50
 e. PATIENTS SIMPTOMS AND ADVICE REQUIRED - simptomele pacientului si cererea sfatului
f. MEDICATION CARRIED ON BOARD – medicamente existente la bord

4.5.4. Comunicatii de siguranta

Apelul de siguranta, SECURITE, indica faptul ca urmeaza un mesaj de avertizare meteorologic sau de
navigatie foarte important. Mesajul este transmis pe o frecventa de lucru dupa ce este anuntat pe
frecventa de pericol.

Apelul de siguranta in radiotelefonie:

a. SECURITE (x3)
b. ALL STATIONS sau MMSI al statiei individuale (x3)
c. THIS IS
d. MMSI sau NUME si CALL SIGN sau IDENTIFICAREA statiei proprii;

Mesajul de siguranta in radiotelefonie

a. SECURITE
b. Mesajul de siguranta.

Exemplu de mesaj de siguranta:

a. SECURITE SECURITE SECURITE

b. ALL SHIPS ALL SHIPS ALL SHIPS
c. THIS IS
d. CONSTANTA RADIO CONSTANTA RADIO CONSTANTA RADIO
e. SECURITE
f. LISTEN FOR NAVIGATIONAL WARNINGS and WEATHER FORECAST
g. ON CHANNELS 12 and 25

In mod normal, confirmarea mesajelor de urgenta si de securitate se face numai de statiile de coasta.
Statiile mobile sunt obligate sa urmareasca traficul si daca sunt solicitati sa intervina.

4.6. Protectia frecventelor de primejdie VHF

Folosirea incorecta, la scara mare a canalelor VHF, in special cele de primejdie, siguranta si urgente,
canalul 16 (156,7 MHz) si a canalelor folosite pentru operatiuni portuare, serviciile miscarile navelor
si a sistemelor de rapoarte este un motiv mare de ingrijorare. Adesea, folosirea incorecta a
canalului 16 VHF cauzeaza interferente serioase ale comunicatiilor esentiale si devine un pericol
potential a sigurantei maritime. In conformitate cu Regulile Radio ITU:

a. Canalul 16 poate fi folosit doar pentru primejdie, urgenta si comunicatii foarte scurte si
apelarea pentru stabilirea altor comunicatii ce ar trebui purtate pe un canal de lucru
corespunzator;

Pagina 51
 b. Pe canalele VHF alocate operatiunilor portuare, singurele mesaje permise sunt restranse la
cele referitoare la miscarile si siguranta navelor si, in caz de urgenta, la siguranta
persoanelor. Folosirea acestor canale pentru comunicarea nava-nava poate cauza
interferente serioase cu grave repercursiuni asupra miscarilor si sigurantei navelor in zonele
portuare aglomerate.

Echipamentul VHF este operat frecvent de personal necalificat, desi regulamentele Radio - ITU cere
ca seviciul fiecarui radio-telefon naval sa fie controlat de un operator ce detine un certificat emis si
recunoscut de Guvernul respectiv.

4.6.1. Ghid de folosire a VHF pe mare

Pregatire: Inainte de transmitere, ganditi-va asupra subiectelor ce vor fi comunicate si, daca e
necesar, pregatiti note scrise pentru a evita intreruperile si a va asigura ca nu irositi timp pe un
canal aglomerat.

Ascultare: Ascultati, inainte de a incepe sa transmiteti, pentru a fi siguri ca respectivul canal nu e

deja folosit. Aceasta va evita interferente iritante.

Disciplina: Echipamentul VHF trebuie folosit corect si in acord cu Regulamentul Radio. Urmatoarele
lucruri ar trebui evitate in mod special:

a. apelarea in Ch 16, in alte scopuri decat cele de primejdie, urgente si comunicatii de

siguranta foarte scurte cand alt canal apelabil este disponibil;
b. comunicarea fara legatura cu siguranta navei in canalele portuare;
c. transmisii fara identificare corecta;
d. transmisii neesentiale; ex: semnale si corespondenta nenecesare;
e. ocuparea unui canal particular;
f. folosirea limbajului ofensiv.

Repetare: Repetarea de cuvinte sau fraze ar trebui evitata, doar daca nu e ceruta special de statia
care le primeste.

Reducerea puterii: Cand e posibil, ar trebui folosit transmitatorul cu cea mai joasa putere pentru
comunicatii satisfacatoare.

Comunicarea cu statia de coasta: Comunicatiile ar trebui purtate in canalul indicat de statia de

coasta. Cand se cere o schimbare de canal, aceasta ar trebui instiintata de statia de coasta. La
primirea instructiunilor de la statia de coasta, de a inceta transmisia, nici o alta comunicare nu
trebuie purtata pana la instructiunea contrarie (statia de coasta ar putea primi mesaje de primejdie
sau siguranta si alte transmisii ar putea cauza interferente).

Pagina 52
Comunicarea cu alte nave: In timpul comunicarii nava-nava, nava apelata trebuie sa indice canalul
in care urmatoarea transmisie va avea loc. Nava apelanta trebuie sa instiinteze acceptarea inainte
de a schimba canalele. Procedura de ascultare, subliniata mai sus, ar trebui urmata inainte de
inceperea comunicarii in canalul ales.

Comunicatiile de primejdie: Mesajele/apelurile de primejdie au prioritate absoluta asupra tuturor

celorlalte comunicatii. Cand le auzim, toate celelalte transmisiuni trebuie interzise si tinut un cart
de monitorizare. Orice mesaje/apeluri de primejdie trebuie inregistrate in jurnalul de bord si
incredintate masterului. La receptia unui mesaj de primejdie, daca e in apropiere, confirmati
imediat receptionarea lui. Daca nu e in apropiere, permiteti unui interval de timp sa treaca inainte
de a aduce la cunostinta receptarea sa pentru a permite altor nave, mai apropiate, sa actioneze.

Apelarea: Oricand e posibil, o frecventa de lucru ar trebui folosita. Daca o frecventa de lucru nu e
disponibila, Ch 16 poate fi folosit daca nu e ocupat de un trafic de primejdie. In cazul imposibilitatii
stabilirii legaturii cu nava sau statia, lasati un interval de timp sa treaca inainte de a repeta apelul.
Nu ocupati canalul daca nu e necesar si incercati alt canal.

Schimbarea canalelor: Daca comunicarea pe un canal nu e satisfacatoare, indicati schimbarea

canalului si asteptati confirmarea.

Pronuntie: Daca devin necesare folositi (ex: nume descriptive, call sign-uri, cuvinte ce pot fi
neintelese) folosirea tabelelor de pronuntie din Codul International si Regulamente Radio (vezi
Alfabetul Fonetic si Codul de Semnale).

Adresarea: Cuvintele “Eu” si “Tu” ar trebui folosite prudent. Indicati la cine se refera.

Cartul: Navele echipate doar cu echipament VHF ar trebui sa monitorizeze Ch 16 cand se afla pe
mare. Alte nave ar trebui, cand e posibil, sa monitorizeze Ch 16, cand sunt in zona de lucru a unei
statii de coasta capabila sa apeleze pe acel canal. In anumite cazuri, guvernele pot cere navelor sa
monitorizeze si alte canale.

4.7. Sistemul de informatii de siguranta maritima (Maritime Safety Information-

MSI) in sistemul GMDSS
Sistemul de Informatii Maritime de Siguranta (MSI) este definit ca fiind un serviciu menit a
transmite avertismente de navigatie si meteorologice, buletine meteo si alte mesaje urgente vitale
pentru siguranta navigatiei. Acest serviciu mai poate include si corectii pentru hartile electronice.

Serviciul MSI reprezinta, de fapt, o retea internationala de transmitere a mesajelor MSI, pe baza
datelor furnizate de diferite organisme si institutii specializate si autorizate la nivel national.
Receptionarea transmisiilor MSI este gratuita pentru toate navele.

Pagina 53
MSI - urile sunt transmise printr-o varietate de mijloace, folosind comunicatiile radio terestre si
satelitare. GMDSS prezinta 2 sisteme independente pentru transmiterea MSI:

1) NAVTEX - Serviciul international NAVTEX este sistemul pentru transmiterea si receptia de

MSI, prin intermediul unei benzi inguste de 518 Khz imprimand direct, in limba engleza,
conform cerintelor SOLAS. Furnizorul de informatii inainteaza MSI-ul pentru o anume zona
unui transmitator NAVTEX 518 Khz MF. Scopul sistemului NAVTEX este esential in a furniza
MSI-uri spre zonele de coasta din interiorul zonei de acoperire a retelei NAVTEX.
2) INMARSAT - EGC Safety-Net - Serviciile complementare MSI sunt furnizate de serviciul
international INMARSAT - EGC Safety-Net bazat pe sateliti operati de INMARSAT. Serviciul
joaca un rol important in GMDSS ca o cerinta pentru navele la care se aplica conventia
SOLAS.

NAVAREA/METAREA

Apele maritime ale globului sunt impartite in 16 zone denumite NAVAREA (NAVIGATION AREA) si
METAREA (METEOROLOGICAL AREA). Ca dispunere si numar de ordine, cele 16 zone NAVAREA
coincid cu cele 16 zone METAREA. Mesajele NAVAREA contin avize de navigatie, in timp ce mesajele
de tip METAREA contin avize meteorologice.

Toate avizele de navigatie si prognozele meteo sunt emisii programate cu prioritate de siguranta, ce
nu produc o alarma la receptor. Avertismentele meteo si alertele de pericol sunt emisii
neprogramate cu prioritate de siguranta si produc o alarma la receptor.

4.7.1. Informatii de securitate transmise cu ajutorul radiotelefonului VHF/MF/HF

Mesajele de navigatie si meteo sunt transmise pe frecventele R/T la orele indicate in List of
Radiodetermination and Special Service Stations si in alte publicatii nationale, de exemplu ALRS
(Admiralty List of Radio Signals).

4.7.2. Sistemul NAVTEX (NAVigational TEleX)

Este un echipament care receptioneaza si tipareste automat informatii de siguranta maritima

(Maritime Safety Information- MSI) transmise telex pentru nave de catre statiile de la tarm care
functioneaza in sistem NAVTEX.

Sistemul NAVTEX utilizeaza frecventele: 518 kHz pentru transmisii internationale in limba engleza,
490 kHz si 4209,5 kHz pentru transmisii in limbi nationale.

Un receptor NAVTEX trebuie sa aiba urmatoarele functii:

1) receptioneaza doar de la statiile selectate;

Pagina 54
 2) receptioneaza doar anumite tipuri de mesaje (exista si
unele tipuri de mesaje care nu pot fi respinse);
3) previne primirea din nou a aceluiasi mesaj;
4) stocheaza informatiile primite;
5) previne imprimarea mesajului daca semnalul nu este
bun.

Toate mesajele NAVTEX sunt precedate de un grup de 4

caractere. Primul denota statia care transmite, al doilea, categoria mesajului, al treialea si al
patrulea, numarul de inregistrare. Codul 00 reprezinta trafic urgent si totdeauna va fi tiparit.

1) ZCZC B1B2B3B4;
2) (TIMPUL) <-- (optional);
3) NUMAR ORDINE;
4) TEXT MESAJ;
5) NNNN.

Categorii de mesaje NAVTEX:

*
A avize de navigatie
*
B avize de furtuna
C rapoarte despre gheturi
*
D alarma de pericol si SAR/informatii despre piraterie
E prognoze meteo
F informatii despre serviciile de pilotaj
G mesaje Decca
H mesaje Loran
L mesaje Omega
J mesaje Satnav
K alte mesaje de navigatie
*
L miscari de echipamente
V amplificarea avizelor de navigatie din A
Z nici un mesaj

* aceste mesaje nu pot fi respinse de receptor

4.8. Semnale de alertare si localizare in sistemul GMDSS

O functie extrem de importanta a GMDSS este de a transmite si receptiona semnale radio in
vederea localizarii navei aflata in pericol.

4.8.1. Baliza EPIRB (Emergency Position Indicating Radio Beacon)

Pagina 55
EPIRB-urile sunt radiobalize de indicare prin satelit a pozitiei, in caz de pericol, ce opereaza pe 406
MHz prin reteaua COSPAS-SARSAT si pe 1,6 GHz prin reteaua INMARSAT. In VHF, DSC-EPIRB
opereaza pe canalul 70 VHF si poate fi folosit in aria A1. Transmisiile EPIRB servesc pentru
identificarea unei nave in caz de pericol si pentru a determina pozitia supravietuitorilor si
transmiterea informatiei catre RCC.

4.8.1.1. Sistemul COSPAS-SARSAT

COSPAS-SARSAT este un sistem de descoperire si

localizare a pozitiei sinistrului. Acoperirea
sistemului este globala. Timpul minim de localizare
a pozitiei sinistrului este de 30 min. si nu mai mult
de 2 ore. Precizia determinarii pozitiei este de 5 km
pentru banda 406.0-406.1 MHz.

Algoritmul folosit se bazeaza pe calculul deviatiei

Doppler rezultata din deplasarea satelitului fata
de baliza, calculand astfel distanta inclinata la
satelit.

Sistemul este compus din trei segmente:

1) Segmentul spatial;
2) Segmentul terestru;
3) Segmentul maritim.

Segmentul spatial se compune la aceasta data din Segmentul spatial LEOSAR si Segmentul spatial
GEOSAR.

Segmentul spatial LEOSAR are in compunere patru sateliti, doi COSPAS pe orbita geopolara la
aproximativ 1.000 km inaltime si doi SARSAT pe orbita geopolara la aproximativ 800 km inaltime.
Acestia strabat orbita in 100 minute si stau pe cer aproximativ 15 minute.

Segmentul spatial GEOSAR are in compunere trei sateliti geostationari la 36.000

km, lucreaza numai cu frecventa de 406 MHz, cu functia de repetori catre
GEOLUT (statiile terestre) care proceseaza informatia. Acoperirea nu mai este
0 0
globala, este de 70 N si 70 S.

EPIRB pe 406 MHz este obligatoriu pentru toate navele, emite 0,5 secunde, cu o
pauza de 50 secunde, cu puterea de 5 W. Sursa de alimentare trebuie sa asigure
functionarea EPIRB minim 48 ore. Daca o nava se scufunda, se activeaza automat

Pagina 56
la adancimea de 1m si pluteaste liber. Pe durata emisiei sunt transmise: 3 cifre MID (Maritime
Identification Digits) urmate de:

 6 cifre - identitatea statiei de nava in acord cu art. 43 din ITU Regulamentul Radio sau;
 un numar de serie unic sau;
 call sign.

4.8.1.2. INMARSAT - E

In paralel cu sistemul COSPAS-SARSAT si independent de acesta, dar cu aceeasi functie de

descoperire si localizare a pozitiei sinistrului, functioneaza sistemul INMARSAT-E. Frecventa de lucru
este de 1,6 GHz folosind segmentul spatial si terestru al sistemul INMARSAT.

Acoperirea sistemului INMARSAT E 1

EPIRB-ul sistemului INMARSAT-E cuprinde:

1) GPS (precizie datelor de pana la 200 m); se

observa ca pozitia este transmisa, nu procesata
de segmentul spatial si terestru al sistemul
INMARSAT;
2) dispozitiv de activare automata cand sistemul
EPIRB este eliberat;
3) interfata pentru introducerea automata a
datelor;
4) transponder radar optional;

Pagina 57
 5) baliza locatoare optionala de 121.5 MHz.

Continutul mesajului de pericol in cazul EPIRB-ului INMARSAT E este urmatorul:

1) Codul sistemului (identitatea);

2) Pozitia (latitudinea, longitudinea);
3) Natura pericolului;
4) Drumul;
5) Viteza;
6) Timpul de activare;
7) Timpul de transmitere.

Marimea EPIRB-ului este intre 50 cm si 70 cm inaltime si in jur de 5 kg. Intr-o situatie de urgenta,
membrii echipajului pot sa trimita un mesaj de alerta incluzand si, printr-un cod scurt de taste,
informatii suplimentare despre natura urgentei. Utilizatorii terminalelor portabile pot sa transmita
informatii similare. Daca o nava se scufunda, se activeaza automat la adancimea de 1m si apoi
pluteste liber.

Odata ce procesul de transmitere a fost declansat, terminalele vor continua sa transmita 48h, mai
putin in cazul dezactivarii manuale.

Din panoul de comanda al EPIR-ului acesta se programeaza cu MMSI, date despre nava si tara de
inregistrare. De asemenea se pot verifica: data de expirare a bateriei, data de expirare a
mecanismului hidrostatic de eliberare a balizei, codul si data programarii si se poate testa
functionarea, fara ca baliza sa emita. Pentru programarea unor astfel de echipamente se pot folosi
si programe speciale cu ajutorul carora se conecteaza un calculator la echipamentul respectiv
folosind si un cablu de interfata.

4.8.2. Transponderul radar SART (Search and Rescue Radar Transponder)

Scopul transponderelor SART este de a determina pozitia supravietuitorilor in timpul operatiunilor

de cautare si salvare (SAR). Ele indica existenta persoanelor in pericol care s-ar putea sa nu mai fie
la bordul navei si posibilitatea ca acestea sa nu aiba nici un mijloc de receptie. Descoperirea este
facuta cu radarele de navigatie in banda X (9 GHz),
sub forma a 12 impulsuri la 0,4 cabluri. Un radar
10KW in impuls trebuie sa descopere un
transponder radar, de la 30 Mm. Sursa de
alimentare trebuie sa asigure functionarea
transponderului radar tip de 96 ore in stand-by si 8
ore in regim transponder.

Pagina 58
4.8.3. Sistemul de identificare automata (SIA) / Automatic Identification System (AIS)

Obligativitatea internationala a detinerii SIA este continuta in regulamentul SOLAS. Conventia

SOLAS cere ca SIA sa intre in dotarea unor anumite tipuri de nave pe parcursul unei perioade de
implementare intre 1 iulie 2002 si 1 iulie 2008. In plus, anumite tipuri de vase (de exemplu navele
militare, navele auxiliare si navele detinute/operate de stat) nu sunt obligate sa fie dotate cu SIA.
De asemenea, vasele mici (de exemplu navele de agrement sau de pescuit) si alte cateva nave sunt
scutite de a purta SIA. Mai mult, navele dotate cu SIA pot avea echipamentul inchis. Utilizatorii
trebuie sa aiba intotdeauna in vedere ca informatiile oferite de SIA ar putea sa nu ofere o imagine
completa sau corecta asupra traficului din vecinatatea lor.

Scopul SIA este sa ajute in identificarea navelor, sa asiste in urmarirea tintelor, sa simplifice
schimbul de informatii (de exemplu sa reduca protocolul verbal obligatoriu intre nave) si sa asigure
informatii suplimentare pentru a spori pregatirea pentru anumite situatii.

In general un SIA este alcatuit din:

 Antena;
 un emitator VHF;
 doua receptoare multicanal VHF;
 un receptor pe canalul 70 VHF;
 un calculator;
 un sistem de pozitionare (GNSS);
 interfete pentru dispozitivele de determinare a
drumului si a vitezei si pentru alti senzori precum
interfete pentru radar (ARPA), sisteme de harti
electronice (ECS/ECDIS) si sisteme de navigatie
integrate (INS) un test intern (BIIT);
 display compact si tastatura pentru introducerea si extragerea datelor.

SIA opereaza, in primul rand, pe doua canale VHF (161,975 MHz; 162,025 MHz). In regiunile unde
aceste canale nu sunt disponibile, SIA (AIS) poate schimba automat pe alte canale alternative.

SIA poate detecta navele aflate in aria de acoperire VHF/MF dupa cotituri si in spatele insulelor,
daca inaltimile nu sunt prea mari. O valoare aproximativa se poate estima la 20 – 30 Mm in functie
de inaltimea antenei. Cu ajutorul statiilor repetitoare, aria de acoperire, atat a navelor, cat si a
statiilor de supraveghere a traficului (VTS) poate fi imbunatatita.

SIA naval:
 transmite continuu datele navei proprii catre alte nave sau statii de supraveghere a
traficului (VTS);

Pagina 59
  receptioneaza continuu datele altor nave sau statii de supraveghere a traficului (VTS);
 afiseaza aceste date.

Informatiile SIA transmise de o nava sunt de trei tipuri:

1) informatii fixe sau statice, care se introduc in SIA la instalare si necesita sa fie schimbate
doar daca nava isi schimba numele sau sufera o transformare majora de la un tip de nava la
altul;
2) informatii dinamice, care, separat de informatiile de navigatie, se actualizeaza automat de la
senzorii navei conectati la SIA;
3) informatii legate de voiaj care ar putea necesita introducerea si actualizarea manuala pe
timpul voiajului.

Detalii despre informatiile amintite mai sus sunt date in tabelul 1. Datele sunt trimise automat la
diferite perioade de actualizare:
 informatiile dinamice depind de viteza si schimbari de drum (tabelul 2);
 informatiile statice si cele legate de voiaj – la fiecare 6 minute sau la cerere (SIA raspunde
automat fara interventia utilizatorului).

Tabelul 1
Informatia statica Generarea informatiei, tipul si calitatea informatiei
MMSI (Maritime Mobile Service Setat la instalare. A se avea in vedere ca acesta trebuie
Identity) schimbat daca se modifica proprietarul navei.
Call sign si nume Setate la instalare. A se avea in vedere ca acestea trebuie
schimbate daca se modifica proprietarul navei.
Numar IMO Setat la instalare.
Lungime si latime Setate la instalare sau in cazul unor modificari.
Tipul navei Select din lista pre-instalata.
Locatia antenei pentru fixarea pozitiei Setata la instalare sau poate fi schimbata pentru vase bi-
directionale sau pentru cele dotate cu mai multe antene.

Tabelul 2
Informatie Dinamica
Pozitia navei indicata cu precizie si Actualizata automat de la senzorii de pozitie conectati la
starea navei
Timpul in format UTC
Drumul deasupra fundului (COG)
Viteza deasupra fundului (SOG)
Directia
SIA. Precizia indicarii este de ± 10 m.
Actualizat automat de la senzorul principal conectat la
SIA.
Actualizat automat de la senzorul principal al navei
conectat la SIA, daca acesta calculeaza COG. Este posibil
ca aceasta informatie sa fie indisponibila.
Actualizat automat de la senzorul de pozitie conectat la
SIA. Este posibil ca aceasta informatie sa fie indisponibila.
Actualizat automat de la senzorul de directie conectat la
SIA.

Pagina 60
Situatia navigatiei Situatia navigatiei trebuie introdusa manual de catre
ofiterul de cart si modificata daca acest lucru se impune –
de exemplu: in mars cu propulsie mecanica; la ancora;
nestapana pe manevra (NUC); cu capacitate de manevra
redusa (RIATM); acostata; stanjenita de pescaj; esuata; in
curs de pescuit; in mars cu vele. In practica, deoarece
toate acestea au legatura cu COLREG, orice schimbare
necesara poate fi inregistrata simultan cu schimbarea
luminilor sau a semnelor de navigatie.
Viteza de giratie(ROT) Actualizat automat de la senzorul de giratie conectat la
SIA sau de la girocompas. Este posibil ca aceasta
informatie sa fie indisponibila.

Informatie legata de voiaj

Pescajul navei Trebuie introdus manual la inceputul voiajului folosind
pescajul maxim pentru voiajul respectiv si corectat in
functie de cerinte (ca rezultat al debalastarii inainte de
intrarea in port).
Incarcatura periculoasa (tipul) Trebuie introdus manual, la inceputul voiajului,
confirmand daca este sau nu transportata o incarcatura
periculoasa, mai exact: DG (Marfuri periculoase), HS
(Substante daunatoare), MP (Poluanti maritimi). Nu se
cere indicarea cantitatilor.
Destinatia si timpul estimat pana la Trebuie introdusa manual la inceputul voiajului si
sosire (ETA) actualizata daca este necesar.
Planul voiajului (punctele de tranzit) Trebuie introdus manual la inceputul voiajului, la
hotararea comandantului si actualizat daca este necesar.

Mesaje scurte de siguranta

Mesaje text scurte cu format liber vor fi introduse manual, adresat catre un destinatar specific sau
catre toate navele si statiile de coasta.

Activare

SIA ar trebui sa opereze cand navele sunt in mars sau la ancora. Daca comandantul considera ca
functionarea continua a SIA poate compromite siguranta sau securitatea navei sale, SIA poate fi
inchis. Acest lucru e posibil in zonele de navigatie unde este activa pirateria si jaful armat. Actiuni
de acest gen ar trebui intotdeauna inregistrate in jurnalul de bord, precum si motivul lor.

Utilizarea SIA pentru evitare a coliziunii

Este recunoscuta posibilitatea ca SIA sa fie folosit ca dispozitiv anticoliziune si poate fi recomandat
ca un astfel de dispozitiv, la timpul potrivit. Cu toate acestea, datele SIA pot fi folosite pentru a

Pagina 61
ajuta in luarea deciziei, in cazul evitarii coliziunii. Cand SIA este folosit in modul nava-nava in scopul
anticoliziune, urmatoarele sfaturi trebuiesc luate in calcul:

 SIA este o sursa aditionala de informatii de navigatie. Nu inlocuieste, dar suporta, sistemele
de navigatie cum ar fi radarul cu urmarire a tintei si VTS.
 folosirea SIA nu scuteste ofiterul de cart de responsabilitatea de a se supune in orice clipa
COLREG.
 utilizatorul nu ar trebui sa se bazeze pe SIA ca unic sistem de informatii, ci ar trebui sa se
foloseasca de toate informatiile de siguranta relevante disponibile.

Pagina 62
5. Cunostinte suplimentare si proceduri operationale pentru
comunicatiile radiotelefonice

5.1. Abilitatea de a sustine un trafic radio in legatura cu securitatea vietii umane

pe mare
Folosirea eficienta a radiotelefonului depinde in mare masura de modul de vorbire si de pronuntie
al operatorului. Rostirea clara a consoanelor este necesara, de exemplu, pentru a evita confuziile
intre cuvinte similare ca lungime si vocale.

O mare atentie trebuie avuta in tinerea microfonului, care tinut la o distanta prea mica fata de gura
poate cauza distorsiuni. Pronuntati fiecare cuvant cu o tonalitate plata si clar separate pentru a
evita legarea cuvintelor separate. Urmatoarele lucruri trebuiesc avute clar in vedere cand vorbim la
radiotelefon:

 Viteza si ritmul trebuie mentinute constante, nu prea repede, dar nici prea rar. Aduceti-va
aminte ca operatorul care receptioneaza mesajul este poate obligat sa-l scrie.
 Evitati folosirea sunetelor nenecesare ca HM, AH... intre cuvinte.
 Daca canalul de comunicatie este slab folositi comanda „Words Twice” sau la nevoie
repetati mesajul folosind alfabetul fonetic.

Aceaste lucruri trebuie sa asigure ca mesajul a fost receptionat corect.

5.1.1. Cunoasterea si utilizarea corecta a vocabularului standard IMO (Standard Maritime

Communications Phrases)

SMCP este un set de fraze standard in limba engleza, care de altfel este limba oficiala o comunicarii
maritime. Acest set a fost adoptat de catre IMO in a 22-a reuniune in noiembrie 2001. Acest set de
fraze a fost conceput sa acopere cele mai importante aspecte ale comunicarii verbale pentru
siguranta navigatiei. Scopul a fost de a reduce problemele care tin de bariera lingvistica, de
cunoasterea mai putin exacta a limbii engleze, pentru a evita neintelegerile care pot cauza
accidente. Vedeti Anexa1: IMO Standard Phrases (SMCP 2001).

5.1.2. Alfabetul fonetic

Pentru identificarea literelor din alfabet se va utiliza alfabetul fonetic standard. Vezi anexa 2:
Alfabetul fonetic si codul international de semnale

Pagina 63
5.2. Regulamente, proceduri si practici obligatorii

5.2.1. Cunostinte despre documentele internationale:

 ITU RR ( Radio Regulations );

 The International Convention For safety of life at Sea, SOLAS 1974, as amended, Chapter
IV: Radiocommunications;
 IMO Resolutions (Performance Standards & IMO Circulars);
 ITU Recomandation M. 493-14 - Digital Selective-Calling System For Use In The Maritime
Mobile Service. Caracteristicile tehnice, performantele si modul de utilizare in SMM a
tehnicii/sistemului/echipamentelor DSC;
 ITU Recomandation M.541-10 - Operational Procedures For The Use Of Digital Selective–
Calling Equipment In The Maritime Mobile Service. Procedurile operationale privind
utilizarea echipamentelor DSC in Serviciul Mobil Maritim;
 ITU – List IV –List of Coast Stations, ITU List V –List of Ship Stations Documentele oficiale
(ITU) care publica Lista Statiilor de Coasta si Lista Statiilor de Nava;
 Guideline for The Harmonization of GMDSS Requirements For Radio Installations on Board
SOLAS Ships are scopul de a oferi administratiilor, armatorilor si celor din industria
electronica de echipamente radio destinate domeniului maritim, precizari care sa permita
interpretarea fara ambiguitati si implementarea corecta a celor specificate in:
o The International Convention For Safety Of Life At Sea, SOLAS 1974, as amended,
Chapter IV: Radiocommunications;
o STCW Convention (Standards of Training, Certification and Watchkeeping), as
amended;
o ITU Radio Regulations;
o IMO Resolutions (Performance Standards & IMO Circulars);
o International Standards – ISO 8468:1990 (E), Annex A.

Precizarile din Guideline for The Harmonization of GMDSS Requirements For Radio

Installations On Board SOLAS Ships se refera la:

1) Generalitati:
o schemele plasamentului antenelor, dispunerii echipamentelor si schema conexiunilor
acestora (plans of radio installations, drawings: antenna drawing, radio arrangement
drawing and wiring diagram);
o documente (instructions manual and publications): publicatii ITU, manuale de utilizare-
in engleza si documentatiile tehnice ale echipamentelor radio si ale surselor de energie
de rezerva (acumulatori) precum si specificatiile referitoare la calculul capacitatii
bateriilor instalate;

Pagina 64
 o instrumente si piese de schimb (tools and spare parts);
o licenta radio a statiei (ship station radio licence);
o aplicatiile – documentele pentru activarea echipamentelor satelit (application for
activation of sattellite equipment);
o dezactivarea echipamentelor satelit la transferul navei sub alt pavilion (deactivation of
sattellite equipmentwhen transferring a ship to foreign flag);
o inspectiile radio: inspectia initiala si inspectia anuala, publicarea, reinoirea si
endorsement pentru Safety Radio Certificates (initial and annual survey, issuance,
renewal and endorsement of Safety Radio Certificates)
2) Cerinte de functionalitate;
3) Echipamente de baza (cerinte suplimentare):
o cerinte de baza referitoare la amplasarea, protectia si marcarea echipamentelor, surse
de iluminat, echipamentele radio si alimentarea acestora;
o utilizarea instalatiilor radio VHF pentru siguranta navigatiei (use of VHF for navigational
safety);
o programul si conditiile de lucru ale statiilor radio (Radio work station);
o precizari suplimentare referitoare la nave care au implementate Integrated Bridge
System (IBS);
o precizari suplimentare referitoare la nave care au implementate Integrated Radio
Communication System (IRCS);
4) GMDSS – echipamente radio (GMDSS radio equipments;
5) Instalarea antenelor (Antenna Installation);
6) Compatibilitate electromagnetica (Electromagnetic compatibility);
7) Surse de energie (Sources of energy);
8) Conexiuni (Cabling and wiring);
9) Instalarea echipamentelor radio GMDSS la bordul platformelor maritime
(Installation of GMDSS radio equipment on board mobile offshore drilling units –
MODUs).
 Manualul utilizat in cadrul serviciilor mobil maritim si mobil maritim prin satelit este
„Manual for use by the Maritime Mobile and Maritime Mobile-Satellite Services” publicat
de ITU.
 GMDSS Master Plan (GMDSS.1/Circ 11) publica informatii complete si reactualizate despre
toate statiile de coasta din Serviciul Mobil Maritim, benzile MF, HF, VHF, despre toate CES-
urile (Coast Earth Stations) INMARSAT din Serviciul Mobil Maritim prin Satelit, despre toate
RCC (Rescue Coordination Centres), despre NAVTEX Service, SafetyNET Service si HF NBDP
Maritime Safety Information Broadcast Service, despre MCC (Mission Control Centres) si
LUT (Local User Terminals) din COSPAS-SARSAT, harti specifice cu aceste facilitati GMDSS.

5.2.2. Cunoasterea regulamentelor si aranjamentelor cu privire la serviciul mobil maritim

Pagina 65
5.2.2.1. Autorizatie pentru statia radio de nava

Conform Deciziei presedintelui ANCOM nr. 353 din 27.04.2015 retinem urmatoarele puncte de
atentie:

a. Utilizarea efectiva a frecventelor radio este permisa numai dupa obtinerea LUF (licenta de
utilizare a frecventelor).
b. In cazul echipamentelor in serviciul mobil maritim si serviciul mabil maritim prin satelit este
necesar LUF chiar daca echipamentele respective doar receptioneaza.

5.2.2.2. Reguli care privesc operarea unei statii de nava

Conform HOTARARII nr. 236 din 16 februarie 2006 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor in domeniul operarii statiilor de radiocomunicatii, urmatoarele fapte constituie
contraventii:

a. operarea in vederea coordonarii activitatii de radiocomunicatii sau operarea statiilor de

radiocomunicatii, dupa caz, apartinand serviciilor mobil maritim si pe caile de navigatie
interioara, fix si mobil aeronautic, mobil terestru, amator de catre persoane care nu detin
ori carora le-au fost suspendate certificatele de operator de statii de
radiocomunicatii/autorizatiile in serviciul de amator eliberate, in conformitate cu
reglementarile in vigoare;
b. operarea unei statii de radiocomunicatii apartinand serviciilor mobil maritim si pe caile de
navigatie interioara, fix si mobil aeronautic, mobil terestru, amator fara a detine certificatul
corespunzator de operator/autorizatia in serviciul de amator, cu exceptia cazurilor
prevazute de reglementarile legale in vigoare;
c. nerespectarea regulilor de procedura a desfasurarii traficului de radiocomunicatii;
d. transmiterea sau acordarea permisiunii de a transmite semnale ori mesaje neidentificabile
de la statiile de radiocomunicatii, precum si de semnale false, inselatoare sau alte semnale
neautorizate, neemiterea indicativului de apel, cu exceptia cazurilor prevazute de
reglementarile legale in vigoare;
e. intrarea in legatura cu statii de radiocomunicatii care nu sunt corespondenti autorizati ai
retelei, precum si cu statii de radiocomunicatii care nu isi dau indicativul de apel, cu exceptia
situatiilor de primejdie stabilite prin alte acte normative in vigoare;
f. transmiterea de corespondenta cu alt caracter decat cel prevazut in Regulamentul
personalului operator al statiilor de radiocomunicatii din Romania si Regulamentul de
radiocomunicatii pentru serviciul de amator din Romania, emise de Inspectoratul General
pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei, sau omiterea sesizarii organelor competente
in cazul receptionarii acesteia, cu exceptia situatiilor de primejdie stabilite prin alte acte
normative in vigoare;

Pagina 66
 g. nerespectarea regulilor privind emisiunile de incercare si reglaj, prevazute in alte acte
normative in vigoare;
h. interferarea in mod voit a traficului altor statii de radiocomunicatii;
i. nerespectarea normelor privind evidenta activitatilor statiilor de radiocomunicatii;
j. operarea unei statii de radiocomunicatii a carei functionare nu este autorizata conform
reglementarilor in vigoare sau care are autorizatia suspendata;
k. neacceptarea sau obstructionarea efectuarii controlului de catre personalul imputernicit al
Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei, in conformitate cu
prevederile legale in domeniu;
l. neacceptarea sau obstructionarea actiunilor de sigilare, intreprinse, in conditiile legii, de
catre personalul imputernicit al Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia
Informatiei, a statiilor de radiocomunicatii care nu functioneaza potrivit prevederilor legale
in vigoare.

Decizia presedintelui ANCOM nr. 543/2017 privind certificarea personalului operator al statiilor
de radiocomunicatii specifica:

(1)Operarea statiilor de radiocomunicatii in Serviciul Mobil Maritim si Serviciul Mobil Maritim prin
Satelit este permisa doar persoanelor care sunt titulare ale certificatului corespunzator serviciului
de radiocomunicatii si statiei respective.

(2)Operarea statiilor de radiocomunicatii aflate in dotarea navelor si/sau aeronavelor situate in

afara granitelor tarii este exceptata de la prevederile alin. (1) in situatia in care operatorul statiei de
radiocomunicatii este in imposibilitate absoluta de operare a statiei. Pentru aceasta situatie sunt
aplicabile urmatoarele:

a. statia de radiocomunicatii poate fi coordonata, pana la prima sosire intr-un port sau
aeroport romanesc, de catre un operator statie de radiocomunicatii titular al unui certificat
corespunzator categoriei statiei, eliberat de un organism competent al unui stat membru al
Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, denumita in continuare UIT, in conformitate cu
prevederile Regulamentului radiocomunicatiilor al UIT;
b. in cazuri de urgenta, survenite in timpul unui zbor sau al unui voiaj national sau
international, o alta persoana ce nu este titulara a unui certificat insa este parte a
echipajului de nava sau aeronava, poate coordona, in mod provizoriu, statia/statiile de pe
acea nava sau aeronava.

(3) Activitatea persoanei mentionate la alin. (2) lit. b) se limiteaza la semnalele si mesajele de
primejdie, urgenta si siguranta, mesaje ce privesc, in mod direct, siguranta vietii, precum si la
mesajele urgente referitoare la miscarea navelor sau aeronavelor. Dupa sosirea navei si/sau
aeronavei intr-un port si/sau aeroport, persoana in cauza va fi inlocuita de catre un operator statie
de radiocomunicatii ce detine un certificat de operator.

Pagina 67
(4) Persoanele mentionate la alin. (2) sunt obligate sa pastreze secretul radiocomunicatiilor,
conform prevederilor Regulamentului radiocomunicatiilor al UIT.

5.2.2.3. Masuri organizatorice privind utilizarea statiilor de radiocomunicatii

1) Statiile si retelele de radiocomunicatii se afla sub autoritatea titularului licentei de utilizare

a frecventelor radio.
2) Titularul licentei de utilizare a frecventelor radio este raspunzator in fata ANCOM, pentru
functionarea statiilor si retelelor de radiocomunicatii in conformitate cu prevederile
legislatiei in vigoare. Titularul licentei de utilizare a frecventelor radio este obligat sa
asigure conditiile tehnice, administrative, organizatorice si de securitate in vederea
functionarii statiilor si retelelor de radiocomunicatii in limitele impuse de prevederile
legislatiei in vigoare.
3) La locul de utilizare a statiilor de radiocomunicatii trebuie sa se gaseasca in permanenta:
 licenta de utilizare a frecventelor radio si autorizatia de asignare a frecventei;
 certificatul persoanei care deserveste statia;
 regulamentul personalului operator al statiilor de radiocomunicatii;
 decizia nr.658/2005 privind procedura de solicitare si de emitere a licentelor de
utilizare a frecventelor radioelectrice;

5.2.2.4. Jurnalul de trafic

Intreaga activitate de emisie-receptie a statiilor radio fixe/coordonatoare trebuie consemnata in

jurnalul de trafic. Jurnalul de trafic trebuie completat in mod ingrijit si citet si nu va contine nici un
fel de corecturi, stersaturi sau adaugiri. La cererea imputernicitilor ANCOM, titularii autorizatiilor de
asignare sau operatorii statiilor sunt obligati sa puna jurnalul de trafic la dispozitia acestora pentru
control. Pentru neconcordantele constatate intre activitatea reala de emisie-receptie si inscrierile
din jurnal se aplica amenzi contraventionale conform legislatiei in vigoare.

5.3. Cunoasterea practica si teoretica a procedurilor radiotelefonice

5.3.1. Practici de trafic de rutina utilizand radiotelefonul

5.3.1.1. Operatiuni preliminare

 Asculta pe canalul 16 pentru cel putin 30 de secunde pentru a fi sigur ca nu se va interfera

cu o conversatie in curs.
 Asigura-te ca squelch-ul este setat astfel incat blocheaza doar zgomotul de fond si nu
blocheaza receptia statiilor mai indepartate.

Pagina 68
  Daca canalul 16 este liber, apasa butonul de emisie tinand microfonul la aproximativ 3 cm
de gura si trimite apelul dorit.

Trebuie amintit ca si in cazul traficului de rutina comunicatia are doua parti: apelul si mesajul.
Apelul se face in majoritatea cazurilor pe canalul 16, canalul de veghe pentru toate ambarcatiunile,
iar traficul de rutina se face pe un alt canal de comun stabilit de corespondenti.

5.3.1.2. Procedura de stabilire a unei radiocomunicatii

Canalul 16 apel (Capitania Mangalia):

a. Galiola, Galiola, Galiola

b. THIS IS
c. Capitania Mangalia, Capitania Mangalia, Capitania Mangalia

Nota: Se asteapta raspunsul aproximativ 15/20 de secunde, apoi se repeta de doua, chiar de trei
ori. In lipsa unui raspuns se mai incerca dupa cateva minute, pentru a elibera canalul 16.

Canalul 16 raspuns (Galiola):

a. Capitania Mangalia
b. THIS IS
c. Galiola
d. OVER

Canalul 16 mesaj (Capitania Mangalia)

a. Galiola
b. Switch to channel six seven
c. OVER

Canalul 16 Raspuns (Galiola)

a. Six Seven
b. OVER

Canalul 67 apel (Capitania Mangalia)

a. Galiola
b. THIS IS
c. Capitania Mangalia

Canalul 67 raspuns (Galiola)

a. Capitania Mangalia
b. THIS IS
c. Galiola
d. OVER

Pagina 69
Canalul 67 mesaj (Capitania Mangalia)
a. Galiola
b. continut mesaj
c. Over

Canalul 67 la final (Capitania Mangalia)

a. Capitania Mangalia
b. OUT
c. Back to 16

5.3.2. Practici de trafic de rutina utilizand sistemul DSC

Apelul digital selectiv (DSC) este o parte integrata a GMDSS si este folosit pentru transmiterea si
receptionarea alertelor catre nave si statiile de coasta. Sistemul DSC e foarte cuprinzator si furnizeaza
toate tipurile de alerte, inclusiv pentru traficul de rutina.

Pentru apel DSC in HF, mesaje de rutina, se recomanda frecventele 2189,5 KHz nava-coasta, 2177 KHz
coasta - nava, reducand astfel traficul pe celelalte canale.

Apelurile de rutina DSC includ aceleasi elemente ale secventei DSC descrise in capitolul anterior, cu
exceptia ca ele includ doar mesajul 1 si mesajul 2. Astfel:

a. Mesajul 1: indica faptul ca legatura este realizata prin intermediul telefoniei, telexului sau
transmisiei de date;
b. Mesajul 2: indica frecventa/canalul pentru urmatoarea etapa.

Pagina 70
6. Principii generale si caracteristici de baza ale serviciului mobil
maritim prin satelit in cazul navelor non-solas
In GMDSS sunt disponibile doua sisteme satelit: INMARSAT si COSPAS/SARSAT.

6.1. Sistemul INMARSAT

INMARSAT este o organizatie infiintata prin Conventia cu privire la crearea Organizatiei
internationale pentru sateliti maritimi INMARSAT adoptata la 3 septembrie 1976.

Sistemul INMARSAT foloseste o

retea de sateliti geostationari,
plasati pe orbite ecuatoriale, la o
altitudine de 35700 Km si lucreaza
in banda de microunde.
Comunicatiile bidirectionale intre
SES-s (Ship Earth Stations), sateliti
si LES-s (Land Earth Stations)
utilizeaza frecvente din banda L microunde: 1-2 GHz si frecvente din banda C microunde: 4 – 6 GHz.

Sistemul pune la dispozitia utilizatorilor urmatoarele servicii:

1) distress alerting/distress trafic folosind statii de nava INMARSAT: SES (Ship Earth Station).
Comunicatiile se pot desfasura atat in fonie cat si in telex.
2) distribuirea informatiilor de tip MSI (Maritime Safety Information) (prin serviciul Enhanced
Group Calling – EGC, reteaua SAFETY-NET).
3) allte tipuri de comunicatii cu prioritate urgency, safety, routine.

Calitatea legaturii prin satelit este incomparabil mai buna decat la radiocomunicatiile terestre si nici
nu este afectata de conditiile meteo.

6.2. Sistemul COSPAS /SARSAT

Acest sistem foloseste doua retele de sateliti interoperabile: o retea de sateliti plasati pe orbite
polare de altitudine joasa (850 - 1000 Km) – LEOSAT si o retea de sateliti geostastationari, plasati pe
orbite ecuatoriale (la aproximativ 37500 km) - GEOSAT, care opereaza in banda 406 - 406.1 MHz.

Sistemul COSPAS /SARSAT ofera una din posibilitatile principale de distress alerting, determinare a
pozitiei si a identitatii unei nave in distress sau posibilitatea localizarii supravietuitorilor cu ajutorul
EPIRB-urilor COSPAS/SARSAT.

Pagina 71
Trebuie mentionat ca sistemul COSPAS/SARSAT este folosit exclusiv pentru monitorizarea
semnalelor emise de EPIRB-uri (evident de tip COSPAS/SARSAT) si nu ofera si servicii de comunicatii
ca sistemul INMARSAT.

6.3. Acoperirea sistemului INMARSAT

Exista patru regiuni oceanice acoperite de patru sateliti geostationari INMARSAT:
1) Atlantic Ocean Region West(AOR-W), at 54 degrees West
2) Atlantic Ocean Region East (AOR-E), at 15.5 degrees West
3) Indian Ocean Region(IOR), at 64 degrees East
4) Pacific Ocean Region(POR), at 178 degrees East

Pagina 72
6.4. Servicii de comunicatii
Canalele principale de comunicatii prin satelit, pentru a asigura majoritatea functiilor GMDSS sunt:
INMARSAT-C, INMARSAT-A, INMARSAT-B, INMARSAT - EGC, INMARSAT-E.

CRITERIUL INMARSAT INMARSAT INMARSAT INMARSAT

DE A B C M
COMPARATIE
Acoperire Globala Idem Idem Idem
70°N-70°S
Tipul antenei Parabolica Parabolica Omnidirectionala Parabolica
0,9-1,2 m 0,9 m 0,3 m 0,5 m
Greutate 100 Kg 100 Kg 4 Kg 25 Kg
Comunicatii In timp real In timp real Memorare- In timp real
retransmisie
Servicii Voce Voce Voce
Telex Telex Telex
Fax Fax Fax Fax
Date Date Date Date

6.5. Sistemul INMARSAT asigura urmatoarele functii GMDSS:

6.5.1. Alerta de pericol nava-tarm

Anuntarea se face printr-o procedura standard sau printr-un buton special dedicat alertei de
pericol, acordandu-i-se prioritate de acces in sistemul INMARSAT si poate fi transmisa in oricare
canal INMARSAT, automat catre RCC.

INMARSAT-E 1.6 GHz, este un mijloc alternativ de transmitere a alertei de pericol care foloseste
EPIRB-ul canalului INMARSAT-E. Transmisiile INMARSAT-E pot fi initiate manual sau automat.

6.5.2. Alerta de pericol tarm-nava

Este anuntata de RCC si este transmisa prin INMARSAT-EGC si Serviciul SAFETY-NET. La bordul
navelor este receptionata de terminalele INMARSAT-C-EGC. Fiecare din aceste canale sunt
independente.

6.5.3. Comunicatii de coordonare a cautarii si salvarii

Terminalele INMARSAT pot fi utilizate pentru comunicatiile cu navele implicate in cazurile de pericol
si pentru comunicatii cu RCC. Acolo unde sunt implicate mai multe nave, sistemul INMARSAT- EGC

Pagina 73
are avantajul ca mentine o inregistrare continua a datelor operationale si actiunilor planificate de
RCC.

6.5.4. Informatii de siguranta maritima

Informatia de Siguranta Maritima (MSI) este transmisa de autoritatile bazelor de coasta la birourile
hidrografice, meteorologice si de cautare si salvare. Mesajele sunt apoi introduse in serviciul
INMARSAT-EGC pentru transmiterea la nave. Navele pot participa, trimitand mesaje de pericol de
navigatie si meteorologice autoritatilor bazelor de coasta, prin sistemul INMARSAT–C.

6.5.5. Comunicatii generale

Teoretic, toate serviciile de telecomunicatii disponibile la tarm sunt de asemenea, disponibile si la

navele echipate cu terminale INMARSAT. Aceasta are ca rezultat faptul ca navele sunt capabile sa
comunice automat si fiabil prin telefon, fax si telex.

6.6. Tipuri de statii in serviciul mobil maritim prin satelit

Structura sistemului INMARSAT cuprinde trei tipuride statii. Acestea sunt:
a. Segmentul spatial;
b. Segmentul terestru;
c. Segmentul maritim.

6.6.1. Segmentul spatial

Segmentul spatial INMARSAT consta in patru sateliti de comunicatii geostationari, cu sateliti de

rezerva pe orbita, pregatiti pentru a fi utilizati daca este necesar. Satelitii de comunicatie
geostationari sunt lansati pe orbita geostationara (GSO), care este o orbita circulara la 35700 km
(19270 Mm) deasupra ecuatorului si se misca in planul ecuatorului. Satelitii se misca pe orbita
geostationara cu aceeasi viteza unghiulara cu care pamantul se roteste in jurul axei sale si de aceea
par a fi stationari deasupra unui punct fix de pe ecuatorul terestru.

Satelitii INMARSAT sunt controlati de Centrul de Control al Satelitilor, situat in Cartierul Central
INMARSAT, la Londra, in Anglia. Acoperirea fiecarui satelit este definita ca aria de pe suprafata
terestra (mare si/sau uscat) in care orice antena mobila sau fixa poate realiza comunicatii cu
satelitul. Fiecare satelit INMARSAT este conceput pentru a realiza acoperirea completa a fetei
vizibile a pamantului. Comunicatiile incep sa devina imprecise pentru locatii peste aproximativ 76o
nord sau sud, fiind garantate pana la 70o nord si sud.

Cei patru sateliti INMARSAT, corespund la patru regiuni oceanice, astfel:

0
1) AOR-E - localizat orbital la 15.5 W;
0
2) POR - localizat orbital la 178 E;

Pagina 74
 0
3) IOR - localizat orbital la 64 E;
4) AOR-W - localizat orbital la 540

Pentru a apela o statie nava-tarm (SES) in una din cele patru regiuni oceanice, trebuie utilizate
codurile de acces telex si telefonice corespunzand codurilor internationale ale tarilor, in retelele
publice de telex si telefon:

Telex Telefon
AOR-E 581 871
POR 582 872
IOR 583 873
AOR-W 584 874

6.6.2. Segmentul terestru

Segmentul terestru cuprinde reteaua globala a Statiilor Terestre de Coasta (CES), Statiile de
Coordonare a Retelei (NCS) si un Centrul Operational al Retelei (OCC). Fiecare CES asigura o
legatura intre sateliti si retelele de telecomunicatii nationale/internationale. Antenele mari, folosite
de CES pentru a comunica cu satelitul din acea regiune oceanica, sunt capabile sa dirijeze simultan
mai multe apeluri la si de la SES-uri.

Un operator CES, este, in mod tipic, o mare companie de telecomunicatii care poate asigura un lung
lant de servicii de comunicatii la SES, comunicand prin CES. Fiecare din sistemele de comunicatii ale
INMARSAT are reteaua sa proprie de CES-uri. CES-ul este identificat printr-un numar care se
numeste ID, format din trei cifre. Prima cifra identifica aria: 0 pentru AOR-E, 1 pentru POR, 2 pentru
IOR si 3 pentru AOR-W. Urmatoarele doua reprezinta numarul de ordine.

Fiecare NCS comunica cu CES-urile din acea regiune oceanica, cu alte NCS-uri si cu Centrul
Operational al Retelei (OCC), localizat in Cartierul Central INMARSAT, facand astfel posibil transferul
informatiei prin sistem.

SES este echipamentul instalat pe nava (sau utilizatori terestri) ce permite utilizatorului sa comunice
printr-un satelit selectat si CES.

Pagina 75
7. Proceduri operationale si operatiuni practice detaliate pentru
statiile de nava prin satelit in conditiile navelor non-solas

7.1. Sistemul INMARSAT-C

Sistemul INMARSAT-C a fost introdus in 1991 pentru a completa sistemul INMARSAT-A. Sistemul
ofera un canal de comunicatii la un pret mic in comparatie cu celelalte canale INMARSAT, si
echipamente convenabile ca pret, dimensiuni, greutate si consum de energie. Dezavantajul major
consta in faptul ca nu este un canal de comunicatii in timp real, CES-ul memorand si retransmitand
mesajul. Sistemul are la baza tehnologia digitala, transmitandu-se pachete de date cu viteza de 600
biti./sec. Canalul este organizat TDMA (Time Divission Multiple Access) cu 22 de ferestre.
Intarzierea cu care ajunge mesajul este 3-6 minunte pentru directia nava-uscat, uscat-nava si 5-
8minunte pentru directia nava-nava.

7.1.1. INMARSAT Mobile Number

INMARSAT-C SES este identificat de INMARSAT Mobile Number (IMN), compus din noua cifre,
astfel:

T MID X1X2X3 Z1Z2, unde:

a. T indica tipul, pentru INMARSAT-C SES este cifra 4;

b. MID, Maritime Identification (MID) (cod tara, format din trei cifre, pentru Romania 264);
c. X1X2X3 identitatea navei;
d. Z1Z2 orice numar intre 10 si 99.

7.2. Statia de nava (SES) tip INMARSAT-C

7.2.1. Clase de INMARSAT-C SES;

a. SES clasa 1 poate fi folosit numai pentru transmisia-receptia de mesaje nava-uscat, uscat-
nava si alertarea de primejdie.
b. SES clasa 2 este capabil sa opereze in doua moduri selectabile de catre operator:
1) operare in clasa 1, cu posibilitatea receptionarii mesajelor EGC;
2) mod de operare "ONLY EGC".
c. SES clasa 3 are:
1) o unitate capabila pentru transmisia-receptia de mesaje SES clasa 2;
2) un receptor pentru receptia GPS.

Pagina 76
7.2.2. Componenta unui terminal INMARSAT-C

Un SES este constituit din: DTE (Data Terminal Equipment) si DCE (Data Circuit Terminating
Equipmet). Aceste doua blocuri, in functie de model, pot fi cuprinse intr-o singura carcasa sau in
doua casete separate, cuplate impreuna.

7.2.2.1. DTE (Data Terminal Equipment)

DTE contine circuitele electronice ce realizeaza urmatoarele functiuni:

1) interfateaza SES-ul la operator si la dispozitivele de intrare/iesire incluzand, totodata,

monitorul, imprimanta, dispozitivele de intrare externe (senzorii de monitorizare,
echipamentele de navigatie etc);
2) editarea de texte utilizate pentru transmiterea mesajelor;
3) memorarea mesajelor de pregatit, pana cand DCE indica faptul ca este gata pentru
transmiterea mesajului si apoi transfera mesajul stocat la DCE pentru transmitere;
4) afisarea pe monitor a mesajelor receptionate de DCE.

7.2.2.2. DCE (Data Circuit Terminating Equipmet)

DCE asigura interfatarea intre DTE si sistemul satelit INMARSAT-C, verifica pachetul de date receptionat,
cere retransmiterea pachetelor receptionate cu erori si comanda semnalizarile si accesul mesajelor la
satelit, asambleaza mesajele receptionate in intregime si le transfera la DCE pentru afisare.

Acesta contine:

1) antena omnidirectionala;
2) receptorul si emitatorul;
3) electronica asociata pentru realizarea functiilor.

7.2.3. Servicii INMARSAT-C

7.2.3.1. Distress

Fiecare INMARSAT-C CES este connectat la cel mai apropiat Rescue Coordination Centre (RCC).
Utilizand SES-ul, operatorul poate transmite alerta de primejdie in doua modalitati:

1) Prin actionarea butonului de distress: Mesajul este in memoria SES-ului si cuprinde:

identitatea SES-ului, pozitia, cursul, viteza, timpul;
2) Mesajul este pregatit in editor si contine, in plus, tipul distress-ului si orice informatie
ajutatoare operatiunilor de salvare.

Pagina 77
7.2.3.2. Servicii comerciale

1) Serviciul de mesaje telex: transmite si receptioneaza mesaje intre SES si orice terminal telex,
care este conectat la retelele telex nationale/internationale;
2) Serviciul de mesaje fax: transmite mesaje fax la un terminal, la tarm si receptioneaza
indirect mesajele fax;
3) Mesaje la si de la computer: schimbarea mesajelor prin intermediul unui asigurator de
serviciu specializat, intre SES si orice terminal computer care este conectat la Reteaua
Telefonica Comutata Publica (PSTN);
4) Serviciile posta electronica (E-mail): schimba mesaje si fisiere cu abonatii la serviciul E-mail,
din lumea larga (folosind X.400, Internet, etc.) prin intermediul unui asigurator de servicii E-
mail (un CES care ofera acest tip de servicii);
5) Serviciul de raportare a datelor: De obicei este pozitia (prin includerea unui receptor GPS in
tranceiver INMARSAT-C), dar si cursul, viteza si alte date;
6) Serviciul Safety-NET permite inregistrarea MSI-urilor, provenite de la Oficiile meteorologice
si Hidrografice, transmise de RCC. Ofera posibilitatea selectarii uneia din cele 16 Navarea/
Metarea;
7) Confirmarea receptiei mesajului de abonat (Conf.Req. - mesaj ajuns la CES si Conf.OK. -
mesaj ajuns la destinatar);
8) Servicii speciale cu coduri de doua cifre conform tabelului:

Serviciu Cod Observatii Informatii necesare

Sfat 32 Unele CES-uri conecteaza automat Trimiteti cuvantul MEDICO impreuna cu

medical toate apelurile (convorbirile), urmatoarele informatii:
folosind acest cod direct catre
 Numele navei;
spitalele locale, pentru ca sfatul
medical sa fie obtinut cu  Apelativul de identificare prin
rapiditate. radio(statie) al navei si numarului de
identificare;
 Pozitia exacta a navei(latitudine,
longitudine);
 Starea(conditia) bolnavului sau
persoanei ranite;
 Fisa medicala (daca exista sau daca este
accesibila);
 Orice alta informatie folositoare.

Pagina 78
Asistenta 38 Unele CES-uri conecteaza Trimiteti urmatoarele informatii:
medicala apelurile direct la RCC-urile
 Numele navei;
asociate, pentru a se ocupa de el
imediat. Acest cod ar trebui folosit  Apelativul de identificare prin radio si
numai cand asistenta medicala a numarul de identificare;
pacientului este necesara.  Pozitia exacta a navei (latitudine,
longitudine);
 Starea (conditia) bolnavului sau
persoanei ranite;
 Fisa medicala (daca exista sau daca este
accesibila);
 Orice alta informatie folositoare.

Asistenta 39 Unele CES-uri conecteaza aceste Trimiteti urmatoarele informatii:

navala apeluri direct la RCC-urile
 Numele navei;
asociate, pentru a fi rezolvate
imediat. Acest cod trebuie folosit  Apelativul de identificare prin radio si
numai in momentul in care numarul de identificare;
asistenta imediata din partea  Pozitia exacta a navei (latitudine,
autoritatilor este necesara pentru longitudine);
acel eveniment, de exemplu: om  Particularitati ale incidentului;
la apa, defectiuni la mecanismul  Orice alta informatie folositoare.
de directie sau poluare cu ulei.
Acest cod ar mai trebui folosit
pentru a cere remorcare.

7.2.4. Operare SES INMARSAT-C

Operarea unui terminal INMARSAT are urmatoarele etape:

a. se porneste statia INMARSAT-C SES si tot echipamentul asociat;

b. se stabileste regiunea oceanica si CES-ul;
c. se regleaza antena SES astfel incat sa aiba o vedere neobstructionata in directia CES;
d. se conecteaza la regiunea oceanica aleasa;
e. se confirma ca SES-ul este conectat si primeste un semnal se la canalul comun de semnal
(TDM).

Se poate folosi SES-ul pentru a trimite un semnal de pericol sau mai multe mesaje prioritare de
pericol, detaliate. SES-ul poate receptiona Informatii Maritime de Siguranta (MSI) din interiorul
oricarei regiuni oceanice.

Pagina 79
7.2.5. Trimiterea unui mesaj (nava-tarm)

a. Se creeaza un mesaj pe editorul de text SES, sau se editeaza un mesaj prescris;

b. Se selecteaza adresa;
c. Se Introduce destinatia mesajului;
d. Se selecteaza tipul transmisiei si formatul adecvat pentru destinatia ceruta (telex, fax, etc.);
e. Se alege CES-ul prin care se doreste trimiterea mesajului;
f. Se selecteaza ora (daca nu se doreste transmiterea imediata) si prioritatea mesajului si,
optional, confirma trimiterii acestuia;
g. Inainte de a se transmite mesajul, se reverifica mesajele de mai sus;
h. Se introduce comanda de transmitere a mesajului;
i. Se verifica fisierul log si se citesc mesajele receptionate.

7.3. Sistemul INMARSAT-EGC (Enhanced Group Call) - Safety-Net

Serviciile complementare MSI sunt furnizate de serviciul international INMARSAT- EGC Safety-Net
bazat pe sateliti operati de INMARSAT. Serviciul joaca un rol important in GMDSS ca o cerinta
pentru navele la care se aplica conventia SOLAS.

Capacitatea de receptie a serviciului este in general necesara pentru toate navele care navigheaza
in afara ariei de acoperire a serviciului NAVTEX.

In cazul sistemului INMARSAT- EGC Safety-Net, provider-ul de informatii MSI transmite aceste date
unei statii de coasta (CES), care cu ajutorul unui echipament INMARSAT va transmite mesajele,
utilizand reteaua de sateliti INMARSAT, pentru o intreaga zona oceanica INMARSAT.

Ca urmare, orice nava care se afla in zona oceanica respectiva va putea receptiona mesajul Safety-
Net, indiferent de distanta la care se afla fata de statia CES. Acesta este un avantaj evident cand se
navigheaza in zone izolate, dar este esential sa se selecteze regiunea oceanica corecta, altfel, exista
pericolul de a se receptiona informatii nepotrivite. MSI-ul este transmis ori prin serviciul NAVTEX ori
prin INMARSAT- EGC Safety-Net (exceptand situatiile cand este transmis prin ambele servicii), iar
daca nava este dotata cu ambele tipuri de receptoare (NAVTEX si INMARSAT-C EGC), ea va putea
selecta receptorul pe care-l utilizeaza pentru a receptiona mesajele MSI, in functie de zona in care
naviga.

Pagina 80
8. Anexa 1: IMO Standard Phrases (SMCP 2001)
The present annex deals with the application of IMO Standard Marine Communication Phrases
(SMCP 2001) in operating procedures used in maritime communication.

8.1. SMCP Message Markers

The message marker is the word pronounced before the message to signal and introduce the
purpose and content of the message to be communicated. The following eight message markers
are recommended:

Pagina 81
8.2. Message Response
a. When the answer to a question is in the affirmative, say:

"Yes, .... " - followed by the appropriate phrase in full.

b. When the answer to a question is in the negative, say:

"No, ..." - followed by the appropriate phrase in full.

c. When the information requested is not immediately available, say:

"Stand by" - followed by the time interval within which the information will be available.

d. When the information requested cannot be obtained, say:

"No information."

e. When an INSTRUCTION (e.g. by a VTS-Station, Naval vessel or other fully authorized

personnel ) or an ADVICE is given, respond if in the affirmative:

"I will/can ... " - followed by the instruction or advice in full; and,

if in the negative, respond:

"I will not/cannot ... " - followed by the instruction or advice in full.

Example: "ADVICE. Do not overtake vessel ahead of you."

Respond: "I will not overtake vessel ahead of me."

The responses to orders of special importance, however, are given in wording in the phrases
concerned.

8.3. Message Checks

In the course of VHF exchanges it is often necessary to check mutual understanding, i.e. if
the other station follows the conversation, or when we have made a mistake during the
transmission. This is done by the use of the following SMCP phrases:
UNDERSTOOD:
MISTAKE … CORRECTION
STAY ON
NOTHING MORE
SAY AGAIN
READ BACK

Pagina 82
Standard phrases and words to be used in maritime safety communications are laid down in IMO
Standard Marine Communication Phrases, London, 2001. While it is impractical to set down precise
phraseology for all radiotelephone procedures, the following words and phrases should be used
where applicable. Words and phrases such as OK, ROGER, REPEAT, TEN-FOUR, OVER AND OUT,
BREAKER, COME IN PLEASE, … are not recommended.

8.4. Standard organizational phrases

8.4.1. "How do you read?"

"I read you ...

 bad/one with signal strength one (i.e. barely perceptible)

 poor/two with signal strength two (i.e. weak)
 fair/three with signal strength three (i.e. fairly good)
 good/four with signal strength four (i.e. good)
 excellent/five with signal strength five (i.e. very good)

8.4.2. When it is advisable to remain on a VHF channel/frequency say:

"Stand by on VHF channel ... /frequency ... "

8.4.3. When it is accepted to remain on the VHF channel/frequency indicated, say:

"Standing by on VHF channel ... "/frequency ... "

8.4.4. When it is advisable to change to another VHF channel/frequency, say:

"Advise (you) change to VHF channel ... /frequency ...",

"Advise(you) try VHF channel .. /frequency."

8.4.5. When the changing of a VHF channel/frequency is accepted, say:

"Changing to VHF channel ... /frequency ... ."

8.5. Corrections
When a mistake is made in a message, say:

"Mistake ..." - followed by the word:

Pagina 83
"Correction ... " plus the corrected part of the message.

Example: "My present speed 14 knots - mistake.

Correction, my present speed 12, one-two, knots."

8.6. Readiness
"I am /I am not ready to receive your message".

8.7. Repetition

8.7.1. If any part of the message are considered sufficiently important to need safeguard-
ing, say:

"Repeat ... " - followed by the corresponding part of the message.

Example: "My draft 12.6 repeat one-two decimal 6 metres."

"Do not overtake - repeat - do not overtake."

8.7.2. When a message is not properly heard, say:

"Say again (please)."

8.8. Numbers
Numbers are to be spoken in separate digits:

"One-five-zero" for 150

"Two decimal five" for 2.5

Note: Attention! When rudder angles e.g. in wheel orders are given, say:

"Fifteen" for 15 or

"Twenty" for 20 etc..

8.9. Positions

8.9.1. When latitude and longitude are used,

Pagina 84
these shall be expressed in degrees and minutes (and decimals of a minute if necessary),
north or south of the Equator and east or west of Greenwich.

Example: "WARNING. Dangerous wreck in position 15 degrees 34 minutes north

61 degrees 29 minutes west."

8.9.2. When the position is related to a mark,

the mark shall be a well-defined charted object. The bearing shall be in the 360 degrees
notation from true north and shall be that of the position FROM the mark.

Example: "Your position bearing 137 degrees from Barr Head lighthouse

distance 2.4 nautical miles."

8.10. Bearings
The bearing of the mark or vessel concerned, is the bearing in the 360 degree notation from north
(true north unless otherwise stated), except in the case of relative bearings. Bearings may be either
FROM the mark or FROM the vessel.

Examples: "Pilot boat bearing 215 degrees from you."

Note: Vessels reporting their position should always quote their bearing FROM the mark, as
described in paragraph 11.2 of this chapter.

8.10.1. Relative bearings

Relative bearings can be expressed in degrees relative to the vessel's head or bow. More frequently
this is in relation to the port or starboard bow.

Example: "Buoy 030 degrees on your port bow."

(Relative D/F bearings are more commonly expressed in the 360 degree notation.)

8.11. Courses
Always to be expressed in 360 degree notation from north (true north unless otherwise stated).
Whether this is to TO or FROM a mark can be stated.

Pagina 85
8.12. Distances
Preferably to be expressed in nautical miles or cables (tenths of a mile) otherwise in kilometers or
meters, the unit always to be stated.

8.13. Speed
To be expressed in knots:

8.13.1. without further notation meaning speed through the water; or,

8.13.2. "ground speed" meaning speed over the ground.

8.14. Time
Times should be expressed in the 24 hour notation indicating whether UTC, zone time or local time
is being used.

8.15. Geographical names

Place names used should be those on the chart or Sailing Directions in use. Should these not be
understood, latitude and longitude should be given.

8.16. Ambiguous words

Some words in English have meanings depending on the context in which they appear.
Misunderstandings frequently occur, especially in VTS communications, and have produced
accidents. Such words are:

8.16.1. The Conditionals "May", "Might", "Should" and "Could".

a. May

Do not say: "May I enter fairway?"

Say: "QUESTION. Is it permitted to enter fairway?"

Do not say: "You may enter fairway."

Say: "ANSWER. It is permitted to enter fairway."

Pagina 86
 b. Might

Do not say: "I might enter fairway."

Say: "INTENTION. I will enter fairway."

c. Should

Do not say: "You should anchor in anchorage B 3."

Say: "ADVICE. Anchor in anchorage B 3."

d. Could

Do not say: "You could be running into danger."

Say: "WARNING. You are running into danger."

8.16.2. The word "Can"

The word "Can" either describes the possibility or the capability of doing something. In the SMCP
the situations where phrases using the word "Can" appear make it clear whether a possibility is
referred to. In an ambiguous context, however, say, for example:

"QUESTION. Is it permitted to use shallow draft fairway at this time?",

do not say: "Can I use shallow draft fairway at this time?", if you ask for a permission.

(The same applies to the word "May")

Pagina 87
9. Anexa 2: Alfabetul fonetic si codul international de semnale
Pentru identificarea literelor din alfabet se va utiliza urmatorul alfabet fonetic standard.

Litera Fonetic Vorbit ca Litera Fonetic Vorbit ca

A ALFA AL FAH N NOVEMBER NO VEM BER
B BRAVO BRAH VOH O OSCAR OSS CAH
C CHARLIE CHAR LEE sau P PAPA PAH PAH
SHAR LEE
D DELTA DELL TAH Q QUEBEC KEH BECK
E ECHO ECK OH R ROMEO ROW ME OH
F FOXTROT FOKS TROT S SIERRA SEE AIR RAH
G GOLF GOLF T TANGOU TAN GO
H HOTEL HOH TELL U UNIFORM YOU NEE FORM sau
OO NEE FORM
I INDIA IN DEE AH V VICTOR VIK TAH
J JULIETT JEW LEE ETT W WHISKEY WISS KEY
K KILO KEY LOH X XRAY ECKS RAY
L LIMA LEE MAH Y YANKEE YANG KEY
M MIKE MIKE Z ZULU ZOO LOO
NOTA: Accentul se pune pe silabele scrise italic.

Pronuntia numeralelor
Numeral Vorbit ca
0 ZE RO
1 WUN
2 TOO
3 TREE
4 FOW ER
Numeral Vorbit ca
5 FIFE
6 SIX
7 SEV EN
8 AIT
9 NIN ER

Pagina 88
 International Code Flags

Alpha November
A I have a diver down, please keep well clear at
low speed.
N No (negative or " The significance of the
previous group should be read in the negative" )

Bravo
Oscar
B I am loading or discharging or carrying dangerous
goods.
O Man overboard

Charlie
Papa
Yes (afirmative or " The significance of the
C previous group should be read in the afirmative" P In harbour: All persons should report on-board as
the vesel is about to proced to sea.
)

Delta
Quebec
D Keep clear of me - I am manouvering with
dificulty.
Q My vesel is healthy and I request free practique.

Echo Romeo
E I am altering my course to starboard. R No signal

Foxtrot Sierra
F I am disabled. Communicate with me. S My engines are going astern.

Golf Tango
G I require a Pilot. T Keep clear of me; I am engaged in pair trawling.

Hotel Uniform
H I have a Pilot on board. U You are running into danger.

India Victor
I I am altering my course to port. V I require assistance.

Juliett
Whiskey
J I am on fire and have dangerous goods on board,
keep well clear of me.
W I require medical assistance.

X-Ray
Kilo
K I wish to communicate with you. X Stop carrying out your intentions and watch for
my signals.

Lima Yankee
L You should stop your vesel instantly. Y I am dragging my anchor.

Mike Zulu
M My vesel is stoped. Z I require a tug.

Pagina 89
10. Anexa 3: Serviciul Mobil Maritim – Codurile Q
O parte dintr-un set mai larg de coduri Q definite de ITU-R, subsetul QOA – QQZ este rezervat serviciului mobil
mritim. Semnalele Q, alaturi de comunicatiile in cod Morse sunt foarte putin folosite in zilele noastre. Cu toate
acestea in zone izolate ca Antarctica si Pacificul de sud acestea sunt in continuare folosite cand legaturi de
radiotelefonie in HF nu sunt realizabile.

Codurile Q
Question ? Answer or Advice
Can you communicate by radiotelegraphy
QOA I can communicate by radiotelegraphy (500 kHz).
(500 kHz)?
Can you communicate by radiotelephony
QOB I can communicate by radiotelephony (2182 kHz).
(2182 kHz)?
Can you communicate by radiotelephony (channel I can communicate by radiotelephony (channel 16 -
QOC
16 - frequency 156.80 MHz)? frequency 156.80 MHz).
Can you communicate with me in ... I can communicate with you in ...
0. Dutch 5. Italian 0. Dutch 5. Italian
1. English 6. Japanese 1. English 6. Japanese
QOD
2. French 7. Norwegian 2. French 7. Norwegian
3. German 8. Russian 3. German 8. Russian
4. Greek 9. Spanish? 4. Greek 9. Spanish.
Have you received the safety signal sent by ... I have received the safety signal sent by ... (name and/or
QOE
(name and/or call sign)? call sign).
The quality of your signals is ...
1. not commercial
QOF What is the commercial quality of my signals?
2. marginally commercial
3. commercial.
QOG How many tapes have you to send? I have ... tapes to send.
QOH Shall I send a phasing signal for ... seconds? Send a phasing signal for ... seconds.
QOI Shall I send my tape? Send your tape.
Will you listen on ... kHz (or MHz) for signals of I am listening on ... kHz (or MHz) for signals of emergency
QOJ
emergency position-indicating radiobeacons? position-indicating radiobeacons.
Have you received the signals of an emergency I have received the signals of an emergency position-
QOK
position-indicating radiobeacon on ... kHz (or MHz)? indicating radiobeacon on ... kHz (or MHz).
Is your vessel fitted for reception of selective calls? My vessel is fitted for the reception of selective calls. My
QOL
If so, what is your selective call number or signal? selective call number or signal is ...
My vessel can be reached by a selective call on the
On what frequencies can your vessel be reached by
QOM following frequency/ies ... (periods of time to be added if
a selective call?
necessary).
QOO Can you send on any working frequency? I can send on any working frequency.
Do you hear my call; what is the approximate delay
QOT I hear your call; the approximate delay is ... minutes.
in minutes before we may exchange traffic?

Pagina 90
Bibliografie
ITU - Radio Regulations (RR);

ITU - Manual for use by the Maritime Mobile and Maritime Mobile-Satellite Services;

ITU - Resolution 343;

ITU - Recommendation M.493-14 (09/2015) Digital selective-calling system for use in the maritime
mobile service, M Series Mobile, radiodetermination, amateur and related satellite services

IMO - SOLAS Cap IV (GMDSS);

IMO - GMDSS Handbook;

IMO - Ref. T2-NAVSEC/2.6.1 COMSAR/Circ.33 26 February 2004;

IMO - Standard Marine Communication Phrases (SMCP)

IMO - Revised Navtex Manual - MSC.1/Circ.1403/23 May 2011

CEPT/ERC - Recomandarea CEPT ERC/REC 31-05 E;

ANCOM - Deciziei presedintelui ANCOM nr. 353 din 27.04.2015 privind procedura de acordare a
drepturilor de utilizare a frecventelor radio;

ANCOM - Decizia Presedintelui ANCOM nr. 543/2017 privind certificarea personalului operator al
statiilor de radiocomunicatii;

ANCOM - Programa de examinare în vederea obţinerii certificatul general de operator radio pentru
ambarcaţiuni de agrement (Long Range Certificate-LRC) utilizat în cazul navelor ce nu au dotare
obligatorie în conformitate cu convenţia SOLAS – Serviciu Mobil Maritim si Serviciul Mobil Maritim
prin Satelit

Guvernul Romaniei - Hotararea nr. 236 din 16 februarie 2006 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor in domeniul operarii statiilor de radiocomunicatii;

Codruta Pricop - Comunicatii Maritime;

Nicolae Badara si Vasile Solcanu - G.M.D.S.S. - Note de curs;

INMARSAT - INMARSAT Communications Handbook;

SAILOR 6110 mini-C GMDSS User manual;

ADMIRALTY - List Of Radio Signals;

Wikipedia.org

Pagina 91
Pagina 92