Tulburarile congenitale – curs 9

 
 Telangiectazie hemoragica ereditara - sdr Rendu-Weber-Osler
o Trasnmisa autozomal dominant
o Afecteaza relativ egal ambele sexe
o Prsupune defecte in angiogeneza - lipseste tunica musculara si colagenul din peretii
vaselor mici - cele mai afectate sunt venulele
o Vasul respectiv pe zonele de defect prez doar endoteliu
o Tulb de angiogeneza nu afecteaza vasele pe toata lungimea lor - sunt tulnurari locale la
distante variabile
o Pe zonele pe care ramane doar endoteliu automata rezist vasc e mult mai mica si
acestea vor prez proem in afara conturului - dilatatii vasculare, mai ales venulare - zone de
ectazie unde vasele se rup foarte usor la eforturi mecanice mici sau crestere hta si apar
hemoragii care nu se pot opri spontan sau se opresc foarte greu - nu e posibila hemostaza
fiziologica
o Oprirea nu are loc din cauza ca unde lipseste tunica msc vasul nu poate face VC, iar
unde lipseste colagenul nu are pe ce sa se fixeze fvW - nu se poate declansa aderarea,
hemostaza I
o Aceste sdr trebuie suspectat cand vedem indivizi care prez ectazii venoase pe fata,
mucoase (limba, mucoasa bucala, nazala, buricele degetelor)
o Nu e un sdr atat de rar
 Sdr Ehlers-Danlos
o Autozomal dominant
o Tulburari severe calit si cantit ale colagenului
o Consecinte :
i. T conj are mare fragilitate
ii. Hiperflexibilitate articulara - generata de laxitatea ligamentelor si tendoanelor -
da posibilitatea unor miscari pe care un individ normal nu le poate executa -
contorsionisti
iii. Pliu cutanat foarte mare - hiperelasticitate tegumentara
o Imp pt hemostaza tipul 4 si tipul 6
o Tipul 4 : alterari in sint colagen III - prezent in peretii aortei si la niv intestinal -
consecinte : dezvolta anevrisme aortice care pe masura ce avanseaza in varsta si creste hta
devin din ce in ce mai voluminoase cu mare risc de rupere si cu aparitia hemoragiilor
cataclismice, fulminante in care moarte apare in aprox 2 minute; la niv perete intestinal
peretii intestinului se rup f usor, inclusiv vasele mezenterice si apar hemorahii
intraperitoneale si continutul int ajunge in cavit peritoneala si apare peritonita septica
o Tipul 6 : apare un deficit genetic al lizil hidroxilazei - introduce gruparile hidroxil pe
resturile de lizina ale colagenului - in conditii de deficit scade f mult prod de hiroxilizina
deci scade mutl nr de rec pt fvW -> scade aderarea tb -> tulb de hemostaza I
 
Sdr purpurice de etiologie trombocitara
 
 2 mecanisme : Sdr purpurice prin trombopatii si sdr purpurice prin trombocitopenii
 Trombopatii - alterari calitative de tb
o Nu se pot realiz functiile tb
o Se clasifica in trombopatii ereditare si dobandite
 

Trombopatii ereditare
 
1. Boala von Willebrand
 Nu este ppzis o trombopatie ptc este afectat fvW , dar deficitul fvW face imposibila aderarea
tb
 Dpdv clinic si paraclinic e imposibila fct de aderare - se confunda cu o tbpatie ppzisa
 
2. Pseudo boala von Willebrand
 Tb prezinta un nr exagerat de rec pt fvW -> aceste tb vor fixa f rapid fvW -> fvW e atast pe tb
inainte ca el sa se fix pe colagen -> inversare a evenimentelor -> lui fvW ii scade afinitatea pt
colagen si nu se mai poate fixa -> manif clinic ca si cum nu ar fi FvW

3. Distrofie hemoragica ereditara - Sdr Bernard-Soulier

 Autozomal recesiv
 Au fost dovedite multiple defecte tb care duc la acelasi rezultat
 Principalul defect vizeaza GP Ib - defect strct sau deficit cantitativ - ea il fixeaza pe FvW ->
scade fixarea -> scade aderarea
 Trombostenina - defect structural- e o proteina citosceletala esentiala a tb -> tb nu mai poate
emite pseudopode sau emite f putine -> scade agregarea; scade si degranularea
 Deficit pt rec de trombina (GPCR) - scade activarea metabolica a tb si scade metamorfoza
vascoasa
 GP IX - fixeaza F XI -> deficit gp IX scade fixarea F XI instalandu-se un deficit al fazei de
contact din calea intrinsec - nu da manifestari hemoragice deosebite ptc faza de contact nu e
obligatorie
 
4. Trombastenia Glanzmann
 Sdr tb obosite
 Autozomal recesiv
 Este f rar
 Multe tulburari, cauze, modif genetice care dau aceleasi manifestari clinice
 Cel mia frecvent este defectul/ deficitul definitoriu vizeaza complexul IIb-IIIa - e asezat pe vf
pseudopode si e esential in agregarea tb -> agregarea e f puternic alterata
 Deficit de enz glicolitice, mai ales de piruvat kinaza sau de gliceraldehid-3 fosfat
dehidrogenaza -> scade formare ATP in tb -> e afectata contractia prot citoscheletale, scade
emiterea de pseudopode si degranularea
 Deficitul pt receptorul trombinei - duce la imposibilitatea unei activari metabolice corecte si
imposibilitatea metamorfoei vascoase - tb nu isi poate exercita fct
 
5. Deficitul ereditar al reactiei de eliberare
 R de eliberare este termenul folosit cel mai mult pt degranulare
 Acest deficit se paote prod prin 2 mecanisme
a. Absenta granulatiilor ( sau deficitul)
a. Poate sa existe def de gran clare alfa, def de gran dense delta sau ambele
b. Deficitul de alfa duce mai ales la tulburari in exprimarea pe pseudopode a GP IIb-IIIa
c. Tot in gran alfa sunt continuti toti fact pt aderarea inclusiv FvW secretat cat timp tb
are nucleu ( megacariocit) - cand apare alterare pe alfa avem si def de aderare si de
agregare
d. Pt gran dense comp principala, esentiala este ADP - el prod stimularea autocrina a tb -
ectiveaza suplimentar si definitiv tb -> deficitul de gran dense duce la o scadere a asctivarii
tb -> scade agregarea si metamorfoza vascoasa
a. Prezenta normala a granulatiilor, dar imposibilitatea expulziei acestora
o Alterarea unor enzime - deficitare enzimele implicate in activarea tb
 o Ex: enz din calea arahidonatului - PLA2, COX, TxA2 sintaza; enz de pe calea PLC2 - plc
act si genereaza DAG si IP3 dar pe RE al tb nu sunt suficineti rec pt IP3 -> imposibilitate
elib Ca2+ si RE si daca nu se elib Ca nu se activeaza prot contractile -> nu se poate realiz
degranulare si emiterea de pseudopode
 
Trombopatiile dobandite
 
1. Insuficienta renala cronica
 Nr de nefroni scade ireversibil sub 50% din normal
 Compusii toxici pe care rinichiul ii elim in mod normal incep sa se acumuleze in organism :
acid guanidinsuccinic - genereaza pe mb si prin penetrate in tb tulb funct prof de aderare si
agregare
 
2. Bolile autoimune
 Apare mai ales in LES - cea mai mare prod de autoanticorpi - pot sa fie antitrombocitari si sunt
descrisi in LES autoanticorpi anti Ib-IX, anti GP Iib-IIIa, anti rec pt trombina - toti functioneaza
ca strct blocante -> bolcata si agregarea sia derarea si activarea si metamorfoza vascoasa
 
3. Trombopatia etanolica
 Din metab etanol -> acetaladehida (comp intermediar)-> ac acetic netoxic prin
aldehiddehidrogenza
 Acetaldehida genereaza mari probleme ptc aditioneaza pe tot ce intalneste si formeaza comp
de aditie - adducts - se fix pe prot, lipide, ac nucleici si altereaza strct si functia - se fix pe enz tb
si sunt blocatea toate fct tb
 
4. Trombopatia medicamentoasa
 Cea indusa de aspirina - ac acetilsalicilic inhiba atat COX cat si TxA2 sintaza - micsoreaza mult
agregarea

5. Trombopatia din trombocitemie

 Cresterea nr tb peste 1 mil pe mm cub
 Pana la 1 mil folosim termenul de trombocitoza
 Trombocitemia e de 2 feluri : esentiala ( idiopatica ) - crestere cu tb normale, cu fct normala-
tratament hidratare si aspirina; trombocitemiea maligna - tb prez tulb fucntionale, se ascoiaza
cu alte malignitati sangvine - de multe ori insoteste policitemia vera dar ea pote sa insoteasca si
leucemia granulocitara cronica
 
 
Trombocitopeniile
 
 Alterari cantitative de tb
 Nr normal 150.000 - 400.000 pe mm cub
 Sub 100.000 tbpenie
 Riscul hemoragic nu exista decat sub 80.000 de tb
 Dpdv al riscului hemoragic :
o Intre 80.000-50.000 - doar risc teoretic, hemoragiile apar doar daca avem alote tulb de
hemostaza asociate
o Intre 20.000-50.000 - apar sangerari prelungite posttraumatice
o Intre 5.000 si 20.000 - sunt posibile si hemoragii spontane dar mai ales inspre 5.000
o Sub 5.000 - hemoragii spontane iminente si grave
 Ereditare sau dobandite
 
Ereditare
 F rare
 Intra in tabloul bolii Fanconi - aplazie medulara congenitala (AMC)
 AMC - poate sa afecteze toate liniile de elem figurate -> apare si tbpenia, iar fenomenul poarta
numele de pancitopenie - poate sa afecteze si doar unasau 2 dintre seriile de celule
 Defect genetic care vizeaza mai ales cel stem pluripotenta
 Nu trebuie confundatqa cu sdr Fanconi care e o tulb genetica a TCP care da diabet renal
 In boala Fanconi se asociaza si alte anomalii : malformatii renale, cardiovasculare, osoase - cea
mai tipica malf osoasa este absenta radiusului
 Nn cu boala Fanconi mor de obicei in primul an de viata
 
Dobandite
 2 grupe :
o De cauza centrala - centru e MOH - etiologie:
 Tratamentele cu citostatice - in romania toate sunt extrem de agresive - distrug
cel sangvine ptc au ritm de diviziune mare; pot sa apara tablouri de tip pancitopenie
sau doar pe cate o linie
 Intoxicatiile - benzenul e cel mai agresiv - liposolubil = topeste membranele si
sunt alterate si endomb si mb cel din precursorii elem figurate - cea mai mare
vuolnerabilitate o au tb si precursorii lor
 Medicamentele (tot la categoria toxice) - cloramfenicol - mai ales da anemie
aplastica dar si tbpenie - interfera cel stem unipotente; diureticele tiazidice;
fenilbutazona (AINS) - alterarile din cauza med sunt reversibile
 Etanolul (tot toxic) - aditie prin acetaldehida - altereaza precursorii tb
 Radiatiile ionizante
 Inlocuirea tesutului MOH - t hematopoetic este inlocuit cu strct patologice de
tip : t metastatic, t de fibroza, grasime bruna - ! Cu t fibros si grasime e una dintre
cele mai grave sit si genereaza aplazia medulara idiopatica - maduva nu mai prod ->
pancitopenie - evolutie f rapida spre exitus
 Prezenta autoanticorpilor anti cel stem pluri sau uni potenta in boli autoimune
o De cauza periferica - periferia e orice altceva
 Mecanism imunologic
 aparitie autoanticorpi antitb
 Purpura trobocitopenica autoimuna - poate fi acuta sau cronica
 Acut - dupa viroze
 Mecanism : unele ag virale au o asemanare struct izbitoare cu ag
tb si apare mimetism molecular -> ac care sunt deja sint in convalescenta
incep sa atace incrucisat ptc nu pot distinge corect si ataca atat virusurile
si fragmentele virale dar si strct tb si se vor constit compleze ag-ac pe mb
tb - complexe autoimune - dupa formare complxe se activeaza cu viteza
mare comp C1q a complementului si se fixeaza pe ac din complece
autoimune - c1q atrage c1r si c1s -> initiaza complex enzimatic activ ->
activeaza calea clasica -> constituirea MAC (c5b-c6-c7-c8-c9) - c9 act ca
un tirbuson si perforeaza mb tb si se creeaza canale care au dimensiunile
unui atom de Na -> prin ele intra Na in celula si atrage si apa pt egalizare
osmotica si tb este distrus prin liza osmotica - liza intravasculara - este f
usor de realizat in tb ptc ele nu se pot apara anticomplement ptc nu au
nucleu -> nu pot sa sint proteine care sa act ca enz care sa repare mb 0 tb
care au scapat in vas vor fi distruse in splina : tb au pe mb ag si pe ele sunt
 Ig - pe Ig vine complementul si din activarea comp de for C3b - eritro au
rec pt complement si eritro fixeaza C3b si asa eritro transporta tot
ansamblul de tb si in duce la splina unde asteapta Mf care au atat rec pt
complemetn cat si rec FcgamaR - prin CR fix complexul autoimun pe c3b
si prin fcgamar fixeaza pe Ig si e endocitat complexul si vor fi distruse tb
in splina - este o liza paralela : intravasculara si splenica
 Cronica - in bolile autoimune, mai ales LES si este intalnita mai
ales la femei
 2 mecanisme simultane : 1. din diferite motive Ag specifice tb se
modif -> devin non self si se activ sist imun; 2. tb sunt normale dar limfo
si-au pierdut toleranta imuno - au uitat selful - incep sa sint
autoanticorpi, declanseaza RIC - din mom in care s-au format
autoanticorpii mec sunt identice cu cele de la forma acuta
 Purpura medicamentoasa (curs 10)
 Dgn se pune pe baza anamnezei pt ca pacientul descrie in urma
cu aprox o saptamana adm unui nou medicament
 Mecanismul fiziopat : medic se comporta ca o haptena si are 2
posibilitati de a-si gasii carrier (gaseste niste prot de pe mb tb- niste ag
specifice; se intalneste direct in circ cu niste prot pe care sa se fixeze) - in
ambele cazuri se declanseaza mec de distructie
 Candh aptena se fix pe ag tb acestea prez fct de carrier si se
sintetizeaza un ag complet - imunogen nou -acest imunogen e imediat
detectat de cel imune si in aprox o sapt se declanseaza un RIU cu sint de
IgG fata de mb tb modificata; aceste complexe imun e mb atrag f rapid
comp c1q a complementului - c1q se fix pe igg din complexul imun - acum
sunt constituite complexe din ag, igg, c1q - complex trimolec care
declanseaza activare compl pe cale clasica f repede
 In urma acestei activari se form complexul de atac mb
C5b,C6,C7,C8,C9 - din acest complex activ C9 act ca o perforina - strct
spiralata - si creeaza brese tubulare cu dim atom de Na in mb tb -> din sg
intra Na in tb - creste osmolaritatea si tb atrage apa -> balonizare si
explodeaza prin liza osmotica
 Tb = elem anucleat -> nu poate sa sint proteine, adica enzime
prin care sa se repare mb perforata -> tb sunt foarte sensibile la atacul
complementului -> liza intravasculara a tb
 Cand haptena se fix pe prot plasmatice care au rol de carrier - se
contituie ag imunogene libere in circulatie - acestea vor induce RIU -
prod IgG -> complexe imune care se vor fixa pe mb tb pt ca si tb au rec pe
Ig ( rec FcgamaR) - structura e rec imd de c1q si se activeaza compl pe
cale clasica deci sunt iar sanse majore de liza intravasculara pt tb prin
acelasi mecanism ca mai sus
 Tb care reusesc sa scape de liza intravasculara sunt purtate prin
torent si intra in splina unde, in pulpa alba, stau Mf care au pe mb rec
FcgamaR si rec pt complement CR -> Mf splenice fixeaza intregul
ansamblu tb-igg-prot plasmatica; daca pe acest complex mai vine o
fractiune a complementuui Mf pot sa fixeze acest complex prin rec CR;
daca nu este C3b MF splenice fixeaza complexul prin FcgamaR prin IgG -
cert este ca mf poate endocita tot complexul si apare liza intrasplenica
 Dupa oprirea adm med fenomenele se remit de la sine
  Medicamente raspunzatoare de acest fenomen : chinidina
(antiaritmic), chimina, carbamazepin, metil dopa, aspirina,
antidiabeticele orale, rifampicina
 Purpura din izoimunizare
 Se poate face fie posttransfuzional fie fetomatern
 Cam 90% din populatie prez pe mb tb un ag specific - GP PLA-1
 Izoimunizare posttransfuzionala - daca un individ din cei 10%
pla-1 neg primeste sg sunt sanse mari sa primeasca sg pla-1 pozitiv -> in
circ primitorului intra ag pla-1 care e foarte imunogen -> in scurt timp
primitorul declanseaza RIU f puternic cu IgG anti PLA-1 - acestia se fix pe
mb tb primite, activeaza complementul si de aici mec e identin cu mai
sus
 Acesti anti PLA-1 vor actiona si in conditiile unei noi transfuzii
ulterioare -> liza masiva
 Izoimunizarea feotmaterna - daca o femeie PAL-1 neg este
gravida cu un fat PLA-1poz de la tata prima sarcina decurge normal - la
nastere insa indiferent de tipul ei, in timpul travaliului daotrita contr
puternice uterine s einverseaza presiunile de sg in circ materna fata de
cea placentara si atunci sg fetal in cantit mici trece in circ materna iar Lf
materne sesizeaza PLA-1 -> RIU f intens cu IgG si distrug acele mici cantit
de tb fetale - la o noua sarcina tot cu fat PLA-1 IgG vor t4raversa placenta
si se fix pe tb fetale cu activarea complementului si cu distrugerea unui nr
mare de tb fetale - sansele sunt destul de mici ptc sunt putini indivizi
PLA-1 neg
 
 Sechestrare intrasplenica
 Apare in 2 situatii
 HT portala
 HTP = crestere pres sg in v porta si afluenti peste 15-20 mmHg
 Cauza HTP este fibroza intrahepatica in ciroza - cea mai frecventa-
fibroza este de fapt ultima etpa a unei inflamatii a ficatului pe care
org nu o mai poate controla -> fibroza produsa anarhic si
inglobeaza toate strct hepatice, inclusiv zona de jonct sinusoidala
intre circ portala si cea cava -> scadere importanta a conexiunii
porto-cave din ficat -> sg stagneaza mai mult in porta si afluenti
(mai ales v splenica) -> staza sanguina in splina -> splina se mareste
-> apare hipersplenism anatomic -> staza sanguina genereaza
hipoxie intrasplenica -> toate cel din splina comuta metab pe
glicoliza anaeroba -> creste prod de ac lactic -> acidoza metab
intrasplenica -> metab energecit tb este afectat (tb din sg splenic) -
scade prod ATP - asta e resimtit de atp-aze mb si mb tb nu isi mai
mentine integritatea si incepe sa prez modif structurale; activarea
enz lizozoale di Mf splenice - ele vor liza f usor mb Mf si ies la ext
declansand o r inflamatorie (Mf doar activate fara distrugere mb
sesizeaza modif de mb ale tb - o opsonina o sa sesizeze mb tb modif
si se fixeaza, le opsonizeaza - asta duce la captare pe Mf si vor
fagocita aceste tb - hiperspenism hematologic) *nr tb de la pacientii
cu HTP scade prin 2 mecanisme : a. sechestrarea mecanica a tb in
splina; b. distrugerea unei parti din tb sechestrate prin
hipersplenism hematologic
 Splina este infiltrata cu tesut patologic care ii mareste dimensiunile
  Inflamatiile cronice ( dar si in cele acute, dar mai putin) - are timp
si imunitatea dobandita sa intervina -> hipertrofiere foliculi limf din
splina - infiltrarea inflamatorie a splinei e mai evidenta in TBC si
malarie
 Prin marirea foliculilor limf sunt comprimate strct vasc din
vecinatate -> staza vasculara mai ales venoasa -> hipoxie -> acidoza
-> acelasi mec de la HTP
 Bolile metabolice - tezaurismoze - comp metab aberanti care
maresc vol spline -> compresiune a strct vasculare de vecinatate ->
hipoxie -> acidoza -> activare Mf ( la fel ca mai sus)
 Infiltrare cu t neoplazic - mai ales in limfoame si leucemii - intai
apare RIU (stimulare Ag) iar el nu mai poate fi blocat -> toate t
limfoide se hipertrofiaza enorm - se ajunge la dimensiuni enorme -
splina poate sa ajunga in pelvis -> restul mecanismului
 Leucemia limfatica cronica in care splina atinge dim impresionante
 
 Consum de tb in CID

Fiziopatologia hemostazei II
 
 =coagulopatie
 Specific dpdv clinic pt toate coagulopatiile e sangerarea in 2 timpi - intai este leziunea
vasculara si apare prima hemoragie care se opreste ptc intervine hemostaza I si la sf ei se
formeaza dopul plachetar hemostatic numai ca acest dop nu poate sa primeasca si fibrina ptc
undeva nu merge hemostaza II si atunci dopul este slab legat la peretii vasului - cand vasul iese
din VC acest dop este usor mobilizat si apare a doua hemoragie care se opreste greu - spontan
sau cu interventie din exterior
 
1. Coagulopatii prin deficit izolat de fact ai coagularii -> e deficitar un sg factor - mereu genetice
 Deficite de fact din calea intrinseca - toate poarta numele generic de hemofilii
o Hemofilia A
 Deficit genetic F VIIIc - globulina antihemofilica
 Gena pt acest factor este localizata pe cromozaomul X deci teoretic femeile
sunt purtatoare de info si numai desc de sex masculin prezinta boala - exista insa
situatii in care si femeile pot sa fie clinic manifeste - si tatal si mama trebuie sa aiba
pe cromozomul x info alterata pt factorul VIIIc
 In populatia genrala lucrul acestaeste aprox imposibil - apare in conditii de
consangvinitate - in marile case regale unde pt a se pastra infromatia de sg se
ajungea la castorii foarte apropiate
 Conc plasmatica e f mica pt f VIIIc - aprox 0,1 microgr/ml
 Locul de sint pt f VIIIc e in cel endoteliala
 Se sint un singur lant polipept si ptc urmeaza sa act in mediu ext sint e in RER -
imd ce se sint aceste lant polipept trebuie sa fie impachetat prin constit unor leg de
sulf intracatenare - tot in aceasta perioada riscul f mare pt orice proteina este sa
precipite in RER ptc mediu din reticul nu seamana cu nimic altceva din ce exista in
interiorul unei cel - e un mediu extrem de dur, ostil, cu mult Ca si multi comp
oxidanti deci noile prot sunt varsate in acest mediu care aparent e inexplicabil - in
acest mod noile prot sunt imd pregatite pt a lucra in mediul extracel care e la fel de
ostil - in acest mediu noile prot sunt protejate de saperonine daca sunt corect
sintetizate ptc ele executa si un control riguros al noilor proteine - orice prot gresit
sint sau impachetata este aruncata din RER prin translocon - ajunge la proteazomi
  Globulina antihemofilica este protejata de saperonina FvW - un polimer
 VIIIc dupa ce este sint ca un sg lant sufera o proteoliza executata la extrem
amino - aici ramane un fragm greu si unul usor (fosta extrem amino) dupa care
extrem amino vine si se lipeste de fragm greu in alta pozitie - cand s-a constit aceasta
noua structura (un heterodimer) ea prez aseamari izbitoare cu f V si cu
ceruloplasmina - toti 3 prez Cu pe molecula
 Legarea VIIIc de FvW - roluri
 Protectie si stabilizare strct a lui VIIIc - ptc FvW e saperonina
 FvW stim gena de pe crom X pt VIIIc
 FvW protejeaza si in afara cel endoteliale fatorul VIIIc pe toata durata
deplasarii prin circulatie - il prot de atac proteolitic
 FvW e mare - practic il transporta pe VIIIc -> o si concentreaza la locul leziunii
 FvW protejeaza pe VIIIC in fata activarii premature pe care o pot realiza fXa,
fIXa, FXIIa - activari accesorii
 El nu protejeaza VIIIc in fata cantit mici de trombina care reprez mec fizio de
activare
 Activarea lui VIIIc presupune liza pe 2 resturi de aa - restul 372 si 1689 - pe ei
intervine si trombina si 10a si 9 a si 12 a (mai putin 9 si 12) - exista indivizi cu mutatii
pe genele care codifica aa din aceste pozititii si nu se mai poate activa VIIIc ->
sangerari masive de tip hemofilie A si cand facem dozarea fact anithemofilic e
normal cantit
 Hemofilia A e deficitul mare de glob antihemofilica si descriem 3 forme :
 Forma severa - glob antihemo e sub 1% din conc normala
 Sangerari mari care atrag atentia inca de la nastere din mom taierii
cordonului ombilical
 Copilul e relativ asimptomatic pana cand incepe sa mearga si incepe sa
cada - la mici traumatisme apar hemoragii intraarticulare si intramusculare f
severe - apar hematoame la genunchi, la coate, echimoze
 Aceste hematoame si hemoragii se tot repeta incat nu mai au timp sa se
resoarba - riscul imediat este de suprainfectie, riscul pe termen mediu este
depunerea de saruri de Ca care se vor solidifica si apare ankilozele articulare si
acest pacient va fi dependent toata viata de transfuzii de sg si admin ritmica de
VIIIc
 Forma medie - intre 1-5%
 Aceleasi manifestri, dar de intensti mai redusa
 
3. Forma usoara - 5-20%
 Hemoragii mai prelungite dupa interventii chirurgicale si stomatologice
o Boala von Willebrand
 Deficit de FvW
 Gena pt vW e pe crom 12 - locul de sint cel mai imp e cel endoteliala dar se sint si in
megacariocite
 FvW e sint in RER si e initial un monomer - in aceasta forma stim gena pt VIIIc - exista
un sincronism molecular 1:1 - dupa sinteza ca monomer FvW trebuie sa polimerizeze
si sub aceasta forma paraseste locul de sint impreuna cu VIIIc
 Dpdv al bolii exista 3 tipuri :
 Tipul 1 - sint normala de monomer -> si VIIIc se sint normal; acesti fact sunt f dificil
sau deloc eliberati in circulatie si atunci apar deficite asociate de hemostaaza I si II
 Tipul 2 - varianta a. monomerii sint normal -> VIIIc normal, dar monomerii nu se pot
asambla - nu apare polimerizarea -> deficit de hemostaza I; varianta b. monomeri
 normali, VIIIc normal, asamblare normala dar FvW rezultat e incativ -> deficit de
hemostaza I
 Tipul 3 - cel mai grav - deficit sever in sint monomer -> VIIIc e f deficitar -> apar
deficite si de hemostaza I si II
o Hemofilia B
 Deficit de factor IX si gena pt fact IX e pe cromozomul X -> femei purtatoare cu desc
de sex masculin au boala
 IX e din complexul protrombinic (II, VII, IX, X) - complexul se sint in ficat in prez vit K
 Deficitul de fact IX genereaza aceleasi amnif clinice ca la hemofilia A doar ca sunt mult
mai rare
o Hemofilia C
o Hemofilia Hagemann
 Deficite izolate de fact din calea extrinseca si comuna - parahemofilii
2. Coagulopatii prin deficite asociate - implicati cel putin 2 fact - f rar genetice - cel ma