Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a )informationale:
Componentele de bază ale limbii române sunt: substratul lingvistic traco-dacic (circa 160 de
cuvinte cu derivatele lor) ce reprezintă 10% din lexicul românesc, stratul lingvistic latin ce
reprezintă 60% din vocabularul limbii române şi adstratul lingvistic, adică influenţele slave,
ce reprezintă circa 20% din vocabular.
Tot romanic este şi numele poporului român, în forma sa mai veche de rumân şi în cea
actuală de român, cuvânt derivat din latinescul romanus.
Limba română şi poporul român s-au format în spaţiul aflat la nord şi la sud de
Dunăre. Etnogeneza românescă nu pote fi considerată nicio “enigmă”, niciun “miracol”.
Acest proces istoric este atestat cu izvoare istorice, în principal arheologice şi lingvistice.
Studiul izvoarelor, începând cu secolul al VII-lea, confirmă existenţa poporului român,
popor distinct în spaţiul Europei centrale şi sud-estice. Acest popor a desfăşurat o activitate
economică, a avut o organizare socială corespunzătoare nivelului atins de civilizaţia timpului
şi a vorbit o limbă romanică.
Izvoarele istorice arată că românii, la începutul evului mediu trăiau organizaţi în obşti
teritoriale sau săteşti. Obştea este o formă de organizare a producţiei, o comunitate de muncă,
în cuprinsul căreia membrii comunităţii deţin un teritoriu împărţit în arabil şi nearabil.
Pământul arabil era în proprietate privată, iar cel nearabil (fâneţele, pădurile, păşunile, apele)
în proprietate comună.
Etnogeneza românească
Este procesul de formare a poporului român şi a limbi române.
Formarea poporului şi a limbii române a început odată cu colonizarea şi
romanizarea Daciei şi Moesiei şi a continuat şi după retragerea romană din
Dacia, din anul 271. După retragerea aureliană, populaţia daco- romană rămasă
în Dacia, a cunoscut valuri succesive de populaţii migratoare. Dintr-un prim val
de migratori au făcut parte goţii, hunii, gepizii şi avarii.
Una dintre urmele lăsate din acea vreme şi cea mai valoroasă este ”Cloşca
cu puii de aur” sau tezaurul de la Pietroasele. Dintr-un al doilea val au făcut
parte: slavii, bulgarii şi ungurii. Stabiliţi pe teritoriul ţării noastre începând cu
secolul VI au influenţat viaţa socială, politică şi economică a localnicilor, iar
elemente ale limbii lor au intrat în vocabularul românesc ca elemente de adaos.
Limba română
S-a format paralel cu poporul român, este o limbă neolatină ( romanică )
cum sunt şi limba franceză, spaniolă, portugheza, italiana.
Limba română s-a format în două etape:
1. preluarea limbii latine de către daco-geţi. Aceştia au folosit latina populară,
vulgară ( vorbită );
2.transformarea treptată a limbii latine vorbite într-o limbă romanică de factură
orientală , numită româna comună ( străromâna sau protoromâna ).
Influenţa elementelor slave a fost nesemnificativă , nu a schimbat
caracterul latin al limbii române ci a dus la îmbogăţirea vocabularului.
Componentele limbii române
Limba română a păstrat din limba latină fondul principal de cuvinte ( 60%
din vocabularul limbii române ), stratul lingvistic traco-getic , circa 160 de
cuvinte cu derivatele lor – 10% din lexicul românesc ) şi structura gramaticală
( regulile de aşezare a cuvintelor în propoziţie ).
- stratul lingvistic traco-getic : circa 160 cuvinte cu derivatele lor ( 10% din
lexicul românesc )
- stratul lingvistic latin 60% din vocabularul limbii române
- adstratul lingvistic slav : circa 20% din vocabular.