Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(secolul XI)
Viata
Cei doi copii, Eftimie si Parascheva, au primit in familie o aleasa crestere si educatie
religioasa. Astfel, Eftimie, fratele mai mare al cuvioasei, a intrat inaintea ei in
nevointa monahala. Apoi, pentru sfintenia vietii lui, ajunge episcop al Matidiei si
pastoreste bine Biserica lui Hristos pana la sfarsitul vietii. La fel si fericita
Parascheva, iubind mai mult decat orice pe Hristos, la varsta de aproape 15 ani, a
intrat intr-o manastire de fecioare din orasul Ieraclia Pontului. Dupa cinci ani se
inchina la Mormantul Domnului si se nevoieste mai multi ani intr-o mica manastire
de calugarite pustnice de pe Valea Iordanului.
In anul 1521, turcii ocupa si Serbia si iau din nou ostatice moastele Sfintei
Parascheva, pe care le duc in palatul sultanului din Constantinopol. Apoi, sfintele ei
moaste sunt rascumparate de la turci de catre Patriarhia Ecumenica cu 12.000 de
ducati de aur si raman in Catedrala patriarhala din Fanar timp de 120 de ani. In anul
1641, insa, ajungand Patriarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomana cu
sume mari de bani, ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii, patriarhul
Partenie a daruit moastele Cuvioasei Parascheva, drept recunostinta, domnului
Moldovei, Vasile Lupu, care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de
Constantinopol si Ierusalim pe mai multi ani.
Trei au fost marile virtuti care au impodobit sufletul si viata Sfintei Preacuvioasei
maicii noastre Parascheva de la Iasi. Ingereasca feciorie, milostenia, adica lepadarea
de cele pamantesti, si dumnezeiasca rugaciune, maica tuturor faptelor bune. Pe
aceste trei virtuti le-a iubit fericita din copilarie si prin acestea, in chip deosebit, s-a
dezbracat de orice cuget pamantesc, a biruit pe diavoli si s-a numarat in ceata
Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu.
Fiind odrasla de bun neam si avand sadita in inima ei frica de Dumnezeu, fericita
Parascheva a inceput urcusul cel duhovnicesc pe scara virtutilor catre Hristos, Mirele
ei, mai intai prin sfanta rugaciune, care este inceputul tuturor bunatatilor. Din
pruncie, cuvioasa mergea la biserica satului Epivat, fiind nelipsita de la sfintele
slujbe. Dar si in casa parintilor ei se ruga mult ziua si noaptea, imitand pe sfintii
ingeri.
- Le-am daruit lui Hristos prin mainile copiilor saraci ! raspundea fericita, cu chip
luminat.
Odata, ascultand slujba in biserica, a auzit citindu-se acest cuvant din Sfanta
Evanghelie: Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea
si sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8, 34). Deci, ranindu-se la suflet ca de o sageata de
acest cuvant al lui Hristos, indata a parasit grijile vietii pamantesti si, plecand pe
ascuns din casa parinteasca la varsta de numai 15 ani, a intrat in sfanta nevointa a
vietii calugaresti. Dupa ce mai intai s-a inchinat in biserica Vlahernei (a vlahilor),
precum si la toate manastirile si sfintele moaste din Constantinopol, s-a tainuit apoi
ca o straina intr-o manastire de fecioare din Ieraclia Pontului.
Cinci ani s-a nevoit aici fericita Parascheva, desavarsindu-se in toate faptele bune si
mai ales in neincetata rugaciune cu multe lacrimi, cu posturi aspre si privegheri de
noapte. Aici a strabatut ea calea cea grea a despatimirii si a inceput urcusul
duhovnicesc al desavarsirii, unindu-se tainic cu Mirele Hristos prin umbrirea Duhului
Sfant. Toate surorile din manastire se uimeau de viata si intelepciunea ei si laudau
pe Dumnezeu, zicand: “Slava Tie, Doamne, ca Ti-ai facut vas ales si sfant pe
Cuvioasa fecioara Parascheva si Te preamaresti intre cei blanzi si smeriti cu inima!”
- Lasa pustia si lacasul acesta si te intoarce la Epivat, in patria ta, ca acolo se cade
sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai
iubit!
Deci, sarutand Sfanta Parascheva pe toate surorile din acea manastire, s-a inchinat
la Mormantul Domnului din Ierusalim si, luand o corabie, a ajuns la Constantinopol.
Aici iarasi s-a inchinat cu lacrimi in biserica Maicii Domnului din Vlaherne, zicand:
Ostenindu-se Sfanta Parascheva inca doi ani deplini langa biserica satului Epivat, in
ascunse nevointe duhovnicesti si simtindu-si aproape obstescul sfarsit, a
ingenuncheat inaintea icoanei Mantuitorului si cu lacrimi a rostit aceasta sfanta
rugaciune:
“Doamne, Iisuse Hristoase, cauta din sfant lacasul Tau si nu ma parasi, nici nu ma
lasa, ca pentru numele Tau cel sfant am lasat toate si dupa Tine am calatorit in
toata viata mea. Si, acum, indura-Te, Doamne, si spune ingerului Tau cel bland sa ia
cu pace sufletul meu!”
Dupa multi ani, moastele Cuvioasei Parascheva au fost descoperite cu voia lui
Dumnezeu intregi in mormant si scoase la lumina spre mangaierea credinciosilor
intr-un chip ca acesta. Murind, un corabier a fost aruncat pe mal de valurile marii.
Atunci, un crestin milostiv cu numele Gheorghe, impreuna cu altii, au sapat un
mormant aproape si au dat de trupul neputred si plin de mireasma al Sfintei
Parascheva. Dar, nestiind cine este, a ingropat alaturi trupul rau mirositor al
corabierului. Noaptea, insa, a vazut in vis o imparateasa sezand pe scaun luminat,
inconjurata de ingeri. Unul dintre ei ii zise:
- Gheorghe, pentru ce n-ati luat in seama trupul Sfintei Parascheva si l-ati uitat asa?
Nu stiti ca Dumnezeu a iubit frumusetea ei si a voit s-o preamareasca pe pamant?
Raspandindu-se in toate tarile din jur vestea despre viata si minunile Cuvioasei
Parascheva de la Epivat, in anul 1235, sfintele ei moaste au fost stramutate la
Tarnovo, capitala Imperiului Romano-Bulgar, unde, de asemenea, au facut multe
minuni. Dupa 160 de ani au fost stramutate la Belgrad, iar dupa inca 125 de ani le-
au luat turcii in robie si le-au vandut din nou Patriarhiei de Constantinopol, fiind
cinstite cu multa evlavie de credinciosi.
Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este insasi preamarirea trupului ei cu
darul neputrezirii, al vindecarii de boli si al izbavirii de multe nevoi si primejdii. Din
cauza aceasta a fost luata ca protectoare in toate tarile ortodoxe din Balcani. Ba si
turcii se cucereau de minunile ce se faceau crestinilor care ii cereau ajutor cu
credinta si evlavie.
O alta minune care a uimit Moldova si tara noastra a fost izbavirea fara nici o
vatamare a moastelor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit in noaptea de 26 spre
27 decembrie, anul 1888, in paraclisul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din Iasi. Caci,
aprinzandu-se de la un sfesnic catafalcul cuvioasei, s-a topit argintul care imbraca
racla, dar lemnul si sfintele ei moaste, desi erau invaluite in jaratic, au ramas intregi
si nevatamate, spre intarirea credinciosilor si uimirea celor indoielnici.
Spre sfarsitul secolului XIX, sotia preotului Gheorghe Lates, din comuna Radaseni-
Suceava, suferea la cap de o boala grea si incurabila. Alergand la Sfanta Parascheva,
se ruga cu lacrimi la moastele sfintei si-i cerea ajutor. Apoi i s-a facut Sfantul Maslu
si s-a reintors acasa. Noaptea i se arata aievea Sfanta Parascheva, in haine albe
stralucitoare si ii spuse:
In anul 1950, o tanara din Iasi s-a imbolnavit de leucemie. Atunci, bolnava impreuna
cu parintii ei au alergat la Sfanta Parascheva si cu multe lacrimi ii cereau ajutor si
sanatate. Dupa doua luni de rugaciuni staruitoare si Sfantul Maslu, tanara s-a
vindecat de aceasta boala fara leac si si-a continuat studiile.
O femeie dintr-un sat aproape de Iasi era greu bolnava de stomac. Fiind internata
pentru operatie, s-a rugat mai intai la Sfanta Parascheva, cerandu-i cu credinta si cu
lacrimi ajutor si vindecare. Timp de trei zile dupa internare i s-au facut toate
analizele. La urma i-au spus medicii:
In anul 1968, de hramul Cuvioasei Parascheva, o crestina din Iasi pregatea conserve
pentru iarna. Mama ei o indemna:
- Fata, sa nu faci una ca aceasta, caci astazi este ziua Sfintei Parascheva!
- Mama, a raspuns fiica, in fiecare zi este cate un sfant, dar eu n-am timp sa-i
praznuiesc pe toti!
Dupa o ora, femeia si-a trimis copila in oras sa cumpere ceva. Pe strada a fost lovita
grav de o masina si apoi internata la spital. Mama copilei a alergat a doua zi la
Sfanta Parascheva si, dupa ce si-a recunoscut pacatul, a cerut cu lacrimi iertare si
salvarea fiicei ei accidentate. Dupa trei zile, copila s-a intors sanatoasa acasa.
Un inginer bolnav de plamani a fost internat in spital la Iasi pentru operatie. Mama
sa a mers atunci la moastele Cuvioasei Parascheva si i-a cerut cu credinta sanatate
fiului ei. Timp de doua saptamani doctorii au amanat operatia. Apoi, s-a observat ca
afectiunea pulmonara s-a vindecat in chip miraculos. Atunci au zis bolnavului:
- Domnule inginer, ati scapat de operatie. intoarceti-va sanatos acasa. Este cineva
care se roaga lui Dumnezeu pentru dumneavoastra!
Unui copil de trei ani si jumatate i s-a oprit brusc graiul. Atunci, mama a luat copilul
in brate si a venit sa ceara ajutorul Sfintei Parascheva. Pe cand se ruga ea cu
lacrimi, deodata copilul a strigat:
Multumind din inima Preacuvioasei Parascheva, mama s-a intors acasa cu copilul
sanatos.
In anul 1955, doi soti din Iasi nu aveau intelegere in casa. Intr-o seara, femeia
disperata a parasit caminul. Zadarnic au cautat-o sotul si fiica. Apoi copila s-a culcat,
iar tatal ei a alergat la Sfanta Parascheva si s-a rugat cu lacrimi sa-i intoarca sotia cu
bine inapoi. Ajungand sotul acasa, dupa o ora bate cineva in usa. Era sotia! Avea
chipul palid si ingandurat.
- Unde ai fost, femeie? Ce ti s-a intamplat? a intrebat-o sotul.
- Diavolul mi-a dat in gand sa ma sinucid. De aceea m-am asezat pe linia trenului,
aproape de gara Nicolina. Dar la orele 8 seara, pe cand venea un tren cu viteza, fiica
noastra, imbracata in alb, vine la mine, ma apuca repede si ma arunca afara de pe
linie. Asa am scapat de moarte si de osanda iadului! Dupa ce m-am intarit putin, am
multumit lui Dumnezeu ca m-a izbavit de acest cumplit pacat si m-am intors acasa.
- Femeie, in seara aceasta la ora 8, fiica noastra era culcata, iar eu ma rugam la
Cuvioasa Parascheva pentru tine. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastra, ci
insasi Sfanta Parascheva! Sa-i multumim ei, caci ea te-a scapat de aceasta cumplita
si dubla moarte, trupeasca si sufleteasca.
De atunci este multa armonie si bucurie duhovniceasca in aceasta familie crestina.
Asa stie sa ajute Preacuvioasa Parascheva patria ei adoptiva, pentru credinta fiilor ei!
In timpul marii secete din vara anului 1947, cand mureau oamenii si animalele de
foame, s-au scos moastele Sfintei Parascheva in procesiune prin satele Moldovei.
Credinciosii le asteptau si le intampinau cu lacrimi de bucurie si cu faclii in maini. In
urma veneau nori de ploaie bogata si adapau pamantul. Drept multumire,
credinciosii se rugau si inaltau cate o troita cu aducerea moastelor Sfintei
Parascheva in satele lor.
Cel mai mult alearga si cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii,
taranii, calugarii si studentii. Mai ales in lunile de examene, racla cuvioasei este alba
de carti, de caiete de scoala si pomelnice. Putem spune ca moastele cele mai iubite
de credinciosi din tara noastra si din afara sunt, fara indoiala, moastele Sfintei
Parascheva, numita “cea grabnic ajutatoare si mult folositoare”.
Marturisesc parintii batrani, care au fost martori oculari, despre o minune petrecuta
la racla sfintei, la 14 octombrie, 1952. De hram, pe cand oamenii asteptau la rand sa
se inchine la racla Cuvioasei Parascheva, au venit sa se inchine si doua crestine
batrane din Focsani. Vazand lume multa, au zis preotului de garda, Arhimandritul
Cleopa Ilie:
Sfanta Parascheva de la Iasi se bucura in tara de un cult deosebit, mai mult decat
toti ceilalti sfinti locali care au moaste in Romania. In fiecare zi, la Catedrala
mitropolitana din Iasi, de dimineata pana seara tarziu, se face un mic pelerinaj local
continuu, cu credinciosi de toate varstele si din toate locurile, veniti la rugaciune. In
mod deosebit in sarbatori, in posturi si in fiecare vineri, considerata “Ziua Sfintei
Vineri”, adica a Cuvioasei Parascheva, vin multi credinciosi si se inchina la racla cu
credinta, aducand flori, daruri si imbracaminte pe care le ating de racla cuvioasei
pentru a dobandi ajutor, sanatate si binecuvantare.
Dar cea mai mare zi de praznuire din tot anul este ziua de 14 octombrie, patronul
Sfintei Parascheva, cand are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din tara
noastra, la care participa inchinatorii de la sate si orase, din toate colturile tarii.
Aceasta zi este considerata un adevarat pelerinaj bisericesc national, care dureaza
pana la 3 zile. Inca din ajun se scot in fata catedralei moastele Sfintei Parascheva si,
timp de doua zile si doua nopti, credinciosii stau la rand pentru inchinare.