PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 26.05.2021
CLASA: a VII-a A
PROFESOR –EDUCATOR: Sandu Anisoara
ARIA CURRICULARĂ: Terapia educaţională complexă şi integrată
MODULUL: Socializare
SUBIECTUL: ,,Bunătate – Răutate ”
TIPUL ACTIVITĂŢII: educarea comportamentului
SCOPUL ACTIVITĂŢII :
Formarea unui sistem corect de norme si valori, referitoare la ce este bine şi ce este rău,
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
O1 - să identifice termenii: bunătate şi răutate din atitudinea personajelor pe baza explicaţiilor;
O2 – să găsească sinonime pentru termenii de : bunătate şi răutate;
O3 - să exemplifice anumite situaţii ca fiind rezultatul bunătăţii sau răutăţii;
O4 – să precizeze opinii personale în legătură cu textele citite, argumentând fiecare trăsătură de
caracter ilustrată de acestea;;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia , observaţia,explicaţia, cercul de discuţii, cadranele,Gândiţi/
Lucraţi în echipă/ Comunicaţi!, studiul de caz; exerciţiul, munca în echipă, munca
independentă,aprecierea verbală, fişe de lucru, fişa de evaluare.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: - texte- suport, planşe, laptop, fişe de lucru în grup, fişe de
evaluare
FORME DE ORGANIZARE: frontală , individuală;
FORME DE EVALUARE: observarea sistematică, , evaluare orală, evaluare scrisă.
 SCENARIUL DIDACTIC

Conţinutul activităţii Resurse

Etapele Ob. Forme de
Activitatea Forme de
activităţii Op. Activitatea educatorului Metode Mijloace evaluare
elevilor organizare
Asigur climatul psihopedagogic Se pregatesc
adecvat pentru buna desfăşurare a pentru lectie
Moment activităţii;
organizatoric. Pregătesc materialele necesare.

Prezint mai multe imagini, iar elevii

vor identifica personajele si povestea
sau poezia din care fac parte.
“PUNGUŢA CU DOI BANI” Elevii
Conversaţia, power-point
Captarea “CĂŢELUŞUL ŞCHIOP” privesc
explicaţia cu imagini Frontal Apreciere
atenţiei "GÂNDĂCELUL" imaginile Exerciţiul individual verbală
Căţeluşul de ce nu are un picior? prezentate şi
Cum se numeşte poezia? răspund la
O1 Din ce poveste face parte cocoşul şi întrebări
găina?
Cum era baba?
Dar moşneagul?
Ce s-a întâmplat cu gândăcelul?
Anunţarea temei Anunţ tema activităţii: Conversaţia,
şi a obiectivelor Bunătate- Răutate. Elevii ascultă explicaţia
Enunţ obiectivele folosind un limbaj cu atenţie.
accesibil elevilor.
Se analizează fiecare noţiune şi găsim
sinonimele cuvintelor: Observarea
bunătate = omenie, generozitate, nobleţe, Elevii ascultă Conversaţia, sistematică
bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe; cu atenţie. explicaţia Frontal Apreciere
REALIZAREA O2 răutate = neomenie, violenţă, brutalitate, exerciţiul verbală
SENSULUI cruzime, reavoinţă, sălbăticie. ciorchinele
Îi provoc la discuţii cu ajutorul imagini
întrebărilor.
Subliniez faptul că bunătatea este o
 însușire aleasă a omului care înseamnă
blândeţe, bunăvoinţă, iar bunătatea se
demonstrează prin fapte bune, pe când Metoda
a fi rău înseamnă să faci fapte rele iar cercul de Observarea
discutii, frontal sistematică
în acest fel avem un suflet urât.
Dați exemple de acte de bunătate adaptata
 Scriu pe fişe Apreciere
personale. acţiunile ce
la nivelul
verbală
Dați exemple de acte de răutate definesc clasei.
O3
personale. persoana bună
şi persoana
 Sintetizează şi scrie câteva acţiuni care rea. (la fise de lucru
definesc un om bun şi un om rău: sfârșitul
Persoană bună: a îngriji, a ajuta, a ierta, lecției)
a mângâia Conversaţia
Persoană rea: a jigni, a ironiza, a  Se Explicaţia
respinge autocaracteriz Exerciţiul
O4 „Dacă vă uitaţi la aceste acţiuni, cum vă ează. Acceptă
puteţi autodefini (caracteriza): ca fiind şi opiniile
persoane bune sau rele?” colegilor.

„Nu există oameni buni sau răi pentru că

aşa spunem, ci pentru că aşa ne arată fise de lucru
faptele noastre!”
 Prezint câteva situaţii pe care elevii le Observarea
vor analiza şi vor distinge binele de rău: sistematică
1) „Vrem să spălăm vasele şi spargem o problematizar
Apreciere
farfurie. Suntem buni sau răi?” ea
verbală
exerciţiul/
2) „Vrem să lovim un copil cu un bulgăre
şi nu-l nimerim. Suntem noi buni?” conversaţia frontal

3)„Îngrijiţi plantele din grădină, dar rupeţi

una din ele. Sunteţi rău ?”

4) „Vreţi să puneţi piedică unui coleg, dar …intenţia este

nu reuşiţi. Cum vă autocaracterizaţi?” bună, iar
greşeala se
 Precizez că nu trebuie să ne grăbim să poate ierta
 facem aprecieri asupra omului pentru că de
multe ori greşim.
Analizează
prin discuţii
situaţiile şi
evidenţiază în
care dintre ele Conversaţia, frontal
se consideră explicaţia Observarea
bun sau rău. sistematică

REFLECŢIE Daca timpul permite , vom citi, analiza şi

explica împreună câteva proverbe despre Fişe de lucru
OA bunătate şi răutate. pe echipe
Obţinerea Fişe de lucru
performanţei Gândiţi/Com individuale Observarea
unicaţi! sistematică
frontal
Apreciere
verbală

Împart elevilor fişe de evaluare şi le voi Elevii

explica cum le vor rezolva. rezolvă Conversaţia, Fişe de Evaluarea
Evaluare Verific, oral, modul cum s- au completat sarcinile explicaţia evaluare individual scrisă
fişele de evaluare. fişelor.
 Fac aprecieri generale şi
Încheierea individuale asupra modului de
activităţii desfăşurare a activităţii şi a Elevii Conversaţia, frontal
participării elevilor. ascultă.
 Fişă de lucru

Sintetizează şi scrie câteva acţiuni care definesc un om bun şi un om rău:

a îngriji, a jigni, a ierta, a mângâia, , a ironiza, a ajuta, a respinge

Persoană bună:

Persoană rea:
 Fişă de lucru

 Prezint câteva situaţii pe care elevii le vor analiza şi vor distinge binele de rău:

1) „Vrem să spălăm vasele şi spargem o farfurie. Suntem buni sau răi?”

2) „Vrem să lovim un copil cu un bulgăre de zăpadă şi nu-l nimerim. Suntem noi buni?”

3)„Îngrijiţi plantele din grădină, dar rupeţi una din ele. Sunteţi rău ?”

4) „Vreţi să puneţi piedică unui coleg, dar nu reuşiţi. Cum vă autocaracterizaţi?”

 Proverbe depre bunătate

Ziua-n care nu faci bine

e pierdută pentru tine

Nimeni nu-i pe lumea asta intr-o stare-asa săracă

Dacă vrea să facă bine să nu aibă cum să-l facă.

Cel ce bun voieste-a fi

Nimeni nu-l poate opri.

Cine e bun place şi lui Dumnezeu.

Din gura omului bun vorba rea nu iese niciodată.

Orice faptă bună-ai face, gura ta să n-o numească,
Inima nu ţi-se-ngâmfe, gândul nu ţi se mândrească;
Tu să taci intotdeauna, lasă fapta să vorbească.

Orişicât o să te-nşele in viaţă nedreptatea,

Tu nu-ţi pierde niciodată liniştea şi bunătatea.

Bunătatea intrece frumuseţea.

Răspunsul bland înlătură mânia.

Bine faci, bine primeşti.

De omul bun şi de vreme bună nu te saturi niciodată.

Omul bun se vede după înfăţisare.

 Proverbe depre răutate.

Răutatea e ca un leu care începe prin a sări mai întâi asupra stăpânului său.

Răutatea este mucegaiul sufletului.

Rar se întâmplă ca oamenii răi să fie fericiţi. Se otrăvesc cu propria lor răutate.

Animalele atacă ca să se hrănească, omul atacă ca să se simtă bine, din răutate.

Am învăţat că atunci când am o supărare, am dreptul să-mi arăt supărarea, dar asta nu-mi dă şi dreptul la răutate.

Răutatea începe acolo unde sfârşeşte omenia.

RĂUTATEA CALCULATĂ ESTE CEA MAI ASCUŢITĂ DINTRE TOATE RĂUTĂŢILE.

Bunul vede bunătatea peste tot, răul nicăieri.

Un om cu suflet mare priveşte pe toată lumea ca pe ai săi.

Bunătatea este o limba pe care o înţeleg şi surzii şi cei lipsiţi de minte.

Răul nu se face bun, dacă îl lauzi.

Cine face tot la rele, el nu scapă de belele.

Puncte de reflecţie: Respectă pe cei din jur dacă vrei să fii respectat. Dacă dai dovadă de bunătate cei din jur vor fi
dezarmaţi şi nu te vor putea doborî.
BUNĂTATE
 Căţeluşul şchiop

de Elena Farago
Eu am numai trei picioare
Si de-abia ma misc: top, top!
Rad cand ma-ntalnesc copiii
Si ma cheama "cutu schiop".

Fratii mei ceilalti se joaca

Cu copii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!

Si stau singur toata ziua

Si plang mult cand ma gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am sa traiesc.

Si cand ma gandesc ce bine

M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copii de pe drum!...

Cat sunt de frumosi copiii

Cei cuminti si cat de mult
Mi-ar placea sa stau cu dansii,
Sa ma joc si sa-i ascult!

Dar copiii rai la suflet

Sunt urati, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel...

M-a lovit din rautate

Cu o piatra in picior,
Si-am zacut si-am plans atata,
De credeam ca am sa mor...

Acum vine si-mi da zahar

Si ar vrea sa-mi fie bun
Si-as putea sa-l musc odata
De picior, sa ma razbun.

Dar il las asa, sa vada

Raul, ca un biet catel
Are inima mai buna
Decat a avut-o el.
Gândăcelul
de Elena Farago
- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mă doare
De ce mă strangi asa de rău?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place să mă joc si mie,
Si mila trebuie să-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce să vrei să mă omori?
Ca am si eu părinti ca tine,
A incercat să-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!

Si-ar plange mama dupa mine,

Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de tot

Căci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mă, ca nu mai pot!...

Asa plangea un gandacel

In pumnul ce-l strangea să-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
RĂUTATE