Etapele dezvoltării psihologiei ca ştiinţă

N d/o Etapele Obiectul de studiu Metodele de cercetare Performanțel e le
1 Preștiințifică Sufletul - fără a con onccreti
retiza
za  Nu erau metode de Reprezentările generale despre rolul protector al sufletului
Dureaza pina in co
connțin
inut
utul
ul cercetare a sufletului,
sec.VII-VI i.e.n. se utiliza ghicitul
2 Filosofică Antichitate - sufsuflet
letul,
ul, care este Met
care este Metode
ode de la alte alte stiint e: Dete
stiinte: Determina
rminarea rea problemelo
problemelorr fundam
fundamenta
entale
le ale psihol
psihologiei
ogiei,,
sec.VII-sec.XVIII
sec.VII-sec.XVI II e.n. tratat ca sursa a activitatii corpului filosof ofiie, medicina na,, legat
legatee de cerc
cercetar
etarea
ea proce
procesului
sului de cunoa
cunoaster
steree (cognitiv)
(cognitiv) a
si care are functia de cunoastere si mate matemamatitica
ca – pe pent
ntruru a ac acti
tivi
vita
tati
tiii cor
orpo
pora
rale
le;; de mijloijloccul de reg egla
larre a
reglare a comportamentului ce
cerc
rceeta co
cont
ntiinu
nutu
tull si comportamentului; de problema libertatii omului
functiile sufletului
Evul mediu - sufletul; din care se Apare prima metoda CercCercetar
etarea
ea psiho
psihologic
logic-fizi
-fiziologic
ologica.
a. Apar prime primelele lucr
lucrari
ari
ce
cerc
rcet
etau
au ti
tipu
puri
rile
le ac
acti
tivi
vita
tati
tiii  psihologica- introspecția  despre psiholog psihologiaia masel
maselor or (influ
(influen
ență vastă - biserica)
corpu
orpulului;
i; pa
parrti
ticcul
ulaari
rita
tattil
ilee (autoobservarea)
 procesului de cunoastere, iar 
accentul
acce ntul este pus pe cunoaster
cunoasterea ea
afectiva (emotionala)

Perio
Pe
și rioada
ada
căi
căile rena
renfor
le de așter
terii
formariie - acco
mare nștsteia.
oaceste
ace ța  Sec.XV-XVIII
iinia.  Introspecția; partial - Se dezvo
de
1.zvoltă
ltăirică
empiri
emp 2 că
di
direc
rec ții:
((sen
senzua
zualis
listă)
tă)
Conștiința – care constă în  logica, analiza, sinteza 2. raționali
ionalistă
stă ((tra
tratea
tează
ză ps
psihi
ihicul
cul îîn
n 2 mo
modurduri)
i)
această etapă din senzații,  Aparr pri
Apa primel
melee teorii
teorii ale emoțiilor.iilor. Pav
Pavlovlov descr
descrie
ie teoria
teoria 
reprezentare și afectivitate reflex
reflexelo
elor.
r. Dek
Dekartart desdescop
coperă
eră în str struct
uctura
ura psi
psihic
hiculu
uluii – 
incon
inconștie
tientu
ntul.
l.
3 Științif
i fică Psihologia asociaționistă  Introspecția, logica,  - pr
prima
ima școală psihol
psihologică
ogică a asocia
asociaționism
ionismului
ului
Sec.XIX-XX sec.XVII-mijl.sec.XIX - metode din științele  - noi abordări ale psihicului
 procesele cognitive, iar spre naturale - noi conce
concep pții de
despre
spre funcțiile de ad adaptar
aptaree a psihicu
psihicului
lui
sfirșitul perioadei -  - se dezvoltă teoria reflexelor 
comportamentul - dezvoltarea
dezvoltarea concep
conceptelor despree inconștient
telor despr
Ps
Psih
ihol
olog
ogia
ia expe
experi rime
ment
ntal
alăă Metodaa experiment
Metod experimentală;
ală; se - apariția psihol
psihologiei
ogiei experim
experimental
entalee
mujl.sec.XIX-incep.sec.XX –  mai
mai folfolose
osește intr
introsp
ospec
ecția,
ia,  - primele teorii ale psihologiei poporului
elementel
elem entelee psihi
psihicului
cului;; care este analiza activităților   - date noi despre procesele cognitive
id
iden
enti
tifi
fica
catt cu con
conști
tiin
ința; lleg
egit
ităățil
ilee  crea
creatitive
ve.. Apar
Apar pr prim elee - Wu
imel Wund ndt,
t, Eb
Ebin
ingh
ghauauze
zerr – curbcurbaa uită
uitări
riii și pr proc
oces
esul
ul de 
și legile
legile psihicului
psihicului și respectiv
respectiv a  te
test
ste:
e: SU SUAA – tes te de memorare
este
conștiinței in
inte
teli
lige
gennță și capa
capaci
cită
tăți - primele simptome ale crizei metodologice în psihologie
Criza metodologică Fiecare școală cu metodele  Prime Primelele conce
concep pții despr
despree perso
personalit
nalitate,
ate, te
teoria
oria inincon
conștientului
tientului 
ince
incep.
p.se
sec.
c.XX
XX (a
(ani
niii 20
20-3 0);
-30) sale : și respectiv
respectiv a stări
stărilor
lor modific
modificate
ate ale conștienttientului;
ului; teori
teoriile
ile 

divizarea școli. învățăr

Inițial sepsihologiei
cerceteazăăpe elemen
cerceteaz elementel - psi
psiha
hana
nali
telee   psihologicăliza
za cu anal
analiz
izaa  psihologice
învă ării
ii,, gă
gănd
ndir
irii
ii cr
crea
eati
tive
ve;; de
dezv
zvol
olta
tare
reaa cure
curent
ntel
elor 
or  
 psihicului; în special –  - beha
behavio
vioris
rismul
mul cu rela
relația 
 

str
struc
ucttur
uraali
lism
smul
ul;; func
funcțiil
ilee –   sti
stimul
mul-re
-reac
acție
func
funcționali
ionalismu
smul;l; apo
apoii str
struct
ucturi
urile
le  - ge gest
stal
altt cu ce
cerc
rcet
etăr
ăril
ilee
 profunde ale psihicului –  experimetale
in
incconștie
ient
ntul
ul,, pr
prin
in cur
ureent
ntul
ul 
denumitt psihanaliz
denumi psihanaliza;a; cercetar
cercetarea
ea
comportame
compo rtamentului
ntului – behaviorism
behaviorism
(comporta
(com portamenta
mentalism);
lism); structura
structura
 psihicului – gestaltul (psihologia
formei); funcțiile psihice 
superioare
superioare – psihologia
psihologia soviet
sovietică
ică
(Vgotski,
(Vgot ski, Leontiev
Leontiev,, Rubinștein)
Dezvoltarea curentelor -AApari
pariția cchesti
hestionare
onarelor 
lor  - dezvoltarea
dezvoltarea tutur
tuturor
or școlilor psihologic
psihologicee apărut
apărutee
ps
psih
ihol
olog
ogic
ice.
e. Anii
Anii 30
30-4
-40/
0/60
60 - metode experimentale de - dezvoltarea și perfecționarea tehnologiilor psihoterapeutice
sec.XX Apar
Apariiția cure
curent
ntel
elor
or no
noii  ce
cerc
rcet
etar
aree a in inte
teli
lige
gennței,
ei,  
 pentru care obiectul de studiu al in
incl
clus
usiiv a in
inttelig
eligeenței 
 psihologiei este legat de esența  artificiale

inter
internă
cur năulprofundă
curent
entul profundă
nistt a(exist
umanis
uma pe
persona
(ex isten ialțism)
rsonalită
ențlită
ialism )   -gen
ii –  geneticu
cur
căren
etică entu
putulne
pune l ps
psih
acihol
accenolog
centtogia
ia
pe
 – Europa, mai puțin America moti
motiva
vație,
ie, tr
trebebui
uin
nțe, sen
sens,
s, 
momente pozitive
- psihologia
psihologia cognitivă are
ca obiect de studiu
 procesele cognitive, este
intere
interesat
satăă de pro proble
blemel
melee
de
dezv
zvol
oltă
tări
riii in
inte
tele
lect
ctua
uale
le
(computerizat) – nu există
moment
mom ent cîn
cîndd funcționeaz
ioneazăă 
un prproc
oces
es cogn
cognit
itiv
iv,, ele
ele
 permanent sunt mai multe
4 Psihologia Fiecare
Fiecare școa
coală accent pe  Se
lă pune accent perfecționează  Apa parre ten
endi
din
nța de con onso
soli
lida
darre, de si
sint
ntet
etiz
izaare a 
contemporană obiectul său de studiu meto
metode
dele
le de ce
cercrcet
etar
aree  performanțelor școlilor separate
Anii 60 sec.XX –  expe
experi
rime
ment
ntal
alăă și apar
apar o  
 prezent mulțime de metode de 
diagnostic psihologic