Natalia ALBU Elena MÂRZAC

SECURITATEA
ÎNTRE STEREOTIPURI
ȘI REALITĂȚI

Zece cele mai des întâlnite

stereotipuri din domeniul securității
și apărării Republicii Moldova

CHIȘINĂU 2021
 Natalia ALBU Elena MÂRZAC

SECURITATEA
între stereotipuri
și realități

CHIȘINĂU 2021
 Broșura a fost realizată în cadrul proiectului „Suport pentru presa
independentă și consolidarea rezilienței față de dezinformare”,
implementat cu sprijinul Ambasadei Republicii Lituania în Republica
Moldova și finanțat de către Programul Lituanian de Cooperare pentru
Dezvoltare și Promovare a Democrației.

Autori:
Natalia ALBU
Elena MÂRZAC

Contribuții:
Ludmila BARBA

Redactor:
Rodica PANȚA

Dorim să mulțumim participanților la evenimentele din cadrul

proiectului „Suport pentru presa independentă și consolidarea
rezilienței față de dezinformare”, în special celor care au contribuit la
identificarea stereotipurilor incluse în această broșură.
 CONȚINUT

Introducere

Este adevărat că...

...securitatea este doar securitatea a statului?

...apărarea ține exclusiv de competența Ministerului

Apărării și Armatei Naționale?

...informațiile din sectorul de securitate și apărare

sunt secrete de stat?

...amenințările militare și-au pierdut din

importanță?

...neutralitatea înseamnă izolare și lipsa

amenințărilor?

...asistența externă este pentru a ne controla?

...Republica Moldova nu are nevoie de colaborarea

cu NATO?

...integrarea în Uniunea Europeană implică

neapărat aderarea la NATO?

...fake news și dezinformarea nu reprezintă o

amenințare la adresa securității statului?

...23 februarie este ziua apărătorului Patriei și a

bărbatului?
 INTRODUCERE

Stereotipul și securitatea ca fenomene separate se află în centrul dezbaterilor conceptuale

și contextuale care încearcă să le definească rolul la etapa actuală. Dicționarul explică
astfel s
 tereotipul - o idee fixă pe care oamenii o au despre cum este cineva sau ceva, în
special despre ceva greşit1. Profesioniștii susțin că stereotipurile sunt înrădăcinate în
adevăr și ne permit să răspundem rapid la situații pentru că ne putem raporta la experiențe
similare pe care le-am avut în trecut. Totuși, stereotipurile ne fac, de asemenea, să ignorăm
diferențele și să facem generalizări. Altfel spus, stereotipurile sunt idei preconcepute sau
clişee care limitează opinia despre realitate.
Securitatea are un caracter complex și respectiv este definită în dependență de destinatar,
care poate fi un individ sau o colectivitate, stat sau organizație internațională etc. În același
timp, este un subiect complicat în contextul dezbaterilor publice. Societatea înțelege
securitatea în dependență de percepții, conform unor realități obiective sau subiective, ca
urmare a propriilor experiențe, dar și datorită valorilor deja create. Plus, riscurile și
amenințările la adresa securității sunt percepute diferit și în dependență de capacitățile
fiecăruia privind asigurarea securității. Situația se complică atunci când anumite înțelesuri
a securității se transformă în stereotipuri. De exemplu, aprecierea eronată a amenințărilor
de securitate sau contrar realităților mediului de securitate pot condiționa daune majore
sau un nivel înalt de insecuritate. Sau cum a evidențiat situația pandemică COVID-19,
bazându-se pe diferite teorii conspiraționiste, o bună parte a populației refuză să accepte
cerințele și măsurile impuse privind prevenția și combaterea răspândirii acestui tip de virus.
Astfel, cunoașterea și înțelegerea termenilor c  u referire la securitate permite promovarea
realităților de securitate specifice fiecărui stat, inclusiv din perspectiva Republicii Moldova.
De obicei, orice termen, concept, exprimare sau constatare creează imediat o imagine în
mintea umană, această imagine poate fi diferită de la persoană la persoană, chiar și de la
profesie la profesie, în dependența de experiență și misiune. În mod similar, folosind Google
găsim pentru cuvântul securitate imagini cu lacăte, camere sau ofițeri de poliție etc. Pe de
altă parte, propaganda externă cu știri / informații false sau denaturate sunt exploatate cu
succes în Republica Moldova, iar nivelul scăzut al spiritului critic limitează capacitatea de a
distinge informațiile adevărate de dezinformare și știri false. În conformitate cu Studiul cu
privire la percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare a Republicii
Moldova2, 50,9 % din respondenți au indicat dezinformarea, știrile false și propaganda ca
fiind cele mai mari amenințări externe la adresa țării și a cetățenilor săi.
Într-adevăr, dezinformarea și propaganda în țara noastră au un impact negativ asupra
securității naționale și celei umane și condiționează: polarizarea societății moldovenești pe
diverse criterii; subminarea/ împiedicarea politicilor în domeniul securității și a procesului
democratic; influențarea agendei și procesului decizional (colaborarea cu anumite
organizații sau parteneri, implementarea proiectelor de dezvoltare etc.); diminuarea
încrederii în instituțiile statului și nerespectarea legislației.

1
https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/stereotype
2
Sondaj efectuat de CBS Axa în iulie 2021 în cadrul proiectului Percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare a
Republicii Moldova, finanțat de Black Sea Trust Fund și Konrad Adenauer Shiftung, gestionat de Centrul de Informare și Documentare
NATO în cooperare cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning (București).
https://infocenter.md/wp-content/uploads/2021/08/Date-Studiu-Strategia-de-Securitate.pdf

4
Mai mult, persistă sentimentul că p  roblemele cu referire la securitatea națională a
Republicii Moldova sunt neglijate, atât de factorul politic, cât și de societate sau sunt
prezentate denaturat înrădăcinându-se în stereotipuri care promovează valori false în
detrimentul interesului național. Toate acestea contribuie la înțelegerea diversă și neunitară
a termenului de securitate sau la înrădăcinarea unor percepții unidimensionale a securității,
cum ar fi cea strict militară.
În acest cadru, tot mai mult se discută despre necesitatea de a dezvolta atât cultura de
securitate, cât și capacitatea de reziliență care să contribuie la dezvoltarea democrației
participative, în care sunt asigurate drepturile și libertățile cetățenilor și este încurajată
participarea societății civile la procesul de implementare a politicii de securitate națională,
mai ales în noul context de securitate definit de manifestări hibride.
Procesul de asigurare a culturii de securitate cuprinde un ansamblu de activităţi de
comunicare publică, strategică precum şi diverse manifestări şi evenimente promoţionale
care vizează informarea, stimularea interesului, educarea precum şi schimbarea atitudinii
şi a comportamentelor unor grupuri ţintă în ceea ce priveşte problematica securităţii3.
Promovarea culturii de securitate trebuie să fie o preocupare nu numai a instituțiilor din
sectorul de securitate, dar și a guvernării. Aceasta ar asigura o creștere a culturii de
securitate și respectiv a încrederii în existența statului de drept, sporind optimismul și
implicarea cetățenilor.
Datorită accesului tot mai extins la informaţii în mass-media, în social media în special4,
utilizatorii de informaţii, pot controla, pot personaliza informaţiile pe care le accesează și
pot selecta sursele de informare pe care le preferă, devenind furnizori de informații, inclusiv
pe probleme de securitate. În acest context, responsabilitatea individuală privind procesul
de informare este în creştere, fapt ce poate aduce beneficii, dar şi numeroase riscuri.
De aceea scopul acestei broșuri este de a explica și dezminți cele mai des întâlnite zece
stereotipuri din domeniul securității Republicii Moldova promovate fie în mass-media, fie în
societate, fie de anumite persoane publice, intenționat sau din necunoaștere.
Prezenta broșură este destinată publicului larg, având la bază atât informații colectate din
cadrul politico-juridic național cu referire la securitate, cât și informații ca urmare a
consultării grupurilor de profil. Astfel, din perspectiva metodologică, stereotipurile incluse
în această broșură au fot selectate ca urmare a consultărilor efectuate cu experții din
mediul academic, reprezentanții mass-mediei, societății civile și instituțiilor
guvernamentale în cadrul meselor rotunde organizate în perioada mai-septembrie 2021,
având la bază m etode, precum brainstorming-ul și interviul semi-structurat.

3
Lungu, C. Promovarea culturii de securitate: raport/ Ciprian Lungu, Ruxandra Buluc, Ioan Deac. Bucureşti: Top Form, 2018, p. 7.
4
Notă: În primele trei luni ale anului 2021, numărul utilizatorilor de Internet mobil în bandă largă (în baza tehnologiilor 3G, 4G și acces
dedicat) a crescut, față de sfârșitul anului trecut, cu 0,6%, iar rata de penetrare a acestor servicii, raportată la 100 de locuitori ai
republicii, a ajuns la 90,4%. Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).

5
 ESTE ADEVĂRAT CĂ ...
... SECURITATEA ESTE DOAR
SECURITATEA STATULUI?

Realmente, securitatea, precum pacea și identitatea, este înțeleasă

reieșind din propriile percepții, valori sau experiențe.
La modul general, prin securitate se subînțelege, a fi la adăpost de orice
pericol, în corelaţie cu existenţa unui sentiment de încredere şi de linişte
pe care îl dă cuiva absenţa oricărui pericol.

Securitatea statului este parte integrantă a securităţii naţionale.

Prin securitatea statului se înţelege protecţia
suveranităţii, independenţei şi integrităţii
teritoriale a ţării, a regimului ei constituţional, a
potenţialului economic, tehnico-ştiinţific şi
defensiv, a drepturilor şi libertăţilor legitime ale
persoanei împotriva activităţii informative şi
subversive a serviciilor speciale şi organizaţiilor
străine, împotriva atentatelor criminale ale unor
grupuri sau indivizi aparte.
(Legea securității statului, nr. 618 din 31.10.95)

Securitatea naţională nu este numai securitatea

statului, ci şi securitatea societăţii şi a
cetăţenilor Republicii Moldova, atât pe teritoriul
Republicii Moldova, cât şi peste hot arele ei.
(Legea nr. 112 pentru aprobarea Concepţiei securităţii
naţionale a Republicii Moldova din 22.05.2008).

6
Se spune că securitatea are un caracter comprehensiv reieșind din
caracterul multidimensional al amenințărilor:

ameninţări de natură depolitică: natură politică:

instabilitatea politică, imaginea de stat capturat,
secesionismul, presiunile externe, dependența energetică
de un singur furnizor, abuzul drepturilor omului etc.;

ameninţări de naturădeeconomică:
natură economică:
crizele financiare, economia tenebră, evaziunile fiscale,
lipsa resurselor energetice; potențialul tehnico-științific
depășit;

ameninţări la adresa lamediului: adresa mediului:

schimbările climatice, poluarea, degradarea szolurilor și
apelor, conflictele, distribuirea inegală a resurselor și lipsa
culturii ecologice etc.;

ameninţări de natură de
socială: natură socială:
șomajul, sărăcia, imigrația masivă și perturbațiile
demografice, crima organizată, epidemiile etc.

Plus, securitatea este incluzivă, adică suntem toți diferiți, respectiv

necesitățile de securitate sunt diferite. Incluziunea presupune valorificarea
potențialului diverșilor membri ai societății în construcția unei păci durabile
și asigurarea rezistența la crize. Iar eliminarea inegalităților în materie de
securitate este premisa unei societăți non-violente.

Securitatea statului derivă din contextul general al securității. Statul joacă

un rol major în asigurarea securității, dar poate fi și amenințare la adresa
securității cetățenilor.

7
 ESTE ADEVĂRAT CĂ ...
... APĂRAREA ȚINE EXCLUSIV DE
COMPETENȚA MINISTERULUI APĂRĂRII
ȘI ARMATEI NAȚIONALE?

Realmente, apărarea este multi-dimensională și POLITICĂ

nu se referă numai la aspectul militar.
Apărarea este un domeniu fundamental şi MILITARĂ
distinct al securităţii naţionale, care se află într-o
relaţie de interdependenţă cu procesele de ECONOMICĂ
dezvoltare a statului pe dimensiunile: politică,
socială, economică, tehnologică, militară, CIVILĂ
diplomatică, informaţională şi instituţională.
(Strategia națională de apărare a Republicii Moldova, Hotărîre
PSIHOLOGICĂ
nr. HP134/2018 a Parlamentului RM, 19.07.2018).

Apărarea reprezintă o condiţie necesară pentru asigurarea prosperităţii

economice şi a dezvoltării societăţii în ansamblu.

Astfel, apărarea nu ține numai de competența

Ministerului Apărării, care face parte, alături
de alte instituții, din sistemul național de
apărare a Republicii Moldova!
De exemplu:
Apărarea civilă (protecţia civilă) revine
instituţiilor statului abilitate prin lege
(pompieri, poliţie etc.) de a proteja populaţia,
bunurile acesteia, la nevoie (în caz de
calamităţi naturale, incendii etc.) şi de a
preveni producerea unor accidente ecologice.

8
Care este sistemul național de apărare a Republicii Moldova?
Sistemul naţional de apărare cuprinde conducerea, forţe, mijloace şi elemente
ale infrastructurii, precum și acţiunimenite să asigure apărarea ţării.
(Legea cu privire la apărarea națională adoptată de Parlamentul R. Moldova, nr. 345 din 25.07.2003).

Conducerea sistemului naţional de apărare se

realizează de către Parlament, Preşedintele țării,
Guvern, Ministerul Apărării şi alte autorităţi
publice.
La acţiunile de apărare a ţării participă: Armata
Națională și Inspectoratul General de Carabinieri.
Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul
Afacerilor Interne şi Serviciul de Protecţie şi Pază
de Stat, care desfăşoară activităţi şi prezintă
informaţiile necesare pentru organizarea apărării
naţionale.

De asemenea, sunt valoroase elementele de infrastructură pentru apărare

(linii electrice de tensiune înaltă, baraje, poduri, viaducte, industria, căi de
comunicaţii, inclusiv infrastructura informaţională şi de comunicaţii
electronice etc.). Scoaterea din funcţiune, distrugerea, neutralizarea
elementelor de infrastructură critică pot afecta ireparabil capacitatea de
apărarea țării.

Autorităţile administraţiei publice, instituţiile

publice şi agenţii economici, indiferent de tipul de
proprietate, au obligaţia de a satisface comenzile
necesare asigurării apărării naţionale integral şi în
termenele stabilite prin contract pe timp de pace
şi cu prioritate pe timp de război. Executarea
comenzilor de stat pentru necesităţile apărării se
stimulează prin unele înlesniri fiscale, de credit şi
de altă natură.
(art. 23, Legea apărării naționale, 2003)

9
 ESTE ADEVĂRAT CĂ ...
...INFORMAȚIILE DIN SECTORUL
DE SECURITATE ȘI APĂRARE SUNT
SECRETE DE STAT?

Informație - orice document original sau copie a materialului documentar,

indiferent de caracteristicile fizice ale acestuia, precum și orice alt material
tangibil sau intangibil, indiferent de forma și mediul în care acesta este ținut, de
ex. corespondență, opinii, recomandări, memorandumuri, statistici, planuri,
hărți, fotografii, înregistrări audio sau video, documente etc. și date păstrate în
orice formă electronică.

Securitatea nu se referă numai la secret de stat – nu

orice informație ce ține de domeniul securității este
declarată secret de stat.
Informaţii protejate de stat în domeniul apărării
naţionale, economiei, ştiinţei şi tehnicii, relaţiilor
externe, securităţii statului, asigurării ordinii de drept şi
activităţii autorităţilor publice, a căror divulgare neautorizată sau pierdere este
de natură să aducă atingere intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova.
(Legea nr. 245 cu privire la secretul de stat din 27.11.2008,
Notă: Legea mai precizează care informații nu sunt atribuite secretului de stat)

Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes

public nu poate fi îngrădit.
(Constituția Republicii Moldova, art. 34)

Informația de interes public se referă la informațiile care sunt de beneficiu

public și nu doar de interes individual, a căror divulgare este în interesul
public, pentru că, spre exemplu, este utilă pentru înțelegerea publică a
activităților guvernamentale. Respectiv și informațiile din sectorul de
securitate pot fi de interes public.

10
De ce accesul la informații este important?

Transparența – caracteristica unui

Responsabilitate
stat democratic. Un stat autoritar
nu prezintă informație despre
activitățile sale și pune obstacole Transparență
cetățenilor care cer mai multă
informație și transparență. Receptivitate

Buna Guvernare
Eficiența instituțiilor statului, a
mediului de afaceri, a societății
Orientat spre consens
civile, a presei, etc. depind de
transparența sistemului și
ușurința obținerii informației Participativ
necesare.
Prevenirea corupției este posibilă Inclusiv
doar în condiții de maximă
transparență a deciziilor și
Urmărește Statul de Drept
cheltuielilor făcute de instituțiile
statului. Un stat netransparent
protejează corupția, în loc să lupte Eficient
cu ea.

Consultările publice privind elaborarea politicilor și strategiilor de securitate

reprezintă o manifestare a Bunei Guvernări.

Condiții pentru limitarea dreptului la informație din motive de

securitate națională:
Nu poate fi impusă nicio restricție privind dreptul la
informație din motive de securitate națională, dacă guvernul
nu poate demonstra că:(1) restricția (a) este prevăzută de
lege și (b) este necesară într-o societate democratică (c)
pentru a proteja un interes legitim de securitate națională; și
(2) legea prevede garanții adecvate împotriva abuzurilor,
inclusiv examinare promptă, completă, accesibilă și efectivă
a valabilității restricției de către o autoritate independentă de supraveghere,
precum și examinarea completă de către instanțele de judecată.
(Principiile globale privind securitatea națională și dreptul la informare (Principiile TSHWANE))

11
 ESTE ADEVĂRAT CĂ ...
... AMENINȚĂRILE MILITARE
ȘI-AU PIERDUT DIN IMPORTANȚĂ?

Ființa umană a simţit permanent nevoia de stabilitate şi s-a preocupat să-şi

asigure bunăstarea, hrana şi propria viaţă. Putem oare să tindem spre
bunăstare, dacă proprietatea și valorile noastre se află permanent în pericol
sau suntamenințate? Și ce înțelegem prin amenințare, în general?

Ameninţarea este percepută ca o intenţie de a face rău

cuiva pentru a-l intimida sau pentru a obţine ceva și
manifestă intenţii ostile faţă de cel pe care îl ţinteşte.

Amenințările la adresa securității pot avea caracter diferit și implicații diferite,

dar acestea sunt interdependente.
De exemplu, situația pandemică contribuie la aprofundarea crizelor economice
sau financiare cu urmări grave pentru securitatea socială, cum ar fi șomajul
ș.a. Ca urmare, poate crește neîncrederea populației față de guvernare, iar
această vulnerabilitate poate fi utilizată de forțele externe pentru a submina
independența statului.

Plus, acţiunilor specifice războiului

hibrid li se adaugă un şir de război
elemente ce pot avea efect informațional
război război
complementar sau sinergic, media psihologic
influențând deteriorarea
mediului de securitate:
migraţia ilegală, traficul război RĂZBOI război
ilicit de armament, de influență convențional
HIBRID
atacurile teroriste, pericolul
chimic, biologic, radiologic
şi nuclear, acţiunile violente, război război
coerciţia şi crima organizată. financiar cibernetic
război
(Strategia Națională de Apărare, 2018, pct. 11) proxy

12
Deși se consideră că ameninţările
de natură militară nu mai ocupă
poziţia centrală în securitatea
naţională, totuşi acţiunea militară
pune în pericol toate
componentele statului: baza fizică
(teritoriul) poate fi ocupată (parţial
sau total) sau afectată ca
ecosistem, structura instituţională Criza din Afghanistan. Pe aeroportul din Kabul, 16 august 2021
poate fi dezmembrată, ideea de Foto preluată: https://moldova.europalibera.org

stat poate fi subminată.

Respectiv, amenințările militare nu sunt de neglijat și pentru Republica
Moldova, acestea având caracter intern și extern.
În regiunea de est a Republicii
Moldova este prezent un potenţial
militar semnificativ de forţe
armate separatiste, susţinute
multilateral din exterior. Totodată,
sunt prezente formaţiuni militare
ale Federaţiei Ruse, staţionate
ilegal pe teritoriul Republicii
Moldova, contrar Constituției țării.
Această capacitate militară
reprezintă o ameninţare majoră la Manifestație de forță a Tiraspolului.
Foto preluată https://www.timpul.md
adresa suveranităţii şi integrităţii
teritoriale a Republicii Moldova.
(Strategia Națională de Apărare, 2018, pct. 13)

Plus, utilizarea războiului neregulat, de exemplu acţiunile militare de

diversiune pe teritoriul statului vecin, pot avea influenţă asupra unor
elemente cu atitudini extremiste din Republica Moldova.
Astfel, percepția precum că Republica Moldova nu are nevoie de armată, căci
nu are cu cine lupta, și că neutralitatea ne apără de amenințările externe, este
falsă. Mai mult, Republica Moldova nu doar că ar trebui să-și păstreze
armata, ci și să se îngrijească cum să-și modernizeze Armata, împreună cu
întreg sistem de securitate națională.

13
 ESTE ADEVĂRAT CĂ ...
... NEUTRALITATEA ÎNSEAMNĂ IZOLARE
ȘI LIPSA AMENINȚĂRILOR?

Amenințările la adresa securității, riscurile, și vulnerabilitățile cu care se

confruntă astăzi statele sunt mai numeroase, mai diverse, mai greu de
identificat, de definit și de contracarat decât în trecut.
Aceste amenințări nu pot fi îngrădite și îndepărtate decât printr-un efort
comun la nivel internațional.
Statele neutre au devenit mai active pe arena internațională pentru a-și apăra
interesele sale naționale și a fi solidare în sporirea securității colective
internaționale.

Neutralitatea declarată nu este o garanție în fața amenințărilor externe.

Republica Moldova și-a declarat neutralitatea sa permenentă în art. 11 al

Constituției din 1994.
Cooperarea Republicii Moldova cu organizațiile internaționale în domeniul
asigurării securității și păcii corespunde interesului național și nu
contravine cadrului juridic al neutralității constituționale.
Stereotip - o țară cu ”neutralitate permanentă” nu poate colabora cu alianțe și
organizații militare.
A fi țară neutră nu presupune izolare și nici pasivitate. În condițiile globalizării
și caracterului transnațional al amenințărilor hibride, un stat mic nu poate
individual să contracareze amenințările și riscurile în adresa securității.

Unul din angajamentele Republicii Moldova în partea ce ține

de asigurarea securității statului și a independenței sale a fost
asumat prin aderarea la Organizația Națiunilor Unite. În acest
context, ONU cere membrilor săi ”să ia măsuri colective
eficace pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor
împotriva păcii și pentru reprimarea oricăror acte de agresiune
sau a altor încălcări ale păcii" (p.1 art. 1 din Carta ONU).

14
 Neutralitatea modernă nu exclude cooperarea cu membrii alianțelor sau
cu alianțele militare în scopul consolidării capacității de apărare a
Republicii Moldova, atâta timp cât aceștia pot să convină asupra
problemelor-cheie.

În acest context de parteneriat, operațiunile de menținere a păcii sunt perfect

compatibile cu neutralitatea. State neutre, precum Austria, participă activ la
sarcinile UE de gestionare a crizelor, așa cum prevede Tratatul de la Lisabona.
Austria, de asemenea, cooperează îndeaproape și cu NATO în domenii
importante și necesare, cum ar fi gestionarea crizelor, operațiunile umanitare
sau menținerea păcii.
Articolul 11 din Constituție trebuie să fie văzut ca un instrument, și nu ca un
obstacol în protecția independenței, democrației și altor valori
constituționale ale Republicii Moldova.
(HOTĂRÂREA Curtii Constitutionale PRIVIND INTERPRETAREA articolului 11 din Constituție,
Sesizarea nr. 37b/2014, CHIŞINĂU 2 mai 2017)

Astfel, Republica Moldova contribuie

la operațiunea condusă de NATO în
Kosovo pentru asigurarea securității
regionale și cooperează cu aliații și
alte țări partenere în multe alte
domenii.
În cadrul Parteneriatului pentru Pace
şi respectând prevederile Planului
Militarii moldoveni au plecat în misiunea internaţională de
menţinere a păcii din Kosovo
Foto preluată: www.newsmoldova.md Individual de Acţiuni, Moldova îşi
aduce contribuţia la efortul internaţional de combatere a terorismului prin
intermediul cooperării cu NATO, în sfera perfecţionării și eficientizării
capabilităţilor antiteroriste şi îmbunătăţirii securităţii frontierelor şi a
infrastructurii naţionale.
Totodată, Republica Moldova are nevoie de sporirea capacităţilor statale şi
implicare în interdependenţa complexă internațională. Cooperarea Republicii
Moldova cu NATO, în cadrul prevederilor constituționale ale neutralității, este
benefică pentru securitatea naţională.
Experiența a mai multor state neutre europene, cum ar fi Austria, Finlanda,
Suedia, Republica Irlanda, care au devenit membre ale UE și au menținut o
cooperare activă cu NATO, demonstrează Republicii Moldova o percepere
mai comprehensivă a modului de funcționalitate a statutului de neutralitate în
condițiile de transformare a sistemului internațional contemporan.

15
 ESTE ADEVĂRAT CĂ ...
...ASISTENȚA EXTERNĂ ESTE
PENTRU A NE CONTROLA?

Riscurile și amenințările la adresa securității naționale depășesc hotarele

oricărei țări și pentru a le contracara și găsi soluții este necesară
colaborarea la nivel regional și internațional.
Sectorul de securitate și apărare din Republica
Moldova se confrunta cu un șir de probleme de ordin
economic (contaminarea solurilor cu deşeuri de
pesticide, energia electrică importată din raioanele de
est ale Republicii Moldova, embargouri, economie
afectată de diverse fenomene climaterice, buget
redus pentru apărare, lipsa capacităților de gestionare
a crizelor, pandemii), la nivel social ( nivel înalt de
corupție, șomaj, lipsa cadrelor profesioniste și altele).

Comunitatea internațională, în special organizaţiile regionale şi internaţionale,

oferă asistenţă comprehensivă şi multidimensională (aspecte politice, de
securitate, umanitare, dezvoltare, asigurarea statului de drept)
Orice stat sau organizație multilaterală este intresată să nu aibă riscuri
eminente la hotarele sale, să aibă parteneri cu o politică externă și internă
stabilă, interoperabili în caz de stări de urgențe, furnizori de securitate și
deschiși spre colaborare.

Republica Moldova are nevoie de asistența externă pentru a prelua

bunele practici, expertiză și tehnici de contracarare sau soluționare a
problemelor în domeniul securității naționale și umane.
(HOTĂRÎRE Nr. 377 din 25-04-2018 cu privire la reglementarea cadrului
instituțional și mecanismului de coordonare și management al asistenței externe)

16
Asistenţa oferită de către partenerii de dezvoltare pentru RM:

NR. DOMENII DE ASISTENȚĂ STATE/ORGANIZAȚII

UNIUNEA EUROPEANĂ, ONU, ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ

1. DEMOCRAȚIA ȘI DREPTURILE OMULUI PENTRU MIGRAȚIE, CONSILIUL EUROPEI, OSCE, AMNESTY
INTERNATIONAL, NATO, SUA, ROMÂNIA

2. EGALITATEA DE GEN UNIUNEA EUROPEANĂ, ONU, OSCE, NATO, SUA,

3. SOLUȚIONAREA CONFLICTULUI UNIUNEA EUROPEANĂ, ONU, OSCE, SUA, ROMÂNIA

UNIUNEA EUROPEANĂ, ONU, ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ

4. SECURITATEA FRONTIERELOR
PENTRU MIGRAȚIE, NATO, SUA, ROMÂNIA

UNIUNEA EUROPEANĂ, ONU, CONSILIUL EUROPEI, OSCE, NATO,

5. ANTICORUPȚIA
SUA, ROMÂNIA

UNIUNEA EUROPEANĂ, ONU, ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ

6. REFORMAREA JUSTIȚIEI PENTRU MIGRAȚIE, CONSILIUL EUROPEI, OSCE, AMNESTY
INTERNATIONAL, SUA, ROMÂNIA

7. APĂRARE ONU, OSCE, NATO, SUA, ROMÂNIA

8. SECURITATEA ECOLOGICĂ UNIUNEA EUROPEANĂ, ONU, OSCE, NATO, SUA, ROMÂNIA

9. SECURITATEA CIBERNETICĂ UNIUNEA EUROPEANĂ, ONU, NATO, ROMÂNIA

Asistența pentru sectorului de securitate și apărare a Republica Moldova, vine

din partea NATO, SUA, România, Marea Britanie etc.

Sprijinul partenerilor și oferirea asistenței externe reprezintă un -

răspuns la solicitările venite din partea Guvernului, are drept scop
să ajute Moldova să-și consolideze siguranța și securitatea.

Beneficiile proiectelor implimentate cu ajutorul asistenței externe:

• ajustarea practicilor naţionale la normele democratice;
• protejarea drepturilor omului prin dezvoltarea unei forţe poliţieneşti mai
accesibile, mai responsabile, mai eficiente, mai transparente şi profesioniste;
• îmbunătăţirea transparenţei şi capacității de operare a autorităţilor de frontieră
şi vamale;
• combaterea m  igrației ilegale, în conformitate cu standardele Uniunii Europene;
• liberalizarea regimului de vize a sporit mobilitatea cetăţenilor Republicii
Moldova, asigurând totodată ordinea publică şi securitatea, consolidând statul
de drept şi drepturile omului, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

17
 ESTE ADEVĂRAT CĂ ...
...REPUBLICA MOLDOVA NU ARE NEVOIE
DE COLABORAREA CU NATO?

Sprijinul partenerilor și oferirea

asistenței externe reprezintă un -
răspuns la solicitările venite din
partea Guvernului, are drept scop să
ajute Moldova să-și consolideze
siguranța și securitatea.

MASS-MEDIA Cooperarea Republicii Moldova cu

ȘI SOCIETATE POLITIC
CIVILĂ NATO, se axează pe facilitarea
atingerii obiectivelor strategice de
integrare europeană şi
DIPLOMAȚIE ASISTENȚA intensificarea colaborării atât cu
PUBLICA ÎN DOMENIILE
ţările membre NATO, cât şi cu cele
partenere prin intermediul
mecanismului Programului
ECOLOGICA MILITAR ”Parteneriat pentru Pace” (PfP).

Domenii-cheie de cooperare Republica Moldova-NATO:

I. Apărare și securitate (Consolidarea Capacităților de Apărare):
• Programul de consolidare a integrităţii în sectorul de securitate şi apărare,
Interoperabilitatea;
• Consolidarea Instituţiei de Apărare;
• Programul de Întărire a Educaţiei Apărării.
II. Sprijinirea autorităților publice:
• Fondul Fiduciar pentru Distrugerea Pesticidelor, Pregătirea civilă pentri situații
de urgență, Distrugerea minelor antipersonale şi a surplusului de muniţie.

18
III. Știința pentru Pace și Securitate (SPS)
• Apărarea cibernetică; Telemedicina; Femeile; Pacea și Securitatea; Apărarea de
CBRN.
IV. Sprijinirea societății civile și mass-media
• Activități de diplomație publică care dezvoltă capacitățile de informare, educare
și monitorizare.
Proiectele implimentate cu asistența Alianței Nord-Atlantice se adresează
turoror categoriilor cetățenilor și răspund provocărilor și amenințărilor cu
care se confruntă țara noastră în particular, dar și amențărilor la nivel regional
sau internațional.

N
 ATO / PpP Privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice M
 ilitari moldoveni în operaţiunea de menţinere a păcii KFOR
Foto preluată: www.army.md Foto preluată: www.army.md

Conlucrarea Republicii Moldova cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru

Pace are loc atât în sectorul militar, cât şi în cel civil.

Care sunt beneficiile cooperării cu NATO?

Republica Moldova a devenit furnizor regional de securitate.

• Forțe armate moderne și profesioniste;

• Conformitate cu standartele internaționale;
• Susţinere în reforma sectorului de apărare şi securitate;
• Asistenţă în domeniul educaţiei apărării, securitatea cibernetică, buna
guvernare şi prevenirea corupţiei precum şi rolul femeii în domeniul păcii
şi securităţii;
• Reducerea riscurilor în adresa securității, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi
consolidarea capacităţilor;
• Susținerea știintei prin programul Știința pentru Pace.

19
 ESTE ADEVĂRAT CĂ ...
...INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
IMPLICĂ NEAPĂRAT ADERAREA LA NATO

NATO și Uniunea Europeană reprezintă două organizații internaționale

diferite, iar aderarea la Uniunea Europeană (UE)
nu obligă în niciun fel vreun stat să devină membru al NATO.

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este una dintre

principalele organizaţii internaţionale la nivel mondial.
Aceasta este o alianţă politică şi militară, formată din 30 de
ţări membre din Europa şi America de Nord. Aceste ţări
cooperează în domeniul securităţii şi al apărării. NATO oferă o legătură unică
între cele două continente pentru cooperarea politică şi de securitate.

Uniunea Europeana este o uniune economică și politică

între 27 de țări europene. Uniunea Europeană a apărut și s-a
dezvoltat ca proiect de succes sub umbrela protectoare a
Alianței Nord-Atlantice.
Ambele organizații sunt promotoare active ale ai valorilor și principiilor
democratice și ai statului de drept. De aceea, este firesc să existe un nivel
înalt de încredere și colaborare între aceste două organizații.

Tări membre UE și NATO:

Doar NATO:
Doar UE:
Norvegia, Turcia, Muntenegru,
Malta, Cipru, Austria, Islanda, Albania, Canada, SUA,
Finlanda, Irlanda, Suedia Marea Britanie, Macedonia
de Nord
România, Danemarca, Polonia,
Republica Cehă, Croația,
Estonia, Letonia, Olanda, Franța,
Spania, Bulgaria, Lituania, Italia,
Belgia, Germania, Ungaria,
Slovenia, Slovacia, Luxemburg

Țări precum Austria, Suedia, Finlanda sau Irlanda sunt state-membre ale Uniunii
Europene, păstrându-și în continuare statutul de neutralitate. Prin urmare, nu
există absolut nici o precondiție conform căreia un membru al UE să fie o
 bligat
să adere la NATO.

20
 UE și NATO sunt interesate în asigurarea stabilității și securității în
plan internațional, contribuind activ la aceasta prin instrumentele
de care dispun.

Parteneriatul Strategic NATO-UE:

(1) combaterea amenințărilor hibride inclusiv întărirea rezilienței statelor
membre, (2) cooperarea în plan operațional, inclusiv în domeniul maritim și în
privința fenomenului migrației, (3) securitatea și apărarea cibernetică, (4)
capacitățile din domeniul apărării, (5) industria de apărare și cercetarea în
acest sector, (6) exerciții, (7) construirea capacităților în state terțe, în special
din vecinătatea Estică și Sudică.
NATO și UE sprijină parteneri precum Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

Republica Moldova a fost identificată drept stat pilot pentru activitățile

NATO-UE în domeniul construcției de capacități în sfera securității și
apărării.

Principalele obiective strategice de dezvoltare ale Republicii Moldova:

• Asocierea politică şi integrarea economică prin implementarea
Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană;
• Consolidarea dialogului politic şi a cooperării practice cu structurile
euroatlantice.

Cooperarea Republicii Moldova cu NATO este bazată pe respectul

neutralităţii constituţionale a statului. În condiţiile statutului său de
neutralitate, Republica Moldova, prin implementarea Planului Individual de
Acţiuni al Parteneriatului (IPAP), nu urmăreşte obiectivul aderării la Alianţa
Nord-Atlantică.
Autoritățile moldovenești își propun să implementeze IPAP pentru:
• avansarea procesului de reformare şi modernizare a sectorului de
securitate şi apărare naţională în conformitate cu noile evoluţii şi cerinţe ale
mediului actual de securitate;
• dezvoltarea capacităților necesare de a face față noilor provocări;
• consolidarea securității cetățenilor Republicii Moldova și a statului.

21
 ESTE ADEVĂRAT CĂ ...
...FAKE NEWS ȘI DEZINFORMAREA NU
REPREZINTĂ O AMENINȚARE LA ADRESA
SECURITĂȚII STATULUI?

Fake news (știri false) sunt informaţii

intenţionat false care sunt distribuite cu scopul
să le formeze consumatorilor de informație o
opinie eronată sau/și să-i provoace la unele
acțiuni, care ar fi în favoarea celor care
elaborează și/sau transmit aceste știri false.

Ce face dezinformarea?
Permite, cu un cost minim, manipularea rapidă a percepțiilor prin zvonuri care
propagă informație falsă sau parțial falsă, exploatează neîncrederea și
întărește prejudecățile unui grup țintă.

Propaganda străină - ”una dintre cele mai grave ameninţări la adresa

valorilor şi intereselor naţionale, diminuând încrederea societăţii în
instituţiile sistemului naţional de apărare şi capacitatea lor de a
proteja teritoriul ţării şi populaţia acesteia. Propaganda, în special cea
manifestată prin diverse surse de informare (mass-media, reţele de
socializarea etc.), favorizează apariţia radicalismului şi acţiunilor
extremist-teroriste.”
(Strategia Nationala a Apararii a Republicii Moldova (2018-2022))

Fake news - amenințare serioasă la adresa securității statului.

Dezinformarea poate avea consecințe grave asupra societății și
democrației.
Știrile false, propaganda, războiul informațional și dezinformarea
(considerate de 50,9% din respondenți) - amenințări externe la adresa
Republicii Moldova și cetățenilor ei.
(Sondaj ” Percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare a RM, realizat de CBS
Axa, 2021)

22
Dezinformarea și propaganda în Republica Moldova - impact negativ
asupra securității naționale și a celei umane:
polarizarea societății molodovenești pe diverse criterii;
subminarea politicilor în domeniul securității și a procesului democratic;
prinderea într-o "capcană de securitate" (nu este clar care este direcția de
asigurare a securității);
influențarea agendei și procesul decizional ( de ex. împiedicarea p
 articipării în
misiuni de pacificare, colaborarea cu anumite organizații sau parteneri,
implemntarea proiectelor de dezvoltare, etc);
diminuarea încrederii în instituțiile statului și nerespectarea regulilor impuse
de către acestea (de ex. perioada pandemică).
Cea mai mare parte a știrilor false sunt elaborate și distribuite prin
intermediul rețelelor de socializare.
Experții de la NATO StratCom au demonstrat că
sub protecția anonimatului, cu doar cu circa
300 de dolari, poți achiziționa peste 18.000 de
conturi false, de pe care poți ușor manipula
opinia publică.

În pandemia provocată de COVID-19 a fost lansat un flux

enorm de știri false (teorii conspiraționiste) care reprezintă
o amenințare serioasă la adresa securității umane.

Cum identificăm o știre falsă?

Verifică sursa articolului pentru a înțelege misiunea și scopul.
Citește dincolo de titlu, vezi contextul.
Verifică autorii, sunt sau nu reali și credibili.
Evaluează sursele auxiliare dacă ele sprijină mesajele articolului.
Verifică data publicării pentru a aprecia relevanța.
Verifică dacă articolul este sau nu o satiră.
Revizuiește-ți propriile prejudecăți, pentru a judeca echidistant.
Adresează-te unui expert în domeniu pentru a obține o consultație.
(International Federation of Library Associations (IFLA))

23
 ESTE ADEVĂRAT CĂ ...
...23 FEBRUARIE ESTE ZIUA
APĂRĂTORULUI PATRIEI ȘI A BĂRBATULUI?

Republica Moldova și-a declarat independența la

27 august 1991. D  e asemenea, au fost adoptate
simboluri național-statale majore al suveranității și
independenții: Stema de stat, Drapelul de Stat și
Imnul de Stat. Plus, sunt și simbolurile naţionale
secundare: sigiliul de stat, culorile naţionale,
drapelul civil, pavilionul naţional, drapelul de război,
drapelul de luptă etc., iar semnele monedei
naţionale, abrevierile oficiale ale denumirii statului
(MD) ş.a reprezintă simbolurile naţionale
complementare.

Simbolurile reprezintă exprimări ale spiritului, trezite de anumite

manifestări concrete, care definesc întruchipările individuale sau
colective ale ideii de Patrie.

Un simbol important al statului, independenței și

suveranității, având şi funcţii deosebite nu numai în
apărarea intereselor naționale, dar și în educaţia
patriotică a cetăţenilor, cultivând sentimentul demnităţii
naţionale şi al mândriei pentru Patrie este Armata
Naţională a Republicii Moldova.

La 3 septembrie, în fiecare an, este sărbătorită în

PENTRU toată țara ziua Armatei Naționale care a fost
ONOARE,
PENTRU creată în 1991.
PATRIE,
PENTRU Această sărbătoare națională reprezintă și un
TRICOLOR!
bun prilej pentru a aduce un omagiu tuturor
Apărătorilor Patriei.
Foto preluată: www.facebook.com/MDAarmy

24
Ce sărbătorim la data de 23 februarie?
În realitate, ziua de 23 februarie nu este o sărbătoare națională și nici
ziua bărbaților. Această sărbătoare a fost dedicată înființării Armatei
Roșii, fondată în 1918, iar din 1949 a fost marcată ca ziua Armatei
Sovietice și a Marinei, iar din 1995 este Ziua Apărătorilor Patriei în
Rusia, dar și în alte câteva țări din CSI, cum ar fi Belarus și Kârgâzstan.
Au trecut 30 de ani de când Uniunea Sovietică nu mai există, respectiv
nu mai există nici Armata Sovietică.
Deși, o bună parte din populaţie susţine
că 23 februarie este o reminiscență a
trecutului sovietic, totuși se sărbătoreşte
pe larg această zi a fondării Armatei
NOTĂ: Marcarea zilei de 23 februarie din
Roşii, fie precum zi a apărătorului patriei perspectiva de markenting.
sau a celora care au slujit, fie pentru a
marca ziua bărbatului.

Ziua de 19 noiembrie a fost desemnată, în

1999, de UNESCO ca Ziua Internaţională a
Bărbatului și este marcată în peste 80 de
state din lume.
Obiectivele sărbătoririi includ:
• să promoveze modele masculine pozitive, nu doar actori sau sportivi, dar
şi bărbaţi obişnuiţi care duc o viaţă liniştită şi decentă;
• să promoveze contribuţia pozitivă a bărbaţilor în societate și familie;
• să se concentreze asupra sănătăţii şi bunăstării bărbaţilor etc.

Desigur, fiecare poate decide singur când ar trebui sărbătorită Ziua

Bărbaților, dar un lucru este cert că după 30 de ani de independență a
Republicii Moldova ziua națională a celor care au servit și servesc Patria
este sărbătorită în Republica Moldova la data de 3 septembrie.

25
Centrul de Informare și Documentare privind NATO
în Moldova (CID NATO) este o organizație
neguvernamentală și non-profit care vizează
promovarea valorilor și principiilor euro-atlantice în
Republica Moldova. CID NATO a devenit o platformă
de comunicare, o organizație de încredere cu un
număr extins de părți interesate și beneficiari; o
reuniune pentru audieri publice și dezbateri în
special pe probleme de comunicare și informare.

tel. + 373 793 05 851 / fax. + 373 22 244 080

info@infocenter.md

www.facebook.com/centrul.nato

www.twitter.com/cidnato

Design și machetare:
SRL FIRST MEDIA