PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11

Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”

Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

1. Cuprins

Numărul
componentei
Denumirea componentei din cadrul procedurii Pagina
în cadrul
procedurii
Coperta

1. Cuprins 1

2. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, dupa caz, a 2

reviziei în cadrul ediţiei procedurii
3. Situaţia modificărilor procedurii - editii, revizii 2

4. Lista cu persoanele la care se difuzează ediţia sau, dupa caz, a reviziei în cadrul 2
ediţiei procedurii
5. Scopul procedurii 3

6. Domeniul de aplicare a procedurii 3

7. Documente de referinţă (reglementări) aplicabile activităţii procedurate 3
8. Definiţii şi abrevieri ale termenilor folosiţi în procedură 4

9. Descrierea procedurii 6

10. Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii procedurate 11

11. Anexe, înregistrări, arhivări 11

Pagina 1 / 11
 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11
Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”
Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

2. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a reviziei în cadrul
ediţiei procedurii:

Nr. Numele si prenumele

Operaţiunea Funcţia Data Semnătura
crt. responsabilului
Coordonator comisie
pentru prevenirea actelor
de corupţie
Coord. comp. Instrucţie-
1. Elaborare Educaţie
Coord. comp. Secretariat-
Personal
Coord. comp. Financiar-
Administrativ
Preşedinte comisie SCIM
2. Verificare
Coordonator CEAC

3. Aprobare Director

3. Situaţia modificărilor procedurii - ediţii, revizii

Ediţia sau, după caz, Componenta Data de la care

Nr.crt. Modalitatea reviziei
revizia în cadrul ediţiei revizuită se aplică
1. Ediţia I X X Data aprobării

4. Lista cu persoanele la care se difuzează ediţia sau, dupa caz, a reviziei în cadrul ediţiei procedurii

Nr.c Scopul Expl. Nume si Data Semnă-

Compartiment / serviciu Funcţia
rt. difuzării nr. prenume primirii tura
Comisia pentru
Coordonator
1. Aplicare 1 prevenirea actelor de
comisie
corupţie
2. Aplicare 2 Instrucţie-Educaţie Coord. comp.

3. Aplicare 3 Secretariat-Personal Coord. comp.

4. Aplicare 4 Financiar-Administrativ Coord. comp.

5. Evidenţă 5 Comisia SCIM sef comisie SCIM

Coordonator
6. Informare 6 CEAC
CEAC

Pagina 2 / 11
 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11
Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”
Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

5. Scopul procedurii
Procedura stabileşte metodologia de implementare a strategiei anticorupţie la nivelul şcolii.

Procedura stabileşte compartimentele/serviciile şi persoanele implicate, precum şi etapele care trebuie parcurse în
cadrul activităţii de implementare a strategiei anticorupţie.

6. Domeniul de aplicare a procedurii

Procedura se aplică activităţii de implementare a strategiei anticorupţie din cadrul Şcolii Gimnaziale „D.I.Ghica”
Radovanu.

Procedura de implementare a strategiei anticorupţie este o procedură distincta şi nu trebuie asemuită sau confundată cu
alte proceduri operaţionale.

Principalele activităţi de care depinde activitatea procedurată:

- alegerea CA şi definitivarea organigramei;
- revizuirea ROI.

Principalele activităţi care depind de activitatea procedurată:

- procesul de instruire-educație.

Compartimente furnizoare de date

- toate compartimentele.

Compartimentele beneficiare de rezultatele activităţii procedurate

- toate compartimentele.

7. Documente de referinţă
7.1. Legislaţie primară
- Legea nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare.

7.2. Legislaţie secundară

- Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr.5144/2013 privind aprobarea Strategiei anticorupţie în educaţie;
- Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr.5113/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind managementul riscurilor
de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate/coordonate a căror
activitate vizează învăţământul preuniversitar;
- Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5079/2016 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 400/12.06.2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial
al entităţilor publice.

7.3. Alte documente

- Regulamentul de organizare şi funcţionare a Şcolii Gimnaziale „D.I.Ghica” Radovanu;
- Regulamentul de ordine interioară al Şcolii Gimnaziale „D.I.Ghica” Radovanu.

Pagina 3 / 11
 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11
Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”
Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

8. Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedură

8.1. Definiţii ale termenilor

Nr.crt. Termenul Definiţia şi/sau, dacă este cazul, actul care defineşte termenul
1. Control intern managerial Structurile organizatorice, metodele, procedurile…si ansamblul formelor de
control…stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele entităţii publice
şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în
mod economic, eficient şi eficace.
[art. 2, lit. d), OUG nr. 119/1999]
2. Comisia de monitorizare Comisia formată din angajati ai entităţii publice, şefi de compartimente,
(Comisia SCIM) numită prin decizia directorului instituţiei.
Obiectivele comisiei sunt monitorizarea, coordonarea şi îndrumarea
metodologică a implementării sistemului de control intern managerial.
3. Procedură Prezentarea formalizată, în scris, a paşilor ce trebuie urmaţi, a metodelor de
lucru stabilite şi a regulilor de aplicat în vederea realizării activităţii , cu privire
la aspectul procesual.
4. Procedură operaţionala Procedură care descrie o activitate sau un proces care se desfăşoară la nivelul
unuia sau mai multor compartimente
5. Structuri ale Ministerului Structuri ale aparatului central al Ministerului Educaţiei Naţionale şi instituţii
Educaţiei Naţionale şi unităţi subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul
preuniversitar, respectiv structuri subordonate acestora ai căror conducători
au calitatea de ordonatori de credite
6. Unitate de muncă Formă de organizare structurală ce reuneşte un ansamblu de angajaţi care
realizează acelaşi gen de activităţi, permiţând în consecinţă expunerea la
riscuri similare. Unitatea de muncă poate fi regăsită în structura
organizatorică a Ministerului Educaţiei Naţionale sub denumiri variate:
direcţie generală, direcţie, serviciu, birou sau la structurile
subordonate/coordonate sub denumirea de compartiment, comisie, catedră,
consiliu, dar şi funcţie unică, aşa cum sunt, de exemplu, funcţiile de psiholog
sau consilier juridic
Coordonator al unităţii de Directorul/şeful ori responsabilul cu organizarea activităţilor din cadrul unei
muncă unităţi de muncă, care furnizează informaţiile solicitate de către Comisia
Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie pe tot parcursul
activităţilor de management al riscurilor de corupţie
Ameninţare de corupţie Acţiunea sau evenimentul potenţial de corupţie ce poate să apară în cadrul
unei activităţi a Ministerului Educaţiei Naţionale sau a unei structuri
subordonate/coordonate Ministerului Educaţiei Naţionale

Risc de corupţie Ameninţare de corupţie, vizând un angajat, colectiv profesional sau domeniu
de activitate, determinat de cauze/vulnerabilităţi specifice şi de natură să
producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/ activităţilor unei
structuri

Vulnerabilitate Slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităţilor specifice,

care ar putea fi exploatată, stând la baza şi putând declanşa săvârşirea unei
fapte de corupţie. Spre deosebire de ameninţare, care este potenţială,
vulnerabilitatea/cauza există permanent în cadrul activităţii unei structuri

Materializarea riscului Translatarea riscului din domeniul incertitudinii, al situaţiei potenţiale de

Incident de integritate
corupţie în cel al certitudinii, respectiv săvârşirea unei fapte de corupţie
Eveniment produs la nivelul unei structuri a Ministerului Educaţiei Naţionale,
urmat de dispunerea faţă de personalul implicat a uneia dintre următoarele
măsuri: trimiterea în judecată, hotărârea definitivă de condamnare pentru
fapte de corupţie, respectiv aplicarea unei sancţiuni disciplinare ca urmare a

Pagina 4 / 11
 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11
Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”
Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

efectuării unui test de integritate ori a întocmirii unui raport de evaluare,

rămas definitiv, de către Agenţia Naţională de Integritate
Impact Efectele produse în cadrul activităţii unei structuri în cazul în care un risc de
corupţie se materializează

Responsabil de risc Personalul de conducere al structurii Ministerului Educaţiei Naţionale,

responsabilizat prin Registrul riscurilor de corupţie pentru implementarea
măsurilor de prevenire/control.

8.2. Abrevieri ale termenilor

Nr.crt. Abrevierea Termenul abreviat

1. PO Procedură operaţională
2. Comisie SCIM Comisia pentru monitorizarea, coordonarea şi îndrumarea metodologică a
implementării sistemului de control intern/managerial
3. Coord. comp. Coordonator compartiment
4. ROF Regulament de organizare şi funcţionare
5. ROI Regulament de ordine internă
6. CA Consiliul de administraţie
7. CP Consiliul profesoral
8. MEN Ministerul educaţiei naţionale

Pagina 5 / 11
 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11
Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”
Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

9. Descrierea procedurii
9.1. Generalităţi
Conducătorii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale sunt obligaţi să asigure implementarea metodologiei privind
managementul riscurilor de corupţie şi să aplice măsuri de prevenire/control care să limiteze expunerea la riscuri de
corupţie a personalului.

Activităţile de management al riscurilor de corupţie au drept scop atingerea obiectivelor:

a) promovarea integrităţii, transparenţei instituţionale şi a bunei desfăşurări a activităţilor specifice;
b) stabilirea priorităţilor de intervenţie în domeniul prevenirii corupţiei;
c) asumarea răspunderii de către personalul de conducere cu privire la implementarea măsurilor de prevenire/control al
riscurilor de corupţie.

Managementul riscurilor de corupţie presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) instruirea persoanelor din sfera educaţiei (cadre didactice, personal de conducere, membri ai consiliilor de
administraţie cu privire la modalităţile de prevenire şi combatere a corupţiei, la importanţa integrităţii);
b) pregătirea activităţilor;
c) identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;
d) evaluarea riscurilor de corupţie;
e) determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/ control;
f) monitorizarea şi revizuirea periodică a riscurilor;
g) reevaluarea riscurilor.

În vederea realizării activităţilor de management al riscurilor de corupţie, şefii structurilor Ministerului Educaţiei
Naţionale dispun, prin decizie, constituirea de comisii pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie.

Componenţa fiecărei comisii se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale structurilor
Ministerului Educaţiei Naţionale, avându-se în vedere următoarele categorii de funcţii:
a) coordonatorul comisiei este conducătorul structurii sau o persoană desemnată de către acesta;
b) membrii comisiei sunt desemnaţi din rândul personalului de conducere sau sunt persoane desemnate de la nivelul
principalelor direcţii, servicii, birouri ori similare;
c) şeful/reprezentantul structurii de control managerial intern;
d) şeful/reprezentantul structurii de management resurse umane - la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale/structurii
subordonate/coordonate;
e) consilierul pentru integritate;
f) secretarul comisiei, numit de coordonatorul comisiei; secretarul comisiei este şi persoana responsabilă cu raportarea
stadiului de implementare a Strategiei anticorupţie în educaţie.

Consilierul pentru integritate este persoana desemnată la nivelul structurilor MEN pentru sprijinirea activităţilor de
prevenire a corupţiei.

Consilierul pentru integritate se desemnează prin dispoziţie a conducătorului structurii din rândul personalului care
respectă normele de deontologie profesională, procedurile de lucru în activitatea desfăşurată sau prevederile legale
privind incompatibilităţile, interdicţiile, declararea averilor ori conflictul de interese.

Şefii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale au obligaţia de a comunica în scris Comisiei Naţionale de Prevenire a
Actelor de Corupţie în Educaţie, în termen de 30 de zile, orice modificări cu privire la persoanele desemnate consilieri
pentru integritate sau a persoanelor responsabile cu raportarea stadiului de implementare a Strategiei anticorupţie în
educaţie.

Pagina 6 / 11
 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11
Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”
Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

9.2. Documente utilizate

Documente întocmite pe parcursul procedurii :

- fişa pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii Comisiei pentru prevenirea actelor de
corupţie în educaţie;
- chestionar pentru identificarea ameninţărilor/riscurilor de corupţie ;
- fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie ;
- fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie ;
- raport de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de activitate vizat ;
- fisa de evaluare a măsurilor de control al riscurilor de corupţie ;
- registrul riscurilor de corupţie.

9.3. Resurse necesare

9.3.1. Resurse materiale
- sală de lucru cu birou, scaune, calculator, imprimantă, fişet;
- hârtie copiator, caiete, dosare, pixuri, agrafe, perforator, capsator.

9.3.2. Resurse umane

- director;
- comisia pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie;
- coordonatori compartimente;
- consilierul pentru integritate.

9.3.3. Resurse financiare

Va fi prevăzută în bugetul anual suma corespunzatoare pentru birotică. Celelalte resurse materiale necesare sunt
asigurate din dotarea unităţii.

9.4. Modul de lucru

9.4.1. Planificarea operaţiunilor şi actiunilor activităţii

Activitatea se desfăşoară pe tot parcursul anului.

9.4.2. Derularea operaţiunilor şi actiunilor activităţii

La începutul anului școlar, directorul numeşte prin decizie interna, în baza hotărârii CA, consilierul pentru integritate.

De asemenea, directorul numeşte prin decizie interna, în baza hotărârii CA, comisia pentru prevenirea actelor de
corupţie.Comisia pentru prevenirea actelor de corupţie se ocupă de realizarea activităţilor de management al riscurilor de
corupţie.

Implementarea Strategiei anticorupţie în educaţie presupune parcurgerea următoarelor etape:

- pregătirea activităţilor;
- identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;
- evaluarea riscurilor de corupţie;
- determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie;
- monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie.

Pregătirea activităţilor

Implementarea prezentei metodologii vizează, în etapa de pregătire, următoarele aspecte:

a) constituirea şi stabilirea componenţei comisiilor;
b) informarea personalului privind prevederile prezentei metodologii;

Pagina 7 / 11
 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11
Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”
Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

c) instruirea membrilor comisiei cu privire la aspectele conceptuale şi metodologice specifice managementului riscurilor
de corupţie;
d) fixarea principalelor repere ale activităţilor: delimitarea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de analiză, rolul şi
responsabilităţile fiecărui membru al comisiei, precum şi planificarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor.

Activităţile stabilite conform lit. d) sunt prevăzute în Fişa pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea
activităţii comisiei, prevăzută în anexa 1.

Identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie

Identificarea şi descrierea riscurilor constau în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a

vulnerabilităţilor/cauzelor prezente în cadrul activităţilor curente ale şcolii care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte
de corupţie.

Pentru identificarea ameninţărilor de corupţie se desfăşoară următoarele activităţi:

a) chestionarea conducerii unităţii;
b) evaluarea activităţii şi a situaţiilor specifice de muncă ale angajaţilor;
c) descrierea ameninţărilor de corupţie.

Pentru identificarea opiniilor cu privire la riscurile de corupţie şi eficacitatea măsurilor de prevenire/control existente,
membrii comisiei realizează chestionarea întregului personal de conducere al unităţii de învăţământ, exclusiv a
coordonatorilor unităţilor de muncă, utilizând întrebările din Chestionarul pentru identificarea ameninţărilor/riscurilor de
corupţie, prevăzut în anexa 2.

Membrii comisiei analizează obiectivele specifice ale unităţii de învăţământ, completând, pe baza documentelor interne
şi/sau, după caz, a consultării coordonatorilor unităţilor de muncă, Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie,
prevăzută în anexa 3.

Membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc pentru fiecare activitate inclusă în Fişa de
analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie o sinteză a ameninţărilor (riscuri) de corupţie susceptibile să se manifeste în
acel context profesional, având în vedere, cel puţin, următoarele elemente:

a) sursele posibile de riscuri de corupţie la care personalul poate fi expus: persoane, grupuri interesate de serviciile
oferite, avantajele sau dezavantajele potenţiale pentru terţi, materiale ori de altă natură, ce pot fi generate de activităţile
desfăşurate;
b) acţiunile ori demersurile premergătoare săvârşirii unei infracţiuni;
c) fapte de corupţie care au fost comise anterior în cadrul domeniului de activitate;
d) cazuri de conduită necorespunzătoare sau încălcări ale procedurilor, înregistrate la nivelul structurii.

Fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 4,
se completează de către membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă, pentru fiecare dintre
ameninţările (riscuri) identificate anterior.

În vederea identificării vulnerabilităţilor/cauzelor care determină expunerea la riscuri de corupţie, membrii comisiei
parcurg următoarele etape:
a) identificarea cadrului normativ şi realizarea unui raport de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de
activitate vizat în formatul prevăzut în anexa 5;
b) analiza incidentelor de integritate;
c) analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii.

Evaluarea riscurilor de corupţie

Evaluarea riscurilor de corupţie se realizează cu scopul de a fundamenta decizia cu privire la prioritatea de stabilire a
măsurilor de prevenire/control, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact asupra rezultatelor aşteptate şi a
prestaţiei profesionale a personalului.

Pagina 8 / 11
 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11
Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”
Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile înscrise în fişele de identificare, descriere şi evaluare
a riscurilor de corupţie.

Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape:

a) estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie;
b) determinarea impactului asupra obiectivelor şi activităţilor structurii;
c) aprecierea caracterului adecvat al măsurilor de control existente pentru fiecare risc de corupţie;
d) determinarea expunerii la riscuri şi a priorităţii de intervenţie;
e) clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie.

Estimarea nivelului de probabilitate se realizează prin aprecierea şanselor de materializare a riscurilor de corupţie în
cadrul activităţilor unităţii de învăţământ, utilizând informaţiile şi analizele colectate în etapa de identificare şi descriere a
riscurilor, utilizând o scală de evaluare în 5 trepte, corespunzător valorilor şi indicatorilor descriptivi asociaţi acestora,
prevăzuţi în anexa nr. 6.

Nivelul de probabilitate astfel determinat se consemnează de către membrii comisiei de în Fişa de identificare, descriere
şi evaluare a riscurilor de corupţie.

Estimarea impactului global al unui risc de corupţie constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia
asupra obiectivelor, activităţilor, sarcinilor sau rezultatelor aşteptate ale structurii, corespunzător următoarelor
componente/dimensiuni:
a) impact asupra nivelului de performanţă a activităţilor şi obţinerea rezultatelor aşteptate;
b) impact asupra calendarului activităţilor ori întârzieri posibile în termenul de realizare a obiectivelor activităţii;
c) consecinţe exprimate în termeni de buget;
d) consecinţe în planul imaginii instituţiei.

Estimarea va fi consemnată de către membrii comisiei în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie
a impactului global în cazul materializării, utilizând indicatorii descriptivi conform Scalei de estimare a impactului global al
riscului, prevăzută în anexa nr. 7, asociaţi componentelor/dimensiunilor prevăzute mai sus.

Membrii comisiei şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, cuantifică şi consemnează în Fişa de identificare,
descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie nivelul perceput de eficacitate a fiecărei măsuri de prevenire/control
existente, utilizând corespondenţa prevăzută în anexa 8.

Membrii comisiei calculează nivelul de expunere la riscuri de corupţie, constând în produsul dintre valorile probabilităţii şi
impactului global, completând valoarea rezultată în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

Utilizând scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupţie şi corespondenţa asociată intersecţiei valorilor impactului şi
probabilităţii, prevăzute în anexa nr. 9, membrii comisiei stabilesc şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi
evaluare a riscurilor de corupţie prioritatea de intervenţie.

Pe baza priorităţii de intervenţie, în ordinea valorii nivelului de expunere, membrii comisiei clasifică şi ordonează riscurile
de corupţie în următoarele categorii:

a) riscuri minore, care pot fi considerate tolerabile şi inerente activităţilor unităţii de învăţământ, faţă de care nu este
necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente;

b) riscuri moderate, care pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea eficacităţii măsurilor existente ori, după caz,
prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control;

c) riscuri înalte, caracterizate, simultan, cu o mare probabilitate de apariţie şi cu o gravitate foarte mare a impactului,
care necesită concentrarea atenţiei conducerii unităţii de învăţământ pentru adoptarea/implementarea unor măsuri
urgente de prevenire/control adecvate.

Pagina 9 / 11
 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11
Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”
Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

Determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie

În baza clasificării riscurilor, realizate anterior, şi a rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a
riscurilor de corupţie, membrii comisiei propun măsuri pentru prevenirea/controlul acestora.

Principalele categorii de măsuri de prevenire/control sunt prevăzute în anexa 12 .

Măsurile suplimentare de prevenire/control se propun în scopul de a reduce probabilitatea de materializare ori de a

minimiza impactul riscurilor de corupţie, vizează, cu prioritate, riscurile înalte şi cele moderate şi se înscriu în fişele de
identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

Informaţiile rezultate în urma implementării Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie se includ în
Registrul riscurilor de corupţie, care se întocmeşte de către comisie, conform modelului prevăzut în anexa 10, şi se
aprobă de către conducătorul unităţii de învăţământ, cuprinzând responsabilităţi pentru toate nivelurile ierarhice ale
acesteia.

După aprobare, un exemplar al Registrului riscurilor de corupţie, câte un exemplar al fişelor de identificare şi descriere a
riscurilor de corupţie, precum şi al Raportului privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie specifice unităţii de
învăţământ se transmit Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie

Activitatea de monitorizare şi cea de revizuire a riscurilor de corupţie se realizează anual, în cadrul unităţii de învăţământ,
de către comisie în scopul de a asigura eficacitatea procesului de management al riscurilor de corupţie, respectiv pentru a
formula recomandări privind măsuri de prevenire/control.

În vederea realizării activităţii de monitorizare, anual, până la 1 decembrie, responsabilii de risc stabiliţi în Registrul
riscurilor de corupţie transmit consilierilor pentru integritate rapoarte de evaluare cantitative şi calitative privind
implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie, care conţin cel puţin următoarele informaţii:
a) indicatori cantitativi aferenţi măsurilor propuse pentru prevenirea/controlul riscurilor de corupţie;
b) modificările intervenite în privinţa valorilor de expunere la riscuri de corupţie, corespunzătoare nivelurilor de
probabilitate şi impact;
c) informaţii privind fapte de corupţie sesizate ori constatate în cadrul domeniului de activitate;
d) propuneri de măsuri suplimentare de prevenire/control al riscurilor de corupţie;
e) modificări semnificative intervenite în privinţa reglementărilor specifice activităţilor desfăşurate, de natură a genera
analize suplimentare privind eventuale noi riscuri de corupţie.

În situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, respectiv a unor informaţii care pot să modifice nivelul de expunere ori să
afecteze eficacitatea activităţii de prevenire/control, membrii comisiei întocmesc în mod corespunzător fişele de
identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, reluând etapele aferente.

Consilierul de integritate prezintă informaţiile şi documentele primite comisei, care întocmeşte Raportul de monitorizare
a riscurilor de corupţie la nivelul unităţii de învăţământ.

Raportul este aprobat de director şi este transmis Inspectoratului Şcolar Judeţean.

9.4.3. Valorificarea rezultatelor activităţii

Este analizat gradul de realizare a indicatorilor de performanţă asociaţi acestei activităţi şi sunt identificate punctele slabe
care permit formularea de măsuri de îmbunătăţire a procedurii.

Pagina 10 / 11
 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ Cod: PO-11
Şcoala Gimnazială „D.I.Ghica”
Editia: I
Radovanu, Călăraşi Implementarea strategiei anticorupție
Revizia: 0

10. Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii

Compartimentul
Nr.crt. (postul)/acţiunea I II III IV
(operaţiunea)
1. Numire consilier de integritate X
Numire comisie pentru prevenirea actelor de
2. X
corupţie în educaţie
3. Identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie X
4. Evaluarea riscurilor de corupţie X
Determinarea şi implementarea măsurilor de
5. X
prevenire/control al riscurilor de corupţie
6. Monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie X
7. Arhivare X

I Director
II Comisie pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie
III Responsabil arhivă

11. Anexe

Nr. Denumirea
Elaborator Aprobă Difuzare
anexă anexei
Fişa pentru stabilirea sarcinilor,
responsabilită-ţilor şi planificarea
1 activităţii Comisiei pentru OMEN nr. 5144/2013 - Conform pct 4 din procedură
prevenirea actelor de corupţie în
educaţie
Chestionar pentru identificarea
2 ameninţărilor/ riscurilor de OMEN nr. 5144/2013 - Conform pct 4 din procedură
corupţie
Fişa de analiză a activităţilor
3 OMEN nr. 5144/2013 - Conform pct 4 din procedură
vulnerabile la corupţie
Fişa de identificare, descriere şi
4 OMEN nr. 5144/2013 - Conform pct 4 din procedură
evaluare a riscurilor de corupţie
Raport de evaluare a cadrului
5 normativ aplicabil domeniului de OMEN nr. 5144/2013 - Conform pct 4 din procedură
activitate vizat
Scală de estimare
6 a probabilităţii de materializare a OMEN nr. 5144/2013 - Conform pct 4 din procedură
riscurilor de corupţie
Scală de estimarea impactului
7 global al riscului OMEN nr. 5144/2013 - Conform pct 4 din procedură

Fisa de evaluare a măsurilor de

8 OMEN nr. 5144/2013 - Conform pct 4 din procedură
control al riscurilor de corupţie
9 Scala evaluare expunere la risc OMEN nr. 5144/2013 - Conform pct 4 din procedură
10 Registrul riscurilor de corupţie OMEN nr. 5144/2013 - Conform pct 4 din procedură

Pagina 11 / 11