Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ratiile Furajere Pentru Diferitele Specii Si Categori de Animale
Ratiile Furajere Pentru Diferitele Specii Si Categori de Animale
1
Tehnica alcatuirii ratiilor
2
exemplu la pasari, in loc de U.N. normele sunt exprimate in
T.S.N.D. .
Dupa ce s-a stabilit necesarul de hrana se trece la stabilirea nutreturilor
care vor intra in ratie, tinand seama de posibilitatiile gospodariei si de
cerintele animalului.
Se trece apoi la alcatuirea propriu-zisa a ratiei, cand se stabileste
cantitatea in care va intra fiecare nutret. Cunoscand valoarea nutritiva a
fiecarui nutret se calculeaza valoarea nutritiva a fiecatui nutret se calculeaza
valoarea nutritiva a cantitatiilor inscrise. Apoi prin tatonari, se micsoreaza
sau se maresc cantitatiile din unele nutreturi, pana cand se obtine o ratie,
care sa satisfaca necesarul de hrana si sa indeplineasca conditiile mentionate
anterior. In orice ratie se introduc mai intai nutreturiile de baza dupa care se
completeaza cu celelalte in scopul completarii ratiei.
Dupa ce ratia a fost completata se trece la verificarea ei. Se cerceteaza
mai intai daca valoarea corespunde cu necesarul stabilit prin norma. Nu se
admite ca voaloarea ratiei sa fie sub necesarul stabiulit prin norma, dar se
admite o depasire cu pana la 10%.
Pentru a putea intocmi ratii pentru diferitele specii si categori de
animale, se vor folosi tabelele de norme prezentate, precum si tabelele ce
contin valoarea nutritiva a principalelor nutreturi folosite in hrana
animalelor.
3
- Tipul “semiconcentrat”, in care se administreaza 250-300 g
concentrate pentru 1 litru de lapte.
- Tipul “putin concentrat”, in care marimea suplimentului de
concentrate este de 110-220 g pentru 1 litru de lapte.
- Tipul “suculent”, in care predomina nutreturile suculente in
timpul iernii.
- Tipul “voluminos” in care predomina nutreturile voluminoase
revenind pentru 1 litru de lapte 0-100 g concentrate.
- Tipul “uscat” in care suculentele intra in proportie de 10% din
substanta uscata a ratiei.
Pentru a se obtine productii la un pret de cost cat mai scazut,
gospodariile trebuie sa se orienteze catre tipurile de alimentatie putin
concentrate sau semiconcentrate, asigurand in ratii cantitati suficiente de
nutreturi suculente.
Deci la stabilirea tipului de alimentatie, in afara de specie si cateagorie
de animale pentru care se stabileste, trebuie sa se tina seama si de alegerea
nutreturilor care in conditiile regiunii respective sunt mai eficiente.
4
Alimentatia taurinelor
5
Norme de hrana pentru taurii de reproductie
Greutate U.N. P.D. g Ca, g P, g Sare, g Caroten,
vie, kg mg
In perioada de inactivitate
700 6,7 670 41 27 41 300
800 7,3 730 44 29 44 325
In perioada de activitate mijlocie
700 7,3 912 47 37 47 365
800 7,8 987 51 40 51 395
In perioada de activitate intensa
700 8,7 1261 61 52 61 522
800 9,4 1363 66 56 66 564
6
Alimentatia vacilor gestante
7
Cele mai indicate nutreturi in hrana vacilor gestante sunt :
- Dintre nutreturile suculente - nutretul murat 20-25 kg, sfecla de
zahar 8-12 kg, sfecla de nutret 15- 20 kg pe cap si pe zi.
- Dintre fibroase fanurile si paiele cerealelor de primavara, 1-1,5
kg/100kg greutate vie.
- Dintre concentrate : taratele, porumbul, sroturile, mazarea 1,5-3
kg.
Adaparea se face in 2-3 tainuri zilnice.
8
Alimentatia viteilor sugari
9
Norme de ingrasare pentru taurinele adulte
(pentru 1kg spor zilnic)
Greutate Necesarul pe cap si pe zi
vie, kg U.N. P.D., g Ca, g P, g Sare, g Caroten,
mg
La inceputul ingrasarii
400 9.0 585-675 24 16 50 60
500 9.6 625-765 30 20 60 75
600 10.2 665-765 36 24 70 90
La mijlocul ingrasarii
400 9.8 635-735 26 17 50 65
500 10.4 675-780 32 22 65 80
600 11.0 715-827 39 26 75 95
La sfarsitul perioadei
400 10.5 685-790 28 19 55 70
500 11.1 720-835 35 23 70 90
600 11.7 760-880 41 28 80 105
10
Ingrasarea taurinelor pe baza de radacinoase si tuberculi se practica in
regiunile cultivatoare de cartofi si sfecla. Atat sfecla cat si cartofii se
administreaza in stare cruda si sub forma tocata, in amestec cu paie, pleava
sau coceni de porumb. Sfecla se poate da in cantitate de 30-50 kg, iar cartofii
15-25 kg pe cap si pe zi.
Ingrasarea pe baza de coceni murati da rezultate bune atunci cand
cocenii au fost insilozati in nutreturi suculente, cu adaos de 0,5% uree sau in
amestec cu melasa si adaos de uree. Ingrasarea se face in concentratii
asemanatoare cu cele de la ingrasarea pe baza de porumb murat.
Ingrasarea pe baza de fan , animalele primesc ca hrana in medie 3 kg
fan pentru fiecare 100 kg greutate vie. Ratia se suplimenteaza cu 1-2 kg
concentrate.
11
La hranirea boilor de munca trebuie avut grija ca dupa consumarea unui
tain sa li se lase o perioada de 1, 1½ ore pentru a rumega in voie. Adaparea
trebuie sa se faca la fiecare tain, insa dupa cel putin o jumatate de ora de la
terminarea lucrului.
Alimentatia cabalinelor
12
Alimentatia armasarilor de reproductie
13
Norme de hrana pentru iepele gestante
Greutatea
corporala, U.N. P.D. Ca, g P, g Sare, Caroten,
kg g g mg
Iepele din rasele usoare si mijloci
400 6.8 7.50 50 35 20 150
500 8.5 900 60 45 25 190
Iepele din rasele grele
600 9.9 1090 65 45 30 230
700 11.3 1240 75 55 35 270
Iarba de pasune sau nutretul verde cosit si dat la grajd constituie o hrana
foarte buna care stimuleaza productia de lapte. O iapa in timp de 6 luni cat
alapteaza poate da 1800-2000 kg lapte. In timpul iernii, nutreturile suculente
si radacinoasele( morcovi) influenteaza productia de lapte. In ratia iepelor
care alapteaza trebuie sa se adauge zilnic 20-30 g sare de bucatarie.
Greutatea
corporala, U.N. P.D. Ca, g P, g Sare, Caroten,
kg g g mg
Iepele din rasele usoare si mijloci
400 8.4 840 65 35 24 185
500 10.0 1000 75 45 30 220
Iepele din rasele grele
600 12.0 1260 80 55 36 270
700 14.0 1470 90 65 42 325
14
Alimentatia manjilor sugari
15
Nutreturile specifice cailor sunt fibroasele care se pot da 2 kg pentru
100 kg greutate vie, nutretul verde 10-20 kg pe zi, concentratele 3-6 kg pe zi
si radacinoasele 3-5 kg pe zi. Nutretul murat 6-10 kg. Caii sunt hraniti de 3
ori pe zi, adapatul se face de 3-4 ori pe zi.
Alimentatia porcilor
Acestea ocupa cea mai mare parte din valoarea nutritiva a ratiei si
anume 75-95 % la porcii pusi la ingrasat, 80-85% la tineret, 50-75 % la
scroafe si 70-80 % la vieri. Dintre concentrate, primul loc il ocupa porumbul
apoi orzul, ovazul, boabele de leguminoase, taratele si sroturile.
Fainurile animale( faina de sange, de carne, de carne-oase si peste) pot
ocupa 5-10 % din S.U. a ratiei. Pe langa nutreturile concentrate intra si
nutreturi suculente, cele mai potrivite sunt sfecla de zahar, morcovii rosii,
nutretul murat si nutretul verde.
La porcine, cerintele de substante nutritive difera in functie de varsta,
categoria de productie, starea fiziologica, rasa.
16
intre 110-150 kg P.D si anume: 110-120 g in perioada de repaus si activitate
moderata; 130- 150 g in perioada de folosire intensa la monta.
Dintre nutreturile specifice se recomanda:
- nutreturi concentrate: ovazul, taratele, mazarea, drojdiile
furajere, sroturile, porumbul.
- Nutreturi de origine animala: laptele zmantanit si fainurile
animale.
- Nutreturi suculente: morcovii rosii si sfecla de zahar, lucerna si
trifoi.
- Nutreturi fibroase: faina de fan vitaminos de leguminoase.
Volumul ratiei este in medie de 2,5 kg S.U. la 100 kg greutate vie iar
raportul nutritiv este ¼- 1/5.
17
Concentratele se dau in cantitati de 3- 5 kg pe cap si pe zi sub forma
unui amestec alcatuit din 85 % tarate de grau orz, porumb, ovaz, in parti
egaale si 15 % mazare, sroturi, drojdii furajere, fainuri animale. Laptele
zmantanit se foloseste in cantitati medii de 3- 5 kg pe cap si pe zi.
O deosebita importanta o are apa de baut, adaparea se face de 5-6 ori pe
zi.
18
Alimentatia porcilor pusi la ingrasat
Rasele din tara noastra care se preteaza la acest fel de ingrasare sunt:
marele alb, alb de banat, porcul romanesc, berc, bazna si metisii.
Din punct de vedere al nutreturilor se practica :
- ingrasarea pe baza de porumb si de orz completata cu nutreturi
proteice.
19
- Ingrasarea pe baza de cartofi sau alte suculente completat cu
concentrate.
In ingrasarea pe baza de concentrate, porumbul si orzul ocupa in medie
70 % din amestec. Dintre suculente pe langa cartofi si sfecla de zahar se mai
pot folosi bostanoasele, nutretul verde fraget de lucerna si trifoi.
20
Se consuma in medie 4,5-5,5 U.N. pentru un kg spor si se realizeaza
sporuri medii de 700 -800 pe cap si pe zi.
Alimentatia oilor
21
80 1.9-2.2 210-265 10-11 7.5-8 16 32-40
100 2.1-2.4 230-283 11-12 8.5-9 18 40-50
In perioada de activitate intensa (4-5 monte pe zi)
60 1.8-2.3 250-355 12-13.5 9-10 15 30-40
80 2.2-2.6 290-385 14-15.5 11-12 16 40-50
100 2.4-2.8 325-420 16-17.5 13-14 18 50-60
In perioada in care berbecii nu sunt folositi la monta, ratia este 1,5- 2,5
kg/cap/zi. In perioada de vara, ratia este 8-10 kg masa verde si un supliment
de concentrate. In perioada pregatitoare pentru monta ratia este 1,5-2,5 kg
fan, 4-6 kg masa verde sau 0,5-1,5 kg morcovi si 1-2 kg nutret murat.
In cazul folosirii intensa la monta, 3-4 monte pe zi cantitatea de
concentrate creste pana la 1000-1500g.
In primele zile dupa fatare, oile se hranesc numai cu fan de cea mai
buna calitate. Nutreturile de baza sunt: leguminoase 1-1,5 kg pe cap si pe zi,
vrej de mazare sau paie de orz/ovaz 0,5-1,5 kg. Nutreturile suculente,
insilozate sau sfecla 1,5-2,5 kg pe cap si pe zi. Ratia de baza se completeaza
cu 400-500 g concentrate din porumb, mazare, tarate si sroturi.
22
In primele 3-4 saptamani de viata singura hrana o constituie laptele supt
de la mama. De la 2-3 saptamani se hranesc cu nutreturi concentrate dinb
faina de ovaz, faina de porumb si tarate. Prin fan li se asigura vitamine si
saruri minerale iar prin nutreturi, proteina. Alaptarea se face de 5-6 ori pe zi
pana la 10 zile, de 4-5 ori pana la 15 zile iar apoi de 3 ori pe zi. Intarcarea se
face la 2,5-3 luni.
Hranirea mieilor se face la pasune sa ajunga pana toamna la o greutate
corporala de 35-45 kg. In perioada de stabulatie , ratia este de 1-1,5 kg fan,
0,5 kg vrej de mazare, 1-1,5 kg nutret murat sau sfecla si 150-200 g
concentrate din tarate, mazare, porumb si sroturi.
23