Studiază sursele A-D.

SURSA A.
„Toate popoarele romanice din Europa își datorează existența unei duble asimilări. Mai întâi se petrece asimilarea
elementului autohton de către elementul roman. Acest fenomen presupune prezența unui element etnic care deține
același rol: primitor activ al civilizației romane. […] Asimilarea elementului autohton este rezultatul, pretutindeni, al
colonizării și romanizării, apărând astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, gallo-romanii, ibero-romanii. […] A
doua asimilare înseamnă topirea unor elemente migratorii în masa populațiilor romanice […].”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României, 1998)
SURSA B.
„[…] nu putem sublinia îndeajuns importanța creștinismului, la Dunăre ca și în Occident, în consolidarea conștiinței
romanității lor și chiar în supraviețuirea românilor ca o etnie neolatină. În ultimele secole ale Imperiului Roman,
termenul Romani dobândește un sens religios, definind comunitatea credincioșilor întru Hristos. Termenii Romani și
Christian au un înțeles identic în sursele timpului și ei se substituie unul pe celălalt. În Balcani, opusul celor doi
termeni este cel de „barbari”, echivalent cu „păgâni”.
[…] Se poate afirma că, pe parcursul mileniului marilor migrații, daco-romanii și mai apoi românii au format mai
întâi o comunitate religioasă, înainte de a deveni una etnică neolatină: principala distincție dintre indigeni și
migratori apare pe teren religios […].”
(Stelian Brezeanu, Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații
în „O istorie a românilor”, 1998)
SURSA C.
„Aportul slav are o pondere însemnată în lexicul limbii române, dar el nu a afectat caracterul latin al acesteia.
Sugestivă în această privință este statistica privind vocabularul poeziilor lui Mihai Eminescu, poetul nostru național:
din cele 3607 de cuvinte, „46,60% sunt de origine latină și au o frecvență de 83%, pe când cuvintele de origine slavă,
reprezentând 18,81%, au o frecvență de 6,93%” (A. Rosetti).”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, 1999)

SURSA D.

Entități etno- substrat strat adstrat

lingvistice neolatine
europene
ROMÂNA daco-moesic latin slavic
ITALIANA italic latin germanic
FRANCEZA galic latin germanic
SPANIOLA celtiberic latin germanic
PORTUGHEZA lusitan latin germanic

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un comentariu la tema: Formarea
poporului român și a limbii române – parte a unui proces complex european.