1.

REGIUNEA AXILARĂ

Axila este regiunea situată la rădăcina membrului superior. Ea cuprinde părţile moi
situate între partea superioară a toracelui şi braţului, scapulă şi umăr. Are forma unei piramide
patrulatere, cu vârful situat superior.
Axila prezintă 4 pereţi şi conţinut reprezentat de elemente ale plexului brahial, vasele
axilare, ganglionii axilari şi ţesutul adipos al axilei.

1.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

1.1.1. Muşchii pereţilor axilei

Muşchii pereţilor axilei

DENUMIRE ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE INERVAŢIE
M. pectoral mare - are 3 părţi de - creasta tuberculului - când la punct fix - mm. pectorali
origine: mare pe torace: lateral şi medial
- partea claviculară - capsula articulaţiei - coboară şi
cu origine pe 1/2 scapulo-humerale proiectează anterior
medială a marginii - fascia braţului umărul
anterioare a cla- - adducţia, rotaţia
viculei medială şi flexia
- partea sterno- braţului
costală cu origine pe - extensia braţului
feţele anterioare ale când acesta este
sternului şi primelor proiectat anterior
6 cartilagii costale - când la punct fix
- partea pe humerus are rol
abdominală cu în căţărare
origine pe teaca m. - inspirator auxiliar.
drept abdominal
M. pectoral mic - feţele antero- - procesul coracoid - când ia punct fix - nn. pectorali
laterale ale coastelor pe torace lateral şi medial
III-V proiectează anterior
umărul şi coboară
unghiul lateral al
scapulei; intervine în
mişcarea de basculă
- când la punct fix
pe procesul
coracoid: este m.
inspirator auxiliar
M. subclavicular - faţa superioară a - faţa inferioară a - când ia punct fix - n. subclavicular
primei coaste în claviculei pe coastă coboară
apropierea clavicula
extremităţii mediale - când ia punct fix
pe claviculă este m.
inspirator
M. subscapular
M. rotund sare v. muşchii umărului și muşchii migraţi ai spatelui
M. latissimus dorsi
M. dinţat anterior - feţele laterale şi - marginea medială a - când ia punct fix - n. toracic lung
marginile superioare scapulei pe scapulă: fibrele
ale primelor 10 superioare coboară
coaste, prin digitaţii, coastele, iar fibrele
care alternează cu inf. ridică coastele
digitaţiile superioare - proiecţia
ale m.oblic extern al anterioară a
abdomenului scapulei
- rol în bascularea
scapulei

1
 1.1.2. Artera axilară
Limite: continuă a. subclaviculară de la marginea anterioară a claviculei până la marginea
inferioară a m. pectoral mare, de unde se continuă cu a. brahială.
Traiect şi raporturi:
- este încrucişată anterior de m. pectoral mic, în funcţie de acesta, având 3 părţi:
suprapectorală, retropectorală şi infra-pectorală;
- împreună cu vena axilară şi cu elemente ale plexului brahial formează mănunchiul
vasculo-nervos al axilei.
Ramuri - rr. Subscapulare
- a. toracică supremă
- a. toraco-acromială: - r. acromială (v. reg. axilară)
- r. Deltoidiană
- rr. pectorale
- r. Claviculară
- a. subscapulară: - a. circumflexă scapulară (v. reg. scapulară)
- a. toraco-dorsală (v. regiunea axilară)
- a. circumflexă humerală anterioară
- a. circumflexă humerală posterioară

1.1.3. Vena axilară

Vena axilară este mai voluminoasă decât a. axilară, având aceleaşi limite cu aceasta. Ea
este situată anterior şi medial de arteră, intrând în alcătuirea mănunchiului vasculo-nervos al
axilei.
Afluenţii săi corespund ramurilor care au origine în a. axilară. În plus, în ea se mai varsă
v. cefalică.

1.1.4. Ganglionii axilari

Ganglionii axilari se împart în 5 grupe:
- ganglionii laterali situaţi medial de a. axilară; ei primesc limfa membrului superior,
- ganglionii pectorali situaţi pe peretele medial al axilei; drenează limfa de la partea
supraombilicală a peretelui antero-lateral al toracelui şi de la mamelă;
- ganglionii subscapulari situaţi în jurul vaselor subscapulare; primesc limfa de la umăr
şi ceafă;
- ganglionii centrali situaţi în centrul axilei; drenează limfa de la grupele precedente;
- ganglionii apicali se găsesc la vârful axilei; primesc limfa de la membrul superior şi de
la grupele precedente.
Din ganglionii apicali pleacă câteva vase aferente, care formează trunchiul
subdavicular. Trunchiul subclavicular drept se varsă în ductul limfatic, iar cel stâng se varsă în
canalul toracic.

1.1.5. Plexul brahial

Plexul brahial este format din ramurile anterioare ale nervilor spinali C 5 - T1. El are forma
unui triunghi cu baza în regiunea laterală a gâtului şi vârful în axilă. Ramura anterioară a lui C 5,
primeşte o anastomoză de la ramura anterioară a lui C 4, iar ramura anterioară a lui T1 trimite o
anastomoză la ramura anterioară a lui T2.
În alcătuirea nervilor care pleacă din plexul brahial se găsesc și ramuri vegetative care
ajung fie la ramurile anterioare ale lui C5 - C6 pe calea ramurilor comunicante din ganglionul
cervical simpatic mijlociu, fie la ramurile anterioare C7 - T1, venind de la ganglionul cervical
simpatic inferior.
Topografic, plexul brahial prezintă o parte supraclaviculară (vezi cap. "Cap şi Gât") şi
o parte infraclaviculară. Ramurile citate se unesc în trunchiurile plexului; acestea se formează
astfel:

2
 - ramurile anterioare C5 - C4 formează trunchiul superior;
- ramura anterioară C7 formează singură trunchiul mediu, iar
- ramurile anterioare C8 - T1 formează trunchiul inferior.
La scurtă distanţă după formarea lor, fiecare trunchi se divide într-o ramură anterioară şi
o ramură posterioară. Toate ramurile posterioare formează fasciculul posterior. Ramurile
anterioare ale trunchiurilor superior şi mediu formează fasciculul lateral, aşezat lateral şi apoi
anterior de a. axilară, iar ramura anterioară a trunchiului inferior formează fasciculul medial,
situat medial şi apoi anterior de a. axilară.
Din aceste fascicule iau naştere următorii nervi:
- fasciculul posterior - dă naştere nervilor radial, axilar, subscapular şi toraco-dorsal;
- fasciculul medial dă naştere nervilor pectoral medial, cutanat brahial medial, cutanat
antebrahiai medial, ulnar şi rădăcina medială a n. median;
- fasciculul lateral din care pleacă nervii musculocutan, pectoral lateral şi rădăcina
laterală a n. median.
Ramurile părţii supraclaviculare se clasifică în:
- ramuri ce pleacă din rădăcinile plexului:
- pentru muşchii scaleni şi lungul gîtului (C5 - C8)
- pentru nervul frenic (C5)
- nervul dorsal al scapulei (C5)
- nervul toracic lung (C5 - C7)
- ramuri ce pleacă din trunchiurile plexului:
- n. pentru m. subclavicular (C5 - C6)
- n. suprascapular (C5 - C6).
Ramurile care pleacă din cele 3 fascicule sunt situate în partea infraclaviculară.

1.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII AXILARE

Anatomia topografică a regiunii axilare

ELEMENT TOPOGRAFIC
Peretele anterior al axilei
delimitat de:
- superior: clavicula
- inferior: marginea inferioară a
m. pectoral mare
- lateral: m. deltoid
- medial: linia medio-claviculară
ELEMENTE DESCRIPTIVE
- piele
- paniculul adipos care conţine
ramurile supraclaviculare din
plexul cervical, ramurile
perforante ale nn. intercostali,
vase superficiale
- fascia superficială
- planul muscular superficial
format de m. pectoral mare;
raporturile lui:
- este învelit de fascia
pectorală care se inseră pe
claviculă şi stern continuându-se
cu fasciile umărului, axilară,
brahială, cu lama superficia a
fasciei cervicale şi cu fasciile
mm. oblic extern şi drept
abdominal; acoperă tendoanele
de origine ale mm. biceps şi
TEHNICA DISECŢIEI
- 3 incizii transversale ale pielii:
- în lungul marginii anterioare a
claviculei până la extremitatea ei
acromială
- în lungul marginii inferioare a m.
pectoral mare
- la nivelul plicii cotului
- incizie verticală trecând prin mijlocul
feţei anterioare a braţului până la plica
cotului
- disecţia pielii începând de la unghiul
supero-medial al lamboului cutanat
spre lateral şi inferior
- îndepărtarea paniculului adipos şi a
fasciei superficiale
- disecţia fasciei pectorale
- evidenţierea celor 3 părţi ale
muşchiului

3

Conţinutul axilei este
reprezentat de mănunchiurile
vasculo-nervoase: principal din
care pleacă mănunchiurile
vasculo-nervoase secundare
(medial, posterior şi lateral),
ganglionii limfatici axilari şi
ţesutul adipos al axilei; ţesutul
adipos se găseşte printre
elementele vasculo-nervoase ale
coracobrahial
- între marginea sa superioară - evidenţierea spaţiului delto-pectoral şi
şi m. deltoid se află spaţiul a elementelor pe care le conţine
delto-pectoral în care se află v. - secţionarea m. pectoral mare la 3
cefalică şi r. deltoidiană a a. laturi de deget de inserţia sa pe
acromio-toracice humerus
- disecarea r. deltoidiene a a. acromio-
toracice până la originea sa
- planul muscular profund
format de sus în jos din:
- m.subclavicular - se răsfring ţele 2 lambourl musculare,
- fascia clavipectorală care pastrînd nn. pectorali care.pătrund în
înveleşte m. subclavicular; apoi lamboul medial al m.. pectoral mare
coboară anterior de mănunchiul
vasculo-nervos axilar; la
marginea superioară a m. mic
pectoral se dedublează în 2 foiţe
(superficială şi profundă) care
învelesc acest muşchi; la
marginea inferioară a
muşchiului acestea se unesc
între ele şi cu o prelungire a
fasciei pectorale, care se
îndreaptă spre posterior; din
acest loc pleacă fascia axilară
(v. în continuare baza axilei)
- m. pectoral mic care - secţionarea m. pectoral mic la 2-3
încrucişează anterior a. axilară, laturi de deget de inserţia sa pe
determinând cele 3 segmente ale procesul coracoid
acesteia (suprapectoral, - răsfrângerea celor 2 lambouri,
retropectoral şi infrapectoral) menajând nervii care pătrund în ele
- n. pectoral lateral (C3-C7) se - disecarea acestor nervi până la nivelul
găseşte între a. şi v. axilară şi vaselor axilare
pătrunde în m. pectoral mare pe - evidenţierea ansei pectoralilor şi a
care-l inervează; dă o ramură ramurilor care inervează muşchii
comunicantă care trece anterior pectorali
de a. axilară, formând împreună
cu n. pectoral medial ansa
pectoralilor, situată inferior de
originea a. toraco-acromiale; din
ansă pleacă fibrele care
inervează m. pectoral mic
- n. pectoral medial (C8-T1) se
găseşte iniţial situat posterior de
a. axilară, apoi între aceasta şi v.
axilară; participă la formarea
ansei pectoralilor; inervează
mm. pectorali
- ganglionii axilari - demonstrarea topografiei ganglionilor
axilari
- îndepărtarea ganglionilor axilari
pentru a evidenţia a. şi v. axilară
- mănunchiul,vasculo-nervos
principal format din:
- a. axilară cu cele 3 segmente
ale sale:
- segmentul suprapectoral
situat superior de încrucişarea ei
de m. pectoral mic; în acest
segment are următoarele
raporturi: anterior: pielea,
fascia superficială, m. pectoral
4
axilei; el se continuă anterior spre
spaţiul retropectoral, posterior
spre interstiţiul dintre mm.
subscapular şi dinţat anterior,
lateral spre regiunea scapulară,
iar inferior spre cele 2 regiuni
brahiale
Toţi aceşti nervi coboară în
regiunea brahială anterioară
mare, fascia clavipectorală, n.
pectoral lateral, ansa
pectoralilor şi v. cefalică;
posterior: primul spaţiu
intercostal, primele 2 digitaţii
ale m. dinţat anterior, n. toraco-
dorsal, n. pectoral medial şi
fasciculul medial al plexului
brahial; lateral: fasciculele
lateral şi medial ale plexului
brahial şi medial: v. axilară
- segmentul retropectoral - se îndepărtează fascia clavi-pectorală
care stabileşte raporturile: - se evidenţiază a. şi v. axilară
anterior cu mm. pectoral mic şi
pectoral mare, posterior cu
fasciculul posterior al plexului
brahial, medial cu fasciculul
medial al plexului brahial, n.
pectoral medial şi v. axilară, iar
lateral cu fasciculul lateral al
plexului brahial şi cu m.
coracobrahial, care este m.
satelit arterei
- segmentul infrapectoral
are raporturi anterior cu m.
pectoral mare, iar inferior de
acesta este subcutanat,
posterior cu peretele posterior
al axilei şi cu nn. radial şi axilar,
lateral cu m. coracobrahial,
rădăcina laterală a n. median,
trunchiul n. median şi n.
musculo-cutanat, iar medial cu
v. axilară; între a. şi v. axilară se
află n. ulnar, rădăcina medială a
n. median şi n. cutanat
antebrahial medial
- v. axilară - medial de care se
află n. cutanat brahial medial
- n. cutanat brahial medial - se evidenţiază n. cutanat brahial
(C8-T1) situat medial de v. medial şi nn. inter-costo-brahiali
axilară, coboară spre braţ; el (pentru aceştia din urmă se foloseşte ca
face schimb de fibre cu nn. reper marginea inferioară a m. mic
inter-costo-brahiali, prin care pectoral); n. cutanat brahial medial se
inervează pielea de la baza evidenţiază anterior de vena axilară
axilei
- n. ulnar (C8-T1) situat între
vasele axilare
- n. cutanat antebrahial
medial (C8 - T1) situat între
vasele axilare
- n. median (C5 - T1) este cel - cele 2 rădăcini ale n. median
mai voluminos nerv al plexului; reprezintă cel mai important reper în
se formează prin reunirea evidenţierea tuturor acestor nervi
anterior şi lateral de a. axilară a
rădăcinii laterale, cu rădăcina
medială; coboară având
posterior peretele posterior al
axilei; este situat medial de m.
coracobrahial - se disecă n. musculo-cutanat până la
- n. musculo cutanat (C3 - C7) pătrunderea lui în m. coraco-brahial
pătrunde în m. coraco-brahial
5
Nn. radial şi axilar coboară în
regiunea brahială posterioară
Peretele medial al axilei pe care
se află mănunchiul vasculo-
nervos medial al axilei format de
sus în jos de: a. toracică
supremă. a. toracoacromială cu
ramurile ei, nn. pectorali, a.
toracică laterală cu venele
satelite şi ganglionii pectorali;
posterior de aceste formaţiuni
coboară n. toracic lung
Peretele lateral al axilei pe care
se află mănunchiul vasculo-
nervos lateral format din:
- n. radial (C3 - C8) se găseşte - se evidenţiază şi disecă nn. axilar şi
anterior şi inferior de tendonul radial în axilă
m. latissimus dorsi
- n. axilar (C3 - C6) înconjoară
dinspre anterior spre posterior
marginea inferioară a m.
subscapular
- partea superioară a peretelui
toracic (primele coaste, spaţiile
intercostale cu elementele pe
care le conţin şi primele digitaţii
ale m. dinţat anterior)
- m. dinţat anterior acoperit
de m. subscapular şi de mm.
pectorali, acoperă coastele şi
spaţiile intercostale
- mănunchiul vasculo-nervos
secundar medial:
- a. toracică supremă: se
desprinde din a. axilară, inferior
de m. subclavicular; are traiect
orizontal pe marginea
superioară a m. mic pectoral în
dreptul primelor 2 spaţii
intercostale; se termină
bifurcându-se într-o ramură
profundă situată profund de m.
pectoral mic şi o ramură
superficială situată între cei 2
mm. pectorali irigă mm.
pectorali şi glanda mamară
- a. toracoacromială are - disecarea ei se continuă de la origine,
originea, pe faţa anterioară a a. urmărind traiectul ei spre medial
axilare. şi se împarte după un
scurt traiect în:
- r. acromială care urmează
marginea anterioară a claviculei
spre lateral, pătrunzând în m.
deltoid
- r. deltoidiană pătrunde în
spaţiul delto-pectoral
- rr. pectorale care însoţesc
nn. pectorali
- a. toracică laterală are - disecarea a. toracice latrale începând
originea pe fața medială a a. de pe peretele medial al axilei spre
axilare şi coboară pe m. dinţat originea ei
anterior unde se află anterior de
n. toracic lung; irigă glanda
mamară prin rr. mamare
laterale, mm. pectorali şi dinţat
anterior
- n. toracic lung se desprinde - evidenţierea şi disecţia n. toracic lung
din rădăcinile plexului brahial;
coboară posterior de elementele
plexului brahial, apoi se aşează
pe m. dinţat, anterior sau
posterior (mai frecvent) de a.
toracică laterală; inervează m.
dinţat anterior
- faţa medială a articulaţiei
umărului şl humerusului
- mm. coracobrahial şi biceps
6
aa. circumflexe humerale şi n.
radial
Peretele posterior al axilei
pe care se află mănunchiul
vasculo-nervos posterior format
din nn. subscapulari şi
toracodorsal, a. subscapulară şi
ganglionii axilari posteriori
Vârful axilei
Baza axilei
brahial
- a. circumflexă humerală - se disecă a. circumflexă humerală
anterioară pătrunde posterior anterioară începând de la origine până
de m. coracobrahial şi capul în locul în care pătrunde sub m.
scurt al m. biceps; la nivelul coracobrahial
colului chirurgical, sub m.
deltoid se împarte într-o ramură
ce urcă prin şanţul inter-
tupercular irigând articulaţia
umărului şi o a doua care irigă
m. deltoid
- a. circumflexă humerală - se disecă a. circumflexă humerală
posterioară părăseşte axila posterioară începând de la origine până
împreună cu n. axilar, ajungând în locul în care trece în regiunea
în regiunea umărului umărului
- n. radial
- m. subscapular, care este
încrucişat anterior de m.
coracobrahial şi capul scurt al
m. biceps brahial
- m. rotund mare
- m. latissimus dorsal care
înconjoară marginea inferioară a
m. rotund mare şi se aşează
anterior de el
- nn. subscapulari (C5 - C6) - evidenţierea şi disecarea acestor nervi
sunt în număr de 2 (superior şi pe m. subscapular
inferior); ei pătrund în m.
subscapular; inervează acest
muşchi şi prin n. subscapular
superior - m. rotund mare
- n. toracodorsal (C6-C8) se - evidenţierea n. toracodorsal pe m.
desprinde inferior de nn. latissimus dorsi
subscapulari şi trece anterior de - evidenţierea şi disecarea acesteia
aa. subscapulară şi până în locul în care părăseşte axila
toracodorsală, pe m. latissimus
dorsi; inervează mm. latissimus
dorsi şi rotund mare
- a. subscapulară are originea
inferior de aceea a a. toracice
laterale, pătrunde în regiunea
umărului (v. această regiune)
delimitat astfel:
- superior: clavicula şi m.
subclavicular
- inferior: prima coastă şi
inserţia la acest nivel a m. dinţat
anterior
- antero-medial: de unghiul
dintre claviculă şi prima coastă
- postero-lateral: procesul
coracoid şi ligamentul
coracoclavicular; la nivelul său
vasele subclaviculare se
continuă cu vasele axilare
- formată din piele care este
scobită datorită aderenţei la
fascia axilară prin ligamentul
suspensor al axilei; această
depresiune se numeşte fosa
axilară
7
 2. REGIUNEA BRAHIALĂ ANTERIOARĂ

Regiunea brahială anterioară are următoarele limite:

- superioară - marginea inferioară a m. pectoral mare;
- inferioară - linia orizontală care trece la 2-3 cm superior de linia biepicondiliană;
- profundă - humerusul şi cele două septuri intermusculare ale fasciei brahiale.

2.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

2.1.1. Muşchii regiunii anterioare a braţului

Muşchii regiunii anterioare a braţului

DENUMIRE ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE
M. biceps brahial - capul scurt: procesul - tuberozitatea radială, de - flexia antebraţului
coracold prin tendon unde pleacă spre medial şi - supinator
comun cu m. coraco- distal aponevroza m. - flexor şi rotator medial al
brahial biceps brahial care trece braţului
- capul lung: tuberculul peste vasele brahiale şi n.
supraglenoidian al median, pentru a se insera
scapulei; el trece prin pe fasciile brahială şi ante-
şanţul intertubercular pe brahială
care îl foloseşte cu
hipomohlion, fiind însoţit
de teaca sinovială
M. brahial - feţele anterioare şi - tuberozitatea ulnei - flexor al antebraţului
marginile diafizei
humerusului
- septurile intermusculare
ale fasciei brahiale
M. coracobrahial - procesul coracoid - faţa medială a diafizei - punct fix pe procesul
humerusului coracoid: flexia şi
adducţia braţului
- punct fix pe humerus:
căţărare

Fascia braţului
Fascia braţului acoperă mm. braţului cărora le furnizează fascii proprii. Proximal, ea se
continuă cu fasciile mm. pectoral mare, infraspinos, deltoid şi cu fascia axilară. Distal, ea se
inseră pe epicondilii humerusului şi pe olecran, continuîndu-se cu fascia antebrahială.
Din fascia brahială se desprind 2 septuri intermusculare, care separă regiunea anterioară a
braţului de regiunea posterioară. Ele sunt:
- septul intermuscular medial al braţului, care se inseră pe creasta tuberculului mic al
humerusului, pe marginea medială a humerusului şi pe epicondilul medial; pe faţa sa anterioară
coboară vasele brahiale şi n. median, iar pe cea posterioară n. ulnar, care îl perforează trecând din
regiunea anterioară spre cea posterioară a braţului;
- septul intermuscular lateral al braţului, care se inseră pe creasta tuberculului mare,
pe marginea laterală a humerusului şi pe epicondilul lateral; septul este perforat în jumătatea
inferioară a braţului, dinspre posterior spre anterior de n. radial şi de vasele brahiale profunde.

2.1.2. Artera brahială

Artera brahială continuă a. axilară de la marginea inferioară a m. marele pectoral şi se
întinde până la 2-3 cm inferior de plica cotului, unde se divide în ramurile terminale: a. radială și
a. ulnară

8
 2.1.3. Inervația regiunii anterioare a brațului
Inervaţia motorie este asigurată de n. musculocutanat.
Inervaţia senzitivă provine din:
- n. cutanat brahial medial pentru jumătatea medială a feţei anterioare a
braţului;
- cutanat brahial latero-superior, ramură a n. axilar pentru jumătatea laterală

2.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII BRAHIALE ANTERIOARE

Anatomia topografică a regiunii brahiale anterioare

ELEMENT TOPOGRAFIC
Pielea
Paniculul adipos
Fascia brahială
Planul muscular superficial
Planul muscular profund
Elementele vasculo-nervoase
ELEMENTE DESCRIPTIVE
- v. cefalică care urcă pe faţa anterioară
a m. biceps brahial până în spaţiul
delto-pectoral; pătrunde în acest spaţiu
şi se varsă în v. axilară
- v. bazilică urcă dinspre antebrat
perforează fascia brahială la jumătatea
braţului şi se varsă în v. brahială
- n. cutanat brahial medial care
coboară medial de a. brahială şi apoi de
v. bazilică;
- n. cutanat antebrahial medial -
apare în 1/3 distală a braţului, în
apropierea v. bazilice
- n. cutanat antebrahial lateral
(ramură din n. musculocutanat) devine
superficial în apropierea cotului
- n. cutanat brahial latero-superior
(ramură a n. axilar); inervează pielea
din jumătatea laterală a feţei anterioare
a braţului
- ganglionii limfatici cubitali situaţi
superior de epicondilul medial
- n. cutanat brahial medial - este
situat medial de a. brahială
- n. cutanat antebrahial medial
- m. biceps brahial care acoperă
muşchii din planul profund; între cele 2
planuri se află n. musculocutanat, iar
medial de muşchi se află vasele
brahiale şi n. median
- m. coracobrahial are raport lateral
cu capul scurt al m. biceps, medial cu
vasele brahiale, nn. median, ulnar şi
musculocutanat; este străbătut de n.
musculocutanat
- m. brahial situat în partea distală a
regiunii brahiale anterioare
- mănunchiul vasculo-nervos al
braţului format din:
TEHNICA DISECȚIEI
- incizia pielii (v. reg. axilară)
- se disecă cele 2 lambouri
până pe laturile braţului
- disecarea v. cefalice până la
vărsarea ei în v. axilară
- disecţia v. bazilice până la
locul în care perforează fascia
brahială
- se continuă disecţia începută
în axilă
- disecarea acestui nerv, luând
ca reper pentru găsirea lui v.
bazilică
- disecarea acestui nerv, luând
ca reper pentru găsirea lui v.
cefalică
- se disecă acest nerv
- secţionarea fasciei brahiale
pe linia mediană
- răsfrângerea celor 2
lambouri ale fasciei, cu
protejarea şi continuarea
disecţiei formaţiunilor
vasculo-nervoase superficiale
- evidenţierea celor 2 septuri
intermusculare
- punerea în evidenţă a
capetelor m. biceps brahial
- se pune în evidenţă prin
ridicarea m. biceps brahial (m.
biceps brahial nu se
secţionează)
- individualizarea
componentelor mănunchiului

9
 - a. brahială: care coboară în vasculo-nervos al braţului
interstiţiul situat medial de m. biceps (secţionarea cu atenţie a
brahial și m. brahial; în partea distală a venelor de calibru mic)
regiunii este situată profund pe m.
biceps; este însoţită de cele 2 vene
brahiale şi de n. median; n. median o
încrucişează anterior, trecând dinspre
lateral spre medial; medial de arteră se
găsesc în partea proximală a regiunii
nn. cutanat brahial medial şi ulnar; ea
dă următoarele ramuri:
- a. brahială profundă care se - evidenţierea şi disecarea a.
desprinde la marginea inferioară a m. brahiale profunde şi n. radial
rotund mare; împreună cu cele 2 vene până la trecerea lor în
brahiale profunde şi cu n. radial trece în regiunea brahială posterioară
regiunea brahială posterioară
- a. colaterală ulnară superioară se - evidenţierea şi disecarea a.
desprinde imediat inferior de colaterale ulnare superioare şi
precedenta; după un scurt traiect n. ulnar până la trecerea lor în
împreună cu n. ulnar străbat septul regiunea brahială posterioară
intermuscular medial şi ajung în
regiunea posterioară a braţului
- a. colaterală ulnară inferioară are
origine distal de precedenta, şi irigă
mm. brahial şi rotund pronator
- vv. brahiale
- n. median: este situat mai întâi
medial de m. coracobrahial, pe care îl
încrucişează; intră în structura
mănunchiului vasculo-nervos al
braţului, fiind situat mai întâi anterior şi
lateral de a. brahială, după care o
încrucişează anterior pentru a se aşeza
medial de ea (v. raporturile lui la plica
cotului)
- n. musculocutanat pătrunde în m. - se disecă n. musculocutanat,
coracobrahial care-l străbate spre punându-se în evidenţă
anterior pentru a se aşeza între acesta şi ramurile sale destinate
m. biceps brahial, iar apoi între mm. muşchilor (nu se secţionează
biceps şi brahial; în apropierea cotului m. coracobrahial pentru a
perforează fascia brahială, trece lateral evidenţia traiectul pe care îl
de mm. brahial şi biceps, are nervul, ci se disociază cu
continuându-se cu n. cutanat grijă fibrele musculare)
antebrahial lateral; inervează mm.
regiunii anterioare a braţului şi pielea
feţei laterale a antebraţului prin n.
cutanat antebrahial lateral
- n. ulnar este situat medial de a.
brahială; la jumătatea braţului străbate
septul intermuscular medial şi trece în
regiunea brahială posterioară
- n. cutanat antebrahial posterior
(ramură din n. radial)

3. REGIUNEA ANTERIOARĂ A COTULUI (PLICĂ COTULUI) ŞI REGIUNEA

ANTERIOARĂ A ANTEBRAŢULUI

Regiunea anterioară a cotului este limitată proximal şi distal de câte o linie orizontală,
care trece la 3 cm superior şi respectiv inferior de epicondili. Regiunea anterioară a
antebraţului este limitata distal de linia orizontală care trece prin capul ulnei. Ambele regiuni

10
sînt separate de regiunea posterioară a cotului şi, respectiv, de regiunea posterioară a
antebraţului, prin planul frontal care trece prin epicondili şi prin procesele stiloide ale radiusului
şi ulnei.

3.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

3.1.1. Muşchii regiunii anterioare a antebraţului
Fascia antebraţului

Muşchii regiunii anterioare a antebraţului se împart în muşchii anteriori şi muşchii

laterali.

Muşchii regiunii anterioare a antebraţului - Grupul anterior

DENUMIRE
ORIGINE
STRATIGRAFIE
Planul superficial în
care dinspre lateral spre
medial se găsesc:
- M. rotund pronator - capul humeral:
epicondilul medial
- capul ulnar: proc.
coronoid
- M. flexor radial al - epicondilul medial,
carpului fascia antebrahială
- M. palmar lung - epicondilul medial
- M. flexor ulnar al - capul humeral:
carpului epicondilul medial
- capul ulnar: olecranul
şi marginea posterioară a
ulnei
Planul al II-lea - capul humero-ulnar:
- M. flexor epicondilul medial şi
superficial al degetelor procesul coronoid
- capul radial: 1/3
mijlocie a feţei anterioare
a radiusului
Planul al III-lea
în care se găsesc:
- M. flexor profund - în partea superioară a
al degetelor feţelor anterioare ale
radiusului şi ulnei şi pe
membrana interosoasă
- M. flexor lung al - 3/4 superioare ale feţei
policelui anterioare a radiusului şi
pe membrana interosoasă
Planul profund: 1/4 dlstal al feţei ,
- M. pătrat pronator anterioare a ulnei
INSERŢIE
- 1/3 mijlocie a feţei
laterale a radiusului
- baza metacarpianului II
- aponevroza palmară
superficială, retinaculul
mm. flexori
- pisiform
- 1/3 inferioară a
antebraţului se împarte în
în 4 tendoane care se
inseră prin 2 fâşii
(medială, laterală) pe
feţele (medială şi laterală)
a bazei falangei mijlocii
- la 1/2 antebraţului se
împarte în 4 tendoane
care se inseră pe faţa
palmară a bazei falangei
distale a degetelor 2-5
- faţa anterioară a bazei
falangei distale a policelui
-1/4 distal al feţei
anterioare a radiusului
ACŢIUNE
- flexor al antebraţului şi
pronator
- flexor al antebraţului şi
mâinii
- abductor al mâinii
- flexor al mâinii şi
tensor al aponevrozei
palmare
- flexor al antebraţului şi
mâinii
- adductor al mâinii
- flexor al antebraţului,
degetelor şi al falangelor
mijlocii ale degetelor 2-5
- flexia mâinii, degetelor şi
falangelor distale ale
degetelor 2-5
- flexor al mâinii şi al
policelui
- pronaţie

Muşchii regiunii anterioare a antebraţului - Grupul lateral (muşchii epicondilieni

laterali)
DENUMIRE
ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE
STRATIGRAFIE
M. brahioradial - marginea laterală a - procesul stiloid al - flexor al antebraţului şi
humerusului (distal de radiusului semipronator
şanţul n. radial),

11
 epicondilul lateral al
humerusului şi septul
intermuscular lateral
M. lung extensor - epicondilul lateral, - faţa posterioară a bazei flexor al antebraţului,
radial al carpului 1/3 distală a marginii metacarpianului II extensor şi abductor al al
laterale a humerusului mâinii
M. scurt extensor - epicondilul lateral, - procesul stiloid al bazei - idem
radial al carpului ligamentul lateral al metacarpianului
cotului
M. supinator 1- 1/4 proximal al marginii - 1/3 proximală a feţelor - supinator
laterale a ulnei, laterală şi anterioară ale
ligamentul inelar, radiusului
ligamentul lateral al
cotului

Fascia antebraţului continuă fascia brahială şi se continuă distal cu fascia mâinii. Spre
deosebire de fascia braţului, din fascia antebraţului nu se desprind septuri intermusculare bine
individualizate. În schimb, la nivelul articulaţiei radio-carpiene, din ea se desprind 2 chingi
fibroase transversale, numite retinacule.
Retinaculul flexorilor se inseră cu o extremitate pe tuberculul scafoidului şi al
trapezului, iar cu cealaltă pe pisiform şi pe cârligul osului cu cârlig. Acest retinacul transformă
astfel şanţul carpian în canal carpian. Prin acesta trec dinspre antebraţ spre palmă tendoanele
muşchilor flexori ai degetelor şi n. median.

3.1.2. Arterele din regiunea anterioară a antebraţului

Artera radială
Artera radială este ramura de bifurcaţie laterală a a. brahiale. Ea trece succesiv prin
regiunea antebrahială anterioară, tabachera anatomică şi ajunge în regiunea palmară.

Artera ulnară
Artera ulnară este ramura de bifurcaţie medială a a. brahiale. Ea străbate succesiv
regiunea antebrahială anterioară şi regiunea palmară

3.1.3. Venele membrului superior

Sângele venos al membrului superior este colectat în 2 reţele venoase: superficială şi
profundă.
Venele profunde ale membrului superior
Venele profunde sunt de regulă câte 2 pentru fiecare arteră corespunzătoare. Ele încep la
nivelul degetelor prin vv. digitale palmare, care se varsă în arcul venos palmar superficial şi în
vv. metacarpiene palmare. La nivelul mâinii se găsesc vv. metacarpiene palmare care se varsă în
arcul venos palmar profund şi vv. metacarpiene dorsale, care se varsă în vv. dorsale şi în vv.
radiale.
La antebraţ se găsesc 2 vene radiale şi 2 vene ulnare, din care la braţ se formează cele 2
vene brahiale; acestea din urmă se varsă în v. axilară.
Afluenţii venei axilare au aceeaşi denumire cu ramurile a. axilare. În plus în ea se varsă v.
cefalică

3.1.3. Venele superficiale ale membrului superior

Venele superficiale ale membrului superior încep prin venele digitale dorsale, care se
varsă în reţeaua venoasă dorsală a mâinii. Din această reţea pleacă vv. metacarpiene dorsale
situate în spaţiile interosoase. La nivelul capetelor metacarpiene ele se continuă cu vv.
intercapitate. Din vv. metacarpiene dorsale se formează pe dosul mâinii o reţea venoasă
dorsală. În palmă se găseşte arcul palmar venos superficial, care se anastomozează cu reţeaua
venoasă dorsală.

12
 Venele superficiale ale antebraţului se găsesc în regiunea antebrahială anterioară. Ele sunt
reprezentate de:
- vena cefalică, care continuă extremitatea laterală a reţelei dorsale a mâinii, urcă prin
tabachera anatomică, apoi pe faţa laterală a antebraţului şi ajunge în partea laterală a plicii
cotului;
- vena bazilică, se formează din partea medială a reţelei venoase dorsale a mâinii şi urcă
în partea medială a feței anterioare a antebraţului, ajungând astfel la plică cotului;
- vena mediană a antebraţului urcă pe faţa anterioară a antebraţului între precedentele
două; în apropierea plicii cotului se bifurcă în v. mediană cefalică, care se varsă în v. cefalică şi
v. mediană bazilică, care se varsă în v. bazilică; acest dispozitiv venos are de obicei forma literei
M, dar prezintă variante extrem de numeroase; dispoziţia acestor vene trebuie cunoscută,
deoarece la acest nivel se fac cel mai frecvent puncţiile venoase pentru injecţii intravenoase,
recoltări de sânge etc.; la plica cotului se realizează variate anastomoze între venele superficiale
şi profunde (prin trecerea sângelui în sistemul profund în care viteza de circulaţie este mai mare,
ajung şi medicamentele injectate şi astfel viteza lor de difuziune creşte), cea mai constantă fiind
vena mediană a cotului.
Vena cefalică urcă superficial, pe faţa antero-laterală a m. biceps brahial, pentru ca în
şanţul delto-pectoral să perforeze fascia şi să se verse în v. axilară.
Vena bazilică urcă superficial pe faţa antero-medială a m. biceps brahial, iar în 1/3
mijlocie a braţului perforează fascia brahială şi se varsă în v. brahială. În ultimă instanţă, afluarea
venelor bazilică şi cefalică în venele menţionate reprezintă tot un sistem de anastomoză între
reţelele venoase ale membrului superior.

3.1.4. Inervaţia regiunii anterioare a antebraţului

Muşchii grupului anterior sunt inervaţi de n. median, cu excepţia m. flexor ulnar al
carpului şi a fasciculului medial al m. flexor profund al degetelor a căror inervaţie provine din n.
ulnar. Muşchii grupului lateral sunt inervaţi de n. radial. Inervaţia senzitivă a regiunii anterioare a
antebraţului este dată de n. cutanat antebrahial medial (pentru jumătatea medială a regiunii) şi de
n. musculo-cutanat prin n. cutanat antebrahial lateral (pentru jumătatea laterală a regiunii).

3.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII COTULUI SI A REGIUNII

ANTERIOARE A ANTEBRAŢULUI

Anatomia topografică a plicii cotului şi a regiunii anterioare a

antebraţului
ELEMENT TOPOGRAFIC ELEMENTE DESCRIPTIVE
Pielea
Paniculul adipos - elementele M. venos de la plică
cotului (v. 3.1.3.)
- n. cutanat antebrahial medial -
după ce a perforat fascia brahială se
bifurcă într-o ramură anterioară şi
o ramură medială; este satelitul v.
bazilice
- n. cutanat antebrahial lateral
(ramură din n. musculocutanat) este
satelitul v. cefalice (corespund
şanţului bicipital lateral)
DISECŢIA
- incizia verticală a pielii o continuă
pe cea de la regiunea brahială
anterioară, până în spaţiul dintre
eminențele tenară şi hipotenară
- 2 incizii transversale la nivelul
plicii cotului şi respectiv superior de
cele 2 eminenţe de la nivelul mâinii
- disecarea celor 2 lambouri până pe
laturile antebraţului
- se disecă elementele M. venos
- se disecă aceşti nervi până la
nivelul pielii, utilizând ca reper
traiectele lor la nivelul braţului şi
venele satelite

13

Fascia antebrahială
Grupul lateral al mm. regiunii
antebrahiale anterioare (format
de la suprafaţă în profunzime de
mm. brahio- radial, lung extensor
radial al carpului, scurt extensor
radial al carpului şi supinator) şi
elementele vasculo-nervoase cu
care acestea intră în raport
- ganglionii limfatici cubitali
situaţi imediat proximal de
epicondilul medial
- secţionarea longitudinală a fasciei
antebrahiale, pe mijlocul ei,
păstrând formaţiunile vasculo-
nervoase superficiale
- disecarea celor 2 lambouri spre
laturile regiunii cu păstrarea
mănunchiului vasculo-nervos radial
- m. brahioradial - participă - separarea m. brahioradial de m.
împreună cu tendonul m. biceps brahial
brahial la delimitarea şanţului - între cei 2 muşchi se găseşte n.
bicipital lateral radial şi a. recurentă radială
- medial are raport cu r.
superficială a n. radial şi cu vasele
radiale (este muşchiul satelit al a.
radiale)
- distal este încrucişat de mm.
lung abductor al policelului şi scurt
extensor al policelui
- m. lung extensor radial al - disocierea şi identificarea
carpului muşchilor din grupul lateral începe
- este acoperit distal de mm. lung din partea distală a regiunii spre
abductor, lung şi scurt extensori ai partea proximală
policelui
- (vezi şanţurile de pe epifiza
distală a radiusului)
- m. scurt extensor radial al
carpului
- este acoperit distal de mm. lung
abductor şi scurt extensor ai
policelui
- (vezi şanţurile epifizei distale a
radiusului)
- m. supinator - este separat în 2
fascicule de un interstiţiu prin care
trece ramura profundă a n. radial
- a. radială - este iniţial acoperită - evidenţierea şi disecarea ei se face
de m. brahioradial din partea distală a regiunii
- acoperă tendoanele mm. biceps antebrahiale anterioare spre
brahial, brahial şi supinator proximal, până la originea în a.
- se aşează în interstiţiul dintre brahială
mm. brahioradial şi rotund pronator - distal, este urmărită până la
- în partea distală a antebraţului trecerea în tabachera anatomică
este superficială, fiind aşezată
succesiv pe mm. flexor superficial
al degetelor, flexor lung al policelui
şi pătrat pronator, între mm.
brahioradial şi flexor radial al
carpului
- trece posterior in tabachera
anatomică
- formează mănunchiul vasculo-
nervos lateral al antebraţului,
împreună cu ramura superficială a
n. radial (situată lateral) şi cu cele 2
vene radiale (v. şanţul pulsului -
Anatomia pe viu a membrului
superior)
- a. recurentă radială se desprinde
din a. radială în apropierea cotului,
14

Fosa cubitală se găseşte la nivelul
plicii cotului, având formă
triunghiulară cu baza în sus; este
cuprinsă între mm. rotund
pronator şi brahioradial; fundul
său este format de m. brahial;
tendonul m. biceps o împarte în
şanţ bicipital lateral (delimitat
între tendonul m. biceps şi m.
brahioradial) şi şanţ bicipital
medial (delimitat între tendonul
m. biceps şi m. rotund pronator)
Primul plan al mm. grupului
anterior
şi urcă între mm. brahioradial şi
brahial, participând la formarea
reţelei arteriale a cotului
- a. colaterală radială este ramură
a a. brahiale profunde, care ajunge
în partea distală a regiunii brahiale
anterioare, şi coboară în şanţul
bicipital lateral anastomozându-se
cu a. recurentă radială
- n. radial - în regiunea anterioară a - evidenţierea ramurilor pentru mm.
braţului perforează septul grupului lateral
intermuscular lateral al braţului,
coboară în regiunea antebrahială
anterioară unde se aşează în şanţul
bicipital lateral; aici se divide în:
- r. superficială care coboară
lateral de a. radială (v. mănunchiul
vasculo-nervos lateral al
antebraţului); în 1/3 distală a
antebraţului perforează fascia
antebraţului trecând posterior
- r. profundă trece prin m. - disecarea r. profunde până la
supinator, înconjoară antero- trecerea ei în regiunea antebrahială
posterior colul radiusului şi ajunge posterioară
în regiunea posterioară a
antebraţului (v. această regiune)
- conținutul șanțului bicipital - secţionarea pe sonda canelată a
lateral aponevrozei m. biceps brahial
- superficial (pe fascia - se completează disecţia acestor
antebrahială) se găsesc: v. cefalică elemente
şi n. cutanat antebrahial lateral
(v. elementele paniculului adipos al
regiunii)
- profund: n. radial cu bifurcaţia
sa, a. colaterală radială, şi a.
recurentă radială
- conținutul șanțului bicipital
medial:
- superficial, (pe fascia
antebrahială) se găsesc: v. bazilică
şi n. cutanat antebrahial medial
- profund: vasele brahiale, n.
median, ramura anterioară a a.
colaterale ulnare inferioare şi a.
recurentă ulnară
- bifurcaţia a. brahiale are loc la
1-2 cm sub plica cotului
- n. median pătrunde între capetele - se individualizează şi se disecă
de origine ale m. rotund pronator aceste elemente în limitele fosei
- ramura anterioară a a. cubitale
colaterale ulnare inferioare
- a. recurentă ulnară - este ramură
a a. .ulnare; se împarte în: r.
anterioară care urcă între mm.
brahial şi rotund pronator şi r.
posterioară care pătrunde printre
capete de origine ale m. flexor ulnar
al carpului, spre faţa posterioară a
epicondilului medial
- m. rotund pronator - printre - individualizarea are loc dinspre
fasciculele sale de origine pătrunde distal spre proximal, fără a se
n. median secţiona
15

Planul m. flexor superficial al
degetelor (planul II)
- m. flexor radial al carpului:
- împreună cu tendonul m.
brahio-radial delimitează şanţul
pulsului prin care trec vasele radiale
şi ramura superficială a n. radial
- în interstiţiul dintre tendonul - se urmăreşte n. median la trecerea
său şi m. palmar lung trec n. lui printre capetele de origine ale m.
median şi tendoanele m. flexor rotund pronator
superficial al degetelor
- tendonul său trece prin canalul
carpian spre palmă
- m. palmar lung
- m. flexor ulnar al carpului
- printre capetele sale de origine
trece n. ulnar, care coboară apoi în
grosimea muşchiului
- n. median - trece prin şanţul
bicipital medial împreună cu vasele
brahiale şi se angajează sub
aponevroza bicipitală şi apoi printre
capetele de origine ale m. rotund
pronator
- pătrunde sub arcada de origine
a m. flexor superficial al degetelor
- n. ulnar - pătrunde în regiunea
antebrahială anterioară printre
capetele de origine ale m. flexor
ulnar al carpului
- străbate m. flexor ulnar al - identificarea elementelor
carpului şi apoi se aşează între mănunchiului vasculo-nervos ulnar,
acesta şi m. flexor profund al folosind ca reper m. flexor ulnar al
degetelor carpului (m. satelit)
- împreună cu vasele ulnare (a.
ulnară este situată lateral de n.
ulnar) formează mănunchiul
vasculo-nervos ulnar care coboară
lateral de m. flexor ulnar al
carpului, trecând anterior de
retinaculul flexorilor şi lateral de
pisiform
- ramurile n. ulnar în regiunea
anterioară a antebraţului:
- rr. musculare pentru m. flexor
ulnar al carpului şi pentru partea
medială a m flexor profund al
degetelor
- a. ulnară - se află mai întâi
profund de capul ulnar a m. rotund
pronator, şi coboară aşezată pe m.
brahiali; pătrunde sub arcada
fibroasă de origine a m. flexor
superficial al degetelor
- m. flexor superficial al degetelor
- între el şi m. flexor profund al - disocierea m. flexor superficial al
degetelor se găsesc n. median şi degetelor de muşchii planului
vasele ulnare următor
- pătrunde spre palmă, trecând pe
sub retinaculul flexorilor, împreună
cu tendoanele mm. flexor profund
al degetelor, flexor lung al policelul
şi n median
- ramurile n. median în regiunea - se evidenţiază m. median în 1/3
16

Planul muşchilor flexori
profunzi (planul al III-lea)
Planul m. pătrat pronator și al
anterioară a antebraţului: rr. distală a regiunii, de unde este
musculare pentru muşchii grupului disecat spre proximal (unde se află
anterior, exceptând m. flexor ulnar în teaca fascială a m. flexor
al carpului şi partea medială a m. superficial al degetelor)
flexor profund al degetelor - secţionarea m. flexor superficial al
degetelor, proximal de împărţirea
corpului său în cele 4 tendoane
- m. flexor profund al degetelor
- medial de el se află mănunchiul - se evidenţiază interstiţiul dintre
vasculo-nervos medial (ulnar) iar aceşti doi muşchi
lateral mănunchiul vasculo-nervos
lateral (radial)
- m. flexor lung al policelui - trece
prin canalul carpian unde este situat
cel mai lateral
- ramurile a. radiale în regiunea
anterioară a antebraţuluiâ
- r. carpiană palmară se - se evidenţiază originea acestor
desprinde anterior de baza ramuri şi se disecă în limitele
procesului stiloid al radiusului, şi regiunii
merge pe marginea distală a m.
pătrat pronator pentru a se
anastomoza cu ramura
corespunzătoare din a. ulnară; astfel
se formează arcul carpian palmar,
din care pleacă ramuri ce irigă
articulaţia radiocarpiană
- r. palmară superficială se
desprinde distal de precedenta în
dreptul şanţului pulsului; ea trece
anterior de retinaculul flexorilor şi
participă la formarea arcului
arterial palmar superficial
- a. ulnară - este încrucişată de n. - se completează disecţia spre
median care se aşează lateral de ea proximal a mănunchiului vasculo-
- în ultima parte a traiectului său nervos ulnar
prin regiunea antebrahială
anterioară devine superficială fiind
palpabilă
- ramurile a. ulnare în regiunea
antebrahială anterioară:
- r. carpiană palmară se - se evidenţiază originea acestor
desprinde distal de m. pătrat ramuri şi se disecă în limitele
pronator şi se anastomozează cu regiunii
ramura omonimă din a. radială
- r. carpiană dorsală se
desprinde la acelaşi nivel cu
precedenta şi trece profund de m.
flexor ulnar al carpului
- n. median: îşi continuă traiectul
în interstiţiul dintre muşchii
planului al III-lea
- în partea distală a antebraţului
este acoperit numai de tendoanele
m. flexor radial al carpului şi lung
palmar
- pătrunde în palmă prin canalul
carpian
- r. palmară a n. median se
desprinde proximal de retinaculul
flexorilor
- n. antebrahial interosos anterior
17
 membranei interosoase a se desprinde din n. median distal de
antebraţului m. rotund pronator; împreună cu a.
interosoasă anterioară coboară pe
membrana interosoasă
- m. pătrat pronator
- membrana interosoasă a
antebraţului
- a. interosoasă comună este - se evidenţiază şi se disecă
ramură din a. ulnară; se împarte în elementele mănunchiului vasculo-
două ramuri nervos interosos anterior
- a. interosoasă anterioară care
coboară anterior de membrana
interosoasă; din ea poate pleca
artera n. median care coboară
alături de n. median; distal străbate
membrana interosoasă şi trece în
regiunea antebrahială posterioară
- a. interosoasă posterioară
trece în regiunea antebrahială
posterioară prin orificiul mărginit
de coarda oblică şi de membrana
interosoasă (v. această regiune)

4. REGIUNEA PALMARĂ ȘI DEGETELE MÂINII

Regiunea palmară este delimitată: proximal pe linia bistiloidiană, lateral de marginea

laterală a primului metacarpian, medial de marginea medială a metacarpianului V, iar în
profunzime de metacarpiene şi spaţiile interosoase.

4.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

4.1.1. Muşchii mâinii

Muşchii mâinii
DENUMIRE
ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE
TOPOGRAFIE
Mușchiul eminenței - -
tenare - -
- M. scurt abductor al - - tuberculul navicularului - faţa laterală a bazei - - abducţia policelul
policelul şi trapezului, retinaculul falangei proximale a -
flexorilor şi tendonul m. policelui -
lung abductor al policelui -
- M. scurt flexor al - capul superficial: - baza falangei proximale - - flexia policelui,
policelul retinaculul flexorilor a contribuind şi la opoziţie
- capul profund: trapez, policelui (capul superficial -
trapezoid, osul capitat pe marginea ei laterală, iar -
capul profund pe marginea -
- M. opozant al policelul - trapez şi retinaculul medială) - rotaţia medială a
flexorilor - faţa palmară a primului primului metacarpian
- M. adductor al policelui - capul oblic feţele metacarpian - - adducţia policelui
palmare ale oaselor - - fața medială a
carpiene proximale bazei falangei proximale a
- capul transvers baza policelui
metacarpianului II
Mușchii eminenței -
hipotenare -
- M. palmar scurt - dermul eminenţei - aponevroza palmară - muşchi pielos, care
hipotenare produce cute transversale
- ale pielii hipotenare
- faţa medială a bazei - abductor al degetului mic
- M abductor al degetului - pisiform şi tendonul m. falangei proximale a

18
mic flexor ulnar al carpului degetului mic
- - ca şi m. abductor al - flexia degetului mic
- M. scurt flexor al - cârligul osului cu cârlig degetului mic
degetului mic şi retinaculul flexorilor - metacarpianul V - opoziţia degetului, mic
- M. opozant al dege- - idem
tului mic i
Mușchii mijlocii ai
palmei
- Mm. lombricali - I şi al II-lea pe feţele - pe feţele laterale ale - flexori ai falangei
laterale ale tendoanelor articulaţiilor metacarpo- proximale şi extensori ai
pentru index şi respectiv falangiene ale ultimelor 4 ultimelor două
pentru medius ale m. degete şi pe tendoanele
flexor profund al degetelor corespunzătoare ale m.
- al III-lea şi al IV-lea pe extensor comun al
feţele care se privesc ale degetelor
tendoanelor pentru medius
şi inelar şi respectiv pentru
inelar şi degetul mic ale m.
- Mm. interosoşi palmari flexor profund al degetelor - flexori ai falangei
- în număr de 3, ocupă - tendoanele pentru proximale, extensori ai
spaţiile interosoase II-IV, degetele 2-5 ale m. ultimelor falange
având originile pe faţa extensor al degetelor - adductori ai degetelor
metacarpianulul care
priveşte spre axul mâinii
(cu excepţia
metacarpianulul III care
corespunde axului)

Muşchii mâinii se împart în muşchi laterali (muşchi ai policelui, care formează la

exterior eminenţa tenară), muşchi mediali (muşchi ai degetului mic, care formează la exterior
eminenţa hipotenară) şi muşchii din partea mijlocie a palmei (reprezentaţi de: mm. lombricali
şi interosoşi). În plus, ajung în aceste regiuni tendoanele muşchilor flexori ai degetelor.

4.1.2. Vasele palmei şi degetelor

Arterele palmei şi degetelor sunt reprezentate de părţile terminale ale aa. ulnară şi radială.
După ce a străbătut tabachera anatomică, a. radială ajunge în palmă, unde se anastomozează cu
ramura palmară profundă a a. ulnare, formând arcul arterial palmar profund. De asemenea, ea
emite r. palmară superficială, care se anastomozează cu a. ulnară, formând arcul arterial
palmar superficial.
Deci, modul de terminare al celor 2 artere şi participarea lor la formarea celor 2 arcade
poate fi schematizat astfel:
A. radială + r. palmară profundă din a. ulnară = arcul arterial palmar profund.
A. ulnară + r. palmară superficială din a. radială = arcul arterial palmar superficial.
Venele degetelor şi palmei au fost descrise la pct. 3.1.3.

4.1.3. Inervaţia palmei şi degetelor

Inervaţia mm. flexori care au originea pe humerus şi pe oasele antebraţului a fost
prezentată în pct. 3.1.4. Inervaţia muşchilor palmei este prezentată în tabelul următor:

Inervaţia muşchilor palmei

MUȘCHI INERVAȚIE
1. Mm. eminenţei tenare
- m. scurt abductor al policelui - n. median
- m. scurt flexor al policelui
- capul superficial - n. median
- capul profund - n. median uneori n. ulnar
- m. opozant al policelui - n. median
- m. adductor al policelui - n. ulnar

19
 2. Mm. eminenţei hipotenare - r. profundă a n. ulnar
3. Mm. lombricali
- mm. lombricali laterali - n. median
- mm. lombricali mediali - n. ulnar
4. Mm. interosoşi palmari - n. ulnar
Inervaţia senzitivă a palmei şi degetelor este asigurată de nn. median şi ulnar în felul
următor: n. median inervează feţele palmare ale degetelor I-III şi jumătatea laterală a feţei
anterioare a inelarului, precum şi porţiunea corespunzătoare a palmei, iar n. ulnar inervează faţa
palmară a degetului V, jumătatea medială a feţei palmare a inelarului şi partea corespunzătoare a
palmei.
4.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII PALMARE ȘI DEGETELOR
ELEMENTUL TOPOGRAFIC ELEMENTELE DESCRIPTIVE
Pielea
Planul superficial - m. scurt palmar
- r. palmară din n. median care se
desprinde proximal de retinaculul
flexorilor, inervând pielea eminenţei
tenare
- r. palmară din n. ulnar se
desprinde din n. ulnar distal de
articulaţia radiocarpiană, inervând
pielea eminenţei hipotenare
- aponevroza palmară - este
triunghiulară cu vârful inserat pe
retinaculul flexorilor, unde continuă
tendonul m. palmar lung; ea este
formată din fibre longitudinale care
se găsesc situate anterior de tecile
mm. flexori al degetelor şi din fibre
transversale; fibre transversale
delimitează patru arcade digitale pe
sub care trec tendoanele mm. flexori
şi trei arcade interdigitale pe sub
care trec tendoanele mm. lombricali
şi mănunchiurile vasculo-nervoase
ale degetelor; pe laturi, din
aponevroza palmară se desprind
fasciile eminenţelor tenară şi
hipotenară; din aceste fascii se
desprind septurile palmare medial
şi lateral care pătrund profund
pentru a se insera pe metacarpienele
V şi respectiv III; aceste septuri
separă palma în trei loji (tenară,
mijlocie şi hipotenară); septul
palmar medial este perforat de
ramurile profunde ale a. ulnare şi n.
DISECŢIE
- linia de incizie verticală de la
nivelul antebraţului se continuă
pe mijlocul palmei şi apoi pe
mijlocul fiecărui deget
- linia de incizie transversală la
nivelul articulaţiilor metacarpo-
falangiene, care permite inciziile
longitudinale din dreptul
degetelor
- disecarea lambourilor (medial şi
lateral) începe de la axul mâinii
spre lateral şi medial până la mar-
ginile mâinii şi degetelor
- se evidenţiază şi se disecă cele
două ramuri palmare
-
-
-
-
-
-
-
- se evidenţiază fibrele
longitudinale şi transversale
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- se disecă fascia tenară dinspre
lateral spre medial până în dreptul
septului palmar lateral; în partea
proximală a septului se
evidenţiază şi disecă ramura din
n. median
- se disecă fascia hipotenară
dinspre medial spre lateral până
20

Planul subaponevrotic
Muşchii eminenței tenare
- planul superficial format din
mm. scurt abductor al policelui şi
scurt flexor al policelui
- planul profund format din m.
adductor al policelui
Muşchii lojei palmare mijlocii (I)
- tecile fibroase ale mm. flexori
ai degetelor
ulnar, iar septul palmar lateral este la septul palmar medial
perforat de o ramură din n. median - secţionarea aponevrozei
palmare la inserţia sa pe
retinaculul flexorilor şi disecarea
ei spre distal, menajând
formaţiunile profunde
- a. ulnară: ajunge în palmă trecând - disecarea segmentului terminal
anterior de retinaculul flexorilor şi al a. ulnare
lateral de pisiform; la acest, nivel ea
este învelită într-un parangiu (ţesut
conjunctiv perivascular care
realizează un aspect de teacă relativ
densă şi bine organizată); final ea se
bifurcă în ramurile care participă la
formarea arcadelor arteriale palmare - evidenţierea arcadei palmare şi
(vezi 4.1.2). Arcada palmară a aa. digitale palmare comune şi
superficială - din convexitatea proprii care se face simultan cu
arcadei pleacă aa. digitale palmare nervii corespunzători
comune care se împart în câte două -
aa. digitale palmare proprii; -
acestea împreună cu ramurile -
corespunzătoare din nn. median şi -
ulnar coboară pe feţele care se -
privesc ale ultimelor 4 degete; a. -
medială pentru degetul V pleacă -
direct din arcadă; la nivelul pulpei -
fiecărui deget se realizează -
anastomoza dintre aa. digitale -
palmare şi posterioare -
- n. median din care se desprind trei - - disecarea acestor nervi se face
nn. digitali palmari comuni care se în paralel cu arterele pe care le
găsesc în primele trei spaţii însoţesc
interosoase profund de arcul palmar - se evidenţiază segmentul distal
superficial; în spaţiile interosoase al n. ulnar şi ramura sa
fiecare se împarte în câte 2 nn. superficială
digitali palmari proprii care se vor
distribui tegumentului degetelor
corespunzătoare (v. 4.1.3.)
- n. ulnar se termină după ce trec
anterior de retinaculul flexorilor şi
lateral de pisiform; el este situat
medial de a. ulnară; la acest nivel, se
bifurcă în r. profundă şi r.
superficială; ramura superficială
inervează m. palmar scurt şi se
împarte în nn. digitali palmari
comuni, fiecare din aceştia se
bifurcă în nn. digitali palmari
proprii care inervează tegumentele
degetelor corespunzătoare (v. 4.1.3.)
- m. opozant al policelui - se disociază aceşti muşchi şi
- m. scurt abductor al policelui părţile lor componente, punând în
situat lateral evidenţă nervii lor
- m. scurt flexor al policelui situat
medial; printre cele două capete ale
sale trece tendonul m. lung flexor al
policelui - secţionarea pe sonda canelată a
- m. adductor al policelui retinaculului flexorilor
- tendoanele mm. flexori
superficial şi profund al degetelor
trec la nivelul degetelor prin tunele
osteo-fibroase formate din feţele
21
 palmare ale falangelor şi din tecile - pentru demonstraţia acestor
fibroase ale degetelor mâinii; structuri se secţionează
aceste tunele se întind de la longitudinal fiecare teacă fibroasă
articulaţia metacarpofalangiană până dinspre distal spre proximal
la falanga distală a degetului
corespunzător; în acest tunel fiecare
tendon al m. flexor superficial
formează un şanţ orientat cu
deschiderea posterior, prin care trece
tendonul corespunzător al m. flexor
profund; în dreptul falangei medii,
tendonul m. flexor profund
perforează pe cel al m. flexor
superficial, pentru a ajunge pe
falanga distală; la nivelul articulaţiei
interfalangiene, fibrele fiecărei teci
fibroase se dispun oblic,
- tecile sinoviale ale mm. flexori ai
încrucişându-se între ele; acest
degetelor
dispozitiv realizează partea
cruciformă a tecii fibroase
- tecile sinoviale sunt formate
asemănător seroaselor din 2 foiţe:
parietală (care căptuşeşte teaca
fibroasă) şi tendinoasă (care
acoperă tendonul); aceste foiţe se
continuă una cu cealaltă în dreptul
extremităţilor lor; între foiţe se află
un lichid vâscos cu rol lubrefiant
care permite alunecarea lor;
tendonul mm. flexori şi faţa
posterioară a fiecărei teci sinoviale
sunt legate prin frânturi tendinoase
(vincula tendium), care sunt: (1)
scurte în număr de 2 legând
tendonul flexorului superficial de
falanga proximală (I) şi respectiv
tendonul m. flexor profund de
falanga medie (II) şi (2) lungi în
număr de 3 dintre care 2 la bifurcaţia
m. flexor superficial şi al III-lea care
leagă tendonul m. flexor profund de
falanga distală; tecile sinoviale ale
mm. flexori sunt: teaca sinovială a
m. flexor radial al carpului, teaca
tendonului m. lung flexor al
policelui şi teaca sinovială comună
a mm. flexori; tecile sinoviale
pentru police şi degetul V sunt teci
digito-carpiene, care urcă de la
falanga distală până în partea distală
a antebraţului, unde se află anterior
de m. pătrat pronator; tecile
sinoviale ale degetelor II-IV pornesc
tot de la baza falangei distale, dar se - evidenţierea lor
- mm. lombricali termină în dreptul articulaţiei
metacarpofalangiene (deci sunt teci
digitale); în palmă, tecile sinoviale
ale degetelor II-IV sunt cuprinse
într-o teacă comună cu aceea a
degetului V; de aceea o infecţie ce
pleacă de la police sau degetul V se
poate propaga prin teaca sinovială

22

Muşchii eminenței hipotenare
- plan superficial
- plan profund
Loja palmară mijlocie (II)
până la antebraţ pe când infecţiile
degetelor II-IV rămân cantonate la
nivelul degetelor corespunzătoare
- mm. loabricali
- m. abductor al degetului mic - izolarea acestor muşchi
situat medial
- m. scurt flexor al degetului mic
situat lateral
- m. opozant al degetului mic
- fascia palmară profundă -
acoperă metacarpienele, pe care se
inseră (cu excepţia celui de al III-
lea) şi spaţiile interosoase
- disecţia în paralel a r. profunde a
- r. profundă a n. ulnar este a II-a
n. ulnar şi a arcului palmar
ramură terminală a acestui nerv; ea
profund
perforează originea m. scurt flexor al
- disecţia nervului începe de sub
degetului mic şi se aşează posterior
m. scurt flexor al degetului mic
de arcul arterial profund
de care este disociat
- arcul arterial palmar profund
- se evidenţiază fibrele prin care
este aşezat pe bazele metacarpiene-
această ramură inervează mm.
lor II-V; din convexitatea sa pleacă 4
eminenţei hipotenare, mm.
aa. metacarpiene palmare din care
lombricali, interosoşi şi
în dreptul spaţiilor interosoase se
adductorul policelui
desprind ramuri perforante; din
concavitatea arcului pleacă ramuri
care se anastomozează cu r. carpiană
palmară din a. radială
- a. principală a policelul se
desprinde din a. radială, la trecerea
acesteia prin primul spaţiu interosos;
ea se îndreaptă spre capul I
metacarpian, urmând marginea
medială a acestuia, profund de m.
scurt flexor al policelui în dreptul
capului I metacarpian se termină
prin două artere digitale proprii
pentru police şi a. radială a
indexului

5. REGIUNEA SCAPULARĂ

Regiunea scapulară corespunde feţei posterioare a scapulei, care reprezintă limita ei

profundă. Muşchii acestei regiuni sunt reprezentaţi de muşchii umărului.

5.1. MUŞCHII UMĂRULUI

Mușchii umărului
DENUMIRE ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE INERVAŢIE
M. deltoid - 1/2 laterală a - tuberozitatea - fasciculul clavicular şi
marginii anterioare a deltoidiană a acromial: flexia şi rotaţia
claviculei humerusului medială a braţului - n. axilar
- marginea laterală a - fasciculul spinal:
acromionului extensia şi rotaţia laterală
- marginea inferioară a a braţului
spinei scapulei - contracţia întregului
muşchi: abducţia braţului
până la orizontală
M. supraspinos - fosa supraspinoasă a - tuberculul mare - începe abducţia braţului - n. suprascapular

23
 scapulei al humerusului
- fascia sa
M. infraspinos - fosa infraspinoasă - tuberculul mare - rotator lateral şi - n. suprascapular
- fascia sa al humerusului abductor al braţului
- tensor al capsulei
articulare
M. rotund mic - în partea superioară - tuberculul mare - idem - n. axilar
a marginii laterale a al humerusului
scapulei
M. rotund mare - în partea inferioară a - creasta - extensor, adductor şi - n. toracodorsal
marginii laterale a tuberculului mic rotator, medial al braţului
scapulei al humerusului
M. subscapular - fosa subscapulară - tuberculul mic - adductor şi rotator - nn. subscapulari
al humerusului medial al braţului

5.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII SCAPULARE

Anatomia topografică a regiunii scapulare

ELEMENT TOPOGRAFIC
Pielea
Elementele fosei
supraspinoase și regiunii
deltoidiene
ELEMENTE DESCRIPTIVE
- m. supraspinos
- n. suprascapular se desprinde din
partea supraclaviculară a plexului
brahial; el trece pe faţa anterioară a m.
trapez, ajungând la incizura scapulei şi
pătrunde mai întâi în fosa
supraspinoasă (prin incizura scapulei)
şi apoi în fosa infraspinoasă (ocolind
lateral spina scapulei); inervează mm.
supraspinos şi infraspinos
- a. suprascapulară este ramură a
trunchiului tireocervical care se
desprinde din a. subclavie; pătrunde în
fosa supraspinoasă superior de
ligamentul transvers al scapulei şi apoi
trece peste colul scapulei în fosa
infraspinoasă
- m. deltoid acoperă mm. supraspinos,
rotund mic, rotund mare şi articulaţia
umărului
- n. axilar încrucişează dinspre anterior
spre posterior marginea inferioară a m.
subscapular împreună cu vasele
circumflexe humerale posterioare; dă
DISECŢIA
- 2 linii de incizie transversale:
- în lungul claviculei şi
acromionului
- de la procesele spinoase prin
vârful scapulei până la plica axilară
posterioară
- disecţia pielii dinspre medial spre
lateral
- dezinserţia m. trapez de pe spina
scapulei
- disecarea vaselor şi nervilor care
pătrund în muşchi pe faţa lui
profundă
- disecarea fasciei m. supraspinos şi
punerea în evidenţă a acestui muşchi
- dezinserarea m. supraspinos de pe
fosa supraspinoasă urmărind traectul
mănunchiului vasculo-nervos
suprascapular
- secţionarea m. supraspinos se face
spre extremitatea laterală a spinei
scapulei
- evidenţierea elementelor
mănunchiului vasculo-nervos
suprascapular
- îndepărtarea fasciei m. deltei
- evidenţierea părţilor lui
componente
- izolarea m. deltoid de muşchii
situaţi profund, prilej cu care se
evidenţiază vasele şi nervii care îl
abordează la acest nivel
- dezinserţia m. deltoid de pe spina
scapulei, dinspre medial spre lateral
şi abaterea lui laterală
- evidenţierea n. axilar şi a originii n.

24

Elementele fosei
infraspinoase
Elementele vasculo-
nervoase care trec
prin aceste spații
6. REGIUNEA BRAHIALA POSTERIOARĂ
Limitele sale în sens vertical corespund celor ale regiunii brahiale anterioare.
6.1. MUŞCHII REGIUNII BRAHIALE POSTERIOARE
Mușchii regiunii brahiale posterioare
Denumire
rr. musculare pentru mm. rotund mic cutanat brahial lateral posterior
şi deltoid şi n. cutanat brahial lateral
superior care se află mai întâi între
mm. deltoid şi capul lung al m. triceps
brahial, apoi perforează fascia m.
deltoid; inervează faţa posterioară a
umărului şi faţa supero-laterală a
braţului
- m. infraspinos - se izolează aceşti muşchi începând
- m. rotund mic - situaţi în acelaşi plan dinspre lateral spre medial (inserţia
lor scapulară)
- m. rotund mare - se evidenţiază capul lung al m.
- capul lung al m. triceps brahial spaţii triceps până ce trece profund de m.
topografice delimitate de aceşti muşchi: rotund mic
- patrulaterul humero-birondo-
tricipital: delimitat de mm. rotund
mare, rotund mic, capul lung al m.
triceps şi humerus prin care trec n.
axilar şi a. circumflexă humerală
posterioară
- spaţiul birondo-tricipital situat - evidenţierea acestor spaţii
medial de precedentul, delimitat de topografice şi a elementelor
mm. rotunzi şi de capul lung al m. vasculo-nervoase care trec prin ele
triceps, prin care trece a. circumflexă
scapulară
- spaţiul rondo-humero-tricital
delimitat de m. rotund mare, humerus şi
capul lung al m. triceps prin care trec n.
radial şi vasele brahiale profunde
- n. axilar
- a. circumflexă humerală
posterioară care la ieşirea din spaţiul
humero- birondo-tricipital pătrunde
profund de m. deltoid
- a. subscapulară - ramură a a. axilare,
ajunge în această regiune trecând
printre marginea laterală a scapulei şi
capul lung al m. triceps brahial; se
termină prin a. circumflexă scapulară
care trece prin spaţiul birondo-tricipital
şi se continuă cu a. toraco-dorsală;
aceasta coboară pe marginea laterală a
scapulei între mm. latissimus dorsi şi
dinţat anterior
- n. radial
- a. brahială profundă care se
desprinde din a. brahială la marginea
inferioară a m. rotund şi împreună cu n.
radial trece prin spaţiul rondo-humero-
tricipital spre regiunea posterioară a
braţului
Origine Inserție Acțiune
25
 M. triceps - capul lung: tuberculul - contracţia sa în totalitate:
brahial infraglenoidal extensor al braţului şi
- capul lateral: faţa posterioară a - olecran antebraţului
humerusului, superior de şanţul n. - capul lung: adductor al
radial şi pe septul intermuscular braţului
lateral al braţului
- capul medial: faţa posterioară a
humerusului, inferior de şanţul n.
radial şi pe septul intermuscular
medial al braţului
M. anconeu - epicondilul lateral al - marginea laterală a - extensor al antebraţului
humerusului olecranului

6.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII BRAHIALE POSTERIOARE

Anatomia topografică a regiunii brahiale posterioare
ELEMENT TOPOGRAFIC ELEMENTE DESCRIPTIVE DISECŢIE
Pielea - linia de incizie coboară pe mijlocul
feţei posterioare a braţului până la 2-
3 cm inferior de linia biepicondiliană
- linia transversală biepicondiliană
Paniculul adipos și fascia - n. cutanat brahial lateral
superior pentru partea supero-
laterală a braţului
- n. cutanat brahial posterior este - evidenţierea acestor nervi
ramura din n. radial, care se
desprinde din acesta încă din axilă;
el inervează pielea postero-laterală a
braţului
- filete din n. cutanat brahial
medial
Planul muscular - m. triceps brahial - acoperă n. - evidenţierea capetelor m. triceps
radial şi vasele brahiale profunde; în brahial
lungul său coboară n. ulnar
- n. anconeu - evidenţierea acestui muşchi
- n. ulnar: pătrunde în această
regiune, prin perforarea septului
intermuscular medial cam la 1/2
braţului; coboară profund de capul
medial al m. triceps, ajunge în şanţul
n. ulnar şi apoi pătrunde în regiunea
antebrahială anterioară printre
capetele m. flexor ulnar al carpului - evidenţierea şi disecarea acestor
- a. colaterală ulnară superioară formaţiuni continuând disecţia
-ramură a a. ulnare, pătrunde în începută în regiunea brahială
regiunea brahială posterioară anterioară
împreună cu n. ulnar, pe care îl
însoţeşte până la nivelul cotului - secţionarea capului lateral al m.
- n. radial se găseşte mai întâi între triceps
capetele lung şi medial al m. triceps, - evidenţierea şi disecarea n. radial şi
apoi împreună cu a. brahială a vaselor brahiale profunde
profundă trece prin septul
intermuscular medial şi pătrunde în
regiunea brahială posterioară; la
acest nivel n. radial şi vasele
brahiale profunde se găsesc în şanţul
n. radial; în continuare perforează
septul intermuscular lateral al
braţului ajungând în regiunea
antebrahială anterioară
- a. brahială profundă - din care se
desprind ramurile:

26
 - a. colaterală medie
- a. colaterală radială
- a. nutritivă a humerusului

7. REGIUNEA POSTERIOARĂ A ANTEBRAŢULUI ŞI DORSUL MÂINII

7.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

Muşchii regiunii posterioare a antebraţului

Muşchii regiunii posterioare a antebraţului

DENUMIRE ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE
M. extensor al - epicondilul lateral, - în 1/3 inferioară a - extensor al antebraţului
degetelor fascia antebrahială antebraţului se împarte în 4 - extensor al mâinii
fascicule destinate ultimelor - extensor al degetelor
patru degete; ele se inseră - extensor al falangelor
pe feţele posterioare ale ulti- distale
melor două falange
M. extensor al - idem - falangele distale ale - extensor al degetului mic
degetului mic degetului mic
M. extensor ulnar al - capul humeral - - baza metacarpianului V - extensor şi adductor al
carpului epicondilul lateral, fascia mâinii
antebrahială
- capul ulnar - faţa şi
marginea posterioară a
ulnei
M. lung abductor al - feţele posterioare ale - faţa laterală a bazei primu- - abducţia mâinii
policelui oaselor antebraţului şi lui metacarpian - abducţia şi anteducţia
membrană interosoasă policelui
M. scurt extensor al - idem - faţa posterioară a bazei fa- - abductor al policelui
policelui langei proximale a policelui - extensor al falangei sale
proximale
M. lung extensor al - faţa posterioară a ulnei - faţa posterioară a falangei - extensia şi abducţia
policelui şi membrana interosoasă distale a policelui policelul
M. extensor al - idem - articulaţia metacarpo- - extensor al indexului
indexului falangiană a indexului

7.1.2. Muşchii dorsului mâinii

Pe lângă tendoanele mm. superficiali, la nivelul dorsului mâinii se mai găsesc şi mm.
interosoşi dorsali. Mm. interosoşi dorsali au originea în 1/2 dorsală a feţelor care se privesc ale
metacarpienelor, precum şi pe 1/2 palmară a feţei metacaipianului opusă axului mâinii (deci pe
care nu are originea un muşchi interosos palmar). Inserţia acestor muşchi se face pe baza
falangei proximale şi pe tendonul corespunzător al m. extensor al degetelor. Astfel, primul m.
interosos se inseră pe index, al II-lea şi al III-lea pe medius, iar al IV-lea pe inelar. Mm.
interosoşi dorsali sunt flexori ai falangelor proximale, extensori ai ultimelor două falange şi
abductori ai degetelor.

7.1.3. Inervaţia regiunii antebrahiale posterioare şi a dorsului mâinii

Muşchii din regiunea antebrahială posterioară sunt inervaţi de n. radial. Muşchii
interosoşi dorsali sunt inervaţi de n. ulnar.

7.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII ANTEBRAHIALE

POSTERIOARE ŞI A DORSULUI MÂINII
Anatomia topografică a regiunii antebrahiale posterioare şi a dorsului mâinii

27
 ELEMENT TOPOGRAFIC
Pielea
Paniculul adipos
- regiunea antebrahială
posterioară
- dorsul mâinii
Fascia antebrahială
- retinaculul extensorilor
Lama superficială a fasciei
ELEMENTE DESCRIPTIVE DISECŢIA
- linia de incizie verticală coboară
pe mijlocul regiunii antebrahiale
posterioare a dorsulul mâinii şi
în continuare pe mijlocul feţei
dorsale a mediusului
- linie de incizie transversală prin
rădăcina degetelor, din care coboară
incizii verticale pe mijlocul feţei
dorsale a degetelor
- n. cutanat lateral antebrahial
(ramură din n. musculocutanat)
- n. cutanat antebrahial medial
- n. cutanat antebrahial dorsal
este ramură a n. radial din care se
desprinde la nivelul şanţului
bicipital lateral
- vv. digitale dorsale, reţeaua - evidenţierea şi disecţia tuturor
venoasă dorsală a alinii şi vv. acestor formaţiuni
metacarpiene dorsale (vezi
3.1.3.)
- r. dorsală a n. ulnar se
desprinde din n. ulnar profund de
r. palmară, şi ajunge pe dorsul
mâinii, încrucişând m. flexor
ulnar al carpului şi ulna; din el se
desprind rr. digitale dorsale
pentru ultimele două spaţii
interosoase; aceste ramuri
inervează pielea dorsală a
degetului mic, a primei falange a
inelarului şi a jumătăţii mediale a
falangei proximale a mediusului
- r. superficială a n. radial
pătrunde în 1/3 distală a regiunii
antebrahiale posterioare şi
coboară pe dorsul mâinii; din
această ramură se desprind trei
nn. digitali dorsali care
inervează restul din feţele dorsale
ale degetelor care nu sunt inervate
de n. ulnar
- retinaculul extensorilor este o - secţionarea verticală a fasciei
chingă fibroasă situată în partea antebrahiale, pe mijlocul ei, şi
distalp a fasciei antebrahiale; de disecarea ei spre marginile regiunii;
pe faţa sa profundă se desprind disecarea celor 2 lambouri va menaja
prelungiri care se inseră pe feţele inserţiile muşchilor superficiali pe
posterioare ale epifizelor distale fascie
ale oaselor antebraţului,
determinând cu şanţurile de la
acest nivel tunele fibroase, care
dinspre lateral spre medial sunt:
pentru mm. lung abductor şi scurt
extensor al policelui, pentru mm.
extensori radiali ai carpului,
pentru m. lung extensor al
policelui, pentru mm. extensori ai
degetelor şi ai indexului, pentru
m. extensor al degetului mic şi
pentru m. extensor ulnar al
carpului
- continuă la nivelul dorsului
28
dorsale a mâinii
Planul muscular
superficial în care dinspre
lateral spre medial se găsesc:
Planul muscular profund în
care dinspre lateral spre medial
se găsesc:
Mușchiul vasculo-nervos
interosos posterior
Reţeaua dorsală a carpului
mâinii fascia brahială; se inseră
pe retinaculul extensorilor
- m. extensor al degetelor - izolarea acestor muşchi
- m. extensor al degetului mic
- secţionarea longitudinală a tecilor
- m. extensor ulnar al carpului
lor fibroase
- m. anconeu
- aceşti muşchi sunt încadraţi
- se continuă disecarea acestor
lateral de mm. extensori radiali ai
muşchi până la inserţiile lor distale
carpului, iar medial de m. flexor
ulnar al carpului
- tecile sinoviale ale m. extensori
au dispoziţie şi rol similar celor
ale mm. flexori; ele corespund
tecilor fibroase ale mm. extensori
- r. profundă a n. radial - - evidenţierea şi disecarea acestor
desprinsă în regiunea anterioară a ramuri
cotului, trece prin m. supinator,
ocoleşte spre posterior colul
radiusului şi se aşează între cele 2
planuri musculare ale regiunii
antebrahiale posterioare; din el se
desprinde n. interosos posterior
- m. lung abductor al policelui - disecarea acestor muşchi pe toată
- m. scurt extensor al policelui întinderea lor
- m. lung extensor al policelui
- m. extensor al indexului
- tabachera anatomică este un
spaţiu a cărui margine laterală
este formată de tendoanele mm.
lung abductor şi scurt extensor al
policelui, marginea medială de
tendonul lung extensor al
policelui, iar în aria sa se află
tendoanele mm.extensori radiali
ai carpului şi a. radială
- a. radială - părăseşte regiunea
antebrahială anterioară,
încrucişează spre posterior
procesul stiloid radial, şi trece
profund de tendoanele muşchilor
care delimitează tabachera
anatomică, ajungând pe originea
primului m. interosos dorsal; în
aria tabacherei anatomice este
situat profund de v. digitală a
policelui şi de ramurile senzitive
dorsale ale n. radial
- a. interosoasă posterioară este - evidenţierea şi disecarea acestor
ramură din a. ulnară elemente situate pe faţa posterioară a
- n. interosos posterior se membranei interosoase
desprinde din r. profundă a n.
radial
- r. dorsală a carpului se - disecarea ramurilor dorsale ale
desprinde din a. radială în carpului, a reţelei dorsale şi a aa.
tabachera anatomică; se aşează metacarpiene şi digitale dorsale
profund de tendoanele mm.
extensori şi se anastomozează cu
ramura omonimă din a. ulnară
pentru a forma reţeaua dorsală a
carpului; din convexitatea ei
29

Planul mm. interosoși dorsali
pleacă aa. metacarpiene dorsale
situate pe mm. interosoşi dorsali;
a. metacarpiană pentru primul
spaţiu interosos se poate
desprinde direct din a. radială; la
nivelul spaţiului interosos fiecare
din aa. metacarpiene se bifurcă în
aa. digitale dorsale pentru
marginile dorsale care se privesc a
2 degete; artera pentru marginea
ulnară dorsală a degetului V se
desprinde direct din arcul arterial
- r. dorsală carpiană se
desprinde din a. ulnară, trecând pe
sub m. flexor ulnar al carpului
- interosoşi dorsali acoperiţi de
lama profundă a fasciei dorsale

8. MEMBRUL SUPERIOR - SINTEZE

8.1. ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR

Traiectul arterelor şi ramurilor lor

DENUMIREA ARTEREI RAMURII TRAIECT (REGIUNI)
1. A. axilară Regiunea axilară
- rr. axilare ” ”
- a. toracică supremă ” ”
- a. toraco-acromială ” ”
- r. acromială ” ”
- r. deltoidiană ” ”
- rr. pectorale ” ”
- a. toracică laterală ” ”
- r. claviculară ” ”
- a. subscapulară Regiunea scapulară
- a. circumflexă scapulară şi a. toracodorsală ” ”
- a. circumflexă humerală anterioară Regiunea axilară
- a. circumflexă humerală posterioară Regiunea scapulară
2. A. brahială Regiunea brahială anterioară
Fosa cubitală
- a. brahială profundă Regiunea brahială posterioară
- a. colaterală medie ” ”
- a. colaterală radială ” ”
- a. nutritivă a humerusului ” ”
- a. colaterală ulnară superioară Regiunea brahială anterioară
Regiunea brahială posterioară
- a. colaterală ulnară inferioară Regiunea brahială anterioară
Fosa cubitală
2.1. A. radială Regiunea antebrahiălă anterioară
Tabachera anatomică
Palma
- a. recurentă radială Şanţul bicipital lateral
- r. carplană palmară Regiunea antebrahială anterioară
- r. palmară superficială Regiunea palmară
- r. dorsală a carpului Tabachera anatomică
- reţeaua carpiană dorsală Dorsul mâinii
- aa. metacarpiene dorsale ” ”
- aa. digitale dorsale Dorsul degetelor
- arcul palmar profund Regiunea palmară
- aa. metacarpiene palmare ” ”
- a. principală a policelui Regiunea palmară

30
 - a. radială a indexului Index
2.2. A. ulnară Regiunea antebrahială anterioară
Regiunea palmară
a) - a. recurentă ulnară
- r. anterioară Fosa cubitală
- r. posterioară (şanţul bicipital medial)
b) - a. interosoasă comună Regiunea antebrahială anterioară
- a. interosoasă anterioară ” ”
- a. n. median
- a. interosoasă posterioară Regiunea antebrahială posterioară
c) - r. carpiană palmară Regiunea antebrahială anterioară
d) - r. dorsală a carpului Regiunea antebrahială posterioară
e) - r. palmară
f) - arcada palmară superficială Regiunea palmară
- aa. digitale palmare comune ” ”
- aa. digitale palmare proprii ” ”

La nivelul cotului, ramurile colaterale şi recurente din aa. brahială, brahială profundă,
radială și ulnară se anastomozează realizând reţeaua articulară a cotului. Schematic aa.
colaterale ulnare superioară şi inferioară din a. brahială se anastomozează cu aa. recurente ulnare
anterioară şi posterioară din a. ulnară în dreptul epicondilului medial. În dreptul epicondilului
lateral, se formează o reţea similară realizată prin anastomoza aa. colaterale medie şi radială din
a. brahială profundă cu a. recurentă radială ramură din a. radială. Rolul acestor reţele este de a
asigura nutriţia articulaţiei în condiţiile obstrucţiei uneia din ramuri.

8.2. DRENAJUL LIMFATIC AL MEMBRULUI SUPERIOR

Limfa membrului superior este drenată prin 2 reţele limfatice:
- limfaticele superficiale încep prin reţele digitale, care drenează limfa în reţelele mâinii
(palmare şi dorsale); reţeaua palmară drenează în grupul lateral al ganglionilor axilari, pe când
reţeaua dorsală este tributară grupului lateral al ganglionilor axilari, direct sau după staţie
prealabilă în ganglionii cubitali, unde ajunge prin colectoare care urcă pe faţa posterioară a
antebraţului şi apoi pe faţa anterioară a braţului;
- limfaticele profunde sunt satelite vaselor sanguine profunde, ajungând în ganglionii
cubitali, iar de la aceştia în grupul lateral al ganglionilor axilari.
Între cele două reţele se stabilesc anastomoze.
Aferenţele şi eferenţele ganglionilor axilari sunt prezentate în cap. 1.1.4.

8.3. PLEXUL BRAHIAL

Traiectul, ramurile şi teritoriul nervilor extremităţii libere a membrului superior

DENUMIREA
TRAIECT TERITORIU
NERVULUI (RAMURII)
1. N. axilar: Regiunea axilară
Regiunea scapulară
- rr. musculare ” ” - mm. rotund mic şi deltoid
- n. cutanat brahial latero- Regiunea deltoidiană - senzitiv: faţa posterioară a umărului şi
superior Regiunea brahială posterioară faţa supero-laterală a braţului
2. N. cutanat brahial Regiunea axilară - senzitiv: baza axilel şi faţa medială a
medial Regiunea brahială anterioară braţului
3. N. cutanat antebrahial Regiunea axilară
medial Regiunea brahială anterioară - senzitiv - faţa medială a antebraţului
Regiunea antebrahlală anterioară
4. N. musculocutanat Regiunea axilară
Regiunea brahială anterioară
- rr. musculare Regiunea brahială anterioară - motor: mm. regiunii brahiale anterioare

- n. cutanat lateral Şanţul bicipital lateral - senzitiv: faţa laterală a antebraţului

antebrahial

31
5. N. median Regiunea axilară
Regiunea brahială anterioară
Regiunea anterioară a cotului
Regiunea antebrahială anterioară
- rr. musculare Regiunea anterioară a antebraţului - motor: - mm. grupului anterior al
antebraţului, exceptând m. flexor ulnar al
carpului şi fasciculul medial al m. flexor
profund al degetelor
Regiunea palmară - mm. eminenţei tenare, exceptând m.
adductor şi capul profund al m. scurt
flexor al policelui
- n. antebrahial interosos - primii 2 lombricali
anterior Regiunea antebrahială anterioară - mm. profunzi din regiunea antebrahială
anterioară
- r. palmară Regiunea palmară - senzitiv: pielea eminenţei tenare
- nn. digitali comuni - nn.
digitali palmari proprii Regiunea palmară - feţele anterioare ale degetelor I-III,
1/2 laterală a feţei anterioare a degetului
IV, feţele posterioare ale ultimelor două
falange ale degetelor II-IV
6. N. radial Regiunea axilară
Regiunea brahială posterioară
Regiunea antebrahială anterioară
- rr. musculare Regiunea brahială posterioară - motor: - mm. posteriori ai braţului
- mm. grupurilor lateral şi
posterior ale antebraţului
- n. cutanat brahial Regiunea axilară
posterior Regiunea scapulară - senzitiv: pielea postero-laterală a
Regiunea brahială posterioară braţului
- n. cutanat antebrahial Regiunea brahială posterioară - senzitiv: pielea posterioară a
posterior Regiunea antebrahială posterioară antebraţului
- r. superficială Regiunea antebrahială anterioară
Regiunea antebrahială posterioară
- nn. digitali dorsali Dorsul mâinii - pielea dorsului mâinii
- r. comunicantă pentru - pielea dorsală a policelui, a falangei
n. ulnar proximale a indexului şi din 1/2 laterală a
falangei proximale a mediusului
- r. profundă Regiunea antebrahială posterioară - motor: mm. posteriori profunzi ai
antebraţului
7. N. ulnar Regiunea axilară
Regiunea brahială anterioară
Regiunea brahială posterioară
Regiunea antebrahială anterioară
- rr. musculare Regiunea antebrahială anterioară - motor: - m. flexor ulnar al carpului şi
fasciculele mediale ale m. flexor profund
al degetelor
- r. profundă Regiunea palmară - mm. eminenţei hipotenare
- mm. interosoşi
- ultimii doi lombricali
- m. adductor al policelui
- capul profund al m. scurt flexor al
policelui
- r. palmară Regiunea palmară - senzitiv: - pielea eminenţei hipotenare
- r. dorsală - rr.. digitale Regiunea palmară - pielea dorsală a 1/2 mediale a
dorsale Dorsul mâinii falangei proximale a mediusului şi prima
falangă a inelarului şi auricularului în
întregime
- r. superficială Regiunea palmară - pielea feţei palmare a degetului V şi
nn. digitali palmari comuni 1/2 medială a inelarului
nn. digitali palmari proprii

32
 9. MEMBRUL SUPERIOR - ANATOMIA PE VIU

Prin inspecţie se pot evidenţia următoarele formaţiuni anatomice:

a) plici de flexiune reprezentate de:
- plica axilară anterioară care reprezintă limita medială a peretelui anterior al axilei;
- plica axilară posterioară care reprezintă limita medială a peretelui posterior al axilei;
- plica cotului;
- plicile anterioare de la nivelul articulaţiei radio-carpiene;
- plicile palmare;
- plicile digito-palmare şi
- plicile digitale;
b) reliefuri musculo-tendinoase mai evidente la persoanele musculoase cu ţesut adipos
subcutanat slab;
c) venele superficiale se vizualizează pe dorsul mâinii, în regiunea antebrahială
anterioară şi în regiunea anterioară a cotului. Pentru evidenţierea lor se recomandă compresiunea
venelor prin aplicarea unui garou în partea distală a braţului.
Palparea membrului superior evidenţiază următoarele elemente anatomice:
a) reliefuri musculo-tendinoase;

Reliefurile musculo-tendinoase ale membrului superior

DENUMIREA MUŞCHIULUI
REPERE ANATOMICE
SAU TENDONULUI
Mm. trapez Spate şi ceafă
Mm. rotund mare şi latissimus Peretele posterior al axilei
dorsi
M. pectoral mare Peretele anterior al axilei şi pe
peretele anterior al toracelui
M. deltoid Formează relieful umărului
M. biceps brahial Formează proeminenţa verticală a
regiunii brahiale anterioare
delimitată de cele 2 şanţuri
bicipitale (medial şi lateral)
M. coracobrahial Peretele lateral al axilei
M. brahial Se evidenţiază marginile sale
(laterală şi medială) care depăşesc
în partea inferioară a braţului
relieful m. biceps brahial
M. triceps brahial Relieful regiunii brahiale
posterioare putând fi vizualizate şi
palpate cele 3 capete
M. brahioradial Relieful lateral în regiunea
antebrahială anterioară şi în 1/2
inferioară a regiunii brahiale
anterioare
Mm. flexor radial al carpului, 1/3 distală a regiunii antebrahiale
flexor superficial al degetelor, anterioare
flexor ulnar al carpului
M. rotund pronator 1/3 proximală a regiunii
antebrahiale anterioare
Mm. extensori al degetelor şi Regiunea antebrahială posterioară
mâinii şi dorsul mâinii
M. lung extensor radial al Regiunea antebrahială posterioară
carpului
METODA DE EVIDENŢIERE
Opunerea la mişcările umărului
(ridicare, coborâre) şi apropierea
scapulelor
Opunerea la adducţia braţului
Opunerea la adducţia braţului
Opunerea la flexia, extensia şi
abducţia braţului pentru a evidenţia
părţile sale
Opunerea la flexia antebraţului şi
supinaţie
Abducţia braţului
Opunerea la flexia antebraţului
Opunerea la extensia antebraţului
Opunerea la flexia antebraţului şi
supinaţie
Opunere la flexia mâinii şi a
degetelor
Opunere la pronaţie
Opoziţie la extensia mâinii şi
degetelor
Limitează lateral şanţul paleocranian
lateral

33
 Limitele tabacherei anatomice
Fosa cubitală
M. palmar scurt
Eminenţele tenară şi hipotenară
Dorsul mâinii
Regiunea anterioară a cotului
Palparea tendonului m. biceps
brahial
Eminenţa hipotenară
Se evidenţiază prin abducţia şi
extensia policelui
Se folosesc ca repere limitele date de
mm. epicondilieri mediali şi laterali
Prin comprimarea n. ulnar în
apropierea pisiformului la antebraţul
extins

b) artere;
Palparea arterelor membrului superior
DENUMIREA MUŞCHIULUI
REPERE ANATOMICE METODA DE EVIDENŢIERE
SAU TENDONULUI
Ultima parte a arterei axliare Faţa medială a m. coracobrahial Abducţia braţului
A. brahială Medial de m. biceps brahial Pentru măsurarea tensiunii arteriale
În regiunea brahială şi cubitală
anterioare
A. radială Șanţul pulsului şi în tabachera Pentru explorarea pulsului
anatomică
A. ulnară În 1/2 distală a regiunii
antebrahiale anterioare şi lateral
de osul pisiform

c) ganglioni limfatici - în condiţii normale se palpează uneori ganglionii ulnari;

d) nervi;
- n. median - se palpează la nivelul braţului la nivelul şanţului bicipital medial;
- n. ulnar - se palpează la nivelul: (1) şanţului paraolecranian medial şi (2) în 1/4
inferior al regiunii anterioare antebrahiale, lateral de tendonul m. flexor ulnar al carpului.
Palparea mai profundă a nervilor este urmată de o senzaţie particulară, comparabilă cu o
furnicătură.

34
 1. REGIUNEA ANTERIOARĂ A COAPSEI ŞI
REGIUNEA ANTERIOARĂ A GENUNCHIULUI

Regiunea anterioară a coapsei are la suprafaţă următoarele limite:

- superior - plică inguinală;
- inferior - orizontala care trece la 2-3 cm superior de rotulă;
- lateral - verticala care uneşte marele trohanter eu condilul lateral;
- medial - verticala care coboară de la pubis la condilul medial.
Profund, regiunea anterioară a coapsei este delimitată de septul intermuscular lateral şi de
prelungirea profundă a septului intermuscular medial.
Regiunea anterioară a genunchiului are următoarele limite:
- superior - limita inferioară a regiunii anterioare a coapsei;
- inferior - orizontala care trece prin tuberozitatea tibiei;
- lateral şi medial - verticalele care coboară de la marginile posterioare ale condililor
femurali

1.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

1.1.1. Muşchii regiunii anterioare a coapsei. Fascia lata

Muşchii regiunii anterioare a coapsei se împart într-un grup anterior şi un grup medial.

Muşchii regiunii anterioare a coapsei - grupul anterior

DENUMIRE ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE INERVAŢIE
M. tensor al - extremitatea anterioară - în 1/3 superioară a - pune în tensiune fascia
fasciei late a crestei iliace, spina coapsei, corpul muscular coapsei şi tractul
iliacă antero-superioară se continuă cu tractul iliotibial şi astfel fixează
şi incizura situată iliotibial care se inseră gamba în extensie
inferior de aceasta pe condilul lateral al - continuă flexia gambei N. fesier
tibiei când aceasts este superior
începută de alţi muşchi
- rotator lateral al
gambei
- abductor şi flexor al
coapsei
- fixează capul femural
în acetabul
M. croitor - spina iliacă antero- - faţa medială a diafizei - flexie, abducţie şi N. femural
superioară şi pe incizura tibiei, formând planul rotaţie laterală a coapsei
situată inferior superficial al unui - flexia şi rotaţia medială
complex tendinos numit a gambei
”picior de gâscă” (pes
anserinus); între pes
anserinus şi planul osos
se află bursa piciorului
de gâscă
M. - m. drept femural prin - baza şi marginile - m. drept femural: N. femural
quadriceps tendonul direct pe rotulei, continuându-se flexor şi abductor al

35
 femural spina iliacă antero-
inferioară, iar prin
tendonul reflectat
superior de acetabul
- m. vast lateral: linia
de trifurcaţie laterală a
liniei aspre, buza laterală
a liniei aspre, faţa
anterloară a
trohanterului mare, faţa
laterală a diafizei
femurale
- m. vast medial - buza
medială a liniei aspre,
faţa inferioară a colului
femurului
- m. vast intermediar
- faţa anterioară a
diafizei femurului şi pe
buza laterală a liniei
aspre
M. iliopsoas - m. psoas mare prin
format din: arcade tendinoase pe
feţele laterale ale
corpurilor vertebrelor
T12-L4 şi pe feţele
anterioare ale proceselor
transversale lombare
- m. psoas mic pe feţele
mediale ale corpurilor
vertebrale T12-L1
- m. iliac - fosa iliacă
Muşchii regiunii anterioare a coapsei grupul medial
DENUMIRE ORIGINE
M. pectineu - creasta pectinee şi - linia pectinee a
buza anterioară a liniei aspre a
şanţului obturator femurului
M. adductor - faţa laterală a
lung ramurii inferioare a
pubisului
M. adductor - ramura inferioară a
scurt pubisului
M. adductor - tuberozitatea
mare ischiatică, ramura
inferioară a
pubisului, ramura
ischionului
M. gracilis - ramura inferioară a
pubisului
inferior cu tendonul coapsei
rotulian care se inseră - contracţie în
pe tuberozitatea tibiei; la totalitate: extensia
locul de inserţie se află: gambei
(1) burse seroase: bursa
subcutanată,
prepatelară, bursa
subfascială prepatelară
situată între tendon şi
fascia lata, bursa
subtendinoasă
prepatelară situată între
tendon şi femur, şi (2)
burse sinoviale: bursa
subcutanată
infrapatelară, bursa
subcutanată a
tuberozităţii tibiei şi
bursa infrapatelară
profundă situată
profund pe tendon
- trohanterul mic N. femural
- flexia coapsei peste
orizontală, rotator lateral
şi adductor al coapsei
- creasta pectineală a - punct fix pe femur
pubisului -flexor al pelvisului şi
trunchiului
- trohanterul mic
împreun cu tendonul m.
psoas mare
INSERŢIE ACŢIUNE INERVAŢIE
- flexie, adducţie şi n. femural (pentru
rotaţia laterală a faţa anterioară) şi
coapsei ramura anterioară a
n. obturator (pentru
faţa posterioară)
- interstiţiul liniei - flexia, adducţia şi n. femural (pentru
aspre rotaţia laterală a faţa anterioară) şi
coapsei ramura anterioară a
n. obturator (pentru
faţa posterioară)
- interstiţiul liniei idem ramura anterioară a
aspre n. obturator
- fasciculul superior - adductor şi ramura posterioară a
pe linia de trifurcaţie extensor al coapsei n. obturator
laterală a liniei aspre - fasciculul inferior N. ischiatic
- fasciculul mijlociu rotator medial al
pe interstiţiul liniei coapsei
aspre -fasciculele
- fasciculul inferior: superior şi
tuberculul mijlociu: rotaţie
adductorului laterală
- faţa medială a - adductor al ramura anterioară a
tibiei, în planul coapsei, flexor şi n. obturator
profund al lui pes uşor rotator medial
anserinus al gambei
36
 Fascia care înveleşte coapsa se numeşte fascia lata. Ea se inseră pe creasta iliacă,
ligamentul inguinal, faţa posterioară a sacrului și coccisului, pubis şi ischion. Inferior, se inseră
pe condilii femurului şi tibiei, tuberozitatea tibiei, patela şi capul fibulei.
De pe faţa sa profundă pleacă 2 septuri intermusculare:
- septul intermuscular medial al coapsei, care se inseră pe buza medială a liniei aspre,
pe ramura ei inferioară, ajungând inferior să se prindă pe tuberculul adductorului: el separă m.
vast medial de mm. adductori şi pectineu; o prelungire a acestui sept, având aceleaşi inserţii cu
acesta, separă muşchii grupului medial de cei ai grupului posterior;
- septul intermuscular lateral al coapsei se inseră pe buza laterală a liniei aspre, pe
ramura ei de trifurcaţie laterală şi pe condilul lateral al femurului; separă m. vast lateral de capul
scurt al m. biceps femural.
Fascia lata emite fascii pentru mm. coapsei. Ea formează teaca vaselor femurale, iar la
nivelul trigonului femural ia denumirea de fascia cribroasă.

1.1.2. Arterele din regiunea anterioară a coapsei

A. femurală continuă a. iliacă externă. Ea se întinde între ligamentul inguinal şi hiatusul
tendinos al m. adductor mare, de unde se continuă cu a. poplitee. Ea este cuprinsă în teaca
vaselor femurale, care este o dependinţă a fasciei lata.

1.1.3. Venele din regiunea anterioară a coapsei

Venele membrului inferior, asemănător celor de la membrul superior, formează 2 sisteme:
superficial și profund.
Sistemul venos profund este reprezentat de v. femurală, care continuă v. poplitee de la
hiatusul tendinos al m. adductor mare până la ligamentul inguinal, unde se continuă cu v. iliacă
externă.
Sistemul venos superficial este reprezentat de v. safena mare şi afluenţii săi.

1.1.4. Ganglionii limfatici inguinali

Ganglionii limfatici inguinali se găsesc inferior de ligamentul inguinal. După aşezarea lor
în raport cu fascia cribroasă se împart în ganglioni inguinali superficiali (situaţi superficial de
fascie) şi ganglioni inguinali profunzi (situaţi profund de fascie).
Ganglionii inguinali superficiali se pot împărţi prin două perpendiculare care trec prin
locul de vărsare al v. safenei mari în 4 grupuri.

Aferenţele ganglionilor inguinali superficiali

GRUP GANGLIONAR AFERENŢE
Grupul supero-lateral - fesă, partea infraombilicală a peretelui abdominal
Grupul supero-medial - partea infraombilicală a peretelui abdominal, organe genitale externe, perineu, anus
Grupul infero-lateral - membrul inferior
Grupul infero-medial - membrul inferior, organe genitale externe, perineu, anus

Vasele aferente ale ganglionilor superficiali se varsă în ganglionii inguinali profunzi.

Ganglionii inguinali profunzi drenează limfa de la ganglionii inguinali superficiali şi de
la colectoarele limfatice profunde care însoţesc vasele femurale. Aceşti ganglioni drenează limfa
în ganglionii limfatici inferiori.

1.1.5. Plexul lombo-sacral

Plexul lombo-sacral inervează membrul inferior. El este format din: plexul lombar, plexul
sacral, n. ruşinos şi n. coccigian.
Plexul lombar este format din anastomoza ramurilor ventrale ale primilor 3 nervi
lombari, parţial din L4 şi primeşte o ramură comunicantă de la r. ventrală T12.
Plexul lombar are formă triunghiulară prezentând: margine medială (în raport cu

37
vertebrele lombare), margine laterală (din care pleacă nervii colaterali) şi margine inferioară
(din care pleacă ramurile terminale). El este situat anterior de procesele costiforme, între arcadele
m. psoas. Ramurile sale străbat acest muşchi şi apoi diverg spre teritoriile pe care le inervează.
Ramurile ventrale T12 - L1, formează un trunchi care se ramifică în:
- ramura superioară din care pleacă nn. iliohipogastric şi ilioinguinal şi
- ramura inferioară - care intră în alcătuirea n. genitofemural
Ramura inferioară L2 formează cu ramurile ventrale L3- L4 un trunchi care se ramifică în:
- ramura anterioară din care pleacă n. obturator;
- ramura posterioară din care pleacă nn. femuro-cutanat lateral şi femural.
Din nervul L4 pleacă o ramură la L3, împreună cu care formează trunchiul lombo-sacral.
Plexul lombar este legat de lanţul simpatic prin rr. comunicante. Ramurile plexului lombar se
împart în ramuri colaterale (nn. iliohipogastric, ilioinguinal, genitofemural şi femurocutanat
lateral) şi ramuri terminale (nn. obturator şi femural).

1.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII ANTERIOARE A COAPSEI ȘI A

REGIUNII ANTERIOARE A GENUNCHIULUI

Anatomia topografică a regiunii femurale anterioare şi regiunii

anterioare a genunchiului
ELEMENT
ELEMENTE DESCRIPTIVE DISECŢIE
TOPOGRAFIC
Pielea - linie de incizie între spina iliacă
antero-superioară şi spina pubisului
- linie transversală care trece la 2-3
degete inferior de rotulă
- linie de incizie verticală care
coboară pe mijlocul feţei anterioare a
coapsei şi genunchiului, urmând
precedentele două
- disecţia celor două lambouri spre
laturile celor două regiuni
Paniculul adipos
în care se evidenţiază:
- v. safena mare şi - v. safena mare urcă pe faţa medială a - disecarea v. safene mari începând
afluenţii săi genunchiului, trece anterior de m. croitor, din partea inferioară a regiunii până la
străbate hiatul safen al fasciei cribroase şi locul de vărsare
se varsă în v. femurală
- afluenţii v. safene mari situaţi în
apropierea vărsării ei în v. femurală sunt:
vv. ruşinoase externe, v. circumflexă - evidenţierea şi disecarea acestor
iliacă superficială, v. epigastrici vene
superficiali, vv. dorsale superficiale ale
penisului (clitorisului), vv. scrotale sau
labiale anterioare şi uneori v. safenă
accesorie, ultima colectând sângele din
regiunea posterioară a coapsei
- n. femurocutanat lateral - n. femurocutanat lateral apare pe - disecarea acestui nerv de la spaţiul
marginea laterală a m. psoas, inferior de dintre cele 2 spine iliace anterioare,
nn. iliohipogastric şi ilioinguinal; până spre genunchi
încrucişează creasta iliacă şi pătrunde
între foiţele fasciei late, fiind situat
retroperitoneal; parcurge fosa iliacă,
paralel cu creasta iliacă şi părăseşte
bazinul prin spaţiul dintre cele două spine
iliace anterioare; în regiunea anterioară a
coapsei se plasează în unghiul lateral al
trigonului femural şi apoi lateral de m.
croitor; coboară superficial de m. tensor
al fasciei lata până în apropierea

38

- ramuri cutanate
anterioare din n. femural
- r. cutanată a n.
obturator
- n. safen
- gg. limfatici superficiali
Fascia lata și m. tensor al
fasciei lata
genunchiului
- ramuri cutanate anterioare care - se disecă aceste ramuri până spre
perforează fascia în partea anterioară şi locul lor de emergenţă; se poate folosi
medială a coapsei ca reper locul de vărsare al v. safene
interne
- r. cutanată perforează fascia lata în 1/3
mijlocie a feţei mediale a genunchiului
- n. safen: însoţeşte în traiectul său - se evidenţiază n. safen la ieşirea din
descendent vasele femurale până în canalul adductorilor şi apoi se disecă
canalul adductorilor; la acest nivel r. infrapatelară; ca reper se foloseşte
perforează membrana vasto-adductoare v. safena mare
împreună cu a. descendentă a
genunchiului şi coboară împreună cu v.
safena mare, subfascial între mm. vast
medial şi adductor mare; dintre ramurile
sale la acest nivel sunt:
- r. infrapatelară care străbate m.
croitor şi fascia lata inervând pielea
genunchiului
- gg. limfatici superficiali - evidenţierea celor patru grupe şi a
formaţiunilor vasculo-nervoase
superficiale de mai sus
- apoi îndepărtarea acestor ganglioni
- fascia cribriformă - este porţiunea din - disecarea fasciei care acoperă m.
fascia lata, situată la nivelul trigonulul tensor al fasciei lata
femural, perforată de elementele vasculo-
nervoase superficiale; orificiul prin care
v. satenă mare trece profund este mare şi
se numeşte hiatul safen; conturul acestui
orificiu se numeşte margine falciformă
şi prezintă două extremităţi: cornul
superior şi cornul inferior

Teaca vaselor femurale:

(1) segmentul proximal al
tecii vaselor femurale
(2) teaca vaselor femurale
la nivelul trigonului
femural al cărei pereţi sunt
reprezentaţi de:
- corespunde lacunei vasculare
delimitată: anterior de ligamentul
inguinal, posterior de ligamentul
pectineu, lateral de arcul iliopectineu
care o separă de lacuna musculară şi
medial de ligamentul lacunar; la acest
nivel dinspre lateral spre medial se găsesc
a. femurală, v. femurală şi ganglionii
limfatici profunzi; normal, lacuna
vasculară se împarte în (1) inel femural
situat lateral, care este delimitat lateral de
v. femurală iar medial de ligamentul
lacunar şi (2) canal femural situat
medial, care conţine ţesut conjunctiv şi
ganglioni inguinali profunzi; el devine
real numai în herniile femurale
- peretele anterior: fascia cribroasă
- peretele posterior-medial: fascia m.
pectineu
- peretele postero-lateral: fascia m. ilio-
psoas
- conţinutul tecii - este reprezentat de
aceleaşi elemente ca în primul segment al
tecii şi care prezintă aceleaşi raporturi;
lateral de a. femurală se află n. femural
- incizie verticală a fasciei cribroase,
lateral de v. safena mare, între aceasta
şi ligamentul inguinal
- decolarea celor 2 lambouri
- evidenţierea r. femurale a n.
genitofemural
- examinarea şi evidenţierea
conţinutului tecii
- evidenţierea peretelui lateral şi
medial al tecii prin abaterea spre
medial şi respectiv spre lateral a
vaselor
- punerea în evidenţă a inelului şi a
canalului femural
- demonstrarea pereţilor lacunei
vasculare

39
 (care la acest nivel se împarte în ramurile
sale terminale) şi m. croitor (muşchi
satelit); de asemenea, a. femurală este
încrucişată anterior de r. femurală din n.
genitofemural
- ramurile feaurale în
trigonul femural: - a. epigastrică superficială - are - evidenţierea şi disecarea acestor
originea în a. femurală la 1 cm inferior de artere începând de la origine
ligamentul inguinal; ea are traiect - se continuă disecţia rr. cutanate
ascendent, spre abdomen, perforând anterioare ale n. femural
fascia cribroasă
- a. circuaflexă iliacă superficială
perforează fascia cribroasă, încrucişând
ligamentul inguinal şi apoi paralel cu el
se îndreaptă spre lateral
- aa. ruşinoase externe - sunt una
superioară şi alta inferioară; ele au
originea pe faţa medială a a. femurale,
superior şi respectiv inferior de crosa v.
safene mari; străbat fascia şi se îndreaptă
spre scrot (labiile mari)
n. femural și ramurile - n. femural - coboară pe m. ilio-psoas,
sale profund de fascia iliacă şi de peritoneul
parietal; străbate lacuna musculară,
lateral de arcul iliopectineu care îl separă
de a. femurală; în trigonul femural se află
pe m. psoas
- rr. musculare - pentru mm. pectineu,
iliopsoas, croitor, quadriceps
- rr. cutanate anterioare (vezi paniculul
adipos)
- a. femurală profundă (v. planul
muscular)
- n. safen - situat la acest nivel lateral de
a. femurală
Planul muscular
format din:
- m. tensor al fasciei - m. tensor al fasciei lata - incizarea fasciei sale în lungul
lata muşchiului şi îndepărtarea ei
- m. croitor - m. croitor: traversează diagonal
regiunea anterioară a coapsei, oblic spre
inferior şi medial
- trigonul femural - trigonul femural - situat în partea
superioară a regiunii; este delimitat:
superior de ligamentul inguinal, lateral
de m. croitor, medial de m. adductor
lung; anterior este acoperit de fascia
cribroasă; aria sa este formată lateral de
m. iliopsoas cu fascia sa, iar medial, de
m. pectineu şi fascia sa; conţinutul este
reprezentat dinspre lateral spre medial de
nervul, artera şi vena femurală, de
ramurile a. femurale şi n. femural
- muşchii adductori
dispuşi de la suprafaţă în
profunzime astfel: - m. lung adductor - acoperă în partea
proximală m. scurt adductor, iar în cea
distală m. mare adductor; între el şi
aceştia se află ramura anterioară a n.
obturator; participă la delimitarea
trigonului femural şi a canalului adductor
- m. scurt adductor - este acoperit de

40

(3) teaca vaselor femurale
în partea mijlocie a
coapsei
(4) teaca vaselor femurale
în partea distală a coapsei
M. quadriceps femural
A. femurală profundă
A. descendentă a
genunchiului
Mm. iliopsoas şi pectineu
precedentul şi de m. pectineu, acoperind
partea superioară a m. adductor mare;
superior are raport cu m. obturator extern
- m. mare adductor este cel mai profund
dintre mm. adductori; pe suprafaţa sa
anterioară se află ramura posterioară a n.
obturator, iar posterior intră în raport cu
n. ischiatic şi mm. regiuni posterioare a
coapsei; la locul său de inserţie, tendonul
său împreună cu linia aspră delimitează
un orificiu numit hiatusul tendinos prin
care vasele femurale trec în regiunea
poplitee continuându-se cu vasele
omonime
- această parte a tecii corespunde - secţionarea transversală a m. croitor
încrucişării de către m. croitor a feţei la jumătatea sa
anterioare a vaselor femurale; pereţii tecii - examinarea peretelui anterior al tecii
sunt: anterior: foiţa posterioară a fasciei şi a membranei vasto-adductorii
m. croitor, postero-medial: fascia m. - secţionarea pe sonda canelată a
adductor lung şi postero-lateral: fascia peretelui anterior al tecii şi a
m. vast medial; la acest nivel v. femurală membranei vasto-adductorii
încrucişează posterior a. femurală; dintre - identificarea şi disecarea
ramurile nervului femural, numai n. safen elementelor vasculo-nervoase din
o însoţeşte, coborând lateral teacă şi canal
- canalul adductorilor al cărui pereţi
sunt: postero-medial - fascia m. adductor
mare; postero-lateral - fascia m. vast
lateral; anterior - membrana vasto-
adductorie întinsă între precedenţii
muşchi; ea este acoperită de fascia m.
croitor; la acest nivel vena este situată
lateral, iar n. safen medial de a. femurală;
se ajunge la hiatusul tendinos al m.
adductor mare vasele femurale trec în
regiunea poplitee (pentru n. safen vezi
paniculul adipos)
- m. quadriceps femural este încrucişat -identificarea părţilor componente ale
anterior de m. croitor; prin m. vast medial muşchilor
participă la delimitarea canalului
adductorilor, m. drept femural coboară în
jgheabul format pe laturi de mm. vast
medial şi vast lateral, iar posterior
(profund) de m. vast intermediar
- a. femurală profundă are originea pe
faţa posterioară a a. femurale la 4-5 cm
de ligamentul inguinal, între mm.
iliopsoas şi pectineu; ea se găseşte
succesiv între mm. pectineu şi adductor
lung şi adductor scurt şi apoi între
adductor scurt şi mare; trece prin inserţia
m. adductor mare pentru a ajunge în
regiunea posterioară a coapsei; în
traiectul său se află posterior de vasele
femurale
- a. descendentă a genunchiului se
desprinde din a. femurală în canalul
adductorilor; ea trece prin m. vast medial
împreună cu n. safen
- m. iliopsoas - ajunge în regiunea - evidenţierea acestor muşchi şi
anterioară a coapsei trecând împreună cu îndepărtarea fasciei care îi acoperă,
41
 n. femural prin lacuna musculară; n. menajând formaţiunile vasculo-
femural se află situat subfascial pe faţa nervoase de pe suprafaţa lor
anterioară a muşchiului (v. şi trigonul - demonstrarea lacunei musculare prin
femural) tragerea în sus de ligamentul inguinal
- m. pectineu - acoperă m. obturator
extern şi pachetul vasculo-nervos
obturator (v. şi trigonul femural) - disecarea celor 2 planuri ale
M. gracilis - m. gracilis este situat în partea cea mai piciorului de gâscă
medială a regiunii, are raport lateral cu
mm. adductori; distal este încrucişat de
m. croitor şi v. safena mare
N. obturator - n. obturator este una din ramurile
terminale ale plexului lombar; ajuns în
canalul obturator se aşează superior de a.
şi v. obturatoare, şi se împarte în ramurile
terminale: - izolarea m. adductor lung
- r. anterioară - care iese din pelvis şi - evidenţierea şi disecarea pe faţa lui
se aşează mai întâi între mm. obturator profundă a r. anterioare şi a ramurii
extern şi pectineu, apoi între mm. sale cutanate
adductor lung şi scurt, inervând aceşti - izolarea mm. adductori scurt şi mare
muşchi şi m. gracilis; se termină prin r.
cutanată (v. paniculul adipos) - evidenţierea şi disecarea ramurii
- r. posterioară - străbate m. obturator posterioare a n.obturator
extern şi se aşează între mm. adductori
scurt şi mare pe care îi inervează prin rr.
musculare
Muşchii situați latera de
gaura obturată și de
marginile acesteia
dispuşi în următoarele
straturi: - superficial: mm. pectineu şi adductor
lung
- mijlociu: mm. adductor scurt şi
obturator extern
- profund: m. adductor mare
Ramurile a. femurale - a. circumflexă femurală medială - - se disecă a. femurală profundă de la
profunde: merge pe faţa anterioară m. ilio- psoas, origine spre distal
trece în continuare printre mm. ilio-psoas - se tracţionează anterior de această
şi pectineu, mm. adductor scurt şi arteră pentru a evidenţia aa.
obturator extern, mm. adductor mare şi perforante
pătrat femural, ajungând asttfel în
regiunea posterioară a coapsei
- a. circumflexă femurală laterală - - evidenţierea şi disecarea ramurilor
trece profund de m. croitor, încrucişează circumflexe
antero-posterior colul femural şi se
aşează mai întâi profund de m. drept
femural; apoi se găseşte între m. vast
lateral şi femur; emite următoarele
ramuri:
- r. ascendentă - care se aşează
profund de m. tensor al fasciei lata
- r. descendentă - coboară prin
interstiţiul dintre mm. vast intermediar şi
vast lateral, ajungând în regiunea
posterioară a coapsei
- r. transversală - care ajunge în
regiunea posterioară a coapsei trecând
prin m. vast intermediar
- aa. perforante - în număr de trei ajung
în regiunea posterioară a coapsei,
străbătând arcadele tendinoase ale m.
adductor mare

42
 2. REGIUNEA ANTERIOARĂ A GAMBEI ŞI DORSUL PICIORULUI

Regiunea anterioară a gambei are ca limite la suprafaţă:

- superior: orizontală care trece prin tuberozitatea tibiei;
- inferior: linia bimaleolară;
- medial: marginea anterioară a tibiei;
- lateral: marginea laterală a fibulei.
Profund, este separată prin oasele gambei şi membrana interosoasă a gambei de regiunea
posterioară a gambei.
Dorsul piciorului are ca limite superficiale:
- superior - linia bimaleolară;
- anterior - vârfurile degetelor;
- lateral şi medial - marginile piciorului.
Profund, ajunge la planul osteoarticular.

2.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

2.1.1. Muşchii regiunii anterioare a gambei şi a dorsului piciorului

Fascia gambei. Fascia dorsală a piciorului

Muşchii regiunii anterioare a gambei se împart în grupul anterior şi lateral.

Muşchii regiunii anterioare a gambei - grupul anterior

DENUMIRE ORIGINE
M. tibial anterior - condilul lateral şi 1/2
proximală a feţei laterale
a tibiei, membrana
interosoasă, fascia
gambei
M. extensor lung al - condilul lateral al
degetelor tibieii, faţa medială a
fibulei, membrana
interosoasă şi fascia
gambei
M. extensor lung al -faţa medială a fibulel şi
halucelui membrana interosoasă
M. al III-lea - faţa medială a fibulei şi
peronier membrana interosoasă
M. lung peronier - capul fibulei, faţa
laterală și marginea ei
anterioară
M. scurt peronier - 1/2 distală a feţei
laterale a fibulei, fascia
gambei
INSERŢIE
- cuneiformul medial şi
baza primului metatarsian
- prin 4 tendoane pe
falangele medii şi distale
ale ultimelor 4 degete
- falangele halucelui
- al V-lea metatarsian
- tendonul său coboară
posterior de maleola
laterală, apoi îşi schimbă
prima oară direcţia,
trecând pe faţa laterală a
calcaneului (în şanţul
situat inferior de trohleea
peronierilor) şi cuboidului,
parcurge planta oblic spre
medial şi se inseră pe
tuberculul I metatarsian
- baza metatarsianului V
ACŢIUNE
- flexia dorsală, adducţia şi
rotaţia medială a piciorului
- flexia dorsală, abducţia şi
rotaţia laterală a piciorului
- extensia ultimelor 4
degete
- flexia dorsală şi rotaţia
medială a piciorului
- extensia halucelui
- flexia dorsală, abducţia şi
rotaţia laterală a piciorului
- flexia plantară, abducţia
şi rotaţia laterală a
piciorului
- rol în menţinerea bolţii
plantare
- idem

Fascia gambei (fascia cruris)

43
 Fascia gambei continuă fascia coapsei şi se continuă cu fasciile piciorului. Ea se inseră
proximal pe rotulă şi pe extremităţile proximale ale oaselor gambei în partea laterală a gambei,
din această fascie se desprind:
- septul intermuscular anterior al gambei care se inseră pe marginea anterioară a
fibulei; el separă grupul muscular anterior de cel lateral;
- septul intermuscular posterior al gambei care se inseră pe marginea posterioară a
fibulei; el separă grupul muscular lateral de cel posterior.
La limita dintre gambă şi picior fascia gambei se îngroaşă, formând 2 retinacule, care
menţin tendoanele mm. extensori în contact cu planul osos. Cele 2 retinacule sunt:
- retinaculul superior al mm. extensori care se inseră pe marginile anterioare ale
diafizelor oaselor gambei;
- retinaculul inferior al mm. extensori care are forma literei Y sau V. El pleacă de pe
faţa superioară a calcaneului şi la jumătatea dorsului piciorului se împarte în 2 ramuri
(superioară, inferioară). Partea sa iniţială şi ramura superioară sunt formate din 2 foiţe:
- foiţa superficială, care acoperă succesiv m. scurt extensor al degetelor şi
tendoanelor mm. peronier al treilea, lung extensor al degetelor şi lung extensor al
halucelui; la marginea laterală a tendonului m. tibial anterior se dedublează în 2 lame care
îl îmbracă şi apoi se reunesc pentru a se insera pe maleola tibiei;
- foiţa profundă - este situată pe planul osos.
Cele două foiţe formează trei teci fibroase pentru mm.: (1) scurt extensor al degetelor, (2)
al treilea peronier şi lung extensor al degetelor şi (3) pentru m. lung extensor al halucelui.
Ramura inferioară a retinaculului acoperă tendoanele mm. lung extensor al halucelui şi
tibiei anterior, inserându-se pe navicular si cuneiformul medial.
La interiorul tecilor fibroase se găsesc tecile sinoviale corespunzătoare:
- teaca sinovială a tendonului m. lung extensor al degetelor piciorului;
- teaca sinovială a tendonului m. lung extensor al halucelui;
- teaca sinovială a tendonului m. tibial anterior.
Pe faţa laterală a gleznei se găsesc 2 retinacule pentru mm. peronieri:
- retinaculul superior al mm. peronieri care se inseră pe marginea posterioară a
maleolei fibulei, trece pe faţa laterală a calcaneului acoperind cei 2 muşchi peronieri pentru a se
prinde pe tendonul lui Achile;
- retinaculul inferior al mm. peronieri care se inseră prin ambele extremităţi pe faţa
laterală a calcaneului; el emite o prelungire care se inseră pe trohleea peronierilor.
Tendoanele celor 2 muşchi peronieri au în partea superioară o teacă sinovială comună,
numită teaca sinovială comună a mm. peronieri; distal această teacă se ramifică în câte o
prelungire care înveleşte fiecare din cele 2 tendoane.
Fascia dorsali a piciorului
Fascia dorsală a piciorului continuă fascia gambei. Ea se inseră pe metatarsiene şi
falange.

Muşchii regiunii dorsale a piciorului

DENUMIRE ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE
M. scurt extensor al - faţa dorsală a - falanga proximală a - extensia falangei
halucelui calcaneului şi retinaculul halucelui proximale a halucelui
extensorilor
M. scurt extensor al - faţa dorsală şi laterală a - articulaţiile metatarso - extensia degetelor 2-4
degetelor calcaneului şi retinaculul -falangiene II-IV
extensorilor
Mm. interosoși - feţele care se privesc - pe marginea opusă axului - flexori ai falangei
dorsali ale metatarsienelor piciorului a falangelor proximale
proximale - abducţia degetelor

2.1.2. Artera tibială anterioară

Artera tibială anterioară este ramura de bifurcaţie anterioară a a. poplitee. Ea se întinde

44
între arcada m. solear şi retinaculul inferior al mm. extensori.

2.1.3. Artera dorsală a piciorului

Artera dorsală a piciorului continuă a. tibială anterioară. Ea se întinde până la
extremitatea posterioară a primului spaţiu interosos.

2.2. ANATOMIA TOPOGRAFICA A REGIUNII ANTERIOARE A GAMBEI ȘI A

DORSULUI PICIORULUI

Anatomia topografică a regiunii anterioare a gambei şi dorsului piciorului

ELEMENT
ELEMENTE DESCRIPTIVE DISECȚIA
TOPOGRAFIC
Pielea - linie de incizie verticală care
continuă pe cea de la nivelul
genunchiului, pe creasta tibiei şi
apoi pe jumătatea dorsului
piciorului
- linie de incizie transversală prin
rădăcinile degetelor
- incizie pe mijlocul fiecărui deget
- disecţia celor două lambouri
spre laturile regiunilor
Paniculul adipos în
care se găsesc:
- vene superficiale - vv. digitale dorsale ale piciorului - care se varsă - disecţia elementelor venoase şi a
în vv. metatarsiene dorsale ale piciorului iar originii celor 2 vene safene
acestea în arcul venos dorsal al piciorului; din
extremităţile (laterală şi medială) ale arcului pleacă
vv. safene, iar în concavitate se află reţeaua
dorsală venoasă a piciorului
- v. safena mare - care pleacă din extremitatea
medială a arcului venos dorsal, urcă anterior de
maleola tibiei şi apoi pe faţa medială a gambei
- nervi superficiali - rr. cutanate mediale ale gambei - care rezultă din - evidenţierea şi disecţia ramurilor
bifurcarea n. safen în 1/3 inferioară a gambei nervoase superficiale
- n. fibular superficial - care devine superficial în
1/3 distală a gambei; ramurile sale cutanate sunt: -
n. cutanat dorsal medial şi n. cutanat dorsal
intermediar; din aceştia se desprind nn. digitali
dorsali al piciorului care au următoarea distribuţie:
- din n. cutanat dorsal medial se desprind doi nn.
digitali dorsali: (1) pentru faţa medială a halucelui şi
(2) pentru feţele care se privesc ale degetelor II-III
- din n. cutanat dorsal intermediar se desprind nn.
digitali dorsali pentru feţele care se privesc ale
degetelor III-V
- nn. digitali dorsali pentru faţa laterală a
halucelui şi pentru faţa medială a degetului II -
care sunt ramuri ale n. fibular profund
- n. cutanat dorso-lateral - care inervează pielea
feţei laterale a piciorului şi a degetului V, fiind
ramură a n. cutanat sural medial

45
 - n. sural cutanat lateral - este ramură a n. fibular
comun, inervează faţa antero-laterală a genunchiului
şi a gambei
Fascia gambei - incizia verticală a fasciei gambei
în lungul marginii anterioare a
tibiei
- două incizii orizontale (inferior
de genunchi şi superior de
retinaculul extensorilor)
disecarea spre lateral a lamboului
până la septul intermuscular
anterior al gambei secţionarea
septului intermuscular anterior
Grupul anterior al - m. tibial anterior - este situat cel mai medial; în - izolarea muşchilor se face
mușchilor gambei partea proximală a regiunii anterioare a gambei se dinspre partea distală spre
și mănunchiul află m. lung extensor al degetelor, iar distal între ei proximal
vasculo-nervos se interpune m. lung extensor al halucelui; cel mai
anterior al lateral este m. III peronier
gambei - între m. tibial anterior şi cei 2 muşchi extensori - identificarea mănunchiului
coboară mănunchiul vasculo-nervos anterior al vasculo-nervos anterior al gambei
gambei format din: a. tibială anterioară (având ca şi a elementelor sale componente
satelit m. tibial anterior), n. fibular profund (situat
mai întâi lateral de arteră, o încrucişează anterior,
pentru a se aşeza în partea distală a gambei medial
de ea), 2 vv. tibiale anterioare care încadrează
artera, schimbând anastomoze între ele şi 2-3
colectoare limfatice
- la nivelul articulaţiei talocrurale a. tibială
anterioară este încrucişată anterior de m. lung
extensor al halucelui şi se aşează între acesta şi m.
lung extensor al degetelor devenind astfel
superficială
- a. recurentă tibială anterioară se desprinde din - identificarea şi disecarea a.
a. tibială anterioară imediat după trecerea acesteia recurente tibiale anterioare
prin membrana interosoasă; ea are traiect ascendent
profund de m. tibial anterior, între condilul lateral al
tibiei şi capul fibulei
Grupul lateral al - m. peronier lung - situat superficial acoperă m. - izolarea mm. peronieri începând
mușchilor gambei peronier scurt, având raport anterior cu mm. din partea distală a gambei spre
şi n. fibular extensor lung al degetelor şi III peronier; printre partea proximală
superficial originile sale pe capul şi corpul fibulei, pătrunde n. - continuarea disecţiei n. fibular
peronier comun, care se bifurcă în ramurile sale superficial în interstiţiul dintre
terminale (n. peronier superficial şi n. peronier mm. peronieri, dinspre distal spre
profund); tendonul său se află în şanţul proximal
retromaleolar lateral, posterior de tendonul m. - evidenţierea originii şi a
peronier scurt, fiind cuprinşi într-o teacă sinovială ramurilor sale
comună; pe faţa laterală a calcaneului tendonul său - evidenţierea bifurcaţiei n.
se află inferior de cel al m. scurt peronier peronier comun şi a primei părţi a
- m. scurt peronier - este acoperit în partea traiectului n. peronier profund
proximală de m. lung peronier, iar în partea distală
este superficial
- n. peronier comun este ramură terminală a n.
ischiatic din care se desprinde în regiunea poplitee;
ajuns în regiunea anterioară a gambei se împarte în
dreptul originii m. peronier lung în ramurile sale
terminale
- n. fibular superficial - este ramură de bifurcaţie a
m. peronier comun; se află mai întâi între cei doi
muşchi peronieri, apoi pe m. peronier al treilea în
1/3 distală a gambei devine superficial şi dă
ramurile terminale (v. paniculul adipos)
- n. fibular profund este a doua ramură terminală a

46
 n. peronier comun; el străbate septul intermuscular
anterior al gambei şi intră în alcătuirea
mănunchiului vasculo-nervos anterior al gambei
Dorsul piciorului - fascia dorsală a piciorului - secţionarea şi îndepărtarea
- tendoanele grupului anterior al gambei fasciei
- m. extensor scurt al degetelor - este situat - disecarea acestor tendoane până
profund de tendoanele mm. lung extensor al la inserţia lor
degetelor şi peronierul al treilea, fiind aşezat pe
planul osteo-articular; medial de el se găsesc mm.
scurt şi lung extensori al halucelui
- m. extensor scurt al halucelui - este acoperit de
m. extensor lung al halucelui, fiind apoi situat între
acesta şi m. extensor al degetelor
- a. dorsală a piciorului se află între mm. tibial
anterior şi lungul extensor al halucelui, apoi între
mm. extensori ai halucelui; este însoţită de ultima
parte a n. peronier profund (situat medial) şi de două
vv. Satelite
- ramurile a. dorsale a piciorului:
- a. tarsiană laterală care are originea în dreptul - punerea în evidenţă a originii
retinaculului inferior al mm. extensori; se îndreaptă acestor ramuri
spre maleola laterală, fiind situată profund de m.
scurt extensor al degetelor
- aa. tarsiene mediale
- a. arcuată: continuă spre lateral a. dorsală a
piciorului; se află pe bazele metatarsienelor,
acoperită de tendoanele mm. extensori ai degetelor
având un traiect concav spre proximal; din
concavitatea sa se desprind trei aa. metatarsiene
dorsale care se împart în două ramuri digitale
pentru feţele care se privesc ale degetelor II-V; rr.
digitale pentru haluce şi faţa medială a degetului II
pleacă din a. dorsală a piciorului iar r. digitală
pentru faţa laterală a degetului V are originea în a.
arcuată sau în ultima a. metatarsiană dorsală; între
aa. metatarsiene dorsale şi plantare corespunzătoare
se stabilesc anastomoze prin câte o ramură
plantară profundă
- n. fibular profund - după ce depăşeşte retinaculul - se continuă disecţia n. fibular
mm. extensori, se aşează profund de mm. extensori profund îndepută în regiunea
ai halucelui şi la nivelul primului spaţiu interosos se anterioară a gambei
împarte în ramurile terminale (v. paniculul adipos) - secţionarea retinaculelor şi
deschiderea tecilor fibroase
- completarea disecţiei ramurilor
plecate din a. dorsală a piciorului

3. REGIUNEA FESIERĂ

Regiunea fesieră este limitată superior de creasta iliacă, inferior de pliul fesier, medial
de şanţul interfesier, iar lateral de verticala care coboară prin spina iliacă antero-superioară.
Profund, această regiune ajunge la planul osos reprezentat de aripa iliacă.

3.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

3.1.1. Muşchii regiunii fesiere şi fascia fesieră

Muşchii regiunii fesiere

DENUMIRE ORIGINE INSERŢIE INERVAŢIE ACŢIUNE
M. fesier - faţa laterală a aripii - ramura laterală de - n. fesier - extensia, adducţia

47
 mare iliace, posterior de linia
fesieră posterioară, feţele
posterioare ale sacrului şi
coccisului, fascia toraco-
lombară, ligamentul
sacroiliac posterior și
sacrotuberos
M. fesier - faţa externă a aripii
mijlociu osului iliac (între liniile
fesiere anterioară şi
posterioară), 3/4
anterioare ale buzei
externe a crestei iliace,
spina iliacă antero-
superioară
M. fesier - faţa externă a aripii
mic osului iliac între liniile
fesiere anterioară şi
inferioară
M. piriform - faţa pelvină a sacrului
(lateral de găurile sacrale
anterioare), marea
incizură ischiatică,
ligamentul sacroischiatic
M. obturator - faţa medială a cadrului
intern găurii obturate şi a
membranei obturatorii
M. gemen - spina ischiatică
superior
M. gemen - tuberozitatea ischiatică
inferior
M. pătrat - tuberozitatea ischiatică
femural
M. obturator - faţa laterală a cadrului
extern găurii obturate şi a
membranei obturatorii
trifurcaţie a liniei aspre; inferior şi rotaţia laterală a
al treilea trohanter, coapsei
tractul iliotibial; - contracţia ambilor
prezintă bursa fesieri creşte tonusul
trohanterică a m. m. sfincter anal
fesier mare şi bursa extern
trohanterică
subcutanată
- faţa laterală a marelui - n. fesier - contracție în
trohanter; prezintă bursa superior totalitate: rotația
trohanterică a m. medială și abducția
fesierului mijlociu coapsei
- fibrele anterioare:
rotaţia medială şi
abducţia coapsei
- fibrele mijlocii:
abducţia coapsei
- fibrele
posterioare:extensia
şi rotaţia laterală a
coapsei
- marginea anterioară a - n. fesier - ca şi m. fesier
marelui trohanter; superior mijlociu
prezintă bursa
trohanterică a m.
fesier mic
- vârful marelui - ramură din - extensia, abducţia
trohanter, printr-un plexul sacral şi rotaţia laterală a
tendon comun cu cele coapsei
ale mm. gemen şi
obturator intern
- fosa trohanterică la - ramură din - idem
acest nivel prezintă plexul sacral
bursa ischiatică a m.
obturator intern
- cei doi muşchi - n. obturator - rotaţia laterală a
formează un şanţ pentru intern coapsei
m. obturator intern, toţi - ramură din - rotaţia laterală a
trei inserându-se în fosa plexul sacral coapsei
trohanterică
inferior de creasta - nervul pentru - rotaţia laterală a
intertrohanterică m. pătrat coapsei
femural
- fosa trohanterică n. obturator - rotaţia laterală a
coapsei

Fascia fesieră este continuarea fasciei lata în regiunea fesieră.

3.1.2. Arterele fesei

Arterele fesei sunt prezentate în tabelul de mai jos.

3.1.3. Plexul sacral

Plexul sacral este format din trunchiul lombo-sacral, din ramurile ventrale S1 - S3 şi
parţial din S4. Thinchiul lombo-sacral este format din o parte a r. ventrale L 4 şi din r. ventrală L 5.
Acest trunchi se uneşte cu ramura ventrală a lui S 1 în dreptul marii incizuri ischiatice. Ramura
ventrală a lui S2 se află printre fibrele de origine ale m. piriform. Ea se împarte în ramură
superioară care se anastomozează cu S1 şi ramură inferioară care se anastomozează cu S3.
La rândul său, ramura ventrală S3 se anastomozează cu ramura superioară S4.

48
 Ramura ventrală S4 se bifurcă în ramura superioară care se anastomozează cu S 3 şi
ramura inferioară care intră în alcătuirea n. coccigian.
În ansamblu, plexul sacral este triunghiular, cu baza situată în dreptul găurilor sacrale
anterioare, vârful (care se continuă cu n. ischiatic) la nivelul spaţiului infrapiriform, marginea
inferioară corespunzând ramurii ventrale S1 iar marginea inferioară corespunzând trunchiului
lombo-sacral.
Astfel, plexul sacral se află pe faţa pelviană a sacrului, fiind cuprins între m. piriform şi
fascia sa; prin intermediul fasciei m. piriform, placul sacral intră în raport cu peritoneul parietal
pelvin şi cu rectul.

3.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII FESIERE

Anatomia topografică a regiunii fesiere

ELEMENT
ELEMENTE DESCRIPTIVE
TOPOGRAFIC
Pielea
Paniculul adipos - nn. clunium medii - provin din ramurile dorsale
ale nn. sacrali; se găsesc în apropierea liniei
mediane
- nn. clunium superiori - provin din ramurile
dorsale ale nn. lombari; se găsesc în partea
superioară a regiunii fesiere
- nn. clunium inferiori - sunt ramuri din n.
femurocutanat posterior; se găsesc în partea
inferioară a regiunii
- rr. cutanate din n. femuro-cutanat lateral
Fascia fesieră
Planul mușchiulul - m. fesier mare - acoperă m. fesier mijlociu, mm.
fesier mare pelvitrohanterieni, marea incizură ischiatică şi
formaţiunile care trec prin ea, părţile proximale ale
m. adductor mare şi ale muşchilor posteriori ai
coapsei
Planul muscular - m. fesier mijlociu acoperit posterior de m. fesier
mijlociu și mare, iar anterior de m. tensor al fasciei lata; partea
mănunchiul sa mijlocie este superficială; acoperă parţial m.
vasculo-nervos fesier mic (marginile lor anterioare sunt în contact);
fesier superior inferior are raport cu m. piriform
- a. fesieră superioară are originea în trunchiul
posterior al a. iliace interne; iese din bazin prin
DISECȚIA
- incizie în lungul crestei iliace
- incizie orizontală la un lat de
deget sub plica fesieră
- incizie verticală care uneşte
jumătăţile precedentelor
- disecarea celor 2 lambouri spre
marginile regiunii
- evidenţierea şi disecarea acestor
ramuri
- îndepărtarea ţesutului adipos
până la m. tensor al fasciei lata
- îndepărtarea fasciei fesiere,
evidenţiind fasciile musculare pe
care le înveleşte
- izolarea sa de a. fesier mijlociu
- secţionarea m. fesier mare la 2
laturi de deget medial de
trohanterul mare, după o linie
oblică spre inferior şi medial,
perpendiculară pe fibrele sale;
secţionarea se face de la marginea
lui superioară spre cea inferioară
- răsfrângerea celor 2 lambouri se
face protejând formaţiunile
vasculo-nervoase subiacente, care
se găsesc sub lamboul medial
- protejarea n. femuro-cutanat
posterior se face punând în
evidenţă acest nerv, plecând de la
nn. clunium inferiori
- identificarea mănunchiului
vasculo-nervos fesier superior se
face având ca reper a. piriform
- identificarea limitei dintre mm.
fesier mijlociu la 2 laturi de deget

49
 orificiul suprapiriform, acoperită de anastomozele superior de trohanterul mare,
dintre cele 2 vv. fesiere superioare, şi având lateral începând de la marginea sa
n. fesier superior; terminal, se bifurca în: inferioară
- r. superficială situată între mm. fesier mare şi - răsfrângerea lambourilor se face
mijlociu pe care îi irigă, şi cu menajarea elementelor
- r. profundă situată între mm. fesier mijlociu şi vasculo-nervoase situate pe faţa
mic pe care îl irigă lui profundă
- n. fesier superior (L4-S1) iese din pelvis împreună
cu vasele fesiere superioare; apoi însoţeşte ramura
profundă a a. fesiere superioare, inervează mm.
fesier mijlociu, mic şi tensorul fasciei late
Planul muscular - m. fesier mic
profund: format de - m. piriform iese din pelvis prin incizura ischiatică - izolarea acestor muşchi utilizând
sus în jos de: m mare pe care o împarte în: orificiul suprapiriform ca reper interstiţiul dintre mm.
fesier mic, mm (prin care ies din pelvis nn. ischiatic, cutanat fesier mijlociu şi piriform, marcat
pelvitrohanterieni: femural posterior şi mănunchiurile vasculo-nervoase de mănunchiul vasculo-nervos
piriform, gemen ruşinos intern şi fesier inferior) fesier superior
superior, obturator - mm. pelvitrohanterieni au raport anterior cu
intern, gemen capsula articulaţiei şoldului
inferior, pătrat - elementele vasculo-nervoase care trec prin spaţiul
femural, precum şi infrapiriform sunt reprezentate dinspre lateral spre
de fasciculele medial de:
proximale ale mm. - n. ischiatic (L4-S3) este cel mai voluminos nerv
posteriori al din organism
coapsei - n. fesier inferior (L3-S2) care inervează mm.
pelvitrohanterieni
- n. femural cutanat posterior (S1-S3) care
coboară medial şi apoi posterior de n. ischiatic în
regiunea posterioară a coapsei
- a. fesieră inferioară care este ramură a - identificarea şi disecarea acestor
trunchiului anterior al a. iliace interne; iniţial elemente utilizând ca reper n.
reprezintă elementul cel mai medial al mănunchiului ischiatic
vasculo-nervos infrapiriform, apoi încrucişează a.
ruşinoasă internă aşezându-se lateral de aceasta
- nervul pentru m. obturator intern
- a. ruşinoasă internă - care împreună cu n.
omonim, iese din bazin prin orificiul infrapiriform,
ocoleşte spina ischiatică şi pătrund din nou în bazin
prin mica incizură ischiatică
- n. ruşinos intern

4. REGIUNEA POSTERIOARĂ A COAPSEI

Regiunea posterioară a coapsei este delimitată la suprafaţă astfel:

- superior: de plică fesieră;
- inferior: de orizontala care trece la 2-3 cm superior de patelă;
- lateral şi medial: de limitele corespunzătoare descrise la regiunea anterioară a coapsei.
În profunzime, ea ajunge până la septul intermuscular lateral şi până la prelungirea
profundă a septului intermuscular medial

4.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

4.1.1. Muşchii regiunii posterioare a coapsei

Muşchii regiunii posterioare a coapsei

DENUMIRE ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE
M. biceps femural - capul lung: - vârful capului fibulei, - flexia gambei, rotaţia

50
 tuberozitatea ischiatică
- capul scurt: jumătatea
inferioară a interstiţiului
liniei aspre, şi pe buza ei
laterală
M. semitendinos - tuberozitatea ischiatică
M. semimembranos - tuberozitatea ischiatică
prezentând bursa laterală a gambei flectate
subtendinoasă inferioară - capul lung - extensia
a m. biceps femural coapsei
- faţa medială a diafizei - flexia gambei, rotaţia
tibiei, formând planul medială a gambei flectate;
profund al piciorului de extensor al coapsei
gâscă
- fasciculul direct: pe faţa - idem
posterioară a condilului
medial al tibiei
- fasciculul orizontal: pe
faţa anterioară a condilului
medial al tibiei: prezintă
bursa m.
semimembranos
- fasciculul recurent:
formează ligamentul
popliteu oblic

4.1.2. Arterele din regiunea posterioară a coapsei

Arterele regiunii posterioare a coapsei sunt reprezentate de: aa. perforante, a. circumflexă
medială şi a. comitantă a n. ischiatic, care sunt însoţite de venele omonime.

4.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI

Anatomia topografică a regiunii posterioare a coapsei

ELEMENT
ELEMENTE DESCRIPTIVE DISECȚIA
TOPOGRAFIC
Pielea - incizie orizontală inferioară de la
regiunea fesieră
- incizie orizontală situată la
jumătatea fosei poplitee
- incizie verticală care uneşte
jumătăţile precedentelor, cu
disecţia lambourlior spre laturile
regiunii
Paniculul adipos - vene superficiale tributare v. safene mari - îndepărtarea ţesutului adipos şi
- nervi superficiali proveniţi din n. cutanat evidenţierea nervilor superficiali
femural posterior, n. safen intern
Fascia posterioară a - n. cutanat femural posterior situat în - se evidenţiază nervul în
coapsei partea laterală a regiunii şi apoi pe axul ei grosimea fasciei, începând din
lung, pentru ca în regiunea poplitee să devină regiunea fesieră spre distal
superficial, anastomozându-se cu n. sural
- v. safenă mică - care la jumătatea fosei
poplitee perforează fascia şi se varsă în v.
poplitee, la 3-4 cm superior de interlinia
articulaţiei genunchiului
Planul muscular - capul lung al m. biceps - situat lateral - separarea celor doi muşchi,
superficial format din mm. - m. semitendinos - situat medial; inferior evidenţiind originile şi inserţiile
semitendinos şi capul lung cei doi muşchi diverg, intrând în alcătuirea lor
al m. biceps femural laturilor superioare ale fosei poplitee
Planul muscular profund - m. semimembranos - este aşezat medial
format din mm. semi- - capul scurt m. biceps femural - este
membranos şi capul scurt aşezat lateral; tendonul său are raport medial
al m. biceps femural, care cu n. peronier comun
acoperă m. adductor mare; - n. ischiatic - care în partea superioară a - se urmăreşte acest nerv dinspre
între muşchii planului regiunii, încrucişează posterior inserţiile m. proximal spre distal
profund şi m. adductor adductor mare, aşezându-se în axul regiunii;
mare se află ţesut adipos la rândul său este încrucişat posterior de

51
 în care se află n.ischiatic,
a. circumflexă femurală
medială şi aa. perforante;
acest ţesuţ adipos se
prelungeşte în sus în
regiunea fesei, iar inferior
în regiunea poplitee; prin
hiatusurile m. adductor se
realizează comunicarea
celor două regiuni ale
coapsei
capul lung al m. biceps femural
- apoi coboară având medial mm. semi-
membranos şi semitendinos, iar lateral capul
scurt al m. biceps femural şi vastul lateral; pe
faţa sa posterioară este însoţit de a.
comitantă a n. ischiatic (ramură din a.
fesieră inferioară)
- a. circuaflexă femurală medială (ramură - identificarea arterelor şi a
din a. femurală profundă) este situată în ramurilor lor
partea superioară a regiunii între mm.
adductorul mare şi pătratul femural; la acest
nivel ea se termină prin bifurcare în r.
profundă care merge pe faţa posterioară a
colului femural între mm. pătrat femural şi
obturator extern şi r. ascendentă situată între
mm. pătrat femural şi gemen inferior
- aa. perforante (ramuri din.a. femurală
profundă) în număr de trei, au străbătut
inserţiile m. adductor mare pentru a ajunge în
această regiune; fiecare se termină prin
bifurcare într-o ramură ascendentă şi, o
ramură descendentă care se anastomozează
cu ramurile corespunzătoare ale aa.perforante
vecine

5. REGIUNEA POPLITEE ŞI REGIUNEA POSTERIOARĂ A GAMBEI

Limitele acestor regiuni sunt corespunzătoare regiunilor omoloage de pe faţa anterioară a

membrului inferior.

5.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

5.1.1. Muşchii regiunii posterioare a gambei. Fascia gambei

Din septul intermuscular posterior al gambei se desprinde o prelungire care se inseră pe
marginea laterală a fibulei, pe marginea medială a tibiei şi pe linia m. solear. Această prelungire
separă cele 2 planuri musculare ale regiunii posterioare a gambei.

Muşchii regiunii posterioare a gambei

DENUMIRE ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE
M. triceps sural - flexia plantei, adducţia şi
format din: rotaţia medială a piciorului
- m. gastro-cnemian - capul medial - feţele - flexia gambei
posterioară şi medială ale - rotaţia laterală (capul
condilulul medial al femurului lateral) şi medială (capul
având la acest nivel bursa medial) a gambei
subtendinoasă a m.
gastrocnemian lateral - prin tendonul
- capul lateral - feţele laterală calcanean al lui Achile -
şi posterioară ale condilului pe tuberozitatea
lateral al femurului unde are calcaneană; pe faţa lui
bursa subtendinoasă a m. anterioară se află bursa
- m. solear gastrocnemian lateral tendonului calcanean
- linia m. solear de pe tibie, 1/4 iar pe fața posterioară
superior al feţei posterioare a bursa calcaneană
fibulei; între aceste origini se subcutanată
află arcul tendinos al m. solear
M. plantar - faţa superioară a condilului - tuberozitatea - idem
lateral al femurului calcaneană sau pe
tendonul lui Achile

52
 M. flexor lung al - buza inferioară a liniei soleare
degetelor şi pe faţa posterioară a tibiei
M. flexor lung al - 2/3 distale ale feţei
halucelui posterioare a fibulei, membrana
interosoasă
M. tibial posterior - faţa posterioară a tibiei
(inferior de linia m. solear), faţa
posterioară a fibulei, membrana
interosoasă
M. popliteu - faţa laterală a condilului
lateral al femurului, capsula
articulaţiei genunchiului şi
ligamentului popliteu oblic
- baza falangelor distale
ale ultimelor 4 degete
- falanga mijlocie a
halucelui
- tuberculul
navicularului trimite
expansiuni pe
sustentaculum tali,
cuneiform, cuboid şi pe
ultimele 4 metatarsiene
- pe faţa posterioară
tibiei (linia m. solear şi
superior de ea)
- flexia plantară, adducţia
şi inversiunea piciorului
- flexia ultimelor 4 degete
- menţinerea bolţii plantare
- flexia plantară, adducţia
şi rotaţia medială a
piciorului
- flexia halucelui
- rol în menţinerea bolţii
plantare
- flexia plantară, rotaţia
medială şi abducţia
piciorului
- menţinerea bolţii
plantare
- flexor al gambei

5.1.2. Arterele din regiunea poplitee și din regiunea posterioară a gambei

A. poplitee continuă a. femurală. Ea se întinde între hiatusul tendinos al m. aductor mare
şi arcada m. solear. La nivelul acestei arcade ea se divide în ramurile sale terminale: a. tibială
anterioară şi a tibială posterioară.
A. tibială anterioară este ramura de bifurcaţie anterioară a a. poplitee. Ea este cuprinsă
între arcada m. solear şi retinaculul mm. extensori. Porţiunea sa iniţiala, mult mai scurtă, se află
în regiunea posterioară a gambei.
A. tibială posterioară este ramura de bifurcaţie medială şi posterioară a a. poplitee.
Limitele sale sunt cuprinse între arcada m. solear şi şanţul retromaleolar.

5.1.3. Venele din regiunea poplitee şi din regiunea posterioară a gambei

Venele din aceste regiuni se împart topografic în vene superficiale şi vene profunde. Vv.
superficiale sunt reprezentate de v. safenă mică, iar vv. profunde de v. poplitee şi vv. tibiale
posterioare.

5.1.4. Nervii din regiunea poplitee şi din regiunea posterioară a gambei

În 1/2 superioară a regiunii poplitee n. ischiatic se împarte în ramurile sale terminale: n.
peronier comun şi n. tibial. În varianta înaltă, această bifurcaţie are loc chiar în regiunea fesieră,
ramurile terminale ale n. ischiatic ieşind prin spaţiul supra şi infrapiriform. N. peronier comun
este ramura terminală laterală a n. ischiatic. După un scurt traiect prin regiunea poplitee, n.
peronier comun îşi continuă traseul prin regiunea anterioară a gambei. N. tibial, care este ramura
de bifurcaţie medială a n. ischiatic, coboară prin regiunea posterioară a gambei, inervând muşchii
acestei regiuni.

5.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A REGIUNII POPLITEE SI A REGIUNII

POSTERIOARE A GAMBEI

Stratigrafia regiunii poplitee şi a regiunii posterioare a

gambei
ELEMENT
ELEMENTE DESCRIPTIVE DISECȚIA
TOPOGRAFIC
Pielea - incizie verticală pe 1/2 feţei
posterioare a gambei (care
continuă pe aceea de la regiunea
posterioară a coapsei) până la

53
 nivelul tuberozităţii calcaneului
- incizie transversală unind cele
două maleole
- disecţia celor două lambouri
spre laturile regiunii
Paniculul adipos - n. cutanat sural medial şi v. safena mică - evidenţierea şi disecarea
sunt situate superficial în 1/3 distală a regiunii formaţiunilor superficiale până
- r. comunicantă peronieră care provine fie din n. spre locul în care devin profunde
fibular comun, fie din n. sural cutanat lateral; ea
devine subcutanată în partea distală a regiunii,
anastomozâdu-se cu n. sural cutanat medial
- n. sural aşezat lateral de tendonul lui Achile,
provine din unirea n. sural cutanat medial cu n. sural
cutanat lateral
- v. safena mare - urcă pe faţa medială a gambei
spre coapsă
- v. safena mică - care se formează din extremitatea
laterală a arcului venos dorsal, urcă posterior de
maleola fibulei pe faţa posterioară a gambei; în
dreptul 1/2 fosei poplitee perforează fascia gambei
şi se varsă în v. poplitee; în acest traiect are
raporturi în 1/3 distală cu n. sural (fiind aşezată
medial de acesta), iar 1/3 superioară cu n. sural
cutanat medial (aşezată medial de el)
- rr. calcanee mediale ale n. tibial; ele se desprind
în dreptul şanţului retro-maleolar medial şi
inervează pielea medială a călcâiului
- rr. calcaneene - din a. tibială posterioară, situate
pe faţa medială a calcaneului
- rr. maleolare mediale din a. tibială posterioară
- retinaculul superior al mm. peronieri care este o - secţionarea retinaculelor mm.
dependinţă a fasciei gambiere situat pe faţa laterală peronieri înapoia maleolei
a gleznei; el se întinde de la marginea posterioară a peroniere
maleolei fibulare la faţa laterală a calcaneului şi - evidenţierea tendoanelor mm.
tendonului lui Achile, acoperind mm. lung şi scurt peronieri în acest segment
peronieri
- retinaculul inferior al mm. peronieri - care se
inseră prin ambele extremităţi pe faţa laterală a
calcaneului
Fascia gambei - secţionarea fasciei pe mijlocul
ei, menajând formaţiunile
superficiale
Planul muscular
superficial
a) în regiunea
poplitee - limitele fosei poplitee: - evidenţierea limitelor fosei
- supero-medial: mm. semitendinos şi poplitee
semimembranos - se separă dinspre spaţiul
- supero-lateral: m. biceps femural popliteu interstiţiul dintre capetele
m. gastrocnemian
- infero-medial: capul medial al m. - izolarea m. gastrocnemian de m.
gastrocnemian solear
- infero-lateral: capul lateral al m. gastrocnemian - evidenţierea m. plantar
şi m. plantar; prin capul lateral şi tendonul m.
biceps, n. peronier comun trece spre regiunea
anterioară a gambei; m. plantar situat profund, între
capetele m. gastrocnemian, este foarte subţire
putând fi confundat cu un nerv
- conţinutul fosei poplitee este reprezentat de
mănunchiul vasculo-nervos popliteu alcătuit de la
suprafaţă spre profunzime şi dinspre lateral spre
medial de:

54
 1) n. peronier comun (L4-S2) este ramura - se disecă n. peronier comun
terminală laterală a n. ischiatic; bifurcaţia acestuia până la locul de pătrundere în
are loc de regulă în unghiul superior al regiunii regiunea anterioară a gambei
poplitee, dar destul de frecvent aceasta se poate
realiza chiar din regiunea fesieră; n. peronier comun
este situat superficial, fiind situat medial de m.
biceps femural (muşchiul său satelit); apoi se aşează
între m. biceps femural şi capul lateral al m.
gastrocnemian, înconjurând capul fibulei, între
acesta şi originea m. peronier lung; în continuare
perforează septul intermuscular anterior al gambei şi
ajunge în regiunea anterioară a gambei
2) n. tibial - este ramura de bifurcaţie medială a - evidenţierea elementelor
n. ischiatic (bifurcaţia n. ischiatic se află în unghiul mănunchiului vasculo-nervos
superior al fosei poplitee); el este mai voluminos popliteu
decât n. fibular comun şi continuă direcţia n. - îndepărtarea ganglionilor
ischiatic, fiind situat în axul fosei; în continuare el limfatici şi a ţesutului adipos
pătrunde între cele două capete ale m.
gastrocnemian şi apoi sub arcada m. solear
3) v. poplitee - care se întinde între unghiurile
superior şi inferior ale fosei, găsindu-se într-o teacă
conjunctivă comună cu a arterei omonime; la
nivelul hiatusului tendinos al m. adductor mare ea
se continuă cu v. femurală
4) a. poplitee - care este în raport cu planul
osteo-articular al genunchiului, fiind separată de
acesta prin ţesut adipos şi prin m. popliteu; medial
ea are raport de sus în jos cu mm. adductor mare,
semimembranos şi capul medial al m.
gastrocnemian, iar lateral cu m. biceps şi cu capul
lateral al m. gastrocnemian; segmentul său terminal
pătrunde sub arcada m. solear; în jurul vaselor
poplitee se găsesc gg. limfatici poplitei şi abundent
ţesut adipos
- ramurile a. poplitee:
- a. supero-laterală a genunchiului - se - disecarea ramurilor arterei
desprinde din a. poplitee în jumătatea superioară a poplitee începând de la originea
regiunii poplitee; ea are traiect oblic spre superior şi lor, în ordinea prezentării în
lateral coloana alăturată
- a. supero-medială a genunchiului - are traiect
oblic spre superior şi medial, pătrunzând în regiunea
anterioară a coapsei
- a. medie a genunchiului se desprinde de pe faţa
anterioară a a. poplitee în dreptul interliniei
articulare; ea pătrunde în fosa intercondiliană,
irigând formaţiunile situate aici
- aa. surale în număr de două (medială şi
laterală)
- a. infero-laterală a genunchiului are origine de
pe faţa laterală a a. poplitee, inferior de interlinia
articulaţiei genunchiului; ea pătrunde profund de m.
biceps femural
- a. infero-medială a genunchiului - are originea
pe faţa medială a a. poplitee şi pătrunde sub m.
gastrocnemian medial
Toate aceste artere irigă articulaţia genunchiului şi
muşchii din regiunea poplitee
- fundul fosei poplitee - corespunde spaţiului dintre
ramurile de bifurcaţie ale liniei aspre, feţei
posterioare a articulaţiei genunchiului şi părţilor
proximale ale oaselor gambei; acestea sunt acoperite
de m. popliteu şi de originea m. solear pe fibulă

55
b) în regiunea
posterioară a
gambei - m. triceps sural - cu cele trei părţi componente; - izolarea m. plantar în unghiul
între m. gastrocnemian şi m. solear se află m. inferior al regiunii poplitee
plantar; mănunchiul vasculo-nervos posterior al - separarea celor două capete ale
gambei pătrunde sub arcada m. solear m. gastrocnemian până la
tendonul lui Achile
- secţionarea fiecărui cap al m.
gastrocnemian la jumătatea lui
- evidenţierea arcadei m. solear
- continuarea disecţiei ramurilor a.
poplitee
- incizie verticală a m. solear după
o linie care coboară pe la
jumătatea arcadei sale spre
jumătatea marginii sale mediale;
se secţionează muşchiul strat cu
strat până la formaţiunea sa
aponevrotică şi apoi în totalitate;
răsfrângerea pe laturi a celor două
lambouri
Planul muscular - în partea proximală a regiunii posterioare a
profund gambei - este format dinspre medial spre lateral din
mm.: lung flexor al degetelor, tibial posterior şi lung
flexor al halucelui; m. tibial posterior este parţial
acoperit de ceilalţi doi
- în partea distală a regiunii - m. tibial posterior
încrucişează anterior m. lung flexor al degetelor şi
se aşează, medial de el
- mănunchiul vasculo-nervos posterior al gambei - disecarea n. tibial şi a ramurilor
se află între mm. tibial posterior şi flexor lung al sale musculare
degetelor; este format din a. tibială posterioară
însoţită de 2 vv. tibiale posterioare (toate fiind
situate medial), n. tibial (situat lateral) şi vase
limfatice; în partea inferioară a regiunii acest
mănunchi devine superficial şi coboară pe marginea
medială a tendonului lui Achile
- rr. musculare din n. tibial inervează mm. regiunii
posterioare a gambei
- a. tibială anterioară are segmentul iniţial în - disecarea celor două artere
această regiune; ea trece printre originile m. tibial tibiale
posterior, ajunge în regiunea anterioară a gambei
străbătând partea superioară a membranei
interosoase
- a. peronieră - este ramură din a. tibială - disecarea a. peroniere până la
posterioară: ea coboară spre lateral pentru a se aşeza pătrunderea ei în m. lung flexor al
într-un spaţiu delimitat de membrana interosoasă a halucelui
gambei şi de inserţiile mm. tibial posterior şi flexor - evidenţierea mm. profunzi
lung al halucelui; în continuare pătrunde în începând din partea lor distală
grosimea m. lung flexor al halucelui; în apropierea - disecarea a. peroniere dinspre
originii sale, n. tibial o încrucişează posterior pentru originea sa
a se aşeza medial, tot mai la distanţă; în şanţul - disecarea r. comunicante şi r.
retromaleolar lateral, este acoperită de tendoanele perforante
mm. peronieri; în traiectul său este însoţit de cele
două vv. satelite şi de vase limfatice
- ramura comunicantă - se desprinde din a.
peronieră în 1/3 distală a gambei şi se
anastomozează cu o ramură comunicantă din a.
tibială posterioară
- ramura perforantă - se desprinde în 1/3 distală a
gambei şi ajunge în regiunea anterioară a gambei
perforând membrana interosoasă

56
 - canalul calcanean medial - pe faţa medială a
gleznei fascia gambei formează retinaculul mm. - secţionarea retinaculului mm.
flexori; acesta se întinde de la marginea posterioară flexori şi tecilor fibroase pe care
a maleolei tibiei, peste faţa medială a calcaneului, le formează
inserându-se cu celălalt capăt pe marginea - evidenţierea conţinutului tecilor
posterioară a acestui os; prin această dispoziţie el fibroase
transformă şanţul calcanean într-un canal, care se
prelungeşte superior şi medial de maleola tibială; la
acest nivel din retinacul se desprind trei septuri care
prin inserţia lor pe tibie şi pe talus delimitează
dinspre anterior spre posterior trei tunele fibroase:
pentru m. tibial posterior, pentru m. lung flexor al
de degetelor şi pentru m. lung flexor al halucelui;
între ultimele două se află o teacă în care coboară
mănunchiul vasculo-nervos posterior al gambei; în
cadrul acestui mănunchi, n. tibial este plasat
posterior şi profund faţă de arteră

6. PLANTA PICIORULUI

Planta este faţa prin care piciorul are contact cu solul. Ea se întinde de la călcâi până la
vârful degetelor. În profunzime, ea ajunge până la planul osteoarticular.

6.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ

6.1.1. Muşchii plantei

Muşchii plantei
DENUMIRE ORIGINE INSERŢIE ACŢIUNE INERVAŢIE
1. Muşchii
mediali ai
plantei
M. abductor al - tuberculul medial - falanga proximală - abductor al - n. plantar
halucelui al calcaneului, a halucelui halucelui medial
retinaculul - menţinerea bolţii
flexorilor, piciorului
aponevroza plantară
M. scurt flexor - cuboidul şi - falanga proximală - flexor al halucelui - n. plantar medial
al halucelui cuneiformul lateral a halucelui - prin - menţinerea bolţii (pentru fasciculul
două fascicule piciorului medial) şi n. plantar
(medial şi lateral), lateral (pentru
printre care trece fasciculul lateral)
tendonul m. lung
flexor al halucelui
M. adductor al - capul oblic pe
halucelui cuboid, cuneiformul
lateral şi bazele
metatarsienelor II-V
- capul transvers: - falanga proximală - flexor al falangei - n. plantar lateral
capsulele ultimelor a halucelui proximale
3-4 articulaţii - adductor al
metatarsofalangiene halucelui
şi ligamentul - apropie degetele de
metatarsian transvers axul piciorului
profund - menţinerea bolţii
piciorului
2. Muşchii
laterali al

57
 plantei
M. abductor al - tuberculii lateral şi - falanga proximală - abductor al - n. plantar lateral
degetului mic medial al a degetului V degetului mic
calcaneului, - flexor al falangei
aponevroza plantară sale proximale
M. scurt flexor - baza - falanga proximală - flexorul degetului - n. plantar lateral
al degetului mic metatarsianului V a degetului V V
3. Mușchii lojei
mijlocii a plantei
M. scurt flexor - tuberculul medial - falangele mijlocii - flexor al primelor - n. plantar medial
al degetelor al calcaneului, ale ultimelor patru două falange ale
aponevroza plantară degete degetelor II-V
M. pătrat al - feţele medială şi - tendoanele m. - contribuie la - nn. plantari
plantei sau m. inferioară ale flexor lung al acţiunile m. flexor
flexor accesor calcaneului degetelor lung al degetelor
Mm. loabricali - prin două capete pe - feţele mediale ale - flexori al falangei - n. plantar medial
care sunt în feţele care se privesc ultimelor 4 proximale (pentru mm.
număr de patru ale tendoanelor m. articulaţii - extensori ai lombricali mediali)
lung flexor al metatarsofalangiene ultimelor 2 falange şi n. plantar lateral
degetelor (primul (pentru mm.
lombrical are lombricali laterali)
originea numai pe
faţa medială a
tendonului pentru
degetul II)
Mm. interosoşi - faţa care priveşte - marginea care - flexori ai falangei - n. plantar lateral
plantari - care spre axul piciorului a priveşte spre axul proximale
sunt în număr de metatarsienelor III-V piciorului falangei - extensori ai
trei proximale a ultimelor falange
degetelor - apropie degetele de
corespunzătoare axul piciorului

6.1.2. Aponevroza plantară

Aponevroza plantară este formată din 3 părţi:
- partea mijlocie are formă triunghiulară; prin vârf, ea se inseră pe procesele tuberozităţii
calcaneului, iar prin bază se răsfiră în 5 fâşii tendinoase (câte una pentru fiecare deget); fiecare
fâşie se împarte într-o lamă superficială (care are inserţie cutanată) şi o lamă profundă (care se
inseră prin 2 benzi pe feţele colaterale ale tecilor fibroase ale mm. flexori);
- partea medială se inseră pe procesul medial al calcaneului şi pe baza halucelui;
- partea laterală se inseră pe procesul lateral al calcaneului şi pe baza degetului V.
Ea este formată din fibre longitudinale şi fibre transversale. Fibrele transversale formează
fasciculul transvers, care formează arcade digitale (prin care trec tendoanele mm. flexori) şi
arcade interdigitale (prin care trec mănunchiurile vasculo-nervoase digitale şi mm. lombricali).
Fasciculul transvers formează în dreptul plicilor interdigitale ligamentul metatarsian transvers
superficial. Aponevroza plantară trimite în profunzime regiunii 2 septuri intermusculare: medial
şi lateral. Aceste septuri separă cele 3 grupuri de muşchi ai plantei.
În dreptul degetelor se formează de asemenea ţeci osteofibroase pentru tendoanele mm.
flexori ai degetelor. Tecile fibroase ale degetelor piciorului sunt formate fiecare dintr-o parte
inelară alcătuită din fibre circulare, care se inseră pe falangă. Aceste fibre se încrucişează în
dreptul articulaţiilor interfalangiene alcătuind partea cruciformă a tecilor fibroase. La trecerea lor
prin aceste culise, tendoanele sunt învelite de teci sinoviale.

6.1.3. Arterele din regiunea plantară

În şanţul intermaleolar a. tibială posterioară se bifurcă în a. plantară medială şi a.
plantară laterală.

6.1.4. Nervii din regiunea plantară

58
 Nervii de la nivelul plantei rezultă din bifurcaţia n. tibial în n. plantar medial şi n. plantar
lateral.

6.2. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A PLANTEI

Stratigrafia plantei
ELEMENT
ELEMENTE DESCRIPTIVE DISECȚIA
TOPOGRAFIC
Pielea - incizie antero-posterioară pe
mijlocul plantei de la călcâi la
baza degetelor
- două incizii transversale la
nivelul călcâiului şi al bazei
degetelor
- disecţia celor două lambouri
spre laturile plantei
- incizii pe mijlocul degetelor
Paniculul adipos - îndepărtarea lui după
evidenţierea nervilor superficiali
Aponevroza - evidenţierea părţilor ei
plantară componente (v. 6.1.2.)
- secţionarea transversală a
aponevrozei plantare la 5-6 cm
anterior de inserţia sa pe calcaneu
- decolarea celor două lambouri
ale aponevrozei spre posterior şi
anterior
- secţionarea septurilor medial şi
lateral
Loja mijlocie a
plantei
- planul superficial - m. scurt flexor al degetelor - are raport medial cu
m. abductor al halucelui iar lateral cu m. abductor al
degetului mic; tendoanele sale sunt perforate la
nivelul falangei proximale de tendonul
corespunzător al m. lung flexor al degetelor; în
continuare tendoanele m. lung flexor al degetelor
trec prin şanţul format de tendonul corespunzător al
m. scurt flexor al degetelor
- planul mijlociu - m. lung flexor al degetelor - este situat între
muşchii lojei mijlocii şi mediale; încrucişează
tendonul m. lung flexor al degetelor, faţă de care
este aşezat profund, pentru ca după aceea să se
aşeze între fasciculele m. scurt flexor al halucelui
- m. pătrat plantar - între el şi m. scurt flexor - izolarea acestor muşchi
plantar se află mănunchiul vasculo-nervos plantar - deschiderea tecilor fibroase,
lateral examinarea lor şi a tecilor
lombricale
- mm. loabricali
- mănunchiul vasculo-nervos plantar lateral
format din:
- a. plantară laterală - continuă traiectul a. - prin tracţionarea spre medial şi
tibiale posterioare; iniţial, se îndreaptă oblic spre lateral se pun în evidenţă
primul metatarsian, fiind aşezată superficial de m. mănunchiurile vasculo-nervoase
pătrat şi lateral de n. plantar lateral; apoi, ajunge în plantare lateral şi medial
loja plantară mijlocie perforând septul intermuscular - secţionarea transversală a m.
lateral; la acest nivel se află între m. scurt flexor al scurt flexor al degetelor,
degetelor şi pătrat plantar (pentru segmentul ei evidenţiind astfel muşchii
terminal v. planul mm. interosoşi - arcul plantar) planului mijlociu
- 2 vv. plantare laterale - izolarea şi disecarea elementelor
- n. plantar lateral care se bifurcă în ramurile mănunchiului vasculo-nervos

59
 sale terminale (superficială şi profundă) plantar lateral şi a ramurilor pe
care acestea le emit
- planul profund - m. adductor al halucelui - aparţine numai prin
inserţia şi prin funcţia sa grupului medial
- tendonul m. lung peronier - străbate canalul
osteofibros de pe faţa plantară a osului cuboid
(delimitat superior de şanţul tendonului m. lung
peronier pe acest os, posterior de tuberozitatea
osului cuboid, iar inferior de ligamentele calcaneo-
cuboidean inferior şi plantar); în continuare străbate
planta oblic medial aşezat pe planul osos pentru a
ajunge în loja medială
Loja medială a
plantei
- planul superficial - m. abductor al halucelui - delimitează împreună - evidenţierea acestor muşchi
cu m. scurt flexor al degetelor interstiţiul în care se
află mănunchiul vasculo-nervos plantar medial
- planul profund - m. scurt flexor al halucelui - între capetele sale se
află tendonul m. lung flexor al halucelui; ambii
muşchi perforează septul intermuscular medial
pentru a trece din loja mijlocie în loja medială
- mănunchiul vasculo-nervos plantar medial
format din:
- a. plantară medială aşezată pe m. scurt flexor
al halucelui împreună cu m. lung flexor al halucelui;
partea sa iniţială se află în canalul calcanean; apoi
încrucişează tendonul m. lung flexor al degetelor
- 2 vene plantare mediale
- n. plantar medial situat lateral de arteră
- ramurile a. plantare mediale:
- r. profundă se anastomozează cu r. profundă
din a. dorsală a piciorului
- r. superficială reprezintă a. digitală plantară
medială a halucelui
- ramurile n. plantar medial: sunt reprezentate de
3 nn. digitali plantari comuni care corespund - evidenţierea şi disecarea
primelor trei spaţii interosoase; ei se împart în nn. ramurilor arteriale şi nervoase
digitali plantari proprii care inervează feţele care
se privesc ale primelor 4 degete; tegumentul feţei
mediale a halucelui este inervat de o ramură plecată
direct din n. plantar medial
Loja plantară
laterală
- plan superficial - m. abductor al degetului mic - în interstiţiul - izolarea muşchilor lojei plantare
dintre aceşti muşchi şi m. scurt flexor al degetelor se laterale
află mănunchiul vasculo-nervos plantar lateral
- plan profund - m. scurt flexor al degetului mic
Canalul calcanean - canalul calcanean - stabileşte comunicaţia între - secţionarea m. adductor al
regiunea posterioară a gambei şi regiunea plantară; halucelui
peretele lateral este format de calcaneu, iar peretele,
medial de originea m. abductor al halucelui; el este
continuarea canalului calcanean descris la regiunea
posterioară a gambei, conţinând aceleaşi formaţiuni
musculare; la nivelul său are loc bifurcaţia a. tibiale
posterioare, care este situată distal de cea a n. tibial
Planul muşchilor - mm. interosoşi plantari pe care se află arcul
interososi plantar
- arcul plantar este partea terminală a a. plantare
laterale; el este dispus transversal în dreptul bazelor
metatarsienelor; din acesta pleacă patru aa.
metatarsiene plantare care se continuă la nivelul
spaţiilor interosoase cu aa. digitale plantare

60
 comune; fiecare din acestea se bifurcă în aa.
digitale proprii pentru feţele care se privesc a 2 - disecţia acestor ramuri
degete, artera pentru faţa medială a halucelui
provine direct din arcul plantar, iar aceea pentru
marginea laterală a degetului V se desprinde din a.
plantară laterală
- ramura superficială a nervului plantar lateral se
termină prin nn. plantari digitali comuni; din aceştia
pleacă nn. digitali plantari proprii care inervează
faţa laterală a degetului V şi feţele care se privesc
ale degetelor IV-V
- ramura profundă a nervului plantar lateral se află
în apropierea arcului arterial plantar

7. MEMBRUL INFERIOR - SINTEZE

7.1. ARTERE

Arterele membrului inferior - traiect, ramuri

DENUMIREA ARTEREI (RAMURII)
1. Artera feaurală
- a. epigastrică superficială
- a. circumflexă iliacă superficială
- aa. ruşinoase externe (2)
- a. femurală profundă
- a. circumflexă femurală medială
- a. circumflexă femurală laterală
- r. ascendentă
- r. descendentă
- aa. perforante (3)
- a. descendentă a genunchiului
- r. safenă
2. Artera poplitee
- a. supero-laterală a genunchiului
- a. supero-medială a genunchiului
- a. medie a genunchiului
- aa. aurale
- a. infero-laterală a genunchiului
- a. infero-medială a genunchiului
3. Artera tibială anterioară
- a. recurentă tibială posterioară
- a. recurentă tibială anterioară
- a. maleolară antero-laterală
- a. maleolară antero-medlală
4. Artera dorsală a piciorului
TRAIECT (REGIUNEA TOPOGRAFICĂ)
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Peretele anterior al abdomenului
Regiunea anterioară a coapsei
Peretele anterior al abdomenului
Regiunea anterioară a coapsei
Scrot, labii
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea posterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea fesieră
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea posterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Genunchii
Regiunea poplitee
Regiunea posterioară a gambei
Regiunea anterioară a gambei
Regiunea posterioară a gambei
Regiunea anterioară a gambei
Regiunea anterioară a gambei
Regiunea anterioară a gambei
Dorsul piciorului

61
 - a. tarsiană laterală
- aa. tarsiene mediale
- a. arcuată
5. Artera tibială posterioară Regiunea posterioară a gambei
Canalul calcanean
- a. peronieră Regiunea posterioară a gambei
- r. perforantă Regiunea posterioară a gambei
Regiunea anterioară a gambei
- rr. maleolare laterale Reţeaua maleolară laterală
- rr. maleolare mediale Reţeaua maleolară medială
- rr. calcaneene Reţeaua calcaneană
6. Artera plantară medială Canalul calcanean
- r. profundă Regiunea plantară
- r. superficială
7. Artera plantară laterală Canalul calcanean
Regiunea plantară
- arcul plantar Regiunea plantară
- aa. metatarsiene plantare
- aa. digitale plantare comune
- aa. digitale plantare proprii
8. Artera obturatoare Bazin
Canalul obturator
9. Artera fesieră superioară Bazin
Fesă
10. Artera fesieră inferioară Bazin
Fesă

Ramurile arteriale formează reţele periarticulare, dispuse în jurul articulaţiilor membrului

inferior. Aceste reţele sunt: în jurul capului şi colului femural, reţeaua articulară a genunchiului,
reţeaua patelei, reţeaua maleolară medială, reţeaua maleolară laterală, reţeaua calcaneană.

7.2. VENELE MEMBRULUI INFERIOR

Venele membrului inferior drenează sângele venos în următoarele colectoare venoase:

- v. iliacă internă care colectează sângele de la următoarele vene:
- vv. fesiere superioare însoţesc a. fesieră superioară şi pătrund în pelvis prin
orificiul suprapiriform;
- vv. fesiere inferioare însoţesc a. fesieră inferioară, pătrunzând în pelvis prin
orificiul infrapiriform;
- vv. obturatorii se formează în partea medială a coapsei şi pătrund în pelvis prin
canalul obturator;
- v. ruşinoasă internă iese din bazin prin mica incizură ischiatică şi apoi reintră
prin orificiul infrapiriform;
- v. iliacă externă colectează sângele venos al membrului inferior prin 2 reţele:
superficială şi profundă.
Venele profunde ale membrului inferior însoţesc arterele omonime având traiect invers
acestora. Ele sunt în număr de 2 pentru fiecare arteră, exceptând v. femurală şi v. poplitee care
sunt unice. Originea lor se află la nivelul piciorului. La nivelul plantei se formează vv. digitale
plantare. În continuare, sistemul venos profund al membrului inferior este constituit din vv.
metatarsiene plantare, arcul venos plantar şi vv. plantare mediale şi laterale; ultimele
formează posterior de maleola tibiei vv. tibiale posterioare. În regiunea posterioară a gambei vv.
tibiale posterioare se unesc cu vv. peroniere şi cu vv. tibiale anterioare pentru a forma v.
poplitee.
Vv. tibiale anterioare au originea în venele situate pe dorsul piciorului. În v. poplitee se
varsă şi v. safenă mică. Ea se continuă cu v. femurală, iar aceasta cu v. iliacă externă.
Venele superficiale ale membrului inferior au de asemenea originea la nivelul

62
piciorului. Astfel, în regiunea dorsală a piciorului au originea vv. digitale dorsale ale piciorului;
din acestea sângele venos parcurge succesiv vv. metatarsiene dorsale ale piciorului şi arcul
venos dorsal al piciorului. În regiunea plantară se află reţeaua venoasă plantară, ale cărei
componente drenează în vv. dorsale.
Arcul venos dorsal al piciorului drenează prin cele 2 extremităţi ale sale în vv. safene.
V. safenă mare continuă extremitatea medială a ateului venos dorsal; ea urcă pe faţa
medială a gambei si genunchiului. La nivelul regiunii anterioare a coapsei încrucişează faţa ei
anterioară şi se varsă în v. femurală. în v. safenă mare se varsă:
- venele din partea medială a piciorului şi gambei;
- venele superficiale ale coapsei;
- vv. ruşinoase externe;
- v. circumflexă iliacă superficială;
- v. epigastrică superficială;
- vv. dorsale ale penisului (clitorisului);
- vv. scrotale (labiale) anterioare.
V. safenă mică continuă extremitatea laterală a arcului venos dorsal; ea urcă posterior de
maleola fibulei şi în continuare pe faţa posterioară a gambei. La jumătatea fosei poplitee ea se
varsă în v. poplitee. Afluenţii săi sunt reprezentaţi de vv. superficiale de pe faţa laterală a
piciorului şi de pe faţa postero-laterălă a gambei.
Între cele două vene safene se stabilesc numeroase anastomoze inconstante ca localizare.
De asemenea, există numeroase anastomoze între sistemul venos superficial și cel
profund. Acestea se găsesc la picior (prin vv. perforante care anastomozează vv. dorsale cu vv.
plantare mediale) şi la gambă (între v. safenă mare și vv. tibiale anterioare, între v. safena mică şi
vv. peroniere). Datorită acestor anastomoze sângele venos superficial este drenat în venele
profunde.

7.3. DRENAJUL LIMFATIC AL MEMBRULUI INFERIOR

Limfa membrului inferior este drenată prin 2 reţele limfatice: superficială şi profundă.
Drenajul limfatic al membrului inferior
TERITORIUL STAȚIA GANGLIONARĂ
- reţeaua superficială de pe partea medială a - gg. inguinali superficiali (grupul inferior)
dorsului piciorului
- reţeaua superficială de pe partea laterală a - gg. poplitei
dorsului piciorului şi de pe faţa posterioară a
gambei
- reţeaua superficială a fesei - gg. inguinali superficiali (grupul superior)
- reţeaua profundă a membrului inferior - gg. inguinali profunzi

Ganglionii membrului inferior

DENUMIRE AFERENȚE EFERENȚE
Gg. poplitei - reţeaua superficială de pe partea laterală a dorsului
piciorului şi de pe faţa posterioară a gambei
- limfaticele profunde ale piciorului şi gambei - gg. inguinali profunzi
Gg. tibial anterior - limfaticele profunde ale dorsului piciorului şi din
regiunea anterioară a gambei - gg. poplitei
Gg. inguinali
superficiali împărţiţi în
patru grupe:
- gg. supero-laterali - regiunea fesieră, partea subombilicală a peretelui
lateral al abdomenului
- gg. superomediali - limfaticele superficiale ale organelor genitale externe, - gg. inguinali profunzi
perineului şi anusului
- gg. inferomediali - limfaticele superficiale ale organelor genitale externe,
perineului şi anusului

63

- gg. inferolaterali
Gg. inguinali profunzi
7.4. NERVII MEMBRULUI INFERIOR
Traiectul, ramurile şi teritoriului nervilor plexului lombar
DENUMIREA NERVULUI
(RAMURII)
1. Nn. iliohipogastric, ilio-
inguinal şi genito-femural
2. N. femurocutanat lateral
3. N. obturator
- r. anterioară
- r. posterioară
4. N. femural
- rr. musculare
- rr. cutanate anterioare
- n. safen:
- r. infrapatelară
- rr. cutanate mediale ale
gambei
Traiectul, ramurile şi teritoriul nervilor plexului sacral
DENUMIREA NERVULUI
(RAMURII)
1. N. fesier superior
2. N. fesier inferior
3. N. cutanat femural posterior
nn. clunium inferiori
4. N. ischiatic
4.1. N. peronier comun
4.1.1. N. sural cutanat lateral
4.1.2. N. fibular superficial
- rr. musculare
- n. cutanat dorsal-medial
- n. cutanat dorsal intermediar
4.1.3. N. fibular profund
- rr. musculare
- nn. digitali dorsali pentru
- limfaticele superficiale ale membrului inferior
(exceptând cele din partea laterală a dorsului piciorului)
- limfaticele superficiale ale membrului inferior
(exceptând cele din partea laterală a dorsului piciorului)
- gg. inguinali superficiali
- limfaticele profunde ale membrului inferior
TRAIECT
- peretele abdominal
- bazin (fosa iliacă)
- regiunea anterioară a coapsei
- bazin
- regiunea anterioară a coapsei
- regiunea anterioară a coapsei
- genunchi
- regiunea anterioară a coapsei
- genunchi
- bazin
- regiunea anterioară a coapsei
- regiunea anterioară a coapsei
- regiunea anterioară a coapsei
- regiunea anterioară a coapsei, gambă,
picior
- regiunea anterioară a coapsei, genunchi
- gambă, picior
TRAIECT
- bazin, regiunea fesieră
- bazin, regiunea fesieră
- bazin, regiunea fesieră, regiunea
posterioară a coapsei
- regiunea fesieră
- bazin, fesă, regiunea posterioară a
coapsei, regiunea poplitee
- regiunea poplitee, regiunea anterioară a
gambei
- regiunea poplitee, genunchi, regiunea
anterioară a gambei
- regiunea anterioară a gambei
- regiunea anterioară a gambei
- dorsul piciorului
- dorsul piciorului
- regiunea anterioară a gambei, dorsul
piciorului
- regiunea anterioară a gambei, dorsul
piciorului
- gg. iliaci
TERITORIU
- peretele abdominal
- senzitiv - partea laterală a fesei
şi 1/2 superioară a feţei antero-
laterale a coapsei
- senzitiv - 1/3 mijlocie a feţei
mediale a coapsei şi feţei mediale
a genunchiului
- motor - mm. adductori, gracilis,
pectineu
- senzitiv - faţa anterioară şi
medială a coapsei, exceptând
teritoriul nn. genitofemural şi
obturator, faţa medială a
genunchiului, gambei şi piciorului
- motor: mm. iliopsoas, pectineu,
croitor, qvadriceps
TERITORIU
- motor - mm. tensor al fasciei
lata, fesieri mijlociu şi mic
- motor - mm. pelvitrohanterieni
şi fesier mare
- senzitiv: partea inferioară a
feţei, faţa posterioară a coapsei
până la jumătatea regiunii
poplitee
- motor: mm. regiunii posterioare
a coapsei, adductor mare
- senzitiv: faţa laterală a
genunchiului şi faţa antero-
laterală a gambei
- motor: mm. peronieri
- senzitiv: pielea degetelor
piciorului (v. dorsul piciorului)
- motor: mm. regiunii anterioare
a gambei şi m. scurt extensor al
degetelor
64
faţa laterală a halucelui şi pentru
faţa medială a degetului II
4.2. N. tibial
4.2.1. - rr. musculare
4.2.2. - n. cutanat sural medial
- n. sural - n. cutanat dorso-
lateral
- rr. calcaneene mediale
4.2.3. N. plantar medial
- nn. digitali plantari comuni
- nn. digitali plantari proprii
4.2.4. N. plantar lateral
- r. superficială
nn. digitali plantari comuni -
nn. digitali plantari proprii
- r. profundă
- dorsul piciorului - senzitiv: degetele
corespunzătoare
- regiunea poplitee, posterioară a
gambei, şanţul retromaleolar medial
- regiunea posterioară a gambei - mm. posteriori ai gambei
- regiunea poplitee şi regiunea
posterioară a gambei
- regiunea posterioară a gambei, dorsul
piciorului
- regiunea plantară
- motor: mm. lojei mediale a
plantei, scurt flexor al degetelor,
lombricalii mediali
- senzitiv: degetele (v. planta)
- regiunea plantară - senzitiv: degetele (v. planta)
- regiunea plantară - motor: mm. plantari laterali,
interosoşi, lombricali laterali,
adductorul halucelui
65