REPRODUCEREAUMANA

MEDICAL ASISTATA
---------.---------
- etica incriminarii vs. etica biologic a -
- studiu de drept comparat -

COLECTIA
RIDICA
REPRODUCEREA UMANĂ MEDICAL
Reproducerea umanăASISTATĂ
medical asistată

Alexandra HUIDU

REPRODUCEREA UMANĂ
MEDICAL ASISTATĂ
- etica incriminării vs. etica biologică -
- studiu de drept comparat -

LUMEN, 2017

1
REPRODUCEREA UMANĂ MEDICAL ASISTATĂ
- etica incriminării vs. etica biologică -
- studiu de drept comparat –
Ediţia a 2-a, revăzută şi adăugită
Alexandra HUIDU

Copyright Editura Lumen, 2017

Iaşi, Ţepeş Vodă, nr.2

Editura Lumen este acreditată CNCS

edituralumen@gmail.com
prlumen@gmail.com

www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com

Redactor: Roxana Demetra STRATULAT

Design copertă: Roxana Demetra STRATULAT

Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere,

scanare, multiplicare neautorizată, indiferent de mediul de
transmitere, este interzisă.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

HUIDU, ALEXANDRA
Reproducerea umană medical asistată. Etica discriminării
vs. Etica biologică. Studiu de drept comparat / Alexandra
Huidu. - Iaşi : Lumen, 2017
ISBN 978-973-166-488-0

34

2
REPRODUCEREA UMANĂ MEDICAL
Reproducerea umanăASISTATĂ
medical asistată

Alexandra HUIDU

REPRODUCEREA UMANĂ
MEDICAL ASISTATĂ
- etica incriminării vs. etica biologică -
- studiu de drept comparat -

LUMEN, 2017

3
Alexandra HUIDU

Pagină lăsată
goală intenţionat

4
 Cuprins

PREFAŢĂ ....................................................................................... 9
LISTĂ DE ABREVIERI ............................................................17
ARGUMENT Tehnologizarea maternităţii: naşterea
speranţei stinge valori pe care le credeam perene? ..................21

Partea I
DREPT ŞI BIOETICĂ

CAPITOLUL I Reproducerea medical asistată – scurte

repere de ordin medical ...............................................................27
Secţiunea I Tehnici de fecundare in vivo-inseminarea artificială ....... 29
Secţiunea a II-a Fertilizarea in vitro şi tehnicile cu efect echivalent .. 31
II.1. Fertilizarea in vitro ................................................................ 31
II. 2. Tehnici cu efect echivalent fertilizării in vitro .................... 36
II.3. Tehnici de micromanipulare în reproducerea asistată ..... 39
CAPITOLUL al II-lea Triaxialitatea infertilităţii – o
abordare interdisciplinară ............................................................45
Secţiunea I Imaginea cuplului infertil în societatea actuală ................ 45
Secţiunea a II-a Infertilitate şi identitate................................................. 51
Secţiunea a III-a Reproducerea umană: drept sau binecuvântare....... 55
CAPITOLUL al III-lea Drepturile omului şi controversa
privind conţinutul dreptului la reproducere..............................65
Secţiunea I Conţinutul şi limitele drepturilor reproductive ................ 66
I.1. Dreptul la viaţă privată şi dreptul la reproducere ............... 66
I.2. Autonomia procreaţională şi conflictul de drepturi .......... 70
I.3. Libertatea procreaţională şi limitele drepturilor
reproductive.................................................................................... 76
Secţiunea a II-a Caracterele juridice ale dreptului la reproducere şi
obligaţiile impuse statului pentru asigurarea exercitării acestui
drept .......................................................................................................... 89

5
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
Alexandra HUIDU

CAPITOLUL al IV-lea Preeminenţa dreptului privat sau

pericolul unei anarhii a reproducerii ..........................................95
Secţiunea I Consensul social – temei al incriminării ........................... 98
Secţiunea a II-a Severitate şi inflexibilitate – limitele ingerinţei legii
penale în libera exercitare a drepturilor reproductive...................... 102
Secţiunea a III-a Dezvoltarea tehnicii medicale şi limitele de aplicare a
descoperirilor ştiinţifice........................................................................ 115
Secţiunea a IV-a Dreptul penal, ultima ratio între mijloacele de
protecţie a valorilor sociale .................................................................. 123
IV.1. Modelul autoritar şi modelul liberal al represiunii penale
în domeniul reproducerii umane medical asistate .................. 123
IV.2. Despre mandatul constituţional de legiferare în materie
penală. ............................................................................................ 129
IV.3. Elaborarea de incriminări - recunoaştere a importanţei
valorilor sociale ce se impun a fi protejate. .............................. 132
IV.4. Legea penală – declaraţie de principii. ............................ 134

Partea a II-a
VALORIZARE ŞI INCRIMINARE

CAPITOLUL al V-lea Statutul juridic al embrionului

uman ............................................................................................ 139
Secţiunea I Despre crioprezervarea embrionilor umani .................... 139
Secţiunea a II-a Statutul juridic al embrionului uman ........................ 156
II.1. Necesitatea protecţiei demnităţii persoanei prin
intermediul dreptului penal şi dreptul la demnitate al
persoanelor nenăscute................................................................. 156
II.2. Statutul embrionului uman în afara uterului mamei. ..... 162
II.2.1. Calificarea embrionului uman ca fiind un bun asupra
căria se pot exercita prerogativele dreptului de proprietate. .. 162
II.2.2. – Embrionul uman – entitate biologică ce impune un
respect special............................................................................... 166
II.2.3. – Statutul ontologic al embrionului uman. ................... 168
II.3. Eutanasia prematură: distrugerea surplusului de embrioni
şi teoriile pro-life. ............................................................................ 170

6
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
 Reproducerea umană medical asistată

Secţiunea a III-a Embrioni, celule stem şi cercetare medicală .......... 196

CAPITOLUL al VI-lea Drepturile fiinţei umane potenţiale
în contextul reproducerii medical asistate .............................. 217
Secţiunea I Copiii „din lumea de dincolo” ......................................... 217
Secţiunea a II-a Screening-ul genetic, avortul medical şi „eroii din
eprubete” ................................................................................................ 222
Secţiunea a III-a Clonarea în scop reproductiv ................................... 244
Secţiunea a IV-a Sarcinile multifetale şi „avortul selectiv” ............... 251
CAPITOLUL al VII-lea Efectele discriminatorii ale
progresului medical: perfecţiunea genetică sau copilul
ideal .............................................................................................. 259
Secţiunea I Ingineria genetică şi reproducerea umană: mândria de a
crea supercopii....................................................................................... 262
I.1. Manipularea genetică a liniei germinale.............................. 262
I.2. Crearea de embrioni-himere. ............................................... 266
I.3. Crearea de embrioni-hibrizi. ................................................ 268
I.4. Crearea de embrioni umani cu material genetic provenind
de la mai mult de două persoane. .............................................. 270
I.5. Crearea de embrioni umani din celule provenite de la
embrioni: reproducerea înainte de naştere. .............................. 271
I.6. Ingineria genetică cu scop eugenic. .................................... 272
Secţiunea a II-a Determinarea sexului copilului nenăscut ................. 279
CAPITOLUL al VIII-lea Valoarea comercială a actului
reproducerii ................................................................................ 285
Secţiunea I Comercializarea corpului uman şi a capacităţii de
reproducere: „turismul” medical şi traficul de gameţi şi embrioni 285
Secţiunea a II-a Situaţia donatorilor de spermă / ovule, donaţia de
embrioni ................................................................................................. 288
Secţiunea a III-a Maternitatea de surogaţie .......................................... 308
Sugestii bibliografice ............................................................. 317

7
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
 Pagină lăsată
goală intenţionat

8
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
 PREFAŢĂ

Ieşită de sub condeiul unui tânăr jurist, lucrarea

Reproducerea umană medical asistată. Etica incriminării vs. etica
biologică. Studiu de drept comparat invită la actul lecturii, ca un
act provocator care va surprinde (garantat, în mod plăcut).
Cuplul autor – cititor îl formează, pe de o parte, tipul juristului
teoretician şi practician, care probează condiţiile intelectuale şi
morale necesare abordării unei atari teme – vastă prin
deschidere, poziţii de interpretare, atitudini, reacţii (chiar
riposte) – şi lectorul avizat (sau nu) de subiectul tratat, dar
interesat de o abordare luată chiar şi ca un exerciţiu de
originalitate (sau şi de alte informaţii), pe de altă parte.
Alexandra Huidu „recidivează” în sens pozitiv 1 şi,
asumându-şi un meditativ curaj, „atacă” acum şi străbate un
alt teritoriu din peisajul juridic, prin care înaintează cu paşi
siguri. Privind în jur, îşi trasează propria cale şi cred că
merită încurajările noastre, cât şi admiraţia!
Dincolo de orice metaforă stă chiar argumentul
autoarei, că prin lucrarea de faţă nu intenţionează să
trateze exhaustiv problemele ce ţin de reproducerea umană
medical asistată şi nici să ofere răspunsurile finale la o serie de
dileme etice şi juridice, ci îşi propune / proiectează o analiză
juridică în contextul unei abordări interdisciplinare,
surprinzând probleme de natură a da naştere (şi) la
incriminări în această materie.
Având în vedere că unele tehnici de reproducere
umană medical asistată sunt nu numai controversate etic, dar
se află chiar la limita infracţionalităţii – după cum însăşi

1 Vezi Incursiune în contractele aleatorii. Renta viageră şi întreţinerea, Edit.

Lumen, Iaşi, 2006, sub aceeaşi semnătură.

9
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
Alexandra HUIDU

autoarea ne prezintă –, apreciez originalitatea acesteia prin

felul în care îşi justifică abordarea mai fermă, mai incisivă a
temei, sau (cu ale sale cuvinte) de ce „apare ca justificat apelul
la sistemul de protecţie a valorilor asigurat de justiţia penală”
(vezi capitolul al IV-lea, Preeminenţa dreptului privat sau pericolul
unei anarhii a reproducerii, Partea I, Drept şi bioetică).
Pe tot parcursul Părţii a II-a a lucrării, autoarea caută
răspunsuri la întrebarea pe care şi- o ridică, respectiv care
dintre practicile apărute în contextul dezvoltării noilor
tehnologii reproductive întrunesc condiţiile impuse de
managementul riscului, pentru a justifica incriminarea lor.
Unele răspunsuri la această întrebare le găseşte oprindu-se şi
aplecându-se asupra normativului din statele care au legiferat
în materia reproducerii umane medical asistate, dar pe care nu
le găseşte în mod facil, ci folosindu-şi puterea de sinteză şi
analiză a unor multiple şi variate aspecte, focalizând pe
incriminările existente. Alte răspunsuri – poate mai
importante, chiar şi numai prin îndrăzneala lor – (ni) le oferă
parte pornind de la cele deja găsite (valoroase surse de
inspiraţie şi pentru o viitoare reglementare în legea română),
disecând posibile incriminări, parte prin interpretări personale
ale unor incriminări de lege lata.
Partea a II-a a lucrării este marcată de probleme
teoretice controversate, soluţii practice divergente, luări de
poziţii critice, semnificaţii, nuanţe şi altele, iar Alexandra
Huidu chiar ştie să marcheze. Fie alăturându-se unor
susţineri, fie susţinându-şi cu tărie argumentele pertinente
ale propriului glas, convinge că a beneficiat de importante
surse pe care a ştiut să le valorifice (vezi suportul bibliografic
solid pe care se sprijină lucrarea) şi că beneficiază de
resursele necesare unui astfel de „travaliu” (deloc de neglijat
este şi traducerea asiduă a materialului informativ, aparţinând
tot autoarei).
Şi nu în ultimul rând … Din nou, o încurajez şi admir

10
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
 Reproducerea umană medical asistată

pe Alexandra Huidu fiindcă ea scrie şi publică în ce

context? Cel al recentei mediatizări a cazului de trafic de
ovule descoperit într-o clinică bucureşteană, care a condus –
pentru a câta oară? – voci autorizate să susţină că în România
nu există încă un cadru legislativ clar privind reproducerea
umană medical asistată (ci doar un titlu distinct din Legea
privind reforma în domeniul sănătăţii), de care este nevoie
pentru a se evita excesele şi experimentele. Dar există un
proiect de lege privind RMA, există un nou Cod civil
(Legea nr. 287/2009) conţinând şi prevederi ce se referă la
reproducerea umană asistată medical cu terţ donator, un nou
Cod penal (Legea nr. 286/2009), care însă tace! Iar în linişte,
să medităm!!

Lect. univ. dr. Maria-Ioana Michinici

Facultatea de Drept a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi

11
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
 Pagină lăsată
goală intenţionat

12
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
 Reproducerea umană medical asistată

Dacă secolul al XX-lea a fost secolul tehnologiei,

secolul al XXI-lea se anunţă a fi secolul biotehnologiei. În
ultimii 20 de ani s-au dezvoltat noi tehnologii de
reproducere, care au devenit accesibile la scară largă pentru
cuplurile infertile care doresc să aibă un copil. Drept
consecinţă, noua structură a familiei (sau familia modernă)
intră în competiţie cu ceea ce societatea înţelege în mod
tradiţional prin noţiunea de familie.
Marea provocare a umanităţii nu mai este de a afla
cum se creează viaţa, ci de a determina momentul când se
impune ca acest demers să fie cenzurat. Maternitatea de
surogaţie aduce în prim plan un domeniu „necartografiat” al
dreptului, unde tehnologiile medicale fac posibilă
reconfigurarea conceptelor de „mamă”, „tată” şi „copil”.
Folosirea diagnosticului genetic preimplantaţional pentru
detectarea bolilor genetice implică redimensionarea
dezbaterilor referitoare la conţinutul drepturilor subiective
individuale, în sensul îmbogăţirii acestora şi a transformării lor
în drepturi sociale, ale speciei (facem referire la drepturile la
integritate fizică, la individualitatea patrimoniului genetic, la
viaţă, la non-discriminare a persoanelor cu handicap etc.). De
asemenea, problema selectării sexului copilului nenăscut este
de natură a da naştere la controverse acerbe, într-o societate în
care se afirmă egalitatea dintre bărbat şi femeie. Utilizarea la
scară largă a crioprezervării embrionilor umani subliniază
încă o dată un fapt cunoscut, anume că inovaţiile ştiinţifice şi
tehnologice generează schimbări de mentalitate în societatea
tradiţională, care ne determină să ne modificăm modul de
percepere a propriei existenţe.
Toate acestea sunt doar o serie de aspecte care dau
naştere unui întreg complex de probleme etice şi sociale şi,
prin urmare, juridice. Orgoliul ştiinţific nejustificat şi
exagerările inerente acestuia pot determina încălcări grave ale
drepturilor indivizilor şi ale valorilor imuabile în funcţie de

13
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
Alexandra HUIDU

care specia umană şi-a valorizat propria existenţă. Pentru a

preveni aceste exagerări periculoase, dreptului penal îi revine
sarcina de a identifica şi de a sancţiona orice abatere gravă
de la principiul în conformitate cu care ştiinţa în general – şi
medicina în special – nu trebuie deturnată de la scopul său
declarat de a îmbunătăţi şi îmbogăţi viaţa umană.
Prin urmare, noile provocări ale tehnologiilor
reproductive ne forţează să chibzuim cu privire la valorile
sociale ce se impun a fi protejate relativ la naşterea unui copil.
Soluţiile vor trebui să îmbine de o manieră juridică echilibrată
noul conţinut conferit drepturilor la viaţă, integritate
corporală, demnitate şi familie cu principiile moralităţii publice
tradiţionale. Autonomia procreaţională presupune abilitatea
unei persoane de a alege când şi în ce mod va deveni părinte,
iar în contextul reproducerii medical asistate apare ca imperios
necesar să se analizeze implicaţiile juridice ale acestei
probleme.
Având în vedere mobilitatea informaţiei în societatea
actuală, situaţie care prezintă beneficii indiscutabile pentru
sănătatea publică, se impune cu necesitate, totuşi, crearea unor
standarde juridico-penale care să limiteze orice derogări care
exced scopului ştiinţelor biomedicale. Probleme cum ar fi
statutul juridic al embrionului uman, clonarea cu scop
reproductiv sau ingineria genetică au depăşit de mult
imaginaţia creativă de norme a legiuitorilor din trecut. Este
adevărat că la nivel mondial există dificultăţi în formularea
unei politici penale unitare în materia biotehnologiilor de
reproducere, dar acest aspect nu trebuie să permită instaurarea
unei pasivităţi nejustificate.
Tehnologizarea vieţii reproductive a cuplurilor poate
duce la emergenţa unei noi forme de control asupra
indivizilor. Este vorba de forme de putere mult mai rafinate
şi mai puţin brutale decât cele cu care umanitatea s-a
confruntat de-a lungul istoriei sale şi care, tocmai prin aceasta,

14
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
 Reproducerea umană medical asistată

pot fi infinit mai periculoase şi mai dificil de reprimat în lipsa

unui set de norme juridice.
Pe măsură ce fertilizarea in vitro şi alte tehnici de
reproducere medical asistată dobândesc aplicabilitate largă,
problemele bioetice şi legale ce le însoţesc în mod inevitabil
par a depăşi capacitatea factorilor de decizie de a răspunde
prompt pe plan juridic şi legislativ. Până în prezent, în
România puterea legislativă a ezitat să abordeze aceste
incertitudini etice determinate de fertilizarea in vitro, prin
urmare ne confruntăm cu efectele generate de absenţa unor
dispoziţii diriguitoare în domeniu.
Prezenta lucrare abordează controversele bioetice şi
juridico-penale privind reproducerea medical asistată şi
tehnologiile asociate acesteia. Autoarea îşi propune să aducă
în atenţia cititorului o sinteză a opiniilor exprimate în literatura
de specialitate străină şi naţională, pentru ca în etapa
următoare să verifice aplicabilitatea acestora în societatea
românească.
Pornind de la experienţa legislativă a unui număr de
peste 30 de state care s-au confruntat cu problemele aduse în
discuţie, lucrarea reprezintă, în esenţă, atât o propunere de lege
ferenda adresată factorilor de decizie, cât şi o provocare la
dezbateri constructive la nivelul societăţii civile. Prin
prezentarea, în plus, a direcţiilor de legiferare concretizate în
textele unor convenţii internaţionale, recomandări ale
Consiliului Europei şi rezoluţii ale Parlamentului European
relevante în domeniu, prezentul studiu de drept comparat
reprezintă o sinteză bine structurată şi documentată.
Inovativitatea lucrării se relevă şi în abordarea unor
probleme de tehnică legislativă specifice pentru crearea unui
cadru juridic coerent şi complet în materia reproducerii
medical asistate. În absenţa unei literaturi juridice penale
naţionale în domeniu, se remarcă efortul autoarei de a sublinia
acele aspecte relevante din perspectiva dreptului penal. De

15
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
Alexandra HUIDU

asemenea, se impune a se evidenţia şi modalitatea în care, prin

comentarii pertinente asupra unor legi penale speciale din
domeniul traficului de persoane şi a traficului de organe
existente în prezent în ţara noastră, studiul vizat argumentează
insuficienţa ori inaplicabilitatea acestora în materia analizată.
Abordările din perspectivă interdisciplinară
(sociologică, religioasă, psihologică şi a drepturilor omului)
transformă lucrarea de faţă într-un studiu adresat nu doar
juriştilor, ci şi membrilor altor categorii profesionale implicate
în problematica reproducerii medical asistate.

Conf. univ. dr. Narcis GIURGIU

16
Extras din volumul: Huidu, A. (2017). Reproducerea umană medical asistată.
Etica incriminării versus etica biologică. Studiu de drept comparat.
Iaşi, România: Lumen.
Continuarea acestui volum o puteţi lectura achizitionând volumul de pe
www.edituralumen.ro
www.lumenpublishing.com
sau din librăriile noastre partenere.