CLINICA CHIRURGICALA ANUL VBOLILE CHIRURGICALE ALE CAPU. PATOLOGIA CAVITATII CRANIEN! TRAUMATISMELE CRANIO-ENCEFALICE. Pozitia si conformatia anatomicé a cavitifii craniene contribuie Ia frecventa crescuti a traumatismelor de la acest nivel, in rapost cu natura si forta agentului contondent traumele pot fi: + inchise + deschise Traumele inchise sunt reprezentate de contu: Contuziile cavitéyii craniene sunt frecvente la animale aparand in urma traumatismelor directe, cdderilor pe terenuri dure, accidentelor de strada. La berbeci apar in urma conflictelor dintre ei, prin lovituri frontale simultane. Desi musculatura cervicala atenueazA impactul, in cazul loviturilor puternice unda de soc poate afecta fesuturile moi ale craniului. Simptome: Tabloul clinic este in raport cu intensitatea traumatismului. in contuziile usoare sunt strivite fesuturile epicraniene fara sé apari modificari in starea generala a animalului. Leziunile posttraumatice se resorb in 8-10 zile fara urmari ‘Contuziile puternice pot fi insotite de semnele: + comofiei cerebrale + contuziei cerebrale Formarea hematoamelor epicraniene, intracraniene si in masa encefalului Tabloul clinic al acestor complicajii posttraumatice este alarmant oferind pusine date specifice de diferentiere Se consider (PROCA, 1989) c& in traumatismele cerebrale inchise un rol important il are “intervalul liber”. Acesta este intervalul de timp, far simptomatologie, de la producerea traumatismului craniocerebral pand la aparijia primelor semne produse de dezvoltarea lenta a unor colectii intracraniene care compreseazi diverse fesuturi cu funcfii vitale: hematom extradural, subdural sau intracerebral Comotia cerebrala se intalneste la toate speciile cu frecven{a mai mare la cabaline, taurine $i carnivore. Se traduce printr-o inhibitie brusc8 a centrilor nervosi putand avea o evoluie fulgeratoare sau una usoard. in forma fulgeritoare care se incheia cu exitus, animalul pierde cunostinta, cade in decubit, respiratia si circulatia sunt incetinite si moare prin sincopa cardio-respiratorie. Comotia cerebral usoari prezinta un tablou clinic mai putin alarmant, perturbarea funcjionala fiind reversibild in 15-20 minute. Contuzia cerebrala prezinti un sindrom lezional cerebral, consecutiv acfiunii corpului contondent asupra encefalului Tabloul lezional este preponderent vascular cu extravazdiri sanguine in masa creierului. Semnele clinice apar o dati cu contuzia cranien’, rspectiv comotia cerebral prin pierderea cunostinjei si stare comatoasd. Spre deosebire de comotie, in contuzia cerebrala semnele clinice se prelungesc datorita leziunilor din focar.Apar semne de excitatie prin contracturi ale musculaturii membrelor, fefei, globului ocular sau de parezi manifestatd prin incoordonare in mers, devierea capului, hemiplegie ao facial, la care se adauga ascensiunea termica in platou (40-41°C) Hematoamele epicraniene au diverse localiza + intre piele si stratul fibromuscular 1 * sub aponevroza epicraniand ‘+ intre periost si placa osoasé Clinic se constat’ 0 tumefactie caldé $i dureroasd cu marginile indurate din cauza organizarii fibrinei si cu centrul depresibil. La examenul clinic initial hematomul epicranian se poate confunda cu infundarea osoasa, dar in cateva zile de evolufie a bolii sa se constate c& osul este intact, \ Hematomul intracranian poate avea diferite localizati: + epidural + + subdural fe + subarahnoidian + intracerebral Tabloul clinic este reprezentat de starea comatoasii cu midriazé bilaterala, rigiditate datorita decerebrarii, semne care se agravea7 progresiv, moartea producandu-se in citeva ore. Diagnostieul contuziilor cavitajii craniene se stabileste pe baza semnelor clinice coroborate cu anamneza, diferenfierea entitafilor fiind dificil& prin examen clinic. Examenele paraclinice prin : + radiografie + tomografie + angiografie + analiza LCR completeaza si precizeaz& diagnosticul Prognostic: Favorabil in contuziile usoare epicraniene + rezervat in comofia cerebrali usoar cu o evolufie de tip regresiv si compensator in 2-3 sptimani + grav in contuziile cerebrale cu revarsari sanguine epi si intracerebrale Tratament: + in contuziile usoare vindecarea se produce fara tratament + atitudinea de expectatie se adopta si in comoria cerebrala reversibi + contuzia cerebrald grava impune tratament de urgenfa prin: + resuscitare si reechilibrare respiratorie + resuscitare cardiaca + reechilibrare hidroelectrolitica, volemic& si nutritiv energeticd + in cazul hematomului epidural sau subdural se impune trepanajia cavitifii craniene pentru evacuarea colectiilor sanguine. n Traumele deschise. Fracturile neurocraniului sunt consecina accidentelor de stradd, loviturilor cu i copita, cdderilor accidentale, etc. Se prezinti clinic: i + fisura osoasat + infundarea osoasé — fragmente osoase se deplaseaza spre encefal,+ dupa localizare fracturile pot interesa: bolta cranilui si baza craniului + fractura bazei craniului este consecinja cAderii animalului pe ceafi sau pe fefele laterale ale capului Simptome: Jn fractura bolfii craniene + local regiunea este tumefiata calda deformat si dureroasd. + Ja palpare se constata infundarea osoasé + consecutiv apar semnele comotiei si contuziei cerebrale grave Jn fractura bazei craniului + apar semnele comojiei cerebrale, moartea survenind in céteva minute Diagnostic. + se stabileste pe baza semnelor clinice si examen radiologic Prognostic, + rezervat in fractura bolfii craniene + grav in fractura de baz de craniu Tratament. + in fisura bolfii craniene se instituie erioterapia, Pentru combaterea edemului cerebral se administreaz’ hidrocortizon hemisuccinat, solujie glucozatd si antiinflamatorii pe cale generala, + dupa circa 0 saptimana se instituie cura proflogisticd pentru stimularea resorbfiei si osteogenezei reparatoare + tratamentul fracturilor prin infundare ale bolfii craniene se realizeaza prin trepanaria zonei invecinate si prin presiune exercitaté cu o spatuld se reduce placa osoasa in pozitie anatomica. Manopera se executd in conditii perfecte de asepsie si antisepsie dupa care se instituie rratamentul cu antibiotice de ultima generatie timp de 8-12 zile + fracturile bazei craniului sunt incurabile. CENUROZA CEREBRALA A OILOR Afectiunea se caracterizeazi prin compresiunea progresiva a encefalului de catre veziculele ale Coenurus celebralis, forma larvara a teniei Multicep multiceps care paraziteaza in intestinul subfire la caine, lup si vulpe. Intalnita frecvent la ovine in varsté de 2-3 ani, cenuroza a fost si este descrisa si la caprine, taurine si cabaline. Denumirea de cenurozi cerebrald se datoreazi localizarii in encefal desi au fost gasite localizdri veziculare si in maduva spindrii cu simptomele acestor localizari Cenuroza cerebrali este 0 boal& parazitard in limitarea céreia nu intervin masuri profilactice. Combaterea face obiectul patologiei chirurgicale intrucét numai_ intervengia chirurgicala de extragere a veziculei parazitare este o certitudine Simptome Tabloul clinic este dominat de tulburdrile locomotorii si optice care apar in raport cu localizarea veziculei parazitare. Pentru perceperea acestor perturbiri funcjionale trebuie si treaci 3-4 luni de la infestarea animalului timp necesar ca cenurul si ating o anumiti marime care sA exercite compresiune asupra encefalului Evolujia bolii depinde de gradul infestarit: + acuta cu semne grave de meningoencefalité traumatic consecutiv dezvoltiri mai multor vezicule. sfarsitul este letal in cateva zile 4QD + cronicd este rezultatul infestirii cu un numar redus de oucosfere, afectinea evoluand in trei stadii: Stadiul incipient, corespunde invaziei creerului de larvele teniei, respectiv stadiul de meningoencefalité traumaticd. Dup& aproximativ 1-2 siptiméni, animalul manifesta abatere, tremuraturi, privire fixd, mers greoi si nesigur in stadiul de latent care dureazA 3-6 siptimani dezvoltarea veziculei produce compresiuni cerebrale manifestate prin incoordondri in mers, capul deviat lateral sau sprifinit in perete, serdsnirea dintilor, miscari in cere sau laterale. in stadiul tulburdrilor nervoase si optice animalul prezinta nistagmus, inegalitate pupilard, amaurozé, decubit prelungit cu penduldri ale membrelor si opistotonus, serdsnirea dinjilor. in acest stadiu dac& vezicula este situaté superficial se produce ramolirea peretelui cutiei craniene. Acest stadiu duraza circa o lund ducand la slabire pronunfaté atat din cauza durer sia hrdnirii insuficiente Boala este mai frecventd Ia tineretul pana la varsta de doi ani; a fost semnalati la tineretul taurin si chiar in ochi fa cal. in ultimul stadiu a bolii vezicula parazitard cu lichid comprima encefalul. Desi infestafia este data de mai multe larve, in mod obisnuit se dezvolt in final numai una, mai rar dou, extrem de rar trei. Localizarea chistului determina simptome nervoase diferite ce permit precizarea (aproximativa) pozitiei sale. Localizarea in una din emisferele cerebrale determina mersul in cere in emisfera din partea manejului Localizarea in lobii frontali produce dormomanie i la intalnirea unui obstacol se opreste cu capul in el Localizarea in lobii temporali se manifesta prin midria: optice de partea opusa lobului afectat Localizarea in masa cerebeloasé produce tulburdri de echilibru urmate foarte devreme de decubit prelungit cu serdgniri din dingi si pendularea membrelor. Din cauza faptului c& efectul chistului este de compresiune nu si histolitic de la inceput actiunea se transmite difuz in masa encefalului si de aceia apar dese erori de diagnostic. in formele foarte avansate are loc in dreptul veziculei “ramolirea” calotei craniene, (vezicula este situata superficial) osul devine subtire si moale la palpare si se consideri cu poate servi la precizarea diagnosticului ins intr-o fazd atat de avansati de regula recuperarea postoperatorie este problematica Prognosticul este grav in cazul localizarit veziculei in cerebel si bulb precum si in cazul existenjei mai multor vezicule. in celelalte cazuri este rezervat, reusita interventiei depinzind de profunzimea veziculei, volumul ei si gradul de alterare a starii generale a animalului. ‘Tratamentul operator (vezi an IV) i cat amaurozé si atrofia papilei PATOLOGIA COARNELOR ANOMALII DE CRESTERE A COARNELOR Ecornarea timpurie (chimicd, termic& singeroasi) scade din importanja acestor anomalii. Din punct de vedere chirurgical prezint& interes doar situafiile caracterizate prin cresteri defectuoase ce jeneazi direct alte formafiuni anatomice, cresterea si orientarea spre ochi, spre regiunea maseterina etc.fn aceste cazuri se procedeaza la ecomnarea parfiala sau total, uni sau bilateral, dupa optiunea proprietarului. Ecornarea partialé se recomanda atunci cénd aceasta permite lasarea sinusului cornual nedeschis si se execut cu fierdstrdul cu sérma (Gigli) sau cu lama. Hemoragia poate fi de mica intensitate sau poate fi si mare. Hemostaza se asigura prin torsiuni ale vaselor in conductul lor osos $i aplicarea unui pansament in “8” Ecornarea totalét se recomanda a fi fAcut& prin autoplastie cutanaté sau amputarea simpld a coarnelor. AVULSIA COARNELOR Prin avulsie se injelege declipirea accidentald a melcului cornos de cepul osos Etiologie Apare in urma traumatismelor, accidentelor, incerc&rii animalelor de a trece prin spatii mici forjand coamele, in urma lovirii coarnelor cu corpuri dure, etc. La viteii de 4-6 luni contenfia, prin fixarea cu mana a bazei cornului poate disloca angrenajul comual care este slab dezvoltat la aceasti varstd. Simptome + membrana cheratogend apare denudatd, cu franjuri sdngerdnde, foarte sensibild la atingere Prognostic + este favorabil, avulsia este urmati de vindecare dar coamele vor rimane asimetrice, de aceea se recomanda ecornarea. Tratament + cel conservator va urmari protecfia membranei cheratogene si prevenire infectiei prin aplicarea unui pansament hemosulfamidat + dupa astisepsia mecanica prin toaleti, spalare, pentru indepartarea corpilor strdini se aplicd un pansament in spirald de la baza cornului spre varf si invers ancorandu-l in “8” la comnul sfnatos. Dupa uscare se va forma un pansament rosu bine aderent, care se va desprinde singur dupa ce in decurs de 2-3 siptdmani s-a secretat un strat subjire de corn, FRACTURILE COARNELOR Fractura coarnelor este produs& prin autotraumatizare (lovire cu capul a grinzilor proeminente din adaposturi), /oviturile aplicate de ingrijitorii de animale brutali, dar pot si apard ca accidente de contengie, a unor stari conflictuale intre animale, in timpul unor cdderi accidentale. Fractura coarnelor poate fi: + incompleta + complet Fractura incompleté numita si fisuri, permite menfinerea comului la locul sau de implantare, dar ii confer migcari limitate anormale. De obicei ea se produce longitudinal, pe convexitatea comului. Miscarea cu mana a comului fisurat poate provoca si 0 usoard hemoragie. Fractura completis poate fi de trei feluri (tipuri) + Fractura vérfului cornului in care cade melcul cornos impreuni cu o portiune din cepul osos fri a se deschide sinusul comual. Clinic osul apare zdrentuit la varf si singerand + Fractura la mijlocul cornului care mentine o parte din cepul osos, dar deschide sinusul cornului si permite infectarea sa si de aici si a sinusului frontalo + Fractura la baza cornului, creeazi un orificiu larg de comunicare a sinusului frontal cu exteriorul Simptome + din cauza posibilei infect&ri saw/si infestari (cu larve de muste) a sinuslui frontal, cazurile vechi netratate pot fi caracterizate prin tulburiri generale, febri, inapetenfi si tulburari locale, scurgeri purulente pe nara aflati de partea comului fracturat, iar daca din cauza infectiei orificiul de comunicare a sinusului cu cavitatea nazala se inchide, puroiul se colecteazé dnd empiem sinusal. in acest caz apar scurgeri purulente prin orificiul de fractura care umezesc toaté latura corespunzitoare a fefei si gatului. Prognostic * este favorabil in cazurile tratate la timp, grav in cazurile netratate care se complicd cu sinuzita. ‘Tratament Acesta diferd de la caz la caz + inprimul rand trebuie asigurat’ hemostaza dar faptul ci nu se pot aplica pense hemostatice deoarece vasele rupte se retrag in canalele lor osoase; se va utiliza un bisturiu cu varful ascufit care se va rasuci in canalele lor osoase torsiondnd i vasele. + Fracturile incomplete se imobilizeazd prin bandaje amovibile (pansamente compresive) Acest tip de fractura se poate consolida si cu proteze care se sprijina pe comul sanatos. + In cazul fracturilor de la varful cornului se procedeaz’ identic ca in avulsia cornului respectiv aplicarea unui pansament in spiral&. + In toate celelalte cazuri se recomanda amputarea bilaterala + Cazurile grave complicate cu sinuzita impun si alte masuri terapeutice: + evacuarea puroiului din sinus prin irigatii calduje cu solusie de bicarbonat de sodiu 2% + aseptizarea sinusului cu bujii de nitrofuran sau soluii de antibiotice * combaterea miozei sinusale cu ajutorul unor emulsii insecticide + protejarea orificiului sinusal prin pansament in “8” ancorat de cornul sandtos + in fractura de la baza cornului pe orificiul sinusal se aplic& un pansament care este menfinut printr-un fir de suturd trecut prin buzele cutanate ale plagii + Pansamentul va fi imbibat in solutie 10% iodoformata + Jugularea infectiei se exprima prin reaparitia jetajului cea ce dovedeste repermeabilizarea orificiului nazal de drenaj.. + In acest moment se poate trece la ecurnuarea bilaterala INFLAMATIA MEMBRANEI CHERATOGENE CORNUALE Atét la rumegitoarele mari cét si la cele mici baza cornului este sediul unor traumatisme care determind inflamatia membranei cheratogene cornuale. Etiologie + la rumegatoarele mati cauza principalé o constituie sistemul de contensie prin aplicarea lanjului la baza coamelor Simptome * clinic se constata cl animalul este uyor agitat si se sustrage de la contentie in intenfia de a prinde coamele cu mana. Fixarea de coame exprim& durere si “incearca” s8 se sustraga de la contentie. in evolusia bolii apar si semne generale prin apetit diminuat. + prin inspecfie, in special la exemplarele depigmentate se constati ci baza cormului este edemeriatd, congestionatd formand un adevarat burelet inflamator pericornual. La palpare prezints sensibilitate incat animalul executa migcéri violente de apirare.Diagnosticul + se stabileste usor pe baza semnelor clinice. Prognosticul + este favorabil daca afectiunea este diagnosticata precoce + este rezervat - grav, cind este afectat stratul cheratofor ducind 1a desprinderea comului de cepul osos. Tratament + In faza incipienta, se instituie cura antiflogistica iar ulterior si se recurga la cura proflogistica. + Pericornual se vor aplica unguente cu antibiotice (vara unguente iodoformate) PATOLOGIA URECHII Afectiunile analizatorului auditiv sunt precentate de anomalii, contuzii, plagi ale pavitionului auricular, hematoame $i infectii (otita) ANOMALILE URECHIT + poliotia consta in prezenja mai multor rudimente de pavilioane + microtia — pavilion auricular insuficient dezvoltat fata de caracterele rasei * colaboma auriculara — lipsa unei portiuni din marginea pavilionului urechii. De cele mai multe ori aceasta afectiune este dobandita in urma unor emisiuni sanguine empirice, in urma aplicarii si ulterior smulgerii crotaliilor (la oi, taurine si suine) + imperforarea conductului auditiv extern si presupune lipsa conductului si a orificiului de deschidere TRAUMATISMELE URECHII EXTERNE CONTUZIILE Etiologie + apar in cazul unor loviri puternice, aplicarea iavasalei la cal (improvizatii cu ansi de sirma) Simptome + pavilionul auricular este tumefiat, dureros cu dezlipiri ale tegumentului auricular de cartilaj, rupturi vasculare urmate de aparitia hematoamelor, si chiar fracturi ale cartilajului auricular. Diagnosticul se stabileste usor pe baza semnelor clinice Prognosticul + favorabil in contuziile usoare si rezervat in fracturile cartilajului auricular Tratamentul + consti in cura proflogistica prin aplicari de alcool camforat, tincturd de iod si unguente rezolutive cu Fenilbutazond, Hepatrombin PLAGILE AURICULARE Etiologie + sunt produse prin agéjare, sfésiere si prin musedturd + aceste pligi sunt foarte hemoragice cind intereseaz artera auricular’ anterioaraDiagnostic * se face pe baza semnelor clinice $i anamnezé « Prognosticul + este rezervat cind se complic’ cu flegmonul pavilionului si necroza cartilajului. Tratamentul + este chirurgical si consti in toaleta plas urmat de suturt + in plagile prin sfasiere cu despicarea marginii libere a pavilionului se execut © suturd bietajata a tegumentului auricular: + tegumentul intern cu matase Nr.9 in fire separate + tegumentul extern cu matase Nr.9 in fire separate + ambele suturi incep de la marginea libera a pavilionului 5 + in cazurile grave complicate cu necroza cartilajului auricular se procedeaza la amputarea terapeuticé a pavilionului urechii (vezi propedeutica) + postoperator, antibiotice pe cale generala, local stimularea cicatriz pensare cu tincturd de iod, sprayuri cicatrizante Oxi-vet, Teramicin ii, asepsia mecanicd conservative OTHEMATOMUL Hematomul auricular este colectie sangvinolenta localizata intre tegumentul extern si cartilajul auricular. Freeventi + la carnivore, suine, mai rar la bovine. cabaline si ovine * la suine othematomul apare in urma muscaturilor, in urma recoltarilor de sange din vena auriculard posterioara, otite parazitare + a vifei, este produs prin linsul si suptul.reciproc al pavilionului auricular la vifeii crescisfi in colectivitate + la carnivore: miscari violente ale capului la rasele cu urechile lsate in caz de corpi strdini auriculari, afectiuni pruriginoase auriculare (otita parazitara, catar auricular, plagi muscate, etc. Simptome + la examenul clinic urechea prezint& caracterele generale ale hematomului manifestate printr-o colectie usor fluctuenta cu crepitatie sanguina, + animalul bolnav prezinti urechea afectaté aplecata cu extremitatea liber’ tumefiatd sensibild si dureroasa + din cauza greutdjii hematomului si a discomfortului edinii prezint& miscdri de a rotire a capului (scuturéri) cea ce complica si mai mult othematomul prin al cresterea in volum si intrejinerea acestuia. Diagnostieul - pe baza semnelor clinice Prognosticul este rezervat — ratatinarea cartilajului Tratament + operator + medicamentos ‘Tratamentul operator + Se va avea in vedere in primul rind combaterea afectiunilor care produc prurit auricular care favorizeazi si agraveazi boala + Chirurgical se va proceda la drenarea coninutului hematomului dar mu mai devreme de 12-14 zile de la producere timp necesar pentru obliterarea definitiva a vaselor ‘traumatizante. (Drenarea imediat dup producere nu este recomandata intrucat chirurgical nu se poate realiza hemostaza definitiva)+ Incizia se va face in partea declivi a hematommului + Dupa drenarea conjinutului in cavitatea hematomului se asperseazi sprayuri cu antibiotice + in majoritatea cazurilor dupd drenarea hematomului se produc cicatrici retractile care deformeaza conchia auriculara scaznd mult valoarea esteticd a animalelor de ras (Ciobanese german) + Pentru a preveni aparitia cicatricilor retractile se practica diferite tehnici de suturi pe pavilionul auricular dupa executarea drenajului + Se executd suturi in “U” de o parte si de alta a inciziei obligdnd tegumentul auricular s& adere la cartilaj + Se executd o incizie de lem la varful urechii si una la fel la baza urechii lang hematom. + Cu sonda canelati se tunelizeazi hematomul intre cele doua incizii conjinutul hematomului se evacueaza prin compresiune digital. + in tunelul creat se introduce o banda de material plastic (1cm) sterilé care se mentine 8-10 zile. + Plaga operatorie de la baza urechii se sutureaza + Tesutul de granulafie care inconjoara tunelul eviti deformarea urechi dupa scoaterea benzii de material plastic + Postoperator, antibioterapia pe cale generala. Local se aplica medicamente cu efect cicatrizant PERICONDRITA AURICULARA Denumita si flegmonul chonchiei auriculare consta in inflamasia fesutului conjunctiv subcutanat al conchiei auriculare Etiologie Apare ca o complicatie septic a traumelor pavilionului cu grefarea stafilococului auriu sau a dermatitelor alergice la acest nivel Simptome + pielea pavilionului apare ingrosatd la palpare. + treptat infiltratia se localizeazd sub forma unui abces care dreneaza. + sunt freovente cazurile de complicajii cu necroza cartilajului auricular ‘firmand fistule rebele la tratament. Diagnostic: + pe baza semnelor clinice + antibiogramaé Tratamentul: + urmareste resorbfia sau colectarea exsudatului + pentru aceasta se fac rubefactii cu tincturé de iod pe faja extema a pavilionului urechii iar colectia delimitatd se dreneazd. + in caz de necroza cartilajului portiunile respective se rezecd si plagile se plombeazi cu iodoform sau rifampicin (sau alt produs sensibil la antibiograma). Dac& necroza persistd si progreseazd se recurge la amputarea terapeuticé a pavilionului. +10ULCERUL AURICULAR Este o solutie de continuitate cu caracter persistent si progresiv intalnita la cdinii cu urechile lungi, atérndnde. Poate s& apari uni si bilateral. Afectiunea mai este denumita sancru auricular. Simptome. Se intalneste mai frecvent la animalele batrane si se caracterizeaza prin: + © leziune de dimensiuni relativ mici cu margini indurate, ingrosate, j hiperemiate sensibile la palpare si care sfingereaz cu usurin{a + suprafaja ulcerului este acoperita cu o cantitate mica de exsudat seropurulent care crustizeazi + animalul este agitat si isi freaca continu urechea bolnava datorité pruritul care insofeste ulcerul Diagnostic — pe baza semnelor clinice 5 Prognostic — rezervat / grav, ulcerul auricular nu are tendinfi de vindecare Tratament + antisepsia mecanicé + cautzerizare cu Lotagen + medicatie pentru stimularea cicatrizarii OTITA OTITA EXTERNA Reprezinté inflamatia tegumentului intern al conductului auditiv extern. Se intalneste la toate speciile dar cu frecven/a mai mare la carnivore, in special la rasele de céini cu urechi mari si atarnande sau purtate drepte (Ciobanese german) Etiologie in producerea otitei externe intervin cauze favorizante si determinante. Cauze favorizante: + “anatomice + lungimea canalului auditiv extern este diferita fiind mai lung la unele rase de céini si cu aspect sinuos ceea ce favorizeazi multiplicarea florei microbiene. + ingustarea naturald a orificiului extern a canalului auricular Ya unele rase de caini (Shar-pey) ceea ce face aerisirea si autocurifirea s& se fac& foarte lent si incomplet + predispozitie naturala de producere excesiva de cerumen fey + freoventa este mai mare la rasele cu urechi cazute (Cocker) deoarece acrisirea conductului se face cu dificultate + la rasele cw pilozitate abundenta frecventa este mai crescuta pentru ci nu permite aerisirea si eliminarea cerumenului auricular aspect care determini o umiditate permanent& si grefarea florei microbiene sau micotice itii de intrefinere + baile frecvente, innotul in ape tulbure, apa rdmasa in conductul auditiv contribuie la macerarea epidermului, grefarea si multiplicarea florei microbiene 1+ curentii de aer (ex. Ciob’inesc plimbat cu masina), manoperele brutale de toaletare a conductului auditiv, utilizarea de soluii antiseptice locale cu actiune iritanta sau causticd + aplicarea tratamentelor de lungd duratii cu antiinflamatoare steroidice administrate pe cale generala determin& pe lingi o imunosupresie generala si clderea imunitatii locale + utilizarea unor produse otice cu antibiotice cu spectru larg de actiune favorizeazi aparitia de suse bacteriene rezistente la antibiotice (tratamente empirice) Cauze determinante: + corpii strdini sunt reprezentayi de ariste, resturi de plante, pulberi, spini a unor plante, fire de par scurte. Acest gen de otite sunt foarte durerose in special cénd perforeazi membrana timpanic& si sunt intélnite de regula unilateral. + prezenta agentilor parazitari; réia otodectica afecteazi de regula cinii pan& la varsta de 1 an. Paraziii in toate stadiile de dezvoltare se afld situafi pe faa interna a conchiei auriculare la suprafata epidermei hrinindu-se cu resturi celulare i lichid tisular. iar prin migcarile lor produc o dermatita pruriginoasa. Réia demodecicd se intilneste intr-un procent mai mic evoluadnd in asociere cu Jeziuni cutanate + stiri de hipersensibilitate cum ar fi dermatitele atipice, alergice, alimentare, dermatite de contact. Pseudopiodermitele precum celuliti juvenila duce la aparifii sporadice care evolueaza cu sensibilitate, durere si supuratie. Factori care complica otitele: + factori bacterieni — reprezentati de staphilococi, Pseudomonas, Proteus, Escherichia, Klebsiella si evolutia procesului patologic la nivelul conductului auditiv + factori micotici — reprezentayi de Candida si Malassezia pachidermatis, etc. Simptome + Otita externé denumité si catar auricular debuteza prin prurit a regiunii auriculare si frecvente scuturdri din cap. Cand evolutia este unilateral animalul tine capul plecat de partea urechii bolnave + Treptat urechea devine caldd si dureroasd la palpare. Tegumentul intern este congestionat si acoperit cu un depozit galbui uleios (otita ceruminoasi) care in scurt timp poate deveni abundent si fluid (otita exsudativa) uneori imbracd un caracter purulent (otita supurativd). in aceast& fazA sensibilitatea local este foarte mare, starea generali modificata, purojul are culoare gri-galbui sau brun cu miros fetid. Strangerea bazei pavilionului urechii provoacdi un zgomot de clipocit dat de dezlipirea puroiului de conductul auditiv. + Purojul revarsé din conductul auditiv si aglutineaza perii regiunii + fn evolutie tegumentul intern poate deveni mai tumefiat iar in portiunea distal a conductului exten se observa ulcere (otita ulceroasd) care singereazi usor la efectuarea toaletei iar durerea este intens&. + Persistenja procesului inflamator determin’ dezvoltarea de proliferdri indirate care obtureazi conductul auditiv (otita proliferativa). in aceasti fad apare diminuarea auzului (hipoacuzie) care in timp duce la surditate (cofozi). Cronicizarea procesului inflamator duce la diminuarea secrefiei tegumentul auricular ingrosat si prezenta proliferarilor cutanate cu baz& largi de implantare. + Indiferent de forma clinica de otiti acuti — ceruminoasi (eritematoasa) exsudativa si supurativa, otitd cronicd — ulcerata si proliferativa, animalul scutura din cap, isi 12des freaca urechile de obiectele din jur, se scarpind la baza urechii complicdndu-se cu ‘othematom, ulcere si pericondrita auricular Diagnostieul + se stabileste pe baza semnelor clinice, examenul otoscopic sau otovideoscopic precizeaza diagnosticul. Prognosticul + de regula este rezervat spre grav prin modificarile aparute si eficacitatea Jimitata a tratamentului + de asemeni prognosticul este rezervat atunci cénd propietarul incearcd si trateze singur otita animalului prin aplicarea de diverse produse farmaceutice ~ rezistenj& la antibiograma ‘Tratament — preventiv si curativ + preventiv — inliturarea cazurilor care ar putea duce la aparitia otitelor + curativ — trebuie efectuat cu mult atentie si presupune o conduitd locala si una general tratamentul local + presupune toalera localé a conductului auditiv cu rol uneori decisiv in tratamentul otitelor + in formele exsudative cu mult lichid in conductul auditiv se executa toaleta Jocald prin introducerea unor tampoane de vata cu pensa hemostatica si prin rotire se absoarbe exsudatul + manopera se executa pan cénd tamponul de vata este scos din conductul auditiv uscat + in formele ceruminoase toaleta se execut& in acelasi mod dupa ce in prealabil in conductul auditiv s-au introdus substanje ceruminolitice (peroxide de carbamida, glicerina, acid lactic, acid benzoic, apa oxigenata) care contin substanfe surfactante si detergenti tratamentul medicaments local + trebuie aplicat dupa antibiograma + dupa toaleté se aplicd cu bune rezultate un pudraj sicativ alcatuit dintr-un antibiotic (dupa antibiograma sau produs tipizat — sulfatiazol, rifampicina), anestezina, oxid de zine si tale + in cazul antibioticelor, cele mai utilizate in tratamentul otitelor exteme sunt neomicina, gentamicina, cloramfenicol, rifampicina, polimixina B + antifungicele sunt utilizate in special pentru infectiile cu Malassezia utilizind miconazol, clotrimazol, nistatin, etc. + in cazul otitelor parazitare se pot utiliza avermectinele in doza de 0,2- 0,4mg/kg s.c. la interval de doua siptimani; nu se administreaza la rasa Collie, la tineret i femelele gestante + in formele cronice proliferative se recomanda deschiderea conductului auditiv OTITA MEDIE Este inflamatia porfiunii medii a conductului auditiv Etiologie + factorii care produc otita extend ramén potential factori si pentru otita medie + otita medie se poate produce si consecutiv unor boli infectioase cum ar fi piobaciloza gurma, tonsilite acute sau cronice, rinite, faringite, sinuzite, ete + sub aspect evolutiv, otita medie poate evolua acut sau cronic imbricand forme catarale sau supurative 13Otita medie acuti catarali Se intalneste la pisici, edini, porci si vifei Simptome + procesul inflamator incepe cu o fazd congestivd urmati la scurt timp de faza exsudativa care la inceput este discreti pentru ca dup& céteva zile s4 devin abundentA si sup§ratoare pentru animal. in aceasta faz animalul acuz& prezenta exsudatului prin migcari repetate a capului si urechii, inclinarea capului spre urchea bolnava. + in timp catarul se acumuleaz& tot mai mult, conductul auditiv este plin cu exsudat, animalul este agitat si prezinta sensibilitate si durere la palparea bazei urechii, uneori se percepe un zgomot de clipocit. Diagnostic + examenul conductului auditiv cu ofoscopul ajuti la precizarea diagnosticului gi vizualizarea modificarilor locale Prognosticul + este rezervat si depinde in mare masurd de vechimea procesului inflamator Tratament Local: + toaleta local a conductului auditiv ca si in otita externa + uneori, avand in vedere cA sensibilitatea si durerea este mare in conductul auditiv se fac instilatié cu solufii antiseptice (Clarisept) la care se adauga un anestezic local (xilina 1% sau procaina 2%) Tratamentul medicamentos + local si general, are aceleasi prescriptii ca in otita externa Otita medie acuti supurativa Este intalnita mai frecvent la cdini, pisici si iepuri Etiologie + in cele mai multe cazuri este complicafia otitelor externe sau a otitelor medit catarale Simptome + boala debuteazd prin durere care se accentueazé in evolutia bolii si devine exacerbanta la presiunea bazei urechii + in faze avansate conductul auditiv este ocupat cu o colectie purulenté urat mirositoare de consistenfa fluid’ slab legat care se scurge la exterior aglutinand peri regiunii + treptat boala are 0 evoliyie dramatica cu seme de intoxicarie, cu fenomene nervoase rabiforme sau epileptiforme, scuturdri frecvente ale capului + prezenja puroiului timp indelungat in conductul auditiv poate conduce la perforarea timpanului, abolirea auzului, ulcere necrotice ale tegumentului, necroza cartilajului auricular, osteité, otomastoidita si septicemie. Tratament + de la bun inceput este bine si tranchilizdm animalul din cauza durerii foarte mari, dupa care se vor recolta probe in vederea examenului bacteriologic si efectuarea antibiogramei + se efectueaza apoi un lavaj al conductului auditiv cu soluii antiseptice pentru indepartarea puroiului, a coagulilor fibrinosi si hematici a eventualilor c orpi strdini. + dupa lavajul antiseptic se procedeaza la indepdrtarea excesului de umiditate, cu ajutorul unor tampoane de vat, de la tampon ud — umed — uscat. + pe conductul “curat” se aplica medicatia adecvata timp de 5-6 zile 14+ inainte de aplicarea fiecdrui tratament medicamentos local se execut’ toaleta localé a conductului auditiv + tratamentul local este bine s& fie asociat $i cu un tratament general timp de 5- 6 zile cu antibiotice si antiinflamatoare (dexametazona, etc.) Otita medie cronica Otita cronicd este evolujia nefericitd a otitelor acute caracterizata prin atenuarea fenemonelor inflamatorii si sciderea acuititii vizuale. in timpul evolutiei procesul de cronicizare este intrerupt de puseuri ale otitei medii acute cu febra, abatere, capul plecat si deviat spre urechea bolnava. Prin reactia tisulara locala are loc o reactie fibroconjunctiva care ingusteaza foarte mult canalul auricular, se produc vegetatii care ingroasa cutele auriculare si creaz un discomfort continuu. Stenoza canalului auricular favorizeaz acumularea $i refinerea secrefiei la acest nivel favorizand un proces septic putrid cu scpaderea eficacitatii tratamentului. in aceste forme se recomandd deschiderea peretelui lateral al conductului auditiv (metodele Hinz, Zep). OTITA INTERNA Evolutia otitei interne este o corelafie directé ca evolutie a otitei medii sau a otitei externe intrucit este dificil sa admitem evolutia singular a acestei tip de otita. Infectiile cronice ale urechii medii pot trece prin fereastra vestibulara sau cohleard i pot afecta urechea intern producénd infectii si procese inflamatorii diferite. De asemeni, procesul inflamator poate depasi acest nivel prin canalul coblear si sa ajunga la meninge producand meningite. PATOLOGIA REGIUNII BUCO-MAXILO-FACIALE PATOLOGIA LIMBII PLAGILE LIMBI Sunt intalnite la toate speciile de animale cu frecvenja mai mare la cabaline Etiologie: + accidente de strada + lacabaline: + tracfiuni manuale ale limbii pentru evidentierea acesteia pot duce la ruperea fréului limbii + contenjia cu pana cdpdstrului pe regiunea mandibulara cu prinderea limbii sub pana c&pastrului + traumatizarea limbii cu zabaluja + conflicte intre “vecini” cu rizbunare pe animal (legarea bimbii la baz cu sarma) + neregularitai dentare, etc. Simptome: + plagile limbii se caracterizeaza prin jend in prehensiune si masticajie pnd la abolire. Datorita patrunderii alimentelor im plaga si a infectarii acesteia se produc necroze si fermentatii cu miros ihoros. Diagnosticul: 15,* se pune pe baza tulburdrilor in prehensiune si masticatie, anamneza, si examenul atent al cavit Prognosticul: * este favorabil in plagi linguale simple si grav in plagile taiate profunde si in cele complicate cu gangrend care impun amputarea portiunii libere a limbii, Tratament: + in plagile simpe se executd toaleta limbii si se aplic& local solufie uleioasd cu albastru de metilen 1% sau alte cicatrizante locale pentru mucoase neiritante. + in plagile taiate partiale si recente se procedeaz la suturd cu matase in fire separate, Dup& antisepsie mecanic& prin lavaj a cavitafii bucale cu permanganat de potasiu 1% se executa vivifierea buzelor plagii (mucoasa si musculatura) dupa care se executd 0 sutur cu matase nr. 5-6 in fire separate. Firele vor fi trecute “la gros” si mai dese in asa fel incdt printre fire si nu intre alimente care duc la intérzierea cicatrizarii. + in plagile grave cu sectionarea vaselor limbii sau complicate cu gangreni se procedeaza la amputarea portiunii libere a limi + se executd o incizie in “v" cu varful spre baza limbii care intereseaza musculatura pistrand mucoasele dupa care se executi o sutura dorso-ventrala cu matase in fire separate. * la cabaline se administreaza ser antitetanic. + local se fac pensulayii cu albastru de metilen. ULCERUL LINGUAL TRAUMATIC Aceasti afectiune se intdlneste la taurine cu freevenfa mai crescuta in regiunile din nord vestul tari. Etiologie + are origine traumaticd, ca urmare a actiunii iritante produse de unele furaje la nivelul fosei alimentare linguale. + boala evolueazi pe fondul unei carenfe in vitamina A (Cristea 1., Capayana VL). Simptome + la inceput semnele clinice sunt sterse. Se observa apetit capricios cu tulburdri discrete de prehensiune si masticatie. Aceste tulburari se agraveaza in evolutia bolii. + animalul prinde hrana cu dinfii iar in timpul masticafiei dacé rana este atins& de alimente animalul prezint& pseudotrismus precedata rapid de expulzarea bolului alimentar. + animalul consumé furajele capricios, starea generala se altereazd (slabeste, devine apatic, apare horipilajie generalizaté, cifoza, scade productia de lapte + la examenul cavitajii bucale se observa in fata protuberanfei linguale 0 plagd ovald sau rotunda cu marginile indurate. + se dezvolt& ca 0 eroziune progresivd a mucoasei care evolueazi in musculaturd determinand un traiect fistulos in care se depoziteaz4 conginut alimentar care se altereazi. Uneori in cavitatea fistuloast se formeazi adevarate fitotrichobezoare Diagnostic - pe baza semmelor locale Diagnosticul diferential — faya de glositele infectioase Prognostic — recervat, ulcerul este rebel la tratam: Tratament local: + toaleta cavitafii bucale cu permanganat de K 1% 16+ antisepsia mecanica a ulcerului prin chiuretare cu Lingura Wolkman pana la sangerare + se pot cauteriza marginile ulcerului cu nitrat de argint 1-2% + pensulatii locale cu glicerina iodata 10% + pensulafii cu vitamina A 4ml si gliceriné SOm! regim alimentar dietetic si echilibrat, PLAGILE MAXILO-FACIALE Se intalnesc mai frecvent la carnivore si cabaline sub forma unor plagi prin infepare, prin musedturd, contuze sau provocate prin arme de foc. Etiologie: + lacarnivore apar in urma muscdturilor sau in diferite accidente de strada + la cabaline in urma loviturilor cu copita potcovitd sau nepotcovita in urma impunséturilor cu cormul, a accidentelor rutiere. + in funotie de aspectul clinic si profunzime pligile maxilo-faciale pot fi + superficiale, cand intereseazi numai pielea si fesutul conjunctiv subcutanat; + profunde, céind intereseaza si straturile musculare pani la os; + profunde cu fracturé (infundare osoasa); + penetrante, atunci cénd ele comunicd cu cavitatea bucali, cavitatea nazala sau cu diferite sinusuri Simptome: Sunt asemandtoare cu acelea a unei plagi obisnuite cu anumite particularitai: + hemoragia, este mai intensa datorita bunei vascularizatii maxilo-faciale; + tulburdri nervoase, generate de lezarea nervilor faciali sau trigemen; + atunci cénd sunt insofite de fracturi ale mandibulei sau maxilei pe langa simptomele locale apar si semne functionale traduse prin tulburarea migcrilor de prehensiune, masticatie si deglutitie. in aceste situatii apar si simptomele generale. Diagnostic: + se stabileste pe baza semnelor clinice. Prognostic: * este favorabil in plagile superficiale si profunde, Ele se vindecd destul de repede datorita bunei vascularizatii si inervatii a acestei regiuni. + este rezervat atunci cand aceste plagi se insofesc cu secfionarea nervilor precum facialul, alveolomandibularul, mentonierul sau infraorbitarul. + este rezervat spre grav in cazul in care plagile sunt insotite si de fracturi si care netratate corect si la timp se pot complica cu osteomielita. ‘Tratament: + in plagile superficiale si profunde se executd antisepsia mecanic& dupa care se sutureazi dupa protocolul general de inchiderea a plagilor accidentale. + in plagile vechi se face antisepsia mecanic& cu scopul de a indeparta jesuturile necrozate si devitalizate, se face un lavaj cu ser fiziologic dupa care se incearcd sutura in monostrat sau bietajat in funcfie de plagi dupa ce in prealabil a fost pudrata cu o pulbere cicatrizanta. + in cazul in care sutura nu mai este posibila plaga se trateazi deschis. 7PLAGILE NASULUI Se intélnese la toate speciile cu o frecventé mai mare la cabaline si carnivore. Se prezinta sub forma de plagi prin tdiere, prin infepare, prin muscdturd si pldgi contuze. La carnivore se intalnesc cel mai frecvent pldgile prin muscdturd. La cabaline se intalnesc cele prin smulgere si agafare. Ca localizare la cabaline sunt mai frecvente la aripa externd a nasului si la comisura superioara. Simptom: + variazi doar in funcfie de aspectul pligii, in rest nu prezint nici o particularitate decat aceia ci sunt mai hemoragice si foarte dureroase avind in vedere inervafia regiunii Diagnostic: + se stabileste usor pe baza semnelor clinice. Prognosticul este favorabil. Tratament: + antisepsia mecanica a plagii (conservativa) urmat& de sutura cu matase in fire separate in asa fel incdt nara suturatd sa aiba un aspect estetic si aproximativ la fel cu nara congenera. + plagile vechi se vor transforma in pligi recente prin indepartarea tesuturilor devitalizarte si a tesutului de inmugurire dupa care se executd sutura. in caz contrar, dact aceste pligi se trateazi deschis (nesuturate) apare in mod inevitabil coloboma nazal8. FRACTURILE OASELOR NAZALE Se intilnesc mai frecvent la cabaline. Etiologie: + apar in urma acidentelor rutiere, in urma loviturilor cu copita sau accidentelor in timpul activititilor la padure. + fracturile nazale pot fi lineare sau de cele mai multe ori prin infundare. Simptome: + la examenul chirurgical local in fracturile inchise regiunea afectati este tumefiaté, caldé si foarte dureroasé insotiti de epistaxis. {n fracturile deschise alituri de epistaxis se poate observa si palpa prin plaga cutanat& infundarea osoasa spre cavitatea nazala, + porfiunea de os infundata jeneaza mult respiratia si in acelasi timp distruge si comefii nazali. Diagnosticul: + se stabileste pe baza semnelor clinice. Tratament: + in cazul fracturilor inchise prin infundare se executi o trepanatie langa porfiunea fracturati iar prin orificiul nou creat prin trepanatie se introduce un elevator cu ajutorul c&ruia portiunea infundati se aduce in pozifie anatomic&. Dupi repunere plaga cutanat& a trepanatiei se sutureaza. + daca fractura este deschisd mai intai se execut& antisepsia mecanicd a plagii iar apoi se executa repanafia si reducerea fracturii ca si in infundarea inchisd. + plaga cutanat accidentala si cea de trepanatie se sutureazi cu mitase in fire separate. + dack porfiunea de os infundati este mare atunci va trebui asiguratd imobilizarea prin sutura cu fir metalic. 18 aadD + in fracturile simple inchise (fisuri) se asigura repausul animalului pentru a favoriza vindecarea. NECROZA CORNETILOR NAZALI Etiologie: + apare in urma fracturilor oaselor nazale netratate corect, a plagilor provocate de empirici pentru producerea rinoragiei la cabaline iar in unele cazuri este rezultatul unor complicatii a rinitelor, sinucitelor sau chiar a unor afectiuni alveolo-dentare. Simptome: + clinic se constata un jetaj purulent uni sau bilateral insofit de jend respiratorie datorita micsorarii diametrului cavitatii nazale + in unele situafii aerul expirat are un miros ihoros-respingdtor care atrage atentia + starea generalé a animalului poate fi modificata. Prognosticul: + este rezervat cAnd nu se intervine la timp putindu-se complica cu meningo- encefalita Diagnosticul: + se stabileste pe baza semnelor clinice. + diagnosticul de certitudine se stabileste in urma trepanatiei cavitatii nazale. Tratamentul: + este chirurgical prin trepanatia cavitatii nazale urmata de rezectia cornetilor nazali necrozati PATOLOGIA DINTILOR ANOMALI DENTARE ANODONTIA este 0 anomalie numericd manifestatd prin absenfa tuturor dintilor ale uneia sau ambelor table dentare $i insotita de afectarea functiilor esensiale ale aparatului dento-maxilar (prehensiune, masticatie). Poate afecta atét dentitia caducd cat si cea permanent Etiologie: de natura congenitala. Simptome: + tulburdri de prehensiune, masticafie, prelucrare mecanicd defectuoasé a furajelor urmata de tulburdri digestive Diagnosticul: + se precizeazi in urma inspectiei orale si a exami in evidenfa absenja mugurilor dentari. Diagnosticul diferential trebuie pus fata de edentagie (lipsa total’ a dintilor). Edentatia totala este o afectiune dobdndité in urma senilitatii (la rumegdtoare) a cariilor dentare complicate a paradontopatiilor si a traumatismelor dentare urmate de extractie. Prognosticul: este grav. Tratamentul: + este aplicabil numai la animalele de mare valoare zootehnicé pe arcadele incisivilor prin proteze dentare. drii radiografice care pune 19OLIGODONTIA este 0 anomalie caracterizatd prin absenja unor dini. Oligodontia este mult mai frecventa la dentitia permanenta decit la dentifia caducd. Dentitia caducd declangeaz dezvoltarea dintilor permanenfi, absenta acestora poate determina lipsa dinfilor permanenfi. Se intilneste cu freeventa mai mare la rase pure si la edini de talie mica. Cel mai frecvent la cine lipsesc primi premolari si ultimii molari inferiori. Etiologie: + afectiune congenitald in care absenta unor dinji permaneni se datoreazd unui mai mic num&r de muguri dentari, fie distrugerii acestora prin procese de esteodistrofie fibroasa. ‘Simptome: + tulburdri de prehensiune si masticatie care pe masura inaintarii in varsti a animalului se accentueaz datoritd absenfei dintelui oponent aparand anomalii de tocire (colti), gingivite, alveolite, fistule. Diagnosticul: este bazat pe absenta dintelui Diagnosticul diferential fafa de din{it inclusi, anodonie si fata de pseudooligodontie care sunt forme fiziologice sau patologice dobindite si reprezinté absenta dintilor ca rezultat a extracfiilor, traumatismelor, periodontopatiilor, erupfiei fiziologice sau tulburarilor de eruptie. Pseudooligodontia de crestere apare atunci cand mugurii dentari nu reusesc si se dezvolte corespunzator sau atunci cand extractia dintelui de lapte este prematurd. Precizarea diagnosticului se face radiologic cand se pune in evidenta existenfa mugurilor dentari incorporati in gingie. Pseudooligodontia senild se intélneste la animalele batrane la care dinfii au cazut din alveolele dentare. Afectiunea se intilneste mai frecvent la bovine si ovine find consecutiva parodontozei de uzura. Pseudooligodontia cdstigatd — absenta dinjilor este datorati. dife dentare (dislocafi, fracturi, paradontoza) Pseudooligodontia de schimb este fiziologica, absenta dinjior find temporara specifica intervalului de timp dintre ciderea unui dinte caduc si eruptia dintelui omolog permanent. Prognosticul: + este rezervat, terapia anomaliilor de tocire trebuie reluata periodic. Tratamentul: + se adreseaza patologiei asociate, anomalii de tocire, gingivite, alveolite. + in cazul anomaliilor de tocire se recurge la sectionarea coltilor sau la nivelarea tablei dentare prin rabotaj. lor afectiuni POLIODONTIA se caracterezeaza prin existenta unui numar mai mare de dinti decdt cel al speciei in cauzé, Poate s& apara atat la dinjii caduci cat si la cei permanenti. Dingii supranumerari respect in general morfologia normal dar pot s& apard anomalii de forma. Ca frecventa se intalneste mai frecvent la rasa Cocker si Ogar. Etiologie: + poliodontia este o afectiune congenitala, + poliodontia traumatica este mai rard si apare in urma divizarii traumatice a mugurilor dentari.. Simptome: + dinfii supranumerari pot genera malocluzii $i ingrdmadiri ale dinfilor. + animalul prezinti tulburdri de prehensiune si masticatie si leziuni labiale. 20Examenul cavitapii orale releva prezenja unui numdr de dinfi mai mare decat cel normal si prezenta unor leziuni gingivale, linguale si ale perefilor laterali ai cavitatii orale. Prin examen oral se poate preciza localizarea dintilor supranumerari + pe creasta dentara si consta in prezenta unui incisiv superior supranumerar intre incisivii principali; + in alte locuri decat pe arcadele dentare (dinfi heterotropi): + situafii in care dintele este ascuns in alveola dentara, lipsind eruptia, dintii ramandnd in grosimea osului. in cazul lipsei eruptiei examenul clinic identifica’ deformari dure, nedureroase, de dimensiuni variabile localizate pe crestele dentare. Diagnosticul: se pune pe baza semnelor clinice. Diagnosticul diferential - fat de dintii retinuti (dinte canin de lapte refinut). Prognosticul: + este favorabil, tratamentul corect in fazele de debut ale afectiunii (imediat dupa erupfie) reusind s& preintampine maloculuzia. Tratamentul: consta in extracfie. ANOMALII DENTARE DE ERUPTIE in categoria anomaliilor de eruptie sunt incluse: + absenta eruptiei — dinti inclusi + persistenja dinilor de lapte DINTI INCLUS$I Anomalia se caracterizeazé prin absenta eruptiei, dinfii ramanand inclusi in substratul osos (incisiv mandibular, maxilar). Freeventi: + se intalneste sporadic la toate speciile de animale. La cal cel mai frecvent refinerea celui de al patrulea premolar care erupe ultimul. La céine refinerea premolarului cadue eat si a premolarului permanent. Etiologie: + tulburiile de eruptie apar fie datorité lipsei fortei de eruprie, fie datorita faptului c& pe traiectul de eruprie existd un obstacol care nu poate fi depasit + alti cauzi a retinerii o reprezint& pozitia deviatd a dintelui de la axul normal de eruptie. + perioada de eruptie la cabaline oscileaza intre etape active si etape pasive care poate favoriza aparitia dinfilor inclusi. Simptome: * clinic se poate observa 0 tumefacfie maxilaré sau mandibularé asimetricd. in cazul dinfilor partial inclusi se poate observa doar o parte din coroana acestora, Diagnosticul + se stabileste pe baza semnelor clinice ~ pseudooligodontie. precizarea diagnosticului o reprezinti examenul radiologic care precizeazd pozitia si directia dintelui fafa de axul de eruptie. Prognosticul: este favorabil. dinfii inclusi trebuie extrasi, cei parfial inclusi la care coroana este vizibilA se recomanda decompensarea (excizia fibro-mucoasei gingivale care acoperd coroana dintelui). 2PERSISTENTA DINTILOR CADUCI Este 0 anomalie datorita persistentei dintilor caduci aldturi de cei permanenti. Freeventa: + se intalneste la toate speciile cu frecventa mai mare la cdine la care de regula persist& caninii de lapte + Ia cdini se observa mai frecvent la rasele de talie mica si de asemenea la Collie, Doberman si Ciobinesc german. + lacal este freeventd reginerea dintilor incisivi caduci. Simptom + la examenul cavitajii bucale se observa prezenja dintilor de lapte alaturi de cei permanent + la cine caninii caduci refinuji cauzeazd o deviatie lingualé a caninului permanent inferior si o deviere faciala a caninului permanent superior. + Ia cabaline incisivii caduci refinuti deviaza inspre lingual incisivii permanenti care erup. Diagnostic: + se face prin examenul clinic si cel radiologic: Prognostic: + favorabil cénd se intervine precoce + “recervat cnd extractia se executé térziu dupa ce s-a produs devierea dentitiei permanente. Tratamentul: + extragerea dintilor caduci persistenti trebuie facuti cat mai repede dupa diagnosticare pentru ca dintele permanent si erupa normal, + extragerea caninilor de lapte |a camivore este dificilé datorita curburii spre posterior a ridacinii si grosimea mai mare a radacinii dintelui decat deschiderea alveolara + extractia se execut prin deblocare laterala — placa osoasi se rezeca. NEREGULARITATILE DENTARE Neregularitaile dentare reprezinta aparitia de reliefuri anormale pe suprafafa de masticatie care scad eficienta acestui act fiziologic pind la anulare, De aici deriva si termenul de regularizare (nivelare) a tablei dentare. Muchiile ascutite care se formeaza des taie pere{ii cavititii bucale sau a limbii provocdnd leziuni cu tendinfa la ulceratie foarte persistente si rezistente la tratament. Avand in vedere si modalitatea lor de aparitie neregularitatile se mai numese defecte de uzurd. Simptome $i forme clinice: Sunt descrise mai am&nunfit la cabaline la care se intalnesc si mai des, astfel: + la incisivi: + tocirea in bizou anterior la caii cutie de sprijin (se sprijind in iesle); + tocirea in bizou convergent cénd se ating doar muchiile anterioare; + tocirea simultand in diagnonala cénd in una din tablele incisivilor se toceste muchia anterioara iar la antagonisti muchia posterioar’; + tocirea oblied intr-o parte care consta in faptul c& privita din fata I suprafefelor de masticafie este oblicd si nu orizontala cum ar trebui si fie. + [a tabla premolarilor si molarilor: : + uzura in “dinti de dierastrau” este cea inai frecvent& si se intalneste aproape la tofi caii; rezultd din faptul c& tabla maxilar& este mai larga decat tabla mandibulara, migc&rile de lateralitate find reduse apar mici 22colfigori cate doi pe fiecare dinte, foarte tiosi situafi lateral pe maxilar > siintern pe mandibula; + uzura in foarfecd are aceiasi cauz4 dar tocirea este foarte accentuati rezulténd 0 suprafat& inclinati adesea foarte oblicd care impiedica orice mugcare de lateralitate; + wura "in valuri” face ca suprfaja de mesticajie si fie ondulata in Jungul su ajungand pe alocuri ca uzura si ajung& la coletul dintelui; ) + abraziunea excesiva duce la disparitia coroanei dinfilor rimanand doar resturi paradontice; + colfii reprezinté o alungire a coroanei dintelui datorita lipsei ' anatagonistului. Unii cai au cele doua table dentare ale molarilor usor deplasate in sens medio-distal una fats de alta. Cu alte cuvinte la capetele tablei dentare a molarilor dintii nu se potrivesc total unul peste j altul. Colfii pot fi de trei feluri: q + anteriori — 1a primul premolar + posteriori ~ ta ultimul molar ' + intermediari (de mijloc de tabl’ dentar8) putind fi de doua feluri: + ascupifi, rezulta din spatializari date de cariile dentare sa I ude o usoaré migrare a dinjilor antagonisti + bonti, rezulta de pe urma extractiei dintilor anatagonisti, colfi crese Jent la inceput, nu produc tulburari dar in timp ajung s& loveasca in gingia tablei opuse pe care 0 ranese, La bovine se intalneste uzura in valuri si colfii. La rumegatoare incisivii suferi un proces de abraziune excesiva ajungénd repede la simple resturi radiculare, Diagnosticul: * const in examenul endobucal cu speculum, la acest examen apar depozite alimentare nedeglutite. + gura exald un miros greu de fermentatie. Prognosticul: + favorabil — dinyi de fierdistrdu + “recervat — in cazul colfilor si mai ales la cei posteriori + grav—in uzura in foarfecd Tratamentul: operatia de rabotaj DISLOCATIA DENTARA zl Dislocatia sau luxatia dentard consti in mobilitatea dintelui datorita afectarit mijloacelor de legatura cu alveola, Etiologie: + se intdineste mai freevent la cabaline si camivore afectand dintii monoradiculari + cauza principald 0 constituie traumatizarea tablei dentare prin loviri cu copita, accidente de strada etc. Simptome: + in raport cu mobilitatea dintelui dislocafia poate prezenta diferite grade: clatinare, luxatie incompleta, luxagie completa. + indiferent de grad simptomul principal este durerea care obliga animalul si a intrerupa masticatia, + in clatinare se constata o mobilitate anormalé a dintelui si durere la palpare 23+ in hexafia incompleta ligamentul alveolo-dentar este parfial rupt permitand migcarea dintelui in alveola, mucoasa gingival este decolatd si singeranda. xafia completa se caracterizeaz& prin iesirea complet a dintelui din alveola datorita ruperii ligmentului alveolo-dentar in totalitate. + dislocatia competd este consecinta unei fracturi alveolare. pe baza semnelor clinice. * in raport eu gradu! distodri in clatinare si hexatia incompleté se execut& asepsia local urmata de repaus masticator prin administrarea de barbotaje. + se poate recurge la fixarea dintelui in alveola si ancorarea lui de dint vecini cu fire metalice. + in disclocayia rotald prin ruperea ligamentului alveolar si cordonului vasculo-nervos impune extractia. FRACTURA DENTARA Etiologie: + factorii care determina dislocarea pot determina $i fracturi ale dintilor, in plus trebuie refinut rolul pe cale il au corpurile straine din furaje (pietricele, cuie, sarme etc.) + tdierea colfului posterior la cabaline cu dalta poate da fractura longitudinala; ‘dierea coltilor la purcei reprezinté tot fracturi. + la ovine administrarea clorurii de sodiu sub forma de buligre in pirostrii produce fracturi pentru ci animalele au tendint& de asi infinge incisivii in ei pentru a prelua 0 cantitate mai mare de sare rupandu-i. + a porci administrarea furajelor direct pe pardoseaua rugoasé contribuie la fractura dintilor incisivi + fracturile dentare pot fi partiale si totale, cele totale pot fi longitudinale si transversale (coronare $i radiculare).. Prognosti + fracturile reprezinta forma initiala a pulpopatiilor. + cele radiculare compromit dintele iar cele parjiale devin cauze ale cariilor dentare, Profilaxie: + inléturarea cauzelor, 1a oi bulgirii de sare se atérn’ cu ajutorul unui lant pentru a nu putea fi muscat. ‘Tratamentul: + in fracturile partiale se netezesc muchiile ascupite, efectuarea de obturatii $i reconstituire proteticd. + dintii compromisi prin fracturi radiculare si longitudinale se extrag prin avulsie sau prin respingere. TARTRUL DENTAR Este un depozit mineral care acoperi de obicei fafa laterala a coroanei dintelui. in componenta sa intra substanfe organice (celule epiteliale descuamate, resturi alimentare, bacterii) care sunt cimentate de carbonat si fosfat de calciu si carbonat gi silicat de magneziu. Depozitul se intalneste mai frecvent la camivore. Sub influenta fermentatiilor microbiene din cavitatea bucala saliva devine acida favorizand precipitarea sdrurilor alcaline pe resturile organice dintre dinfi si de la nivelul gingiei. Simptome: 24 a)Rice + la camivore depozitul este mai abundent in spatiile interdentare si in spatiul gingival. + uneori depozitul abundent acoperi mai mai multi molari formand o placa minerald care nu permite individualizarea dintilor. + tartrul depozitat la baza coroanei decoleaz gingia si prin actiunea mecanicé produce gingivita tartricd. + gura animalului exald un miros ihoros, gingia este inflamata si singerinda iar dingii uneori sunt mobili putand fi extrasi cu usurinfa. Diagnosticul: - pe baza semnelor clinice Prognosticul: + tartrul se indeparteaza usor, in cazuri grave ~ extractii. Tratamentul: + detartrare + instrumente speciale cu varf rigid + aparate cu ultrasunete + depozite voluminoase se sparg cu pense hemostatice + pensulatii locale cu clorura de zine 30% + pensulatii cu albasctu de metilen CARIA DENTARA Caria dentaré este un proces distructiv al dintelui, caracterizata prin formarea de cavitdti in masa duré a lui. Se intalneste mai frecvent la cabaline, caine si pisica. Sunt predispusi cdinii de talie medie si mic& la care cariile sunt localizate a titi molarii superiori si la ultimii doi molari inferiori. Localizarea predilecti este pe coletul dentar. La cabaline cariile se localizeaz8 mai frecvent la primul premolar. Etiopatogenezi: Afectiunea este determinata de interactiunea a trei factori: + rezistenta dintelui + alimentati + flora bacterian’. Caria dentaré poate fi considerati 0 afectiune provocatd de un sisitem “ecologic” numit placa bacteriand. Bacteriile care ajunti la declangarea procesului carios sunt cocii (Streprococcus mutans, S. mitis si S. salivarius) si lactobacilii (Lactobacillus acidophilus si L. casei). Streptococul mutand realizeazi in cea mai mare parte conditiile de aciditate. Lactobacilul genereazi o mica parte din aciditate si intervine suplimentar in declansarea focarului carios. Demineralizarea acidd a smalfului se poate produce numai dac& pH-ul local scade sub 5, fapt nerealizabil datorita puterii tampon a salivei. Placa dentara poate fi strabatutd de carbohidrafii din saliva si mai putin de substanfele tampon ale acesteia. La adapostul placii bacteriene acizii pot demineraliza smaltul. Caria debuteazi ca 0 demineralizare anargonic& a smaltului. O dati ce smaltul a fost distrus procesul patologic se extinde la dentin unde are loc o demineralizare de tip argonic cu evolutie ireversibila. Dupa sradul de penetrare in masa dintclui carile pot fi: superficiale, afectez§ numai smaltul: + cu adéncime medie, \eziunea ajunge pan& 1a jonctiunea smalt-dentin’, intervine gi flora microbiand; + profunde, afectiunea intereseazA smaltul si dentina aproape in totalitate fara a deschide camera pulpara 25+ penetrante, camera pulpara este deschisa si apar complicatii pulpare septice. Simptome: + tulburdri in masticarie + hipersalivaie + halend (miros fetid bucal) La examenul local se constat& degradare si detasarea smalfului pe 0 suprafats limitata — carie superficiala. Cand este afectatt dentina procesul carios ia proporfii aparand in dentind adevarate ,caverne”. La palpare cu sonda dentara aceasta patrunde usor in dentind si este friabild — percutie durere. La cariile pentrante ~ semne de pulpita. Diagnosticul: se stabileste prin examen clinic a cavitajii orale. Examen radiologic ~ leziunile carioase apar sub forma unor defecte radiotransparente. Radiografia: + precizeazd extinderea procesului patologic: + adéncimea procesului patologic in raport cu camera pulpard + existenta unor granuloame radiculare. ‘Tratamentul: + dinjii compromisi se extrag + rratament endodontic ~ aplicarea de plombe * extractii: + avulsie + animale mici + animale mari + respingere + animale mari PARADONTOPATIILE Antre dinte si alveola dentaré se afta periodontul, fesut specializat in fixarea dintelui in alveola in acelasi timp are rol de amortizare, resorbtie si perceperea senzatiilor — moale, dur. Acest ligament, impreuna cu cementul, osul alveolar si gingia, formeazi paradontul. Parodontopatia reprezinté starea patologicé a intregului sistem de sustinere dentar sau a unui singur element, La nivelul paradontiului intalnim: + leziuni degenerative — paradontoze; + leciuni inflamatorii — paradontite, + leciuni hiperplazice ~ cresterea tumoralé (epulisul) PARADONTOZA Afecteaza tot paradontiul si consta in retractia erestelor gingivale periradiculare, liza cementului, rerefactie osoasd cu mobilizarea dintelui urmatd de cdderea lui. Paradontita poate fi: + marginal (superficiala) afectind numai gingia si periostul alveolar cu refractie osoasa; + apicala (profunda) cu formarea de granulom apical sau chist purulent. Etiologia: cauze favorizante: + tartrul dentar; © traumatisme (dislocatii) dentare; + fracturi dentare; + ‘rabotajul; 26o + ariste la cabaline etc. cauze determinante: * consecutiv leziunilor — grefarea florei microbiene Simptome: + animalele se hranese cu dificultate; + masticatie dificila si animalele slabese; + animalele se adapé greoi avénd parcéi "team: + salivajie abundenta. La examenul local gura exala miros ihoros La examenul endobucal: + prezinta tartrului dentar + gingia retractaté care dezgoleste partial radacina dintelui + absenta unor dinti iar alfii prezinta resturi radiculare * dupa indepartarea jartrului dentar dingii devin mai mobili + compresiunea gingivald uneori poate exprima puroi Diagnosticul: pe baza semnelor clinice Prognosticul: este rezervat Tratamentul: * igienizarea cavitatii bucale + detartrare + dezinfectie * extractia dintilor compromisi CRESTERI HIPERPLAZICE (EPULISUL) ‘Sunt neoplasme gingivale cu originea in ligamentul periodontal. Freeventi: + afecteaza circa 5-10% din totalitatea proceselor tumorale din cavitatea bucala la caine. + sunt afectati in general masculii cu o varsti medie de opt ani nefiind o predispozitie de rasa. Etiologie: + se incrimineazi o etiologie virala * se transmite genetic la unele rase de c&ini Simptome: Examenul cavitatii bucale: + formatiuni unice sau multiple cu localizare gingivala in special in dreptul premolarilor $i molarilor superiori + au o bazd larga de implantare de culoare roz, cu suprafaja netedé sau usor neregulata $i consistent durd. In timpul evolutiei este afectat si osul maxilar (osteotoame) cu liza ligamentului alveolodentar, dinfii devenind mobili. in evolutie premolarii sunt acoperiti de masa tumoral aceasta trecdnd si in spatiul lingual al cavitajii orale. In aceasta fazé apar semne functionale, greutate in masticafie, sunt traumatizati si se pot suprainfecta. Diagnosticul: * examen clinic a ku * examen histopatologic Prognosticul: rezervat spre grav. Tratamentul: + interventia chirurgicala precoce i in totalitate duce la vindecare. 27+ recidiva este destul de frecventa, interventia operatorie sau iritatiile mecanice duc la recidiva fulminanta. + in cazul in care este prinsi in procesul tumoral si placa osoas& animalului devine inoperabil. PATOLOGIA BOLTII PALATINI DESPICATURILE MAXILO-PALATINE Aceste afectiuni pot fi ereditare si dobandite (accidentale) Despicituri ereditare: + complete, care incep de la sudura incisiva intinzindu-se la bolta palating (palatul dur) si palatul moale (mucoasa palatind) + partiale, cuprind numai o parte a plafonului cavitatii bucale situate in planul median, in ambele cazuri cavitatea oralé comunicd cu cavitatea nazala cunoscuti sub denumirea de palatoschizis. La vifei maladia este ereditara si mortal. Despicaturile dobéndite Se intdlnese cu freevenjd mai mare la carnivore in urma unor accidente rutiere, cdderi de la etaj (la pisici), uneori insofitd si de fractura simfizei mandibulare. Diagnosticul: + anamni + examen clinic oral Prognosticul: este rezervat Tratamentul: este chirurgical + anestezie generala; + contenfia in decubit dorsal cu gura deschisé cu speculum; + ligatura endo-orala osoasa + se decoleaz mucoasa valului palatin + orificiile date cu burghiul trebuie s4 fie oblice pentru a putea trece cu firul ‘metalic mai usor + sutura mucoasei valului palatin cu fir neresorbabil, se poate sutura numai mucoasa valului palatin prin executarea unor incizii de slabire laterale sparturii bolfii palatine. FRACTURILE MANDIBULARE FRACTURA SIMFIZEI MANDIBULARE Tehnici operatorii Fixarea interdentaré: + fixarea cu o ansi de sarma in forma de ”8” intre caninii mandibulari + fixarea in "U" intre incisivii mandibulari, prezinta dezavantajul c& nu asiguré stabilitatea si compresia porfiunii rostrale a corpului mandibular in focarul de fractura Cerclajul corpului mandibular: + contenfia in decubit sterno-abdominal sau lateral + trecerea prin spafiul gingivo-labial in spatele caninilor a unui fir metalic cu ajutorul unui purtaitor de sérma sau cu un ac tubular curb, firul metalic se poate trece si cu ajutorul acului Hagedorn 28strangerea cerclajului se face in sanjul gingivo-labial sting sau drept, asigurind compresiunea fragmentelor osoase in focarul de fracturi gi stabilitatea imobilizarii corectitudinea reducerii fracturii se face prin verificarea normalitatii oculziei dentare capetele ansei de sérma secfionate la 3-4mm se orienteazA in sanful gingival paralel cu mandibula. Accesul submandibular: contentia in decubit dorsal incizia cutanata in plan median caudal de simfiza mandibulara introducerea prin plaga operatorie a doud ace de seringa imediat in spatele caninilor mandibulari, orientndu-le pe fetele laterale ale corpului mandibulei introducerea unei sérme prin lumenurile acelor dupa care aceastea sunt retrase strangerea cerclajului se executé in plaga cutanata submandibulara capetele sérmei se indoaie paralel cu corpul mandibular cat mai aproape de os plaga cutanata se sutureaz cu matase in fire separate Fracturile corpului mandibular: - se remediaz conservativ botnite imobilizatoare ligaturi metalice mandibulo-maxilare fixarea cu ligaturi metalice interdentare + trecerea firului metalic subgingival in jurul coroanei premolarilor sau molarilor de o parte si de alta a focarului de fracturd imobilizarea cu fixatori externi imobilizarea cu tiji centromedulara LUXATIA TEMPORO-MANDIBULARA Luxajia temporo-mandibularé poate fi uni suw bilaterald. Directia de deplasare a mandibulei in urma luxatiei poate fi rostrald sau aborala. Diagnostieul clini Aprecierea pozitiei caninilor mandibulari in raport cu cei maxilari trebuie confirmata si radiologic. Reducerea conservatoare linistea operatorie ~ tranckilizare si blocajul nervului mandibular 1a iesirea din cutia craniana contentia in decubit sternoabdominal un clus adecvat taliei animalului se plaseazA transversal in gura animalului in spatele molarilor cu patru degete de la ambele maini se sprjind pe capetele clusului si cu policele in sprijin pe mandibul se imprima mandibulei luxate 0 migcare in sens vertical, in sens rostral sau aboral pana ce condilii articulari intra in fosa mandibulard a osului temporal se executd mai multe manevre de reducere a fracturii verificarea reducerii prin examen clinic si radiologic postoperator, imobilizarea mandibulei prin botnija imobilizatoare. 29