Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prezentare de caz
MOTIVELE INTERNĂRII
Prezența unei leziuni tumorale, bine delimitate, având în centru o masa keratozică, localizată
la nivelul regiunii centru o masa keratozică, localizată la nivelul regiunii deltoidiene
stângi.deltoidiene stângi.
ANAMNEZĂ
→Antecedente heredo--colateralecolaterale
nu au fost relevante pentru patologia dermatologică actuală. dermatologică actuală.
✓1999 nov. → CBC ulcerat regiunea pectorală, 1999 nov. → CBC ulcerat regiunea pectorală,
✓2008 sept. → CBC buză superioară2008 sept. → CBC buză superioară--AP papilom
hiperkeratozic ulcerat,AP papilom hiperkeratozic ulcerat,
✓2012 apr. → CBC perlat si ulcerat torace anterior,2012 apr. → CBC perlat si ulcerat torace
anterior,
✓2014 aug. → CBC torace anterior sangerand traumatizat,2014 aug. → CBC torace anterior
sangerand traumatizat,
✓2019 mai → CSC pectoral drept cu invazia complexului areolă2019 mai → CSC pectoral
drept cu invazia complexului areolă--mamelonmamelon--AP CBC nodular multicentric AP
CBC nodular multicentric infiltrativ, infiltrativ,
➢ Examenul local dermatologic relevă un fototip II, iar la nivelul regiunii deltoidiene
stângi o formațiune tumorală, bine delimitate, de aprox. 1,2 cm in diametru, de
consistența dură, mobilă pe planurile subiacente, avand in centru o msa keratozica,
prezentand la bază eroziuni.
➢
Se mai decelează :
EXAMENE PARACLINICE
17.02.2021
DIAGNOSTIC DE ETAPĂ
Diagnostic stabilit pe baza datelor anamnestice si clinice :
- Obs. Carcinom scuamocelular regiune deltoidiană stângă
- Obs. Carcinom bazocelular regiune deltoidiană stângă
- Obs. Keratoacantom
- Obs. Corn cutanat
Diagnosticele secundare: Keratoze seboreice trunchi. Anemie macrocitară hipercromă.
Hipercolesterolemie. OBS. Hepatită cronică cu virus hepatic C. IVC C4 CEAP. FiA
permanentă. HTA grad II, risc adițional înalt. ICC clasa II NYHA. AVC hemoragic sechelar.
Observație onicomicoză totală picioare bilateral. Testare SARS-CoV-2 negativă.
I. Diagnostic diferential
I. Diagnostic diferential
➢ Corn cutanat
❑ clinic este o leziune cutanată hiperkeratozică frecventă la persoanele în vârstă sub
forma unei protuberanțe conice pe suprafața pielii. Mai mult de jumătate din toate
leziunile coarnelor cutanate sunt benigne, iar alte 23-37% sunt derivate din keratoze
actinice. În 20% există o malignitate la baza cornului cutanat.
❑ histopatologic hiperkeratoză compactă, care poate fi fie ortokeratotică, fie
parakeratotică.
Tratament
Pe parcursul internării:
➢ Biopsie excizională regiune deltoiniană stângă, după antisepsie locală cu soluție de
betadină și sub anestezie locală cu xilină 2%, urmata de închiderea defectului cu 4 fire
de sutură- fără incidente. Fragmentul cutanat trimis către serviciul de anatomie
patologică.
➢ Electrocoagularea keratoze seboreice trunchi.
➢ Pe parcursul internării a urmat tratamentul afecțiunilor associate; tratament cu
venotonice, venotrofice; tratament cu Oxacilină 2g/zi- 5 zile; pomadă hidratantă cu
vitamine la nivelul gambelor; Vitonal, la nivelul ulcerației de la degetul III, picior stg,
cu evoluție favorabilă.
La externare:
´ Tratament cronic cu DETRALEX 500mg 1 cpx2/zi D+S, VESSEL DUE F 250 uls 1
cpx2/zi, PENTOXIFILIN R 400mg 1cpx2/zi, după masă.
´ Atisepsie locală cu Betadină sol. 1 apl. x2/zi la nivelul plăgii post-biopsie.
✓ Inainte de expunerea la soare, se va aplica cremă pentru protecție solară, SPF 50, pe
zonele fotoexpuse, cu reaplicare ori de câte ori este nevoie;
Examen histopatologic
Macroscopie
Microscopie Diagnostic AP:
Carcinom scuamocelular cheratinizat bine diferentiat, varianta keratoacantoma-like.
pT1Nx G1 L0V0Pn0
Diagnostic differential
´ Microscopic, in functie de stadiul evolutiv:
´ -Veruca
´ -Keratoza seboreica traumatizata
´ -Prurigo nodular
´ -Keratoza follicular inversata
´ -Molluscum contagiosum
´ -Infectie fungica profunda cu hiperplazie pseudoepiteliomatoasa.
´ WHO Classification of Skin Tumours (WHO Classification of Tumours) 4th Edition
Examen Imunohistochimic
Carcinom Scuamocelular
Notiuni teoretice
´ Carcinomul spinocelular (CSC) este o tumoră cutaneo-mucoasă agresivă ce reprezintă
aproximativ 20% din totalul neoplaziilor cutanate, fiind tumora cutanată a 2-a ca frecvență,
´ CSC se pot dezvolta pe tegumente indemne sau pe leziuni preexistente (radiodermite cronice,
cicatrici, keratoze actinice, leucoplazii, eritroplazii, cheilite, ulcere venoase, lichen eroziv oral,
cicatrici de lupus eritematos, de tuberculoză cutanată, de buloze sau pe unele forme de carcinom
in situ (boala Bowen, eritroplazie Queyrat))
´ ! dezvoltare mai rapidă decât a carcinomului bazocelular
´ cu incidenţă de 2-5 ori mai mică decât a carcinoamelor bazocelulare.
´ ! are risc de metastazare ganglionară și multiorganică apreciat la 2-5% . Riscul de metastazare a
CSC crește dacă tumora este > 2cm în diametru sau dacă grosimea tumorii este > 2mm .
Factorii triggeri
Factori interni :
- fototipul cutanat (I sau II),
- unele genodermatoze (ex. epidermodisplazia veruciformă),
- factori imunologici,
- vârsta peste 50 de ani (pentru majoritatea CSC),
- sexul masculin (ratio M/F de 2-3/1).
Factorii externi, de mediu ce pot determina apariția CSC sunt:
- expunerea cronică, cumulativă la radiația ultravioletă (UV) naturală sau artificială (UVA sau UVB), la
radiații ionizante și carcinogeni chimici,
- fumatul (principalul factor favorizant în CSC de buză),
- tratamente sau afecțiuni imunosupresoare,
- traumatizarea repetată cutaneo-mucoasă,
- infecţiile virale (cu subtipurile 16, 18, 30, 33 ale HPV)
Forme clinice:
´ 1. carcinom scuamocelular ulcero-vegetant: forma clinică obişnuită ce se prezintă ca o masă
vegetantă, ulcerată, cu margini crenelate şi centrul crateriform acoperit de secreţii fetide, cu baza
şi marginile dure, infiltrate; poate evolua spre un aspect exuberant, conopidiform
´ 2. carcinom spinocelular nodular: nodul hemisferic, roşu-violaceu, ferm, care în evoluţie se
ulcerează central;
´ 3. carcinom spinocelular ulcerat endofitic: ulceraţie cu contur neregulat şi evoluţie rapidă în
profunzime, dură, infiltrativă;
´ 4. carcinom spinocelular keratozic: aspect de corn cutanat cu o bază globuloasă, de consistenţă
fermă, pe care se dezvoltă o formaţiune dură, cornoasă, de formă conică;
´ 5. epithelioma cunniculatum: foarte asemănător unei veruci vulgare dar agresiv, constituind
mase tumorale cu evoluţie în profunzime până la planul osos, localizate plantar
´
Criterii de diagnostic
CLINIC
Simptome și semne clinice esențiale:
- nodul dur, la început mic, cu suprafaa neregulată, care crește în dimensiuni
- leziunea se poate ulcera în timp, devine distructivă
- carcinomul poate aprea pe leziuni preexistente de tipul keratozei actinice, cheilitei erozive actinice,
leucoplaziei prin apariie unui nodul dur, infiltrarea leziunii.
´ - Localizare: pe suprafee fotoexpuse, buza inferioar, mucoasa bucal, mucoasa genital
MCR(Microscopia confocala de relectanta in vivo)
´ Carcinomul spinocelular se distinge la evaluarea prin MCR(Microscopia confocala de relectanta
in vivo) prin alterarea arhitecturii stratului cornos, prezenţa de keratinocite detaşate şi a
parakeratozei. La nivelul stratului spinos se pot distinge dezorganizarea aspectului normal de
„fagure de miere”, pleomorfism keratinocitar şi infiltrarea cu celule dendritice. La nivelul
dermului se pot observa numeroase structuri fibrilare moderat-refractile reprezentând elastoză
solară, dar şi cuiburi de celule tumorale. Dezorganizarea stratului spinos nu reprezintă un criteriu
specific pentru diagnosticul CSC, acest aspect fiind descris de unii autori şi în cazul keratozelor
actinice (figura 7).
Examenul histopatologic al CSC
´ Diagnosticul de certitudine în carcinomul spinocelular se pune în urma biopsiei
mucoasei/tegumentului afectat, urmată de examen histopatologic.
´ CSC se caracterizează prin apariţia unor mase celulare epidermice la nivel dermic.
´ Masele epiteliomatoase sunt alcătuite din celule spinoase tipice, celule keratinizate individual
şi celule spinoase atipice, care prezintă atipii citoplasmatice şi nucleare (dimensiuni şi forme
variate, nucleu mare şi hipercrom). Prin invadarea dermului de către celulele spinoase, se
antrenează şi keratinocitele bazale, fiind dispuse la periferia insulelor tumorale.
´ La nivelul epidermului se observă o îngroşare a tuturor straturilor keratinocitare.
´ La nivelul ţesutului conjunctiv se observă un infiltrat inflamator bogat în limfocite (80-90%
din acestea sunt de tip T) şi plasmocite.
I Tratamentul carcinomului scuamocelular
➢ Tratamentul chirurgical :
A. excizia chirurgicala in limite de siguranta oncologica urmată sau nu de radioterapie (penetrantă
transcutanată sau de contact) constituie alternativele terapeutice la care se recurge cel mai frecvent .
✓ excizia cu margini de siguranţă de 4mm pentru tumorile <2 cm bine diferenţiate şi neinvazive
în ţesutul cellular subcutanat de pe trunchi şi membre,
✓ excizie cu margini de siguranţă de 6 mm pentru CSC de pe alte arii anatomice şi tumori >de 2
cm (faţă, ureche, scalp, regiunea genitală, mână, picior. Metastazele ganglionare regionale
beneficiază de asemenea de tratament chirurgical şi/sau iradiere.
B. chirurgie MOHS (utilizarea de substanţe chimice ce fixează ţesutul patologic şi excizia lui seriată
ulterioară cu examen histopatologic extemporaneu; procedura se repetă până se ajunge în ţesut
sănătos); de elecţie pentru CSC prost delimitat şi cu risc crescut de metastazare
C. electrodesicare asociată cu chiuretare pentru CSC ale trunchiului şi extremităţilor.
➢ Tratamentul medicamentos:
Profilaxia CSC
✓ Nicotinamida orală (vitamina B3) în doză de 500 mg de două ori pe zi poate reduce numărul și
severitatea CSC la persoanele cu risc crescut.