Voluntariatul este activitatea de interes public desfasurata din proprie initiativa de orice persoana

fizica, în folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala; activitatea de interes public este
activitatea desfasurata în domenii cum sunt: asistenta si serviciile sociale, protectia drepturilor
omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învatamânt, stiintific, umanitar, religios,
filantropic, sportiv, de protectie a mediului, social si comunitar si altele asemenea." (definitia din
Legea Voluntariatului 2006)

"Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa, prin care o persoana fizica îsi ofera
timpul, talentele si energia în sprijinul altora fara o recompensa de natura financiara, dar care poate
deconta cheltuielile realizate în sprijinul proiectului în care este implicata." (definitia Pro Vobis)

"Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa, de orice persoana fizica, in folosul
altora, fara a primi o contraprestatie materiala." (Definitie adoptata de Consiliul National al
Voluntariatului, iunie 2002)

"Orice actiune întreprinsa de o persoana fara a se gândi la recompense financiare." (Tracker)

"Orice munca prestata relativ fara constrângere de o persoana cu intentia de a ajuta si fara a urmari
un câstig financiar imediat." (Scheier)

"Impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalti fara a se gândi la recompense

financiare." (Manover)

Declaratia Universala cu privire la voluntariat (versiunea in limba romana)

Voluntariatul este o componenta fundamentala a societatii civile. El insufleteste cele mai nobile
aspiratii ale omenirii - pacea, libertatea, oportunitatea, siguranta si justitia pentru toate persoanele.

In aceasta epoca a globalizarii si a schimbarilor continue, lumea devine din ce in ce mai mica, mai
interdependenta, mai complexa. Voluntariatul - la nivel individual sau de grup - reprezinta o
modalitate prin care:
 pot fi intarite si sustinute valorile legate de comunitate, de serviciul adus aproapelui si de
atasamentul fata de aproape;

persoanele pot sa isi exercite drepturile si responsabilitatile de membri ai comunitatilor, in timp ce

invata si se dezvolta pe percursul intregii vieti, realizandu-si astfel intregul potential uman.

Se pot stabili puncte legatura intre diferentele care ne despart astfel incat sa putem trai impreuna in
comunitatii sanatoase, puternice, si sa lucram impreuna la identificarea de solutii la provocarile pe
care le intalnim si sa conturam destinul nostru comun.

In zorii noului mileniu, voluntariatul reprezinta un element esential al tuturor societatilor.

Voluntariatul transforma in actiune declaratia Natiunilor Unite conform careia 'Noi, oamenii' avem
puterea de a schimba lumea.

Aceasta Declaratie promoveaza dreptul fiecarie femei, al fiecarui barbat sau copil de a se asocia in
mod liber si de a activa ca voltunar fara deosebire de originea culturala sau etnica, religie, varsta, sex,
si conditia fizica, sociala sau economica. Toate persoanele din lume trebuie sa aiba dreptul de a-si
oferi in mod liber timpul, talentul si energia in beneficiul altora sau al comunitatii lor prin actiuni
individuale sau colective, si fara a astepta recompense financiare.

Intentionam sa dezvoltam voluntariatul care:

solicita implicarea intregii comunitati in identificarea si solutionarea propriilor probleme;

ofera o voce celor care nu pot sa se reprezinte singuri;

ofera altora posibilitatea de a participa ca voluntari;

este complementar dar nu se substituie serviciilor care trebuie sa fie oferite de alte sectoare sau de
angajatii platiti;

ofera persoanelor posibilitatea de a acumula noi cunostinte si abilitati si de a isi dezvolta la

maximum potentialul, increderea in sine si creativitatea;

promoveaza solidaritatea la nivel de famile, comunitate dar si la nivel national si global.

Credem ca voluntarii si organizatiile si comunitatile pe care le deservesc au responsabilitatea comuna

de:
 a crea un mediu in care activitatea voluntara are sens si contribuie la atingerea unor rezultate
convenite dinainte;

ia defini criterii referitoare la participarea voluntarilor, inclusiv cu privire la conditiile in care

organizatia si voluntarul pot sa inceteze anagajamentul lor reciproc, si de a dezvolta politici care sa
ghideze activitatea voluntara;

a oferi protectie impotriva diferitelor riscuri voluntarilor si persoanelor pe care acestia le

deservesc;

a oferi voluntarilor instruire adecvata, evaluare regulata si de a aprecia rezultatele acestora in mod
formal;

a asigura accesul tuturor la activitatile de voluntariat, prin eliminarea barierelor fizice, economice,
sociale si culturale.

Luand in considerare drepturile umane fundamentale exprimate in Declaratia Natiunilor Unite cu

privire la Drepturile Omului, principiile voluntariatului si responsablitatile voluntarilor si organizatiile
in care acestia sunt implicati, solicitam:

Tuturor voluntarilor sa proclame convingerea lor ca voluntariatul este o forta creativa care:

construieste comunitati sanatoase si puternice care respecta demintatea tuturor persoanelor;

invata persoanele sa isi exercite drepturile ca fiinte umane si astfel sa isi amelioreze vietile;

ajuta la solutionarea problemelor sociale, culturale si a celor legate de mediu;

construieste o societate mai umana si mai dreapta prin colaborare la nivel mondial;

Leaderilor

tuturor sectoarelor sa colaboreze la crearea unor 'centre de voluntariat' locale si nationale,

puternice, vizibile si eficiente ca actori principali in coordoanrea activitatilor legate de voluntariat

politici/ la nivel de autoritati sa se asigure de respectarea dreptului tuturor persoanelor de a

deveni voluntari, de eliminarea tuturor barierelor din calea participarii anumitor categorii; sa implice
voluntari in propriile activitati, si sa ofere organizatiilor neguvernamentale resursele necesare
promovarii si sprijinirii unei mobilizari si unui management eficient al voluntarilor;
 din sectorul de afaceri sa incurajeze si sa faciliteze implicarea angajatilor ca voluntari si de a aloca
resurse umane si financiare pentru a dezvolta infrastructura necesara pentru sprijinirea
voluntariatului;

de opinie/ din mass media sa publice materiale despre voluntari, de a oferi informatii si de a
incuraja si sprijini persoanele sa devina voluntari;

din sistemul educational sa incurajeze si sa sprijine persoanele de toate varstele sa devina voluntari
sa creeze posibilitati de reflectare asupra activitatii de voltunariat si de invatare din experienta de
voluntariat;

din institutiile religioase sa promoveze voluntariatul ca un raspuns adecvat la chemarea sprirituala

adresata tuturor persoanelor de a-si sprijini aproapele;

din organizatiile neguvernamentale sa creeze medii organizationale 'prietenoase' cu voluntarii si sa

aloce resursele financiare si umane necesare pentru implicarea eficienta a voluntarilor.

Natiunilor Unite

sa declare decada 2001-2010 'Decada Voluntarilor si a Societatii Civile' ca recunoastere a nevoii de

a intari institutiile societatii libere;

sa adopte 'V-ul rosu' (sigla IAVE, n.t.) ca simbol universal pentru voluntariat.

IAVE provoaca voluntarii si leaderii tuturor sectoarelor din intreaga lume sa devina parteneri in
promovarea si sprijinirea voluntariatului, accesibilitatea acestuia pentru toate persoanele, ca simbol
al solidaritatii intre popoare si natiuni. IAVE invita comunitatea globala a voluntarilor sa studieze,
discute, recunoasca si sa puna in practica aceasta Declaratie Universala cu privire la Voluntariat.

Adoptata de Comitetul Director International al IAVE - The International Association for Volunteer
Effort, in a XVIa Conferinta Mondiala, Amsterdam, Olanda, Ianuarie 2001, Anul International al
Voluntarilor.

Joi, 14 Aprilie 2011 17:11

Scris de Adrian Panduru

Statul vrea să meargă mână în mână cu biserica în acţiunile caritabile Dezbatere la Timişoara, pe
marginea legii parteneriatului între biserică şi stat

“Biserica este prezentă în societate. Este foarte bine că statul sau parlamentul se gândeşte la a
încuraja activitatea filantropică pe care o desfăşoată ONG-urile. Subliniez diisponibilitatea de
cooperare a bisericii pentru toate acţiunile cu caracter umanitar sau social”, a declarat PS Paisie
Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoara. Legea privind parteneriatul stat-biserică a fost
analizată, joi, la Consiliul Judeţean Timiş, într-o acţiune organizată de PSD Timiş, care a invitat şi
parlamentari ai minorităţilor, împreună cu înalte feţe bisericeşti. Legea care stipulează parteneriatul
între biserică şi stat a fost retrimisă de către preşedintele României, Traian Băsescu, pentru
reexaminare, deoarece s-a invocat un tratament diferenţiat în ceea ce priveşte acordarea de
finanţare publică între culte şi celelalte ONG-uri. “Cultele care desfăşoară activităţi de asistenţă
socială beneficiază de o subvenţie de până la 80 la sută din valoarea proiectului aprobat. Astfel, legea
instituie un tratament diferenţiat în acordarea de finanţare publică între culte, ca prestatori de
servicii sociale, pe de o parte, şi celelalte organizaţii neguvernamentale care prestează activităţi
caritabile din domeniul serviciilor sociale, pe de altă parte”, se arată în cererea de reexaminare.
Practic, legea prevede finanţarea unor activităţi caritabile prin intermediul bisericii, statul punând, la
rândul lui, umărul cu bani, spaţii de desfăşurare a activităţilor şi multe altele.

“Biserica poate stimula voluntariatul”

La Timişoara nu s-a discutat foarte mult pe marginea aspectului de acordare a 80 la sută către ong-
urile cultelor, legea fiind, oricum, reexaminată în acest sens, ci s-au atins mai multe laturi ale acestei
legi ce se află în dezbatere. “Legea prevede, în primul rând, finanţarea activităţilor aflate în seria
asistenţei sociale de asociaţii şi fundaţii, precum şi de asociaţiile ecumenice. De asemnea, asigură
serviciile sociale, acţiunile caritabile, activităţi de educaţie şi formare. Facilitează implicarea bisericii
alături de autorităţile locale şi de comunitate în desfăşurarea unor activităţi sociale. Biserica poate
stimula voluntariatul. În lege sunt vizaţi copiii în dificultate, persoane cu dizabilităţi, persoane
vârstnice lipsite de venituri sau cu venituri mici, bolnavi ce nu se pot deplasa, familii sărace care nu
pot asigura o îngrijire şi o educaţie copiilor şi alte categorii sociale. Se pot organiza şi acorda servicii
sociale direct prin compartimente sau prin asociaţii înfiinţate în acest scop”, a spus vicepreşedintele
Consiliului Judeţean Timiş, Adam Crăciunescu (PSD). Biserica Ortodoxă Română din Timişoara are
deja un serviciu care se ocupă cu persoanele declarate victime ale violenţei domestiice. Şi nu numai
atât, are multe servicii care se ocupă cu protecţia socială. Iar Biserica Ortodoxă nu e singura care se
implică activ în astfel de lucruri, sunt şi alte culte ce fac acţiuni caritabile. Dar şi ONG-uri care nu ţin
de culte.

“Subliniez disponibilitatea de cooperare a bisericii pentru toate acţiunile cu caracter umanitar sau
social”

“Biserica, dincolo de învăţătura Evangheliei, pune şi în practică învăţătura Evangheliei – vine în

întâmpinarea nevoilor aproapelui. Activităţile care se doresc a fi sprijinite de biserică sau de ONG-
urile bisericii acordă asistenţă socială pentru toate persoanele. Biserica este prezentă în societate.
Este foarte bine că statul sau parlamentul se gândeşte la a încuraja activitatea filantropică pe care o
desfăşoată ONG-urile. Subliniez diisponibilitatea de cooperare a bisericii pentru toate acţiunile cu
caracter umanitar sau social. Dacă urmărim faptul că legea doreşte să sprijine activităţile sociale, eu
nu mă gândesc la o implicare a politicului în biserică sau a bisericii în politic. Tocmai de aceea,
biserica nu este un rival, nu cred că este o amestecare, cred că, având în vedere situaţiile sociale ale
multor persoane, se caută o soluţie de rezolvare a cazurilor dificile”, a declarat PS Paisie Lugojanul,
episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoara.

“Un parteneriat între administraţia locală şi biserică e foarte bine venit”

“Din start vreau să vă spun că susţin cu toată tăria parteneriatul stat-biserică. Parteneriatul dintre
administraţia locală şi biserică. În orice societate există câteva instituţii pe care acea societate se
bazează. Biserica şi primăria sunt două instituţii care, împreună, ar trebui să se ocupe atât de partea
materială a cetăţenilor – primăria – şi de partea spirituală – biserica. Un parteneriat între
administraţia locală şi biserică e foarte bine venit. În acţiunile de tip social am fost impresionat de
munca depusă de la simplul student la Teologie până la cele mai înalte feţe bisericeşti”, a spus
viceprimarul Timişoarei, Sorin Grindeanu (PSD), care a enumerat şi activităţile pe care le are primăria
cu biserica. “Eu, ca viceprimar, sprijin în totalitate acest parteneriat. Deşi a funcţionat bine… e loc şi
de mai bine”, a declarat Grindeanu. http://www.stirisidistractie.com/regional/timisoara/80209-
statul-vrea-s%C4%83-mearg%C4%83-m%C3%A2n%C4%83-%C3%AEn-m%C3%A2n%C4%83-cu-
biserica-%C3%AEn-ac%C5%A3iunile-caritabile