ŞCOALA TUDOR VLADIMIRESCU

TÂRGOVIŞTE
CATEDRA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROIECT DIDACTIC
OBIECTUL: Limba şi literatura română
ŞCOALA:TUDOR VLADIMIRESCU, Târgovişte, jud. Dâmboviţa
CLASA: a VII-a S
DATA: 23 martie 2007
PROFESOR: George BADEA
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 7: Nuvela
SUBIECTUL: Caracterizarea personajului principal
TEXT SUPORT: Două loturi (fragmente), de Ion Luca Caragiale
TIPUL LECŢIEI: Mixtă
SCOPUL LECŢIEI: Dezvoltarea capacităţii de receptare a textului narativ
DURATA: 50 de minute

OBIECTIVE CADRU, OBIECTIVE DE REFERINŢĂ, OBIECTIVE OPERAŢIONALE ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OBIECTIVUL CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢĂ OBIECTIVE OPERAŢIONALE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
2.1 – să asigure coerenţa ideilor exprimate;
2.4 – să-şi adapteze vorbirea la situaţiile speciale
sau neprevăzute de dialog sau monolog;
1
2.1.1 – să realizeze, oral, caracterizarea
personajului, respectând normele exprimării
coerente
2.4.1 – să-şi exprime coerent opinia privind
elementul de structură a operei dezbătut
2.1.1.1 – exerciţii de construire a unei scurte
expuneri;
2.4.1.1 – exerciţii de comunicare orală;
2.4.1.2 – exerciţii de exprimare a opiniilor
2.4.2.1 – exerciţii de comunicare în grup;

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a 3.1 – să recunoască modalităţile specifice de
mesajului scris organizare a textului epic;
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă 4.2 – să organizeze secvenţele textuale în funcţie
de o cerinţă;
4.5 – să folosească diferite modalităţi pentru
realizarea expresivităţii textului;
2.4.2 – să contribuie cu cel puţin o propunere sau
o soluţie la rezolvarea sarcinii care revine grupei
din care face parte
3.1.1 – să identifice în text elementele de structură 3.1.1.1 – exerciţii de identificare a structurii
caracteristice operei epice, dând cel puţin un textului epic;
exemplu pentru fiecare 3.1.1.2 – exerciţii de identificare şi receptare
a procedeelor de expresivitate artistică;
4.2.1 – să completeze tabelul cu toate elementele 4.2.1.1 – exerciţii de structurare a textului în
de structură lipsă; secvenţe distincte;
4.5.1 – să redacteze în 30 de rânduri (o pagină 4.5.1.1 – exerciţii de caracterizare a
format A4) caracterizarea personajului personajelor
principal, evidenţiind mijloacele de caracterizare
şi procedeele de expresivitate artistică

STANDARD: Redactarea caracterizării personajului principal, respectând cerinţele acestui gen de compunere

OBIECTIVE EDUCATIVE:
 dezvoltarea capacităţii de a-şi argumenta propria opinie;
 educarea estetică a elevilor;
 dezvoltarea atenţiei şi toleranţei faţă de partenerul de grup / dialog

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, problematizarea, exerciţiul, demonstraţia, descoperirea, activitatea independentă şi în grup

METODE DE EVALUARE:
 observaţia sistematică
 sarcini de lucru în clasă
 tema pentru acasă
 autoevaluarea
 interevaluarea / aprecierea verbală

RESURSE UMANE (capacităţi de învăţare): clasa de elevi, grupuri eterogene

RESURSE MATERIALE: manualul, textul integral, fişe de lucru

LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de lectură a C.D.I.

BIBLIOGRAFIE:
 Alina Pamfil – Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise – Editura Paralela 45, Piteşti, 2003
 *** - Dicţionar de termeni literari, Editura Academiei, 1976
2
  Alexandru Crişan - Limba română, manual pentru clasa a VII-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999
 *** - Studii despre opera lui I.L.Caragiale, Editura Albatros, Bucureşti, 1975

SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE

OB. STRATEGII
MOMENTELE LECŢIEI ACTIVITATEA PROPUNĂTORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR
OP. DIDACTICE
I. MOMENT  Asigur liniştea, ordinea şi materialele necesare desfăşurării orei.  Verifică dacă au materialele
ORGANIZATORIC necesare.
II. CAPTAREA  Lectura unui fragment absent din manual  Identifică episodul căruia îi Activitate frontală
ATENŢIEI aparţine
III. VERIFICAREA TEMEI ŞI  Verific cantitativ tema.  Elevii rezolvă sarcina de muncă Activitate
A CUNOŞTINŢELOR 4.2.1  Muncă independentă (anexa 1) individualizată. independentă
 Verificarea cunoştinţelor:  Elevii răspund. Activitate frontală
3.1.1 - Cărui gen literar aparţine opera Două loturi de I.L.Caragiale? Motivaţi!
- Care sunt modurile de expunere prezente în această operă şi care este rolul fiecăruia?
- Cine narează? .
- Când şi unde se petrece acţiunea?
- Cu ce moment al subiectului debutează opera?
- Cât durase căutarea?
- Din acest moment, cât mai durează întâmplările prezentate?
 Verificarea muncii independente şi a temei (calitativ, prin sondaj)
- Enumeraţi episoadele care aparţin fiecărui moment al subiectului.
2.4.1 - Ce puteţi spune despre deznodământ?  Elevii răspund. Activitate frontală
- Prezentaţi deznodământul care v-ar plăcea vouă.
- Care sunt personajele operei?
- Dintre acestea, care consideraţi că este personajul principal?
III. ANUNŢAREA Scriu pe tablă titlul lecţiei şi enumăr câteva obiective care trebuie realizate până la sfârşitul  Scriu titlul lecţiei în caiete
SUBIECTULUI LECŢIEI ŞI A orei
OBIECTIVELOR

3
IV. REACTUALI-ZAREA 3.1.1
CUNOŞ-TINŢELOR ŞI
STABILIREA SARCINILOR
DE ÎNVĂŢARE DIRIJATĂ 2.4.2
 Identificarea personajului principal:  Elevii răspund. Activitate frontală
- De ce Lefter Popescu este personajul principal?
- Care sunt etapele în evoluţia personajului? Activitate în grupe
 Activitate în grupe (anexa 2)  Lucrează în grupe, un elev
raportează, clasa completează

2.4.1  Concluzii:  Elevii răspund; se notează pe Problematizarea

- Ce fel de om era Lefter Popescu înainte de vestea câştigului neaşteptat? tablă şi în caiete câteva aspecte
3.1.1 - În ce fel de situaţie a fost pus de această veste? esenţiale.
- Ce efect are aceasta asupra comportamentului său?  Lucrează în grupe, un elev
2.4.2  Evidenţiaţi evoluţia personajului în episoadele indicate şi mijloacele de caracterizare raportează, clasa completează. Activitate în grupe
(anexa 3). Se notează pe tablă şi în caiete.
V. OBŢINEREA 2.1.1  Realizarea caracterizării, oral  Doi-trei elevi elaborează, oral, Activitate frontală
PERFORMANŢEI  Având în vedere evoluţia personajului principal, care credeţi că este tema operei? caracterizarea personajului
 Prezentarea unor citate despre personaj (anexa 4)
VI. EVALUAREA  Note, aprecieri şi recomandări  Elevii fac autoaprecieri Activitate frontală
REZULTATELOR
VI. ASIGURAREA 4.5.1  Tema pentru acasă:
RETENŢIEI ŞI A 1. Alcătuirea fişei de identitate a personajului
TRANSFERULUI 2. Realizarea caracterizării personajului (anexa 4)

4
Numele şi prenumele............................................. ANEXA 1
Două loturi 7
de I.L.Caragiale
(structura narativă)
Ordinea Personajele care
secvenţei participă la
Nr. Momentul Locul de
Secvenţa narativă Crono Timpul acţiune
crt. subiectului În desfăşurare
-
text
logic
1. D-l Lefter Popescu caută biletele de loterie. Acasă Lefter Popescu, madam
Intrigă 1 3 Trei zile
str. Pacienţei Popescu
2. Superstiţios, d. Lefter a cumpărat biletele cu bani împrumutaţi de la 1 Lefter Popescu, căpitanul
2 Mai demult -
căpitanul Pandele, contra unei părţi din eventualul câştig. Pandele, martori
Expoziţiune
3. Căpitanul Pandele anunţă pe Lefter Popescu că ambele bilete au câştigat Cu trei zile în
3 2 Acasă Lefter, cpt. Pandele
lotul cel mare. urmă
4. Soţia mărturiseşte că a dat chivuţei Ţâca jacheta cenuşie în care crede
Desfăşurarea acţiunii 4 4 După-amiază Acasă Lefter, consoarta
domnul Lefter că se află biletele.
5. Contra promisiunii unei părţi din câştig, comisarul Turtureanu le Str. Emancipării Lefter, cpt. Pandele,
arestează pe cele trei femei. Desfăşurarea acţiunii 5 5 Peste un ceas Mahalaua comisarul Turtureanu,
Farfurigiilor Ţâca, baba, fata
6. Seara, Lefter este surprins la berărie de şeful său, care ştia că e bolnav. Lefter, Pandele,
Desfăşurarea acţiunii 6 6 Seara La berărie
Turtureanu, şeful
7. Mergând cu comisarul Turtureanu la secţie, Lefter Popescu află că
Desfăşurarea acţiunii 7 7 Seara, târziu La secţia de poliţie Lefter, Turtureanu
femeile au fost eliberate din arest de către inspector.
8. D. Popescu merge din nou la chivuţe cu gânduri paşnice, dar este bătut În zori (mijea
Desfăşurarea acţiunii 8 8 Acasă la chivuţe Lefter, Ţâca, baba, fata
de acestea. bine de ziuă)
9. Când ajunge acasă, află că este chemat urgent la serviciu. Dimineaţa, la
Desfăşurarea acţiunii 9 9 Acasă Lefter, soţia
730
10. Căutând dosarul afacerii Goldstein, D. Lefter Popescu găseşte biletele în Lefter, d-l Georgescu
Punctul culminant 10 10 După opt şi cinci La minister
sertarul biroului şi îşi dă demisia. (şeful)
11. Merge să încaseze câştigul, dar află că numerele sunt viceversa.
Punctul culminant 11 11 După 10 minute La bancă Lefter, bancherul
12. Scriitorul propune două variante de final. Deznodământ
12 12 - - -
deschis
NOTĂ: Clasa a fost împărţită în 4 grupe a câte 6 (7) elevi. Fiecare elev din grupă a primit o altă variantă de subiect cu anumite rubrici
necompletate (cinci rubrici de completat, a 2 puncte fiecare).

5
 ANEXA 2
GRUPA 1

MEDIUL SOCIAL al d. Lefter Popescu ÎNAINTE de a afla de câştig:

 Semnificaţia numelui
 Ocupaţia;
 Relaţiile de serviciu;
Indicaţi şi sursele din care aţi obţinut informaţiile (mijloace de caracterizare).

GRUPA 2

MEDIUL FAMILIAL al d. Lefter Popescu ÎNAINTE de a afla de câştig:

 Locuinţa;
 Relaţiile cu soţia;
 Relaţiile cu prietenii (anturajul)
Indicaţi şi sursele din care aţi obţinut informaţiile (mijloacele de caracterizare).

GRUPA 3

RELAŢIILE d. Lefter Popescu DUPĂ CE a aflat de câştig:

 Cu şeful;
 Relaţiile cu soţia
Indicaţi şi sursele din care aţi obţinut informaţiile (mijloacele de caracterizare).

GRUPA 4
RELAŢIILE d. Lefter Popescu DUPĂ CE a aflat de câştig:
 Relaţiile cu prietenii (anturajul);
 Cu chivuţele
Indicaţi şi sursele din care aţi obţinut informaţiile (mijloacele de caracterizare).

6
GRUPA 4 ANEXA 3

Mijlocul de caracterizare Trăsătura

Secvenţa narativă Exemplu Procedeul artistic
Tipul Sursa personajului
Căutând dosarul afacerii

Goldstein, D. Lefter

Popescu găseşte biletele în

sertarul biroului şi îşi dă

demisia.
Merge să încaseze câştigul,

dar află că numerele sunt

viceversa.

7
 ANEXA 4

FELUL
MIJLOACE DE TRĂSĂTURILE
CARACTE
CARACTERIZARE EXEMPLE
-RIZĂRII PERSONAJULUI
...aşa şi e; e bolnav. Disperarea provocată de
...d. Lefter a căzut pe o canapea sfărâmat de oboseală; pierderea biletelor
...se scoală drept, cu faţa luminată de raza adevărului... Revenirea speranţei
... strigă crunt d. Lefter.
Directă de narator ... porunceşte straşnic d. Lefter. Impulsiv, violent
...îşi şterge sudoarea frunţii şi se aşază grav pe scaun, apoi, cu tonul sever, dar calm, Cinic
al judecătorului nenduplecat cătră criminalul...
Cu tot respectul ce i-l insufla d-lui Lefter şeful său... Respectă şefii
...omul care a scuturat în fine jugul nesuferitei robii... Consideră serviciul o robie
Directă de alte personaje Cpt. Pandele: ...se poate să fii aşa de indiferent? Indiferenţa –rezultat al
neîncrederii în noroc
8
 Comisarul: De mare belea mi se pare că m-ai dat, nene Popescule, cu ipohondriile Comportament schimbat,
dumitale! conflictual
Ţâca: Iar ai venit, nebunule! Sa pui sa ne omoare, nevinovate, la poliţie, ai? oţule! Necinstit, incorect
Şeful: Dumneata ne tragi pe sfoară.. Impiegat, subaltern umil care nu
.Şeful: Statul nu plăteşte impiegaţii ca să facă beţii noaptea şi ziua să zacă – uite ce se bucură de simpatia şefului său
prăpădit eşti! – în loc să vie la datorie...
- Ţi-ai găsit! Eu şi noroc! Pesimist, stare depresivă
-Hahaha!(...) Îmi cunosc eu norocul ! Resemnat cu soarta sa.
Directă autocaracterizare ...aici era soarele strălucitor căutat atâta timp orbeşte pe-ntunerec! Se consideră cel mai norocos om,
Fericire deplină
- (...) Asta-i şarlatanie, mă-nţelegi... Revoltat împotriva autorităţii
Şi pac! trânteşte una jos... ţăndări! şi pe urmă, paf! alta asemenea. Violent, autoironic
Şi iar pac! paf!...
...drept care o ia la palme. Crunt, impulsiv, violent
Poate...poate cu rugămintea... Renunţă la demnitate pentru
a-şi atinge scopul
...aşterne cu mâna sigură... o compoziţie care ...ascunde o bogată ironie: demisia Ironia ca mijloc de răzbunare
pentru umilinţele îndurate
Faptele, gesturi, Ş-a-nceput să se să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi şi cu pumnii peste cap Pierderea controlului, criză de
comportament şi să tropăie din picioare, făcând aşa tărăboi, încât a trebuit bancherul să ceară nebunie, prăbuşire psihologică
Indirectă
Atitudini, gânduri, ajutorul forţei publice ca să scape de d. lefter. Neîncrezător în noroc, pesimist
frământări Se tot plângea că n-are noroc la joc.
...Lefter a râs pesimist... Neîncrezător în şansa sa
...habar n-avea că se trăseseră amândouă lotăriile. Umil cu şeful, dar revoltat în
Hait! Iar ne cheamă (...)turbatul (...) să ne canonească până la miezul nopţii... sinea lui împotriva autorităţii
... d. Popescu se face palid...se scoală şi salută...
D. Popescu grăbeşte şi intră foarte umilit. Depresie totală
... simte o sfârşeală şi cade, alb, ca porţelanul... ascultă stupid...
se face vânăt ca ficatul şi se ridică izbucnind cu o volubilitate supremă
Indirectă aspectul exterior ... spălat şi primenit... Îngrijit
Indirectă Impiegat la un minister, locuia într-o căsuţă cu săliţă şi geamlâc, era prieten cu alţi Amic cu persoane de aceeaşi
mediul social
funcţionari sau ofiţeri de rang inferior, cu care mergea la berărie. condiţie socială
modul în care
Indirectă Era seară; omul şedea la masă cu consoarta sa în săliţa de la intrare, vorbind în ticnă Trai liniştit, dar apăsat de grijile
trăieşte
despre cum se scumpeşte viaţa de zi cu zi... zilei de mâine
-Ştiu unde sunt ! acum ştiu!...uf! …le-am găsit! Fericit, încrezător în şansa sa
-Cui ai dat-o, nenorocito! Violent, brutal,
Indirectă limbajul
- Destul, nenorocito!
-Te omor, mă-nţelegi? te omor ! Işi pierde definitiv controlul

9
 Popescu Banal, un oarecare
Indirectă numele
Lefter Om fără noroc la bani

LEFTER POPESCU
Personaj principal
FELUL MIJOACE
MIJLOACE DE TRĂSĂTURILE
CARACTERI EXEMPLE ARTISTICE
CARACTERIZARE PERSONAJULUI
ZĂRII
DIRECTĂ ……………………………………………………………………………………… …………………..……. …………………
………………………………………….……………..…………………………… ……………………..…. …………………
………………………………………..……………….…………………………… ……………………….. …………………
………………………………………………..……….…………………………… …………………………. …………………
……………………………………………………..………………………………. ………………………… …………………
……………………………………………………………………………………… ………………………… …………………
…………………………..…………………………………………………………. ………………………… …………………

…………………………………………………………………………………... …………………..…… …………………

………………………………………….……………..………………………….. ……………………..… …………………
………………………………………..……………….………………………….. ……………………….. …………………
………………………………………………..……….………………………….. …………………………. …………………
……………………………………………………..………………………….….. ………………………… …………………
…………………………………………………………………………………….. ………………………… …………………

…………………………………………………………………………………... …………………..…… …………………

………………………………………….……………..………………………….. ……………………..… …………………
10
 ………………………………………..……………….………………………….. ……………………….. …………………
………………………………………………..……….………………………….. …………………………. …………………
……………………………………………………..………………………….….. ………………………… …………………
…………………………………………………………………………………….. ………………………… …………………

LEFTER POPESCU
Personaj principal
FELUL MIJOACE
MIJLOACE DE TRĂSĂTURILE
CARACTE- EXEMPLE ARTISTICE
CARACTERIZARE PERSONAJULUI
RIZĂRII
INDIRECTĂ - mediul social ……………………………………………………………………………………… …………………..……. …………………
pe care îl ………………………………………….……………..…………………………… ……………………..…. …………………
frecventează, ………………………………………..……………….…………………………… ……………………….. …………………
modul în care ………………………………………………..……….…………………………… …………………………. …………………
trăieşte
……………………………………………………..………………………………. ………………………… …………………
……………………………………………………………………………………… ………………………… …………………
…………………………..…………………………………………………………. ………………………… …………………
……………….. ………………………… …………………
……………………………………………………………………………………… ……................................. …………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... …………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... …………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... …………………
…………………………………………………………………… .

11
 …………………………………………………………………………………... …………………..…… …………………
………………………………………….……………..………………………….. ……………………..… …………………
………………………………………..……………….………………………….. ……………………….. …………………
- limbajul ………………………………………………..……….………………………….. …………………………. …………………
personajului ……………………………………………………..………………………….….. ………………………… …………………
…………………………………………………………………………………….. ………………………… …………………
…………………………..………………………………………………………… ………………………… …………………
………………..…………………………………………………………………… ………………………… …………………
…………………

LEFTER POPESCU
Personaj principal
FELUL MIJOACE
MIJLOACE DE TRĂSĂTURILE
CARACTE-
CARACTERIZARE
EXEMPLE ARTISTICE
RIZĂRII PERSONAJULUI
DIRECTĂ - dacă aş fi unul ……………………………………………………………………………………… …………………..……. ………………
dintre acei ………………………………………….……………..…………………………… ……………………..…. ………………
autori care se ………………………………………..……………….…………………………… ……………………….. ………………
respectă şi sunt ………………………………………………..……….…………………………… …………………………. ………………
foarte respectaţi
……………………………………………………..………………………………. ………………………… ………………
……………………………………………………………………………………… ………………………… ………………
…………………………..…………………………………………………………. ………………………… ………………
……………….. ………………………… ………………
……………………………………………………………………………………… ……................................. ………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... ………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... ………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... ………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... ………………

12
 ……………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………... …………………..…… ………………
………………………………………….……………..………………………….. ……………………..… ………………
………………………………………..……………….………………………….. ……………………….. ………………
- numele ………………………………………………..……….………………………….. …………………………. ………………
personajului
INDIRECTĂ ……………………………………………………..………………………….….. ………………………… ………………
…………………………………………………………………………………….. ………………………… ………………
…………………………..………………………………………………………… ………………………… ………………
………………..…………………………………………………………………… ………………………… ………………
………………

LEFTER POPESCU
Personaj principal
FELUL MIJOACE
MIJLOACE DE TRĂSĂTURILE
CARACTE- EXEMPLE ARTISTICE
CARACTERIZARE PERSONAJULUI
RIZĂRII
INDIRECTĂ - comportamen- ……………………………………………………………………………………… …………………..……. …………………
tul personajului, ………………………………………….……………..…………………………… ……………………..…. …………………
faptele şi ………………………………………..……………….…………………………… ……………………….. …………………
atitudinile lui,
gânduri, ………………………………………………..……….…………………………… …………………………. …………………
frământări ……………………………………………………..………………………………. ………………………… …………………
……………………………………………………………………………………… ………………………… …………………
…………………………..…………………………………………………………. ………………………… …………………
……………….. ………………………… …………………
……………………………………………………………………………………… ……................................. …………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... …………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... …………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... …………………
……………………………………………………………………………………… ......................................... …………………
13
 ……………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………... …………………..…… …………………
………………………………………….……………..………………………….. ……………………..… …………………
………………………………………..……………….………………………….. ……………………….. …………………
- aspectul ………………………………………………..……….………………………….. …………………………. …………………
exterior al ……………………………………………………..………………………….….. ………………………… …………………
personajului
…………………………………………………………………………………….. ………………………… …………………
…………………………..………………………………………………………… ………………………… …………………
………………..…………………………………………………………………… ………………………… …………………
…………………

ANEXA 5

„Publicată în 1899, Două loturi (...) se apropie prin temă – psihologia unui personaj care are un timp iluzia că hazardul l-a favorizat – de Biletul
câştigător al lui Cehov (...) Lefter Popescu se zbate zoologic după bogăţia care să-i asigure independenţa. Când i se pare că şi-a asigurat câştigul, primul
lui gest e să scrie o ţanţoşă scrisoare de demisie şi să-l înfrunte pe şef, spunându-i pe nume, fără titlu. Deşi se simte un ales al ghinionului – Ţi-ai găsit, eu
şi noroc – Lefter Popescu pândeşte şansa salvatoare.”
SILVIAN IOSIFESCU

„Cercetările pentru descoperirea lozurilor, făgăduielile şi umilinţele d-lui Lefter sunt etapele savante ale disperării.”
GEORGE CĂLINESCU

„În opera lui Caragiale problema numelor proprii e mai importantă decât în opera altor scriitori, pentru că opera lui e comică, şi într-o astfel de
operă, numele e o însuşire mai esenţială a personagiului, decât în alte opere literare.
(...)Numele nu aveau să caracterizeze tipurile numai din punct de vedere al caracterului. Ele trebuiau să caracterizeze şi clasa socială (...)”
14
 GARABET IBRĂILEANU

„(...) I. L. Caragiale vede adeseori omul dinlăuntru, în planul modificărilor organice şi al acompaniamentului lor afectiv.”
TUDOR VIANU

ANEXA 6 (SUGESTII DE PLANŞE)

GENUL EPIC
(<fr. epique<lat. epicus<gr.epikos, derivat din epos – cuvânt, zicere)

Cuprinde creaţii în proză sau în versuri, în care modalitatea literară o constituie naraţiunea unor întâmplări
puse pe seama unor personaje.
Opera epică transmite indirect o impresie asupra realităţii prin intermediul unei naraţiuni.

CARACTERISTICILE OPERLOR EPICE

 MODURI DE EXPUNERE:
o Naraţiunea – principalul mod de expunere în operele epice, prin care se povestesc fapte şi
întâmplări într-o succesiune logică de momente,
o Descrierea - serveşte la localizare şi portretizare;
15
 o Dialogul – redă convorbirea dintre personaje, mijloc de caracterizare
 NARATORUL (vocea narativă) este aceea care îi dezvăluie cititorului acţiunea. În funcţie de
poziţia naratorului în raport cu textul, rezultă:
o Naraţiune la persoana I: naratorul este participant la acţiune şi povesteşte ceea ce vede, aude,
simte,
o Naraţiune la persoana a III-a: naratorul se află deasupra tuturor acţiunilor: ştie totul şi
împărtăşeşte şi cititorului (narator omniscient şi omniprezent)
o Naraţiune impersonală: naratorul se ascunde în spatele personajelor şi le lasă să acţioneze
singure.
 ACŢIUNEA
SUBIECTUL LITERAR constă în totalitatea acţiunilor, întâmplărilor prezentate după o anumită logică
interioară a textului.
Momentele subiectului literar sunt:
o Situaţia iniţială (expoziţiunea);
o Cauza acţiunii (intriga);
o Desfăşurarea acţiunii;
o Situaţia dificilă (punctul culminant);
o Situaţia finală (deznodământul)
Procedeele de legare a secvenţelor narative sunt:
o Înlănţuirea – juxtapunerea unor povestiri;
o Alternanţa – combinarea a două povestiri, întrerupând când pe una, când pe cealaltă, pentru a
relua firul naraţiunii de la ultima întrerupere
o Inserţia – povestirea în ramă – includerea unei povestiri în interiorul alteia.
Într-o naraţiune amplă, cele trei procedee se pot combina.
 PERSONAJUL
o Personajul este într-o operă epică elementul care face posibilă organizarea materiei narative,
pentru că el este subiectul care produce faptele.

16
 o Personajul literar este persoana, obiectul, animalul care participă la întâmplările dintr-o operă
epică.
 SPAŢIUL ŞI TIMPUL
o Acţiunea se desfăşoară într-un anumit spaţiu – poate fi localizată – şi într-un anumit timp –
poate fi datată.

SPECIILE GENULUI EPIC

Genul epic cuprinde opere în proză şi în versuri, atât culte, cât şi populare.
o În versuri: legenda, epopeea,
o În proză: schiţa, nuvela, povestirea, romanul, basmul,

Genul liric
Cuprinde operele literare în care scriitorul
transmite direct cititorului idei, sentimente, imagini,
filtrate prin propria sa sensibilitate.
17
 OPERA LITERARĂ (mesajul) RECEPTORUL
*ATENŢIE!
Operele lirice nu au personaje, întâmplări, acţiune sau
subiect, de aceea ele nu se pot povesti!

CARACTERISTICILE OPERELOR LIRICE

 MODUL DE EXPUNERE: descrierea
 VOCEA DELEGATĂ A AUTORULUI: EUL LIRIC,
vocea care în poezia lirică ne comunică sentimentele,
emoţiile, impresiile, ideile poetului,într-un limbaj direct
18
  MĂRCI ALE PREZENŢEI EULUI LIRIC: pronume şi
adjective pronominale de persoana I singular (eu, mă, mei);
formele de plural (noi, nostru) exprimă contopirea eului liric
cu altă identitate lirică (ţară, popor, natură, cititoretc.);
interjecţii; interogaţii şi exclamaţii retorice; verbe la
imperativ; substantive şi pronume în vocativ
 RAPORTUL REALITATE/FICŢIUNE: Realitatea este
transfigurată de imaginaţia eului liric; acesta creează o nouă
realitate, corespunzătoare sensibilităţii lui (felului său de a
percepe lumea) – un univers poetic, cu o deosebită forţă de
sugestie
 MIJLOACE DE COMUNICARE: Opera lirică se
constituie dintr-o suită de imagini (vizuale, auditive, tactile,
gustative, olfactive, motorii) realizate pe baza unor procedee
artistice (figuri de stil, procedee stilistice, forma muzicală –
ritm, rimă, măsură etc.)
19
  SCOPUL OPEREI LIRICE: Imaginile artistice nu
reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de confesiune, de
exprimare directă a ideilor, a sentimentelor eului liric.
 SPECII STUDIATE:
 populare: doina, proverbele, ghicitorile, zicătorile;
 culte: pastelul, doina, imnul, oda, elegia

20