Evoluţia RM după 1985 – pag.

185, istoria românilor

1. Determină cauyele crizei sistemului totalitar din RM

2. Enumeră evenimentele din RM care au contribuit la afirmarea conştiinţei naţionale
3. Scrie evenimentele:
3 iunie 1988- S-a constituit grupul Miscarii democratice.
20 mai 1989- S-a creat Frontul Popular.
27 august 1989 – Marea Adunare Nationala
31 august 1989- S-a declarat sarbatoarea Limba Noastra
februarie 1990 Primele alegeri pentru Sovietul Suprem.
27 aprilie 1990 Mircea Snegur presedinte al Sovietului Suprem
Mircea Druc presedinte al Consiliului de Ministri.
Mai 1990 – S-a desfasurat manifestarea ,,Podul de flori’’.
23 iunie 1990 – Parlamentul a adoptat Declaratia cu privire la Suveranitatea Republicii
Sovietice Socialiste Moldova
3 septembrie 1990- S-a instituit postul de presedinte al tarii.
23 mai 1991- Schimbarea denumirii din RSSM in Republica Moldova
23 august 1991-Interzicerea activitatii partidului Comunist.
27 august 1991- Declaratia de Independeta a Republicii Moldova. Moldova isi castiga
independeta.
26 iulie 1994-Adoptarea Constitutiei Republicii Moldova.
4. Numiţi etapele de constituire a societăţii democratice în RM
5. Argumentează constituirea regimului democratic în RM ( Separarea puterii de stat,
indicând funcţiile şi rolul fiecăreia
6. Scrie un eseu la subiectul ; Moldova suverană şi independentă – ideal şi realitate”

1. Sistemul totalitar din Republica Moldova a suferit o criza in urma deschiderii politice
initiate de liderul sovietic Mihail Gorbaciov. O alta cauza ar fi afirmarea unei noi forte
politice nationala ,care punea sub semnul intrebarii monopolul politic al Partidului
Comunist.
2. Afirmarea constiintei nationala a fost manifestata prin organizarea intrunirilor unde se
exprima interesul pentru trecutul si viitorul Basarabiei, o multimer de scriitori lansau
apeluri la afirmarea identitatii nationale. Dorinta oamenilor de a trai liberi sub tricolor
era exprimata in ziare, reviste.
3. (Completat sus)
4. Prima etapa – A inceput odata cu desfasurarea alegerilor libere din 25 februarie si 10
martie 1990. Cunoscuta ca fiind o etapa confuza si contradictorie deoarece alegerile
pot fi considerate o procedura electorala tranzitorie de la alegerile fara optiune, strict
regizate de Partidul Comunist, la adevaratele alegeri democratice. Tot in aceasta prima
etapa a fost proclamata Republica Sovietica Socialista Moldova ca stat suveran, astfel
 aceasta declaratie permitea pluralismul si pluripartitismul si oferea tuturor cetatenilor
posibilitati juridice egale.

A doua etapa- A inceput dupa puciul de la Moscova din 19-21 august 1991, ce a dus la
prabusirea URSS. In aceasta etapa a fost recunoscuta Independenta statului sub
denumirea Republica Moldova la data de 27 august 1991, in urma acestei actiuni a
urmat o perioada anevoiosa , caracterizata prin urcusuri si coborasuri in procesul de
consolidare a valorilor statului de drept.

A treia etapa- A inceput odata cu adoptarea Constitutiei Republicii Moldova 26 iulie

1994. In aceasta etapa s-a stabilit forma concreta a pluralismului , prin urmatoarele
categorii de institutii: populare (alegerile si referendumul), legislative (parlamentul) ,
executive (guvernul ,dar si presedintele) , judecatoresti (Curtea Suprema de Justitie,
curtile de apel si judecatorii)

5. Republica Moldova este caracterizata avand la baza un regim politic democratic din
1994 cand Constitutia Republicii Moldova a intrat in vigoare. Astfel in RM existau
institutii care aveau drept scop separarea puterii in stat: Parlamentul , insemnand
organul reprezentativ suprem al poporului RM si o autoritate legislativa a statului. Are
functia de a elabora legi si de a supraveghea si controla actiunile institutiilor puterii
executive. Mandatul parlamentului dureaza 4 ani si poate fi prelungit in caz de razboi
sau catastrofa.

Presedinte- seful si reprezentatul statului. Presedintele este unul din subiectii

executivului dualist, celalat fiind guvernul. Presedintele RM era ales prin vot universal,
egal, direct si liber exprimat pe termen de 4 ani. Din 5 iulie 2000, Constitutia a fost
modificata Republica Moldova devenind un stat parlamentar , in care presedintele este
ales de catre parlament, prin vot secret. Presedintele emite decrete obligatorii pe intreg
teritoriul statului. Poarta tratative si ia parte la negocieri , incheie tratate international
in numele RM si le prezinta spre ratificare parlamentului.

Guvernul- Asigura realizarea politicii interne si externe a statului. Programul sau de

activitate este aprobat de catre parlament. Guvernul este responsabil in fata
parlamentului, la propunerea a cel putin un sfert din deputati , parlamentul, cu votul
majoritatii deputatilor, Isi poate exprima neincrederea fata de guvern.

6. -
Războiul din Transnistria

Vizionaţi filmuleţele şi încercaţisă găsiţi răspuns la următoarele întrebări:

https://padlet.com/rodicaantocica1980/g53cedmwctyvgzge?
fbclid=IwAR1I8U6n0sWklJawzH7EiaYQVOzVeM4_7hnS_FAdf6hsYY8EuI5QESVE6g0manifestat

1. Explică noţiunile: neutralitate, separatism

2. Cînd a avut loc conflictul de pe Nistru
3. Care au fost cauzele conflictului transnistrean
4. Argumentează implicarea Rusiei în acest conflict
5. Enumeră evenimentele perioadei date
6. Determină consecinţele conflictului de pe Nistru
7. Exprimă-ţi părerea: Separatismul în raioanele de răsărit ale RM este un fenomen specific
“moldovenesc “ sau general

1. Neutralitate- Situație politică și juridică a unui stat care nu se amestecă în conflictul

dintre alte state
Separatism- Tendință de separare, de desprindere.
2. 2 noiembrie 1990 ; 2 martie 1992 – 21 iul. 1992.
3. Populatia Moldovei sustinea desprinderea de Uniunea Sovietica si de a-si afirma
independenta , insa teritoriul din stanga Nistrului a avut o reactie neplacuta deoarece existau
un numar mai mare de lideri rusofoni si rusofili care sustineau miscarea politica
comunista,astfel liderii comunisti de la Tiraspol nu acceptau reformele democratice din RM.
Conducerea de la Chisinau sesizase inca din 1991 pericolul unor actiuni separatiste, astfel
hotarase sa ofere tuturor locuitorilor republicii cetatenie moldoveneasca, adoptand legi prin
care asigurau drepturi. Populatia rusa si cea rusofila din Stanga Nistrului se temea ca vor
pierde aceste drepturi, astfel s-a iscat tensiuni intre cele 2 teritorii.
4. Autoritatile ruse in acest conflict au sprijinit actiunile separatiste din stanga Nistrului. Oferind
ajutoare militare si bizuindu-se pe Armata a 14-a rusa stationata in Transnistria. Astfel
conducatorii de la Tiraspol au pornit pe calea confruntarii violente cu RM.
5. 19 august 1990 - convocarea de către lideri găgăuzi congresul de Comrat
2 semptembrie 1990 - se desfășoară un congres similar și la Tiraspol
3 septembrie 1990 - Sovetul Suprem al Republici Sovetice Socialiste Moldovenești
declară că cele două congre sunt ilegale
2 noiembrie 1990 - atacarea forțelor transnistrene autoritățile Republici Moldova
Mihail Garbaciov prin decretul din 22 decembire 1990 prin care garanta integritate
teritorială Republici Moldova doar în cadrul URSS.
la 7 iulie 1992 - s-au desfășurat tratate între Ucraina, Rusia și Republica Moldova
21 iulie 1992 - între preșesdinte Republici Moldova Mircea Snegur și președintele Rusiei
Boris Elțin au semnat convenția prin reglementare pașnică a conflictului armat din zona
nistreană a Repulici Moldova.
6. In urma conflictului de pe Nistru Transnistria devine  republică independentă, nerecunoscută
la nivel international si s-a demonstrate ca nu poate functiona in afara sferei de influenta
moscovita. Razboiul a demonstrat faptul ca liderii de la Kremlin sunt dominati de obsesia
mentinerii imperiului sovietic. + Distrugeri economice.
7. In opinia mea separatismul fata de raioanele de rasarit este un fenomen specific
,,moldovenesc,, care implica in mod direct 2 teritorii ale acelui stat, insa teritoriul din stanga
Nistrului a fost sustinut in totalitate de catre autoritaritatile rusesti, ceea ce ridica un semn de
intrebare , Republica Moldova a luptat impotriva carui popor?