Sunteți pe pagina 1din 52

SOCUL ANAFILACTIC

= URGENTA VITALA
 Alergia = raspuns anormal la un anumit antigen

 Hipersensibilitatea = exagerare a raspunsului


fiziologic al organismului la orice substanta
antigenica cu care vine in contact
 Profilaxie = preventie sau protectie fata de boala

 Anafilaxia
 Sensibilitatea unor persoane la substante
cunoscute ca inofensive
 Opus apararii, imunitatii
ANAFILAXIA
 Definitia Academiei Europene de Alergie si Imunologie
=reactie sistemica de hipersensibilitate imediata si/sau tardiva
care apare dupa expunerea la un stimul – antigen exogen

 Provocata prin eliberare sistemica de mediatori de


catre:
 Mastocite
 Bazofile

 Reactia anafilactica  descarcare de mediatori facuta


prin interactiunea dintre un antigen si Ig E. Repetarea
contactului va determina un nou episod.
REACTIE ANAFILACTOIDA
= reactie ce nu este de origine alergica
 mediatorii sunt eliberati direct la un prim
contact
 Reactia poate lipsi la un contact ulterior
 Ex. Anestezice sau dextran

 Pot sa fie accidente brutale si grave


TIPURI DE HIPERSENSIBILITATE
 Tip I – anafilactica
 Mecanism: alergenul patrunde: digestiv, respirator,
cutanat, parenteral  sinteza de IgE  eliberare de
amine active
 HIPERPRODUCTIE PATOLOGICA DE Ig E
 Ac responsabili de hipersensibilitatea imediata pot
circula liber prin organism
 In timpul reactiei de HS acestia sunt mai intai fixati
pe unele celule ( mastocite / bazofile ) si apoi se
combina cu Ag
  eliberare histamina / serotonina / bradikinina =>
vasodilatatie generalizata / cresterea permeabilitatii
capilare / bronhoconstrictie
TIPURI DE HIPERSENSIBILITATE
 Tip II – citotoxica
 Mecanism: Ag  se atasaza de membrana celulara
 productie de Ac  cresterea C3 citotoxicitate
(hemoliza / icter / trombocitopenie )

 Ag SUNT EXPUSE DIRECT PE MEMBRANELE


CELULELOR SOMATICE
TIPURI DE HIPERSENSIBILITATE
 Tip III – prin complexe imune
 Mecanism: complexe Ag-Ac circulante + depozitate
in organe  activarea complementului

 Tip IV – intarziata
 Mecanism celular mediat de limfocite
 Anafilaxia

 reactia acuta de hipersensibilitate imediata antigen-


anticorp, dupa expunerea la un stimul exogen

 Apare in mod accidental in special la indivizii atopici

 Apare dupa recontactul cu un antigen care a provocat


producerea in organism a unor globuline – anticorpi
din grupul Ig A si Ig E
SOCUL ANAFILACTIC
 = tulburare hemodinamica grava cauzata de o
substanta straina la care pacientul a fost
sensibilizat anterior

 Presupune
 Un contact initial al organismului cu Ag
 Un contact declansant cu acelasi Ag dupa o perioada
de latenta necesara producerii de Ac specifici
 Reactia anafilactoida (pseudoalergica)

 Reactie clinica greu de deosebit de anafilaxie, in


care mecanismul este non-imunologic: mediatorii
chimici sunt eliberati prin actiunea directa a
alergenelor pe mastocite, fara sensibilizare
prealabila de catre Ig E
 Este o reactie dependenta de doza, care mimeaza o
reactie alergica si apare la primul contact cu
substanta, fara sensibilizare in prealabil
 Numeroase accidente apar dupa anestezie – curara,
dextran
 Substante de contrast
ETIOLOGIA
1. Proteine
- Proteina din laptele de vaca
 Veninuri – insecte hymenoptere ( viespe / albina )
- sarpe
- meduze
 Fructe – nuci / alune
 Legume – fasole
 Scoici / peste / oua
 Conservanti – sulfiti / tartrazina
 Extracte alergene – polen / papadie /iarba / par
 Seruri straine – umane – Ig E / plasma / sange
- animale – anatoxina botulinica / antiveninuri de
serpi
 Hormoni – insulina / corticosteroizi / progesteron
 Enzime – streptokinaza
 Vaccinuri – antitetanic / antigripal
ETIOLOGIA
2. Haptene
 Peniciline / cefalosporine / carbapeneme
 Alte AB : tetrciclina / nitrofurantoin / vancomicina
 Chimioterapice : ciclofosfamida / asparaginaza
3. Inhibitori de prostaglandine
 AINS : aspirina / indometacin / ibuprofen
4. Alte cauze
 Substante de contrast iodate
 Polizaharide – dextran
 Vitamine – tiamina / fitomenadion
 Anestezice locale – lidocaina / procaina
 Curare
 Protamina
ANAMNEZA
 APP – eczema / urticarii / soc anafilactic

 Administrare recenta de antibiotice / anestezice /


vitamine / solutii coloidale

 Alimente : lapte / oua / fructe


ACTIUNEA PRINCIPALA
 1. Muschii netezi => contractie

 2. Vasele sangvine => vasodilatatie generalizata si


brutala

 Cresterea marcata a permeabilitatii capilare


MANIFESTARI CLINICE
 CARDIACE  RESPIRATORII
 Tahicardie  Tuse
 Puls filiform  Dispnee cu
 Hipotensiune polipnee
arteriala  Cianoza
 Tulburari de ritm  Wheezing
 Stop cardiac  Bronhospasm
 Edem al pilierilor
amigdalieni
 Edem laringian
MANIFESTARI CLINICE
 DIGESTIVE  CUTANAT
 Greata  Prurit
 Varsaturi palmoplantar
 Dureri abdominale  Hiperemie
 Diaree
generalizata
 Urticarie
 Extremitati calde la
debut apoi reci /
cianotice
MANIFESTARI CLINICE
 NEUROPSIHICE
 Anxietate
 Confuzie
 Vertij
 Parestezii
 Convulsii
 Coma
DIAGNOSTIC
 Trebuie pus in max 20 secunde prin:
 Evaluarea semnelor vitale
 CR libere: sdr obstructiv sever
 FR
 AV
 TA
 Recolorare capilara prelungita > 2 sec
 Temperatura si culoarea pielii: extremitati reci, cianotice,
marmorate
 Evaluarea neurologica
 Starea de constienta
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Socul vagal – bolnav palid, cu transpiratii
reci, fara semne cutanate sau respiratorii
 Socul infectios – febra, context infectios
 AVC – deficit neurologic in prim-plan
 Hipoglicemia
 Insuficienta respiratorie acuta
 Obstructie prin corp strain
 Astm bronsic
 Embolie pulmonara
TRATAMENT DE URGENTA

 Se aseaza copilul in clinostatism, cu membrele


inferioare ridicate fata de planul orizontal – pozitie
Trendelenburg

 Mentinerea permeabilitatii CRS –

 Apelati 112

 Administrare oxigen
TRATAMENT DE URGENTA
 Prinderea de urgenta a unei vene. In caz
contrar se foloseste calea de administrare
intramusculara. Nu se mai foloseste calea
subcutanata
 Primul medicament: ADRENALINA 1/1000
(fiola 1ml=1mg). In pediatrie se poate folosi
dilutia standard 1 fiola + 9ml ser
fiziologic=10ml  1ml=100µg. Se administreaza
1ml/15 kg
 Doza se poate repeta dupa 5 – 15 minute
TRATAMENT MEDICAMENTOS DE URGENTA
 ADRENALINA

 Medicamentul de electie impotriva vasoplegiei si


bronhospasmului
 Receptori - alfa 1 – vasoconstrictie
- beta 1 – tonicardiac
- beta 2 - bronhodilatator
TRATAMENT MEDICAMENTOS DE
URGENTA
 ADRENALINA -
 Cai de administrare
 Intramusculara – cu resorbtie buna daca circulatia este
buna
 Intravenoasa – rezervata cazurilor de soc sever,
preferabil in serviciul de reanimare cu monitorizarea
ritmului cardiac
TRATAMENT DE URGENTA
 Al doilea medicament – un preparat cortizonic:

 METILPREDNISOLON
 2-5mg/kgc/doza
 HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON
 5-20mg/kgc/doza i.v

 Repetat la 6 ore in functie de evolutia clinica


TRATAMENT MEDICAMENTOS DE URGENTA
 CORTICOTERAPIE – de urgenta
 METILPREDNISOLON
 Efect antiinflamator marcat
 Se acumuleaza in tesutul inflamat, stabilizeaza capilarele
si le impiedica permeabilizarea prin histamina si kinine
 Scad edemul local
 Mentin raspunsul vaselor la catecolamine

 Nu vindeca ci modifica reactiile la agentul cauzal


TRATAMENT DE URGENTA
 PEV de umplere a patului vascular: 10-20 ml/kg ser
fiziologic in 10-20 minute. Se poate repeta dupa 20
minute.

 O alta varianta poate fi Ringer lactat 10-20 ml/kgc


i.v, repetat la nevoie.
TRATAMENT DE URGENTA
 Bronhospasm
 administrarea de O2
 beta2agonisti in inhalatii, de tip SALBUTAMOL spray 2 puffuri sau
administrare de ADRENALINA sistemic sau in inhalatii
 In caz de evolutie severa: intubatie precoce si ventilatie mecanica
 ANTIHISTAMINICE
 TIP I: - clorfeniramina – 1 mg p.o 6-12 ani
- 2 mg p.o > 12 ani
- difenhidramina – 1 mg/kg p.o, i.m sau i.v
- repetat la 6 ore
- claritina – 5 sau 10 ml p.o
- TIP II: - cimetidina – 5 mg/kg p.o, i.m sau i.v
- ranitidina – 1-2 mg/kg p.o, i.m sau i.v

-
TRATAMENT MEDICAMENTOS DE URGENTA

 BRONHODILATATOR
 Salbulamol in aerosoli
 0.01-0.06 mg/kgc
 Se poate repeta la 10-30 min
 Miofilin
 4 mg/kgc iv – se dilueaza de cel putin 5 ori cu ser
fiziologic
EVITATI GRESEALA
1. De a nu administra adrenalina in cateva
minute de la debut
2. De a nu recunoaste obstructia CRS si de a nu
intuba pacientul in timp util
3. Nu uitati ca putem avea soc anafilactic fara
manifestari cutanate – urticarie
TRATAMENT MEDICAMENTOS DE URGENTA

1. ADRENALINA
2. CORTICOTERAPIA
3. ANTIHISTAMINIC
4. BRONHODILATATOR
5. OXIGEN
TRATAMENT PREVENTIV
 Evitarea definitiva si absoluta a agentilor
declansatori
 Educarea familiei si apartinatorilor asupra
produselor contraindicate
 Purtarea de truse speciale de urgenta cu
 Adrenalina auto-injectabila - ANAPEN
 Glucocorticoizi
 Antihistaminice
AnaPen junior sau EpiPen
 Seringa preumpluta cu adrenalina, inclusa intr-un
dispozitiv automat pentru autoinjectare
 Im
 150 micrograme / 0.3 ml
 > 15 kg
2. CONVULSIILE
OCAZIONALE
DEFINITIE
 Manifestari clinice paroxistice, caracterizate prin
activitate motorie involuntara (contracturi
musculare), de variate tipuri, determinata de
anomalii paroxistice ale activitatii electrice a
neuronilor cerebrali
 Descarcarea neuronilor cerebrali este brusca,
excesiva si dezorganizata, si poate fi inregistrata
concomitent pe EEG
 Aceste manifestari paroxistice = crize epileptice

  2 sindroame

 Epilepsie boala
 Convulsii ocazionale
CONVULSIILE OCAZIONALE
 Cauza majora – FEBRA

 Alte cauze

 Exogene
 Endogene
CAUZE EXOGENE
1. Traumatice

 Traumatisme craniene
 Alte traumatisme care antreneaza sincopa
prelungita, generatoare de anoxie si convulsii
CAUZE EXOGENE
2. Netraumatice
 Alimentare
 Intoxicatia cu apa => hiponatremie
 Ingestie excesiva de apa
 Rehidratare pe cale orala cu solutie saraca in electroliti
 Aport excesiv de electroliti => hipernatremie
 Medicamentoase
 Injectii cu lidocaina
 Ingestie de fenotiazine, xantine
 Toxice
 Ingestie de alcool => hipoglicemie
 Alte toxice – ADTC, organofosforice
CAUZE ENDOGENE
1. Infectioase
 Meningite
 Encefalite
 Focare de supuratie endocraniana
2. Endocrine
3. Vasculare
 Hemoragii meningeale / cerebrale
 Anevrisme cerebrale rupte
 Tromboze vasculare cerebrale
CAUZE ENDOGENE
4. Alte afectiuni
 Sincopa de orice cauza, cu anoxie prelungita
 Tulburari metabolice de diverse cauze
 Hipoglicemie
 Hipocalcemie / hipomagneziemie
 Hiponatremie / hipernatremie
 Sdr Reye
 Secretie inadecvata de ADH
 Encefalopatie hipertensiva
CONVULSIILE FEBRILE
 Cele mai frecvente convulsii ocazionale ale
varstei pediatrice
 Caracteristice sugarului si copilului mic
 4 – 5 % din copii fac una sau mai multe convulsii
febrile pana la varsta de 5 ani
 Prima criza – al 2-lea an de viata
 Mai frecvente la baieti
 Apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile,
cu ocazia primului croset hipertermic
CONVULSIILE FEBRILE
 CRITERII OBLIGATORII
1. Context febril - > 38ºC
2. Varsta – intre 6 luni si 5 ani
3. Febra nu se datoreaza unei infectii a SNC
4. Durata < 15 minute
5. Absenta anomaliilor neurologice si EEG in
perioadele intercritice
CONVULSIILE FEBRILE
 Fiziopatologie
 CF sunt declansate de cresterea rapida a
temperaturii corporale
cresterea ratei metabolismului neuronilor
cerebrali
scaderea pragului convulsivant
 Predispozitie genetica
ETIOLOGIA FEBREI
 Infectii acute ale CRS
 Virale
 Dupa vaccinari
 Orice alta infectie febrila
MANIFESTARI CLINICE
 CF simple – 80%
 Criza motorie generalizata, in general clonica, mai
rar tonico-clonica sau hipotona

 CF complexe – 20%
 La copii cu antecedente de suferinta neonatala sau
dismaturitate
DIAGNOSTIC POZITIV
 Pe criterii clinice
 Este esential sa se excluda infectia SNC, in special
meningita bacteriana

Punctia lombara
- indicatii -
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Infectii ale SNC
 Intoxicatiile medicamentoase
 Convulsii ocazionale
 Encefalopatia toxica din infectia cu Shigella
 Sdr hemolitic-uremic indus de verotoxina
 Frisonul
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
 Favorabila – dezv normala
 Recidive – 33%
 Factori de risc:
 Varsta mica
 AHC de CF - 50% / 20%
 Crize complexe
 # epilepsia
TRATAMENT
 De electie – BENZODIAZEPINE
DIAZEPAM
 administrare rectala – la domiciliu
 5 sau 10 mg
 doza : 0.5-1 mg / kgc
Efect anticonvulsivant imediat
MIDAZOLAM
0.1-0.2 mg/kgc iv, im, ir
- Concomitent – masuri antitermice

S-ar putea să vă placă și