CAPITOLUL II DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII ECONOMICE DE CĂTRE

PERSOANELE FIZICE AUTORIZATE, ÎNTREPRINDERILE INDIVIDUALE

ȘI ÎNTREPRINDERILE FAMILIALE
2.1. Noţiuni introductive
În temeiul dreptului la liberă iniţiativă, al dreptului la liberă asociere şi al dreptului de
stabilire, orice persoană fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii
Europene ori al Spaţiului Economic European, poate desfăşura activităţi economice pe teritoriul
României, în condiţiile prevăzute de lege.
Activităţile economice pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau
profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera iniţiativă.
Persoanele fizice pot desfăşura activităţile economice după cum urmează:
a) individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;
b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
c) ca membri ai unei întreprinderi familiale.
Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale trebuie să
aibă un sediu profesional pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege.
Orice activitate economică desfăşurată permanent, ocazional sau temporar în România de
către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale trebuie să
fie înregistrată şi autorizată, în condiţiile legii.
Autorizarea funcţionării, în condiţiile OUG 44/20081, nu exonerează persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale de obligaţia de a obţine, înainte de
începerea activităţii, autorizaţiile, avizele, licenţele şi altele asemenea, prevăzute în legi speciale,
pentru desfăşurarea anumitor activităţi economice.

2.2. Înregistrarea şi autorizarea funcţionării

Persoanele fizice au obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea

funcţionării, înainte de începerea activităţii economice, ca persoane fizice autorizate, denumite în
continuare PFA, respectiv întreprinzători persoane fizice titulari ai unei întreprinderi individuale.
Reprezentantul întreprinderii familiale are obligaţia să solicite înregistrarea în registrul
comerţului şi autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii economice. În cazul în care
acesta nu formulează cererea în termen de 15 zile de la încheierea acordului de constituire încheiat
1
Ordonanța de urgență nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale și întreprinderile familiale aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2016
1
de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate, oricare membru al întreprinderii
familiale care are capacitate deplină de exerciţiu poate să solicite înregistrarea în registrul
comerţului şi autorizarea funcţionării.
În toate cazurile, cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării
trebuie formulată în termen de 20 zile de la încheierea acordului de constituire menţionat. În
caz de nerespectare a termenului de 20 zile, este necesară încheierea unui nou acord de constituire.
Pot desfăşura activităţi economice în una dintre formele prezentate persoanele fizice care:
a) au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice care solicită autorizarea
pentru desfăşurarea de activităţi economice pentru comerciantul individual şi independent, ca
persoane fizice autorizate; ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale, şi al
reprezentantului întreprinderii familiale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul membrilor întreprinderii
familiale;
b) nu au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina
financiar-fiscală;
c) au un sediu profesional declarat legislaţiei în vigoare;
d) declară pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de
legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi al protecţiei muncii.
PFA, întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale şi întreprinderea
familială au sediul profesional declarat prin cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de
autorizare a funcţionării.
Pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA, titularul întreprinderii individuale
sau oricare membru al întreprinderii familiale, de la caz la caz, să deţină un drept de folosinţă asupra
imobilului la adresa căruia acesta este declarat.
Desfăşurarea activităţilor economice prin intermediul unui sediu permanent de către cetăţenii
altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European se realizează cu
respectarea reglementărilor în vigoare privind sediul permanent.
Cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării se depune la
registrul comerţului de pe lângă tribunalul din judeţul în care solicitantul îşi stabileşte sediul
profesional.
Cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării va fi însoţită de
o documentaţie prevăzută de lege.

2
 Înregistrarea în registrul comerţului a persoanei fizice autorizate, a întreprinderii individuale
şi a întreprinderii familiale se face în baza rezoluţiei motivate a directorului oficiului registrului
comerţului de pe lângă tribunal.
Dacă socoteşte îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 8 şi 9 din OUG 44/2008, directorul
oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal va dispune înregistrarea în registrul comerţului
şi autorizarea funcţionării persoanei fizice autorizate, a întreprinderii individuale şi a întreprinderii
familiale. Prin aceeaşi rezoluţie va dispune şi înregistrarea în registrul comerţului a declaraţiei-tip pe
propria răspundere date conform prevederilor Legii nr. 359/2004 2, cu modificările şi completările
ulterioare. Dispoziţiile art. 172 din Legea nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
referitoare la transmiterea declaraţiilor-tip către autorităţile publice competente, se aplică în mod
corespunzător.
Dacă documentele depuse în susţinerea cererii sunt incomplete, directorul oficiului
registrului comerţului de pe lângă tribunal va dispune prin rezoluţie motivată acordarea unui termen
de maximum 15 zile pentru completarea acestora. Termenul va fi comunicat solicitantului fie pe loc,
dacă este prezent, fie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. În toate cazurile se vor
indica documentele care urmează să fie depuse până la termenul acordat. La cererea motivată a
solicitantului, termenul de 15 zile poate fi prelungit.
În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile legale, directorul oficiului registrului
comerţului de pe lângă tribunal va dispune prin rezoluţie motivată respingerea cererii de înregistrare
în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării pentru persoana fizică autorizată, întreprinderea
individuală sau întreprinderea familială solicitantă, precum şi a înregistrării declaraţiei-tip pe propria
răspundere date conform Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Rezoluţiile directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal cu privire la
înmatriculare şi orice alte înregistrări în registrul comerţului se execută de îndată, în baza lor
efectuându-se înregistrările dispuse prin acestea, fără nicio altă formalitate.
Împotriva rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal se poate
formula plângere în termen de 15 zile de la pronunţare sau de la comunicare, după caz. Plângerea se
depune la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al solicitantului şi se judecă
în condiţiile dreptului comun

2
Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a
persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea
funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare
3
 Aplicarea rezoluţiilor directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal cu
privire la înmatriculare şi orice alte înregistrări în registrul comerţului, conform OUG 44/2008,
nu se suspendă în cursul judecăţii.
Cererile adresate instanţelor judecătoreşti conform OUG 44/2008 sunt scutite de taxa
judiciară de timbru şi de timbru judiciar.
În cazul prevăzut la art. 11 alin. (2) din OUG 44/2008 sau în cazul unei hotărâri judecătoreşti
irevocabile care dispune astfel, oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal va elibera
certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, certificatul constatator emis în baza
declaraţiei pe propria răspundere, precum şi alte acte prevăzute de lege, după caz.
Termenul de eliberare a certificatului de înregistrare şi, după caz, a certificatului de înscriere
de menţiuni este de 3 zile lucrătoare calculat de la data înregistrării cererii sau, după caz, de la data
completării cererii cu documentele solicitate.
Certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, este documentul care atestă
înregistrarea în registrul comerţului, autorizarea funcţionării, precum şi luarea în evidenţă de către
autoritatea fiscală competentă.
O persoană poate avea câte un singur certificat de înregistrare pentru statutul juridic,
respectiv cel de PFA, titular de întreprindere individuală sau membru al unei întreprinderi familiale
pentru care a fost autorizată.
Schimbarea sediului profesional şi a obiectului principal de activitate se înregistrează în
registrul comerţului, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor de mai sus.
Punctele de lucru se înregistrează în registrul comerţului, cu respectarea dispoziţiilor privind
sediul profesional şi cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor legale în vigoare.
Cererea pentru efectuarea modificărilor se depune la registrul comerţului în care este
înregistrată PFA, întreprinderea individuală sau întreprinderea familială, însoţită de o declaraţie pe
propria răspundere, după caz.
Oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal va elibera un nou certificat de înregistrare
în toate cazurile de modificări, certificatul de înscriere de menţiuni şi certificatul constatator emis în
baza declaraţiei pe propria răspundere, precum şi alte acte prevăzute de lege.
Modificarea acordului de constituire a întreprinderii familiale se declară, în termen de
15 zile de la încheierea actului adiţional, la registrul comerţului în care este înregistrată
întreprinderea familială. Oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal va înregistra modificările
şi va elibera certificatul de înscriere de menţiuni, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

4
 Persoana fizică autorizată, titularul întreprinderii individuale şi reprezentantul întreprinderii
familiale vor ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor privind organizarea şi
conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de
contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările
şi completările ulterioare.
2.3. Regimul juridic al PFA, al întreprinzătorilor titulari ai întreprinderilor individuale
şi al întreprinderilor familiale
2.3.1. Regimul juridic al PFA
PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activităţi prevăzute de codul
CAEN. În scopul exercitării activităţii pentru care a fost autorizată, PFA poate colabora cu alte
persoane fizice autorizate ca PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi
individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice,
pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit
potrivit legii.
PFA poate desfăşura activităţile pentru care este autorizată, singură sau împreună cu cel mult
3 persoane, angajate de aceasta, în calitate de angajator, cu contract individual de muncă, încheiat şi
înregistrat în condiţiile legii.
Cu toate acestea, o persoană poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de
salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de
activitate economică decât cel pentru care PFA este autorizată.
PFA nu va fi considerată un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează potrivit art. 16
al OUG 44/2008, chiar dacă colaborarea este exclusivă.
PFA este asigurată în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are
dreptul de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în
condiţiile prevăzute de lege.
PFA îşi desfăşoară activitatea folosind în principal forţa de muncă şi aptitudinile sale
profesionale. Ea nu poate cumula şi calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unei
întreprinderi individuale.
PFA poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobândit şi autorizarea ca întreprinzător
persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

5
 PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost
constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvenţă, va fi supusă
procedurii simplificate prevăzute de Legea privind procedura insolvenţei.
Orice persoană interesată poate face dovada calităţii de comerciant în cadrul procedurii
insolvenţei sau separat, prin acţiune în constatare, dacă justifică un interes legitim.
PFA îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri:
a) prin decesul titularului PFA;
b) prin voinţa titularului PFA;
c) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990 3 privind registrul comerţului, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare.
Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor
doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are
sediul profesional, de către orice persoană interesată.
2.3.2. Regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii
individuale
Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul
comerţului.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană
fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului.
Întreprinderea individuală poate avea în obiectul de activitate cel mult 10 clase de activităţi
prevăzute de codul CAEN. Întreprinderea individuală poate angaja cel mult 8 salariaţi, terţe
persoane, cu contract individual de muncă încheiat şi înregistrat în condiţiile legii şi poate stabili
relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane fizice şi juridice, cu alte întreprinderi
individuale, cu PFA sau întreprinderi familiale, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca
aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secţiuni.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi considerat un
angajat al unor terţe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă.

3
Articolul 25 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului are următorul conţinut: “alin. 1 Oricine se consideră
prejudiciat printr-o înmatriculare sau printr-o mențiune din registrul comerțului are dreptul să ceară radierea ei. alin
2 Judecătorul delegat se va pronunța asupra cererii de radiere printr-o încheiere, cu citarea părților. alin. 3 Încheierea
poate fi atacată numai cu recurs la tribunal, în termen de 15 zile de la data pronunțării.
alin 4 Tribunalul va judeca de urgență recursul în camera de consiliu”.

6
 Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula şi
calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un
alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-a organizat întreprinderea individuală.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurat în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege.
Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile asumate în
exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu
sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îşi încetează
activitatea şi este radiat din registrul comerţului ca şi în cazul PFA.
În cazul decesului, moştenitorii pot continua întreprinderea, dacă îşi manifestă voinţa, printr-
o declaraţie autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Când sunt mai mulţi
moştenitori, aceştia îşi vor desemna un reprezentant, în vederea continuării activităţii economice ca
întreprindere familială.
Activitatea va putea fi continuată sub aceeaşi firmă, cu obligaţia de menţionare în cuprinsul
acelei firme a calităţii de succesor.
2.3.3. Regimul juridic al întreprinderii familiale
Întreprinderea familială este constituită din doi sau mai mulţi membri ai unei familii.
Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi
individuale. De asemenea, aceştia pot cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care
funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în
care şi-au organizat întreprinderea familială.
Membrii unei întreprinderi familiale sunt asiguraţi în sistemul public de pensii şi alte drepturi
de asigurări sociale şi au dreptul de a fi asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al
asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege.
Întreprinderea familială nu poate angaja terţe persoane cu contract de muncă.
Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii
familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate. Acordul de constituire va stipula, sub sancţiunea
nulităţii, datele de identificare ale membrilor familiei şi ale reprezentantului desemnat din rândul
acestora, condiţiile participării, cota procentuală a fiecărui membru la beneficii şi la pierderi,
raporturile dintre membrii întreprinderii familiale, condiţiile de retragere şi data întocmirii.

7
Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii familiale în
temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura specială se
semnează de către toţi membrii întreprinderii care au capacitate de exerciţiu deplină şi reprezentanţii
legali ai celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. În scopul exercitării activităţii pentru care a fost
autorizată, întreprinderea familială poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice
persoane fizice şi juridice, cu alte întreprinderi familiale, cu întreprinderi individuale sau cu PFA,
pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit.
Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu şi nu dobândeşte personalitate juridică
prin înregistrarea în registrul comerţului.
Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula constituirea
unui patrimoniu de afectaţiune. Astfel, se vor stabili cotele de participare a membrilor la
constituirea patrimoniului de afectaţiune. Dacă membrii întreprinderii convin în unanimitate,
cotele de participare pot fi diferite de cele prevăzute pentru participarea la veniturile nete sau
pierderile întreprinderii.
Membrii întreprinderii familiale răspund solidar şi indivizibil pentru datoriile contractate de
reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune şi, în completare, cu întreg
patrimoniul acestora, corespunzător cotelor de participare.
Deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale se iau de către reprezentantul
desemnat.
Actele de dispoziţie asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii familiale se vor lua cu
acceptul majorităţii simple a membrilor întreprinderii, cu condiţia ca această majoritate să includă şi
acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului.
Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de
reprezentant fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se
încheie actul nu depăşeşte 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate întreprinderii şi a
sumelor de bani aflate la dispoziţia întreprinderii la data actului. Bunurile dobândite sunt
coproprietatea membrilor în cotele de participare la beneficii fiind incluse în patrimoniul de
afectaţiune, dacă acesta a fost constituit.
Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în
următoarele cazuri:
a) mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat;

8
 b) mai mult de jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din
întreprindere;
c) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor
doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are
sediul profesional, de către orice persoană interesată.
Persoanele fizice care desfăşoară o activitate economică autorizată şi recunoscută într-un alt
stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, în forme similare, pot fi
autorizate să desfăşoare pe teritoriul României aceleaşi tipuri de activităţi pentru care au fost
autorizate în acel alt stat, cu respectarea dispoziţiilor normelor juridice în vigoare în România.
Cererea va fi însoţită de următoarele acte:
a) carte de identitate sau paşaport al solicitantului - fotocopie şi traducere în limba română,
certificate olograf;
b) documentaţia care atestă funcţionarea legală, obţinută în celalalt stat al Uniunii
Europene sau al Spaţiului Economic European - fotocopie şi traducere în limba română, certificate
olograf.
În funcţie de forma de organizare pentru care se solicită autorizarea, se vor aplica
corespunzător prevederile capitolului II al OUG 44/2008.
Persoanele menţionate sunt plătitoare de impozit pe venit în condiţiile prevăzute de Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

9
 CAPITOLUL III CONSTITUIREA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
În vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ, persoanele fizice şi persoanele
juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi cu personalitate juridică, cu respectarea dispoziţiilor
legii nr. 31/1990 privind societăţile4 , cu modificările şi completările ulterioare.
Societatea comercială poate fi definită drept o persoană juridică constituită de către o grupare
de persoane, pe baza unui contract de societate, în care asociaţii înţeleg să pună în comun anumite
bunuri, pentru exercitarea unor activităţi cu scop lucrativ, în scopul realizării şi împărţirii
beneficiilor rezultate.
Societăţile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române. Societăţile cu
personalitate juridică  se vor constitui în una dintre următoarele forme:
a) societate în nume colectiv;
b) societate în comandita simplă;
c) societate pe acţiuni;
d) societate în comandită pe acţiuni;
e) societate cu răspundere limitată.
3.1. Actul constitutiv al societăţii
Societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract de societate,
iar societatea pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin
contract de societate şi statut.
Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinţă al unei singure
persoane. În acest caz se întocmeşte numai statutul. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate
sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.
Denumirea de act constitutiv desemnează atât înscrisul unic, cât şi contractul de societate
şi/sau statutul societăţii. Actul constitutiv se semnează de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie
publică, de fondatori. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
- printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil (până la intrarea în vigoare a
Legii nr. 71/2011, forma autentică a actului constitutiv era obligatorie când printre bunurile
subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren);
- se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
- societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică.
4
Trimiterile la articole şi aliniate au în vedere textele Legii nr. 31/1990. De asemenea, abordarea societăţilor comerciale
se face cu respectarea prevederilor Legii 31/1990 modificată şi completată.
10
 Actul constitutiv dobândeşte dată certă şi prin depunerea la oficiul registrului comerţului.
Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în
constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori.
Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate
pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie
mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi
combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare, pentru
infracţiunile prevăzute de Legea 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare.
Actul constitutiv al societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere
limitată va cuprinde:
a) datele de identificare a asociaţilor; la societatea în comandită simplă se vor arăta şi
asociaţii comanditaţi;
b) forma, denumirea şi sediul social;
c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
d) capitalul social, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură,
valoarea aportului în natură şi modul evaluării. La societăţile cu răspundere limitată se vor preciza
numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui
asociat pentru aportul său;
e) asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, datele
lor de identificare, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
e1) în cazul societăţilor cu răspundere limitată, dacă sunt numiţi cenzori sau auditor financiar,
datele de identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului auditor financiar;
f) partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
g) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără
personalitate juridică - atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru
înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
h) durata societăţii;
i) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
Actul constitutiv al societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni va cuprinde:
a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea în comandită pe acţiuni vor fi menţionaţi
şi asociaţii comanditaţi;

11
 b) forma, denumirea şi sediul social;
c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
d) capitalul social subscris şi cel vărsat şi, în cazul în care societatea are un capital autorizat,
cuantumul acestuia;
e) natura şi valoarea bunurilor constituite ca aport în natură, numărul de acţiuni
acordate pentru acestea şi numele sau, după caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;
f) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la
purtător;
f1) dacă sunt mai multe categorii de acţiuni, numărul, valoarea nominală şi drepturile
conferite fiecărei categorii de acţiuni;
f2) orice restricţie cu privire la transferul de acţiuni;
g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv a
primilor membri ai consiliului de supraveghere;
g1) puterile conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, şi dacă ei urmează să
le exercite împreună sau separat;
h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;
i) clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii societăţii de
către organele statutare, numărul membrilor consiliului de administraţie sau modul de stabilire a
acestui număr;
j) durata societăţii;
k) modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor;
l) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără
personalitate juridică, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea
lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
m) orice avantaj special acordat, în momentul înfiinţării societăţii sau până în
momentul în care societatea este autorizată să îşi înceapă activitatea, oricărei persoane care a
participat la constituirea societăţii ori la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei în cauză,
precum şi identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje;
n) numărul acţiunilor comanditarilor în societatea în comandită pe acţiuni;
o) cuantumul total sau cel puţin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;
p) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
Datele de identificare sunt:

12
 a) Pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal şi, dacă este cazul,
echivalentul acestuia, potrivit legislaţiei naţionale aplicabile, locul şi data naşterii, domiciliul şi
cetăţenia;
b) pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, naţionalitatea, numărul de înregistrare în
registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale aplicabile.
Capitalul social al societăţii pe acţiuni sau al societăţii în comandită pe acţiuni nu poate fi
mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o dată la 2 ani, valoarea minimă a
capitalului social, ţinând seama de rata de schimb, astfel încât acest cuantum să reprezinte
echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro.
Numărul acţionarilor în societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic de 2. În cazul în care
societatea are mai puţin de 2 acţionari pe o perioadă mai lungă de 9 luni, orice persoană interesată
poate solicita instanţei dizolvarea societăţii. Societatea nu va fi dizolvată dacă, până la rămânerea
irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, numărul minim de acţionari prevăzut de Legea
31/1990 este reconstituit.
Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei şi se
divide în părţi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.
În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50. În cazul
în care, într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta,
în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin, potrivit Legii 31/1990, adunării
generale a asociaţilor.
Dacă asociatul unic este administrator, îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această
calitate. La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului
comerţului privind disponibilitatea şi rezervarea firmei.
3.2. Formalităţi procedurale necesare constituirii societăţii
Pentru redactarea actelor constitutive cu respectarea condiţiilor de formă şi conţinut mai sus
enumerate se impune cu prioritate verificarea disponibilităţii firmei (denumirii), atât din punctul de
vedere al noutăţii sale, (elementelor care o disting de firmele existente) cât şi al unicităţii, în sensul
ca nu a fost deja atribuită unei societăţi existente sau în curs de constituire. Operaţiunea se
soluţionează prin rezervarea firmei la oficiul registrului comerţului. Dovada
eliberată probează parcurgerea acestui prim control de legalitate.

13
 În termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, sau, după caz,
reprezentanţii acesteia vor cere inmatricularea societăţii în Registrul comerţului în a cărui rază
teritorială îşi va avea sediul societatea.
Cererea va fi însoţită de:
a) actul constitutiv al societăţii;
b) dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;
c) dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;
d) în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea,
iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt
grevate;
e) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;
f) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori şi, după caz, a
primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi,
dacă este cazul, a primilor cenzori, că îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea 31/1990;
g) alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii
Cererea de înmatriculare este soluţionată de catre directorul oficiului comerţului de pe lângă
tribunal şi/sau persoanele desemnate de către directorul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului
care, dacă sunt întrunite condiţiile legale, va autoriza, prin rezoluţie, constituirea societăţii şi
înregistrarea ei în registrul comerţului.
Împotriva rezoluţiei directorului şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate se poate
formula plângere în termen de 15 zile de la pronunţare pentru părţi şi de la data publicării rezoluţiei
sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a,
pentru orice alte persoane interesate.
Tehnic, rezoluţia este comunicată în format electronic Ministerului Finanţelor Publice care
atribuie şi comunică registrului codul unic de înregistrare a societăţii. Un alt exemplar al încheierii
este comunicat după înmatriculare, Monitorului Oficial, în vederea publicării. Cu data înregistrării,
societateadobândeşte  personalitate 
juridică. Certificatul de inregistrare, conţinând codul unic, denumirea, forma
juridică, sediul societăţii şi activitatea ei principală, numărul de ordine în registrul comerţului, atestă
înregistrarea societăţii, existenţa ei ca subiect de drept.
Cu aceeaşi dată, societatea este înregistrată şi ca subiect fiscal.

14
 3.3. Constituirea societatilor pe actiuni prin subscripţie publică

Este cea de-a doua modalitate care poate fi urmată pentru înființarea unei societăți pe acțiuni,
pe lângă procedura obișnuită, (constituire simultană), comună tuturor
formelor juridice de societate reglementate de lege. Cunoscutăîn doctrină și sub denumirea de
constituire continuată”, ea reprezintă o modalitate proprie strict societății pe acțiuni,
justificată de nevoia asigurării unei capitalizări masive a societății, încă din momentul constituirii.
Procedura, inițiată de fondatorii societății, respectiv de grupul de persoane care își asumă
responsabilitatea și cheltuielile înființării societății, parcurge următoarele etape:
            a) emiterea prospectului de emisiune, adică a ofertei adresate publicului, în general, de a
subscrie acțiuni la viitoarea societate comercială. În conținutul lui vor fi indicate, ca urmare, în mod
obligatoriu, elementele esențiale ale viitoarei societăți, proprii actului constitutiv, cu excepția celor
privind organele de conducere și control alegerea acestora urmând a fi realizată în adunarea
constitutivă. Sub sancțiunea nulității, prospectul de emisiune va fi realizată în formă autentică.            
b) depunerea prospectului de emisiune la oficiul registrului comerțului, în vederea vizării lui
de către persoanele autorizate din cadrul oficiului registrului comerțului, cu
scopul publicării în presă;
            c) subscrierea acțiunilor; persoanele interesate de oferta lansată prin prospect, vor putea
subscrie acțiuni ale viitoarei societăți, semnând pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului de
emisiune și vărsând cel puțin în jumătate din valoarea acțiunilor subscrise în contul indicat în
conținutul prospectului.
d) adunarea constitutivă; în termen de 15 zile de la închiderea perioadei de subscriere,
fondatorii vor convoca adunarea constitutivă, alcătuită din toți cei care au subscris acțiuni ale
viitoarei societăți, (subscriitori). În cadrul acesteia, fiecare subscriitor are dreptul la un singur vot,
indiferent de numărul acțiunilor subscrise. Principalele atribuții ale adunării, exercitate prin
hotărârile adoptate, se referă la: verificarea cerințelor legale privind capitalul social, validarea
raportului experților privind evaluarea aporturilor în natură, (dacă este cazul), aprobarea
operațiunilor efectuate de fondatori în contul societății precum și acordarea avantajelor reglementate
de lege în favoarea acestora, constând în atribuirea unei cote suplimentare de până la 6% din profitul
societății, pentru o perioada de maxim 5 ani de la constituirea acesteia, desemnarea membrilor
organelor de conducere și control ale societății,  aprobarea actului constitutiv și desemnarea
persoanelor care, în numele subscriitorilor, vor reprezenta societatea în scopul autentificării actului
și finalizării formalităților de constituire.
            e) După autentificarea actelor constitutive, formalitățile procedurale devin identice cu cele
urmate în cazul constituirii simultane. Se impune sublinierea rolului decisiv al fondatorilor în
procedura de constituire societății prin oferta publică. Responsabilitatea legată de emiterea
prospectului de emisiune, organizarea adunării constitutive, efectuarea vărsămintelor, exactitatea
informațiilor comunicate, valabilitatea operațiunilor încheiate în numele societății anterior
15
constituirii, oferă doar câteva din argumentele reglementării și acordării unor avantaje și drepturi în
favoarea lor.

16