După pacea de la Passarowitz(sau de la Pojarevăț din 21 iulie 1718), Banatul a fost administrat ca

domeniu propriu al împăratului.Mai întâia fost încredințat unei administraţii militare, subordonată
Consiliului de război şi Camerei aulice. Dintre guvernatorii military nici unul nu este localnic: Claudiu
Florimund Mercy ( 1718-1734), Francisc Leopold Engelshofen (1734-1736), Andrei Hamilton (1736-
1737), Wilhelm Reinhard Neipperg (1737-1739), generalul Succow (1739-1740), din nou Francisc
Leopold Engelshofen (1740-1751).

 1751, Banatul a trecut sub administraţie civilă, în frunte cu un guvernator („preşedinte”):

Francisc Leopold Engelshofen (1751-1753); Perlas Rialph (1753-1769), Clary von Altringen (1769-
1774), Iosif Brigido (1774–1777), Pompei Brigido (1777).
 Primele masuri luate de noua administratie au fost indreptate spre reorganizarea si
sistematizarea teritoriului:  Timisoara remodelata- a fost reconstruit, se construiesc piete
(Victoriei si Unirii), fiind o cetate inconjurata de ziduri.
 asanarea mlastinilor.
 Bega devine canal, fiind navigabila pentru transportul de marfuri si persoane.
 Pe de alta parte, Banatul devine provincia de granita a Imperiului Austriac, mai cu seama dupa
1839, cand Oltenia e cedata Imp. Otoman.
 Pentru păzirea acestei provincii au fost efectuate masuri de sistematizare si de facilitare a cailor
de comunicatii care sa permita deplasarea armatelor.
 O alta initiative habsburgică Habsburgic a fost colonizarea organizata a teritoriul Banatului, mai
ales in regiunile slab populate.

 Colonizarea carolină;

 după numele împăratului Carol al VI-lea(1 octombrie 1685- 0 octombrie 1740) cuprinsă între anii
1719-1739;

 Au fost colonizate 55 de localităţi, cu germani (între 15.000-40.000), carora li se adauga italieni,

francezi, spanioli şi bulgari, romani si sarbi. S-a procedat şi la evacuarea unor localităţi (de
exemplu, Aradul Nou, care înainte de aducerea coloniştilor germani se numea Schela şi era
locuit de români şi sârbi).

 Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare autoritățile austriece
au început o reorganizare a tuturor satelor din Banat, clădind în același timp altele noi. Tipicele
așezări ale coloniștilor erau satele construite sub formă de tablă de șah, cu biserica romano-
catolică și terenul înconjurător în centru. Regiunea a devenit o rețea organizată, ordonată și cu o
structură compactă.

 Guvernatorul Claudius Flarymund de Mercy încearcă să dezvolte mineritu lbănăţean, iar

coloniştii pe care îi aduce (italieni proveniţi din nordul Italiei) au experienţă în domeniul
mineritului.
 1735 şi 1740, numeroase familii de italieni se stabilesc în zona de câmpie, unde, din iniţiativa
imperiului, plantează duzi şi se ocupă cu producţia de mătase (se introduc pedepse aspre pentru
distrugerea duzilor). Pe lângă coloniştii italieni, sunt aduse şi familii de spanioli.
Colonizarea a fost oprită în 1738, din cauza războiului. O parte dintre familiile colonizate se
deplasează spre vest, în Ungaria, sau se întorc în vechea patrie. Condiţia impusă de Curtea din
Viena era să nu treacă la vest de Buda, exceptând aprobările special.
 Colonizarea tereziană;
 avut loc între 1744-1772.; Aproximativ 75.000 de coloniști au sosit în această perioadă.
 1763-Maria Terezia a emis Patenta de colonizare(din 25 februarie 1763)=> dispunea
strămutarea populației românești și deposedarea acesteia de orice drept asupra terenurilor pe
care îl deținea.Se făcu loc pentru venirea și împământenirea șvabilor. Pentru anul 1763,
documentele menţionează aşezarea în Banat a 462 de familii.
 Colonizarea iosefină;
 între 1782-1787(coloniști germani).
 Cca. 60.000 de coloniști au sosit o dată cu acest val.
 Iosif al II-lea acordă o serie de avantaje, între care amintim: cheltuieli de transport suportate de
visteria imperială, doi florini pentru fiecare colonist, o suprafaţă de teren arabil, care varia între
8 şi 34 de iugăre, după numărul membrilor fiecărei familii.
 Izvoarele istorice relatează că în 1790, la moartea lui Iosif al II-lea, numărul coloniştilor din Banat
se ridica la aproape 80 000 de persoane.