Fişă de lucru aparţinând elev……………………………………….... ….
, clasa X TABEL RECAPITULATIV – proza
Elemente “Povestea lui Harap-Alb”, de
specifice Ion Creangă
Specie literară Basmul- specia genului epic, în
proză, mai rar în versuri, având ca
temă dominantă lupta dintre bine si
rău, cu acţiune şi personaje
fabuloase, finalul având în vedere
triumful binelui.
Încadrarea CLASICISMUL folcloric,
în reflectând aspiraţia spre
perioad echilibru compoziţional,
ă/
înţelepciunea guvernată de bun
orientare simţ, aprecierea categoriilor
literară
generale: Bun, Fumos, Adevăr,
dar şi de realismul construcţiei
universului ficţional, ce
dublează dimensiunea
fabuloasă.
Titlul Titlu analitic
Tipologie -povestea- caracterul fabulous şi
Semnificație exemplar al întâmplărilor
-Harap-Alb- eroul este personaj
“Moara cu noroc”, de Ioan Slavici “Baltagul”, de M. Sadoveanu “Ion”, de Liviu “Maitreyi”, de
-roman “doric”, tradiţional, Rebreanu Mircea Eliade
realist, interbelic, mitic şi
obiectiv
Nuvela- specia genului epic, de dimensiuni Romanul – specia genului epic, în proză, de mari dimensiuni, cu o acţiune complexă,
medii, cu un singur fir narativ, structură desfaşurată pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase, având conflicte
riguroasă, conflict bine conturat, puternice.
protagonistul polarizând acţiunea.
-Nuvela realistă, obiectivă şi de analiză Tradiţionalism are în Modernismul este o orientare culturală
vederea promovarea care impune noi forme în actul de creaţie,
psihologică
valorilor
-Tehnica introspecţiei, a monologului în perioada interbelică, opunându-se
naţionale şi a tradiţionalismului.
interior sunt redate trăirile specificului românesc.
protagonistului -Valorificarea miturilor
şi legendelor; -obiectivitatea; -tipologia
-Prezentarea obiceiurilor -pluriperspecti- intelectualului.
rurale;
-Accentuarea elemntului vismului.
religios;
-Promovarea
sentimentelor nobile,
precum:
iubirea+devotament,
puterea de sacrifiu;
-Relaţia eroinei cu
natura;
-Conflictul dintre
generaţii;
REALISMUL- cronotopul clar determinat; obiectivitatea discursului narativ; funcţia de -analiza
“mimesis” a literaturii; principiile verosimilităţii ţi veridicităţii în construcţia universului psihologica;
ficţional; tehnica detaliului semnificativ în descrieri detaliate; monografia unei comunităţi; -eternul mister
personaj topologic. feminin.
-toposul desfăşurării acţiunii Titlu de tip sintetic, ideea dualităţii- -sintetic, I-personaj -sintetic;
-iniţial, loc binecuvântat armă a crimei şi a justiţiei, armă a eponim; -M-personaj eponim;
-spaţiu ambivalent-viaţă şi moarte iniţierii lui Gheorgita, al lui Bogza- -nume reprezantativ pentru -exotismul şi misterul
-loc al pactului faustic al experienţei de viaţă comunitatea rurală unei lumi.
 eponim -spaţiu graniţă între bine şi rău -SUPRAPERSONAJ- martor al românească.
crimei

Incipit -illo tempore- timpul imemorial al -ex abrupto -Legenda lui Nechifor, privind -motivul drumului -dorinţa de a reconstitui
basmului -cuvintele batrânei, amintind de funcţia trăsăturile neamurilor şi ale deschide şi închide prima întâlnire cu
-CICĂ-plasează povestirea pe corului din tragedia antică muntenilor romanul; Maitreyi;
seama unui narator iniţial- n. -tema destinului, tema familiei şi tema -timp imemorial, al mitului -liant între ficţiune şi
COLPORTOR socială realitatea cititorului;
-Amu- adv. de timp- apropie pe -indicii temporari fixaţi
narator de cititor realist.
-ERA- verb la imperfect- aspect
continuu, proiectează universul
ficţional în etern
-ODATĂ/vs. CA NICIODATĂ- nu
se neagă acţiunea

Final -final fericit -purificarea morii prin foc -Cuvintele Vitoriei- organizarea -deschis, redând
-ne oferă observaţie cu tematică de -relatie de simetrie existenţei, în funcţie de ritualurile de incertitudinea
tip socială prin antiteza dintre bogat -tema destinului- cuvintele batranei trecere şi de treburile casei personajului narator,
şi sărac -hotărârile familiei vor fi luate, în privirea iubirii lui M.
continuare, de mamă

Teme literare -tema luptei dintre bine şi rău -t. familiei, t. destinului, t. fascinaţiei răului, -tema averii Monografia satului -T. iubirii, familiei,
-tema iniţierii t. dezumanizării cauzată de dorinţa de avere, -tema banului ardelenesc, naturii, creaţiei;
-tema destinului supratema destinului -tema familiei social/pământului, iubirii, -M. cuplului, privirii,
-tema familiei -tema morţii destinului, naţională, despărţirii.
-tema moştenirii -tema naturii familiei, averii
-tema iubirii -tema iubirii
-tema morţii -monografia satului de munte

Perspectiva -obiectivă -obiectivă -obiectivă Obiectivă, narator -subiectivă, narator

narativa -narator extradiegetic, omniscient -narator extradiegetic -narator extradiegetic extradiegetic şi tip narativ intradiegetic, personaj
Tipul -tip narativ auctorial -tip narativ auctorial -tip narativ auctorial auctorial implicat, tip narativ
narativ
Tipologia -intervenţii ale naratorului actorial
naratorului

Tehnici -T. introspectiei -Monologul interior T. planurilor paralele, t. - monologul interior,

narative -Monologul interior contrapunctului, t. introspecţia,analiza
interferenţei, t, psihologică;
focalizării neutre, t. -3 NIVELURI ALE
 introspecţiei SCRIITURII: 1-Jurnalul;
2- Notele; 3- Naraţiunea
propriu-zisă, înscrisă în
“caiet”.

Conflicte -conflictul dintre bine şi rău -Conflict exterior/material- Ghiţă vs. Lică -Conflict moral- vs. ucigaşii Exterior/social- Ion şi - c. interior- privind
-Conflict interior/psihologic- dorinţa de a se -Conflict economic Vasile Baciu iubirea M.;
îmbogăţi cu dorinţa de a rămâne om cinstit -Conflict ontologic/existenţial- Interior/psihologic-“gla - c. exterior/social-
înmoramantarea si justitia anuleaza sul iubirii” şi “glasul culture, naţionalităţi
dezechilibrul universal pământului” diferite.

Personajul Fiu de crai, mezinul si apoi Harap- Cârciumarul Ghiţă Vitoria ION Maitreyi
literar Alb
Tipologie
- principal, conform lui Booth - ..tridimensionale..., conform lui Forster....rotunde., având complexitate și profunzime.

Lipsit de puteri supranaturale
Personaj realist- tipic, surprins în situaţii tipice, condiţionat de mediu şi de epocă
-tipul parvenitului
-Tipul arivistului -Tipul nevestei devotate, se desparte
de tiparul tradiţional prin desprinderea
de mediul său, intră în lumea bărbaţilor
- Inspirit din real

Fiu de crai, nepotul lui Verde -Statut social- initial, cizmar sarac, apoi -Statut social-munteancă, soţie de Statut social- ţăran - Reprezentare a culturii
Împărat carciumar instarit, casatorit cu Ana; cioban şi mamă autoritară; sărac, dorind să îşi indiene, cultă, poetă
HARAP-sclav -Statut moral- respecta codul etic, initial; -Statut moral-reprezentativ pentru depăşească statutul - Reflectă ETERNUL
Statut social,
moral, negru+ALB=OXIMORON -asocierea cu Lica determina transformarea femeia de la munte, respectă codul social MISTER FEMININ
psihologic 1. Trăsături negative+positive sa, compromisul moral; etic; Statut moral- nu
-fricos, “slab de înger”, -Statut psihologic- fire slaba, se lasa usor -ca soţie, loială şi devotată; respectă regulile morale
imatur, superficial, judecă influentat; -tipul nevestei devotate; (cauza sinuciderii Anei,
lumea după aparenţe -oscileaza intre dorinta de a se alia cu Lica si -motivul femeii justiţiare; se căsătoreşte pentru
2. Dă dovadă de curaj în dorinta de a fi privit cu ochi buni de -Statut psihologic-fire energică, avere)
situaţii dificile, vrednic, isteţ, nu se personajul trialogic; definită de hărnicie, hotărâtă, Harnic, isteţ, silitor,
mai lasă ghidat de aparenţe, -lipsa de incredre in sotie, lipsa de curajoasă, inteligentă, spiritul de orgolios
bunătatea comunicare; răzbunare, perspicacitatea unui
-este deopotriva influentat de Lica si de detectiv;
Pintea. -credincioasă, convinsă că Sfânta - Respectă tradiţia, dar va
Trasaturi Ana o ajută; încălca principiile casei
sale, revoltându-se în faţa
limitărilor, pentru a fi
împreuna cu Allan.
 - Sensibilă, deschiderea ei
faţă de nou, necunoscut.

S1-Coborârea în fântână-schimbarea
statutului social/NAIVITATEA;
S2-Cuvintele calului-rolul
Secvente pedagogic al Spânului;
relevante
S1-Scena judecăţii unde Ghita depune S1-Scena înmormântarii prin ţipătul
marturie falsa, sprijinindu-l pe Lica, desi este dinaintea coborârii cosciugului şi
convins de vinovatia samadaului. gesturile ei care evidenţiaza iubirea
S2-Scena în care o va lăsa pe Ana lui Lică, şi durerea produsă de pierderea
neavând încredere în Ana să îi dezvăluie soţului.
planul. S2-Scena parastasului unde Vitoria
reconstituie crima pe baza propriilor
duducţii şi o povesteşte veridic celor
prezenţi, ceea ce îi determină pe
criminali să marturisească.
S1-Scena sărutării S1-Primele întâlniri ale
pământului; fetei cu Allan;
S2-Scena horei-rol S2-Dăruire totală prin
anticipativ; logodna mistică de la
S3-Relaţia dintre Ion şi Lacuri si prin sacrificiul
Ana este reprezentată de a suporta bătăi şi
de indiferenţa umilinţe pentru a fi
barbatului în momentul alungată din casă şi a-l
în care femeia, regăsi pe Allan.
însărcinată, brutalizată
de tata, vine să îi ceară
ajutorul.

Basm cult Basm popular Prof. A. Szekely

-autor -anonim
cunoscut, scris -oral
-poartă -caracter popular
amprenta si tradiţional
originalităţii
autorului
-UMOR
-ORALITATE

Vladimir Propp- structura basmului

1. Situaţia iniţială, de
echilibru
2. Factorul perturbator-
“cartea”
3. Restabilirea situaţiei de
echilibru (drum, probe)
4. Recompensa
Personaje-donatoare, ajutoare,
antagonist, erou, falsul erou-
Spânul, trimiţătorul-craiul şi
Spânul